Clasificarea dr sub civ se face in functie de mai multe criterii :

1) In functie de opozabilitatea lor, avem :a. drepturi absolute : acel drept in virtutea caruia titularul sau poate avea o

anumita conduita, fara a face appel la altcineva pentru a si-l exercita. In aceasta categorie intra drepturile reale si drepturile personal nepatrimoniale.

i. Se stabileste intre titularul dreptului, ca subiect activ, si toate celelalte persoane, ca subiecte pasive, nedeterminate, in momentul stabilirii rjc

ii. Este opozabil tuturor – erga omnes si tuturor sub de dr civil le revine obligatia de a nu-l incalca

iii. Continutul obl sub pasive nedeterminate de indatorirea lor generala si negativa de a nu aduce atingere dreptului absolut al sub activ

b. drepturi relative : acel dr in virtutea caruia titularul poate pretinde sub pasiv o conduita determinata, fara de care dreptul nu se poate realiza. In aceasta categorie intra toate dr de creanta.

i. Se stabileste intre titularul/ titularii dr sub civ ca subiect activ si o sau mai multe persoane determinate din insasi momentul stabilirii rj ca sub pasive

ii. Obl corelativa a unui asemenea drept poate consta, dupa caz, in a da, a face sau a nu face ; ai cont obl corelative dr relativ nu este intotdeauna celasi, putand consta fie intr o act, ca obl pozitiva,fie intr o abtinere, ca obl negativa

2) In functie de natura continutului lor, se impart in :a. drepturi patrimoniale – al carui continut poate fi evaluabil in bani – totalitatea

dr patrimoniale si a obl ce pot fi evaluate in bani si apartin unei persoane alcatuiesc patrimoniul acesteia.

i. dr sub reale (jus in re) : in virtutea caruia titularul isi poate exercita prerogativele asupra unui bun, in mod direct si nemijlocit, fara concursul altei persoane. Reale pentru ca se refera intotdeauna la un lucru. Ele nu rez dintr un rjc intre om si lucru, ci dintr un rap social, intre oameni,intre tit dr si toate celelalte sub de drept obligate sa i respecte si sa nu i stanjeneasca ex dreptului.

1. Iau nastere din rjc intre tit dreptului, ca sub activ si toate celelalte subiecte de drept, ca sub pasive nedeterminate

2. Confera sub activ pos de a-si exercita prerogativele posesia, folosinta si dispozitia, dreptului direct asupra lucrului, fara concursul unei alte persoane

3. Dr real ii corespunde obl generala si negativa ce revine sub pasive nedeterminate de a nu face nimic sa aduca atingere ex dreptului

4. Dr reale sunt abs, fiin opozabile tuturor – erga omnes – toate sub de drept sunt tinute sa respecte prerogativele pe care titularii lor le au

5. Dr reale confera tit, pe langa celelalte atr specifice – atat un dr de urmarire cat si un dr de preferinta (2343-2345 c.civ)

6. Sunt limitate ca nr, fiind expres regl de lege, numai legea poate crea moi drepturi reale, partile neputand crea prin conventia lor alte dr reale.

ii. dr sub de creanta – jus ad personam – in temeiul caruia sub activ numit creditor, poate pretinde sub pasiv, numit debitor, ca acesta sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, respectiv sa indepl o obl corelativa prin exec careia sa realizeze dr creditorului – debitorul este tinut sa procure o prestatie creditorului, iar acesta are dr sa obt prestatia datorata – izvorasc din acte juridice, fapte ilicite cauz de prejudicii, precum si din alte izv de obl. Numite si dr personale, deoarece sunt opozabile numai anumitor persoane determinate – debitori.

1. Rezulta din rjc care se stabilesc intre una sau mai multe pers det ca sub activ si una sau mai multe pers det, ca sub pasiv.

2. Confera tit lor, ca sub activ, pos de a cere sub pasiv det, debitor, ca acesta sa dea, sa faca, sau sa nu faca ceva (sa se abtina)

3. Sunt relative, nu sunt opozabile tuturor, decat sub pasiv determinat, ceea ce nu inseamna ca dr de creanta nu trb respecttae si de catre tertele pers, ci doar ca exec obl corelative nu poate fi ceruta de creditor decat debitorului determinat

4. Sunt nelimitate ca nr, deoarece nu sunt prev expres de lege, iar sub pot conveni asupra crearii oricaror dr sub in rap dintre ele.

5. Izv din acte juridice, dar si din fapte juridice in sens restrans.

b. drepturi nepatrimoniale – acel dr care are un continut moral, nu poate fi evaluat in bani, si care fiind strans legat de persoana ca sub de drept civil, ajuta la individualizarea acesteia :

i. dr care privesc existenta si integritatea persoanei – viata, onoare, demnitate umana

ii. dr care privesc identificarea pers : nume, pseudonim, domiciliu/ denumire, sediu, marca

iii. dr ce decurg din creatia intelectuala ca forma de exprimare a personalitatii, ce izv din opera lit, artistica ori stiintifica si din inventie – pot avea si o latura patrimoniala, repr de remuneratia dr de autor sau dr de recompensa al inventatorului.

3) Dupa corelatia dintre ele:a. Drepturi principale – dr sub civ care are o existenta de sine statatoare, soarta

sa nedepinzand de vreun alt drepti. Dr nepatrimoniala nu depind de alte dr, deci sunt dr principale.

ii. Maj drepturilor de creanta sunt dr principale.iii. Clasificarea vizeaza dr patrimonialeiv. Dr principale reale (art 551)

b. Drepturi accesorii – dr sub civ a carui soarta juridica depinde de existenta unui alt dr sub civ, cu rol de drept principal – soarta dreptului accesoriu este determinata de cea a dr principal (accesorium sequitur principale)

i. Dr reale accesorii 2333 - etc

4) In functie de gradul de certitudine conferit titularilor lor:a. Drepturi pure si simple – cele care confera o deplina certitudine tit lor, nici

existenta nici exercitarea lor nu depind de o imprejurare viitoare – un astfel de drept poate fi exercitat de indata, dupa nasterea lui, in mod def si irevocabil. Marea maj a dr sub civ sunt astfel.

b. Dr afectate de modalitati – dr a caror existenta ori exercitare depinde de o imprejurare viitoare, certa sau incerta. Nesigur in existenta sa,intrucat cond este un eveniment viitor si incert ca se va produce, ai dr sub este afectat de existenta sa, in sensul ca nasterea sau stingerea dr este incerta – dr sub civ af de mod izv din acte jur afectate de mod, de regula.