Clasicismul – trClasicismul – trăsături ăsături estetice și stilistice generaleestetice și stilistice generale

Clasicismul se referă la termenul care Clasicismul se referă la termenul care desemnează în egală măsură o noțiune desemnează în egală măsură o noțiune estetică și o epocă istorică, în dezvoltarea estetică și o epocă istorică, în dezvoltarea literaturii și artelor.literaturii și artelor.

Percepția epocii moderne asupra modelului Percepția epocii moderne asupra modelului de artist clasic, s-a format pornind de la de artist clasic, s-a format pornind de la discuțiile teoretice despre operele de artă discuțiile teoretice despre operele de artă care apar în Franța secolului al XVII-lea.care apar în Franța secolului al XVII-lea.

Putem considera clasicismul francez, ca ipostază Putem considera clasicismul francez, ca ipostază literară de început a clasicismului european, literară de început a clasicismului european, inspirat după modelul antic grec.inspirat după modelul antic grec.

Din punct de vedere estetic, acest curent se Din punct de vedere estetic, acest curent se caracterizează prin imitarea modelelor antice caracterizează prin imitarea modelelor antice greco-latine, prin interesul pentru aspectul moral, greco-latine, prin interesul pentru aspectul moral, prin urmărirea unui ideal, prin disciplinarea prin urmărirea unui ideal, prin disciplinarea imaginației și sensibilității, prin ordine, echilibru imaginației și sensibilității, prin ordine, echilibru și claritate.și claritate.

În spațiul francez, marii tragedieni Racine În spațiul francez, marii tragedieni Racine și Corneille, revigorează idealurile și Corneille, revigorează idealurile clasicismului antic grec, preocuparea clasicismului antic grec, preocuparea extinzându-se și asupra iluminiștilor și extinzându-se și asupra iluminiștilor și enciclopediștilor Voltaire, Diderot, enciclopediștilor Voltaire, Diderot, Rousseau.Rousseau.

Școala franceză nu a creat capodopere, ci numai Școala franceză nu a creat capodopere, ci numai schimbări teoretice literare, poetice sau de teatru schimbări teoretice literare, poetice sau de teatru scenic, urmare a ideilor raționale, translate în scenic, urmare a ideilor raționale, translate în domeniul artei și aparținând gândirii marelui domeniul artei și aparținând gândirii marelui Rene Descartes.Rene Descartes.

Artiștii literați, versificatori din Franța secolului Artiștii literați, versificatori din Franța secolului al XVII-lea nu sunt considerați clasici, ci direcția al XVII-lea nu sunt considerați clasici, ci direcția lor este una îndreptată spre clasicism.lor este una îndreptată spre clasicism.

Abordând în general modelul antic grec al unei Abordând în general modelul antic grec al unei forme temporale, precum teatrul clasic și model al forme temporale, precum teatrul clasic și model al muzicii, întrebarea este în ce constă dramaturgia muzicii, întrebarea este în ce constă dramaturgia evolutivă, constructivă, a unui determinism evolutivă, constructivă, a unui determinism artistic?artistic?

Bazat pe coincidentia opositorum într-un scenariu Bazat pe coincidentia opositorum într-un scenariu ternar ternar teză-antiteză-sinteză, teză-antiteză-sinteză, aflat în marile aflat în marile capodopere ale teatrului antic grec, structura capodopere ale teatrului antic grec, structura teatrală a formei teatrale a fost translată formei teatrală a formei teatrale a fost translată formei muzicale clasice.muzicale clasice.

Această structură echilibrată, sobră și cu un Această structură echilibrată, sobră și cu un conținut uman în formă artistică dramatică conținut uman în formă artistică dramatică s-a găsit pentru prima dată în capodoperele s-a găsit pentru prima dată în capodoperele lui Eschil, Sofocle, Euripide, la rândul lor lui Eschil, Sofocle, Euripide, la rândul lor reprezentanți ai culturii antice grecești.reprezentanți ai culturii antice grecești.

Interferența stilurilor artistice - cel puțin în Interferența stilurilor artistice - cel puțin în planul ideaticii, e o constantă istorică și planul ideaticii, e o constantă istorică și acționează ca în următorul exemplu: acționează ca în următorul exemplu: concomitent cu Mozart și Haydn, curentul concomitent cu Mozart și Haydn, curentul romantic se impune la nivel teoretic, la romantic se impune la nivel teoretic, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, prin sfârșitul secolului al XVIII-lea, prin mișcarea culturală mișcarea culturală Sturm und Drang.Sturm und Drang.

Din acest moment se pune în discuție Din acest moment se pune în discuție sentimentul naturii, ideea de subiectivitate – sentimentul naturii, ideea de subiectivitate – elemente care se suprapun practic cu creații elemente care se suprapun practic cu creații practic neterminate ale Clasicismului.practic neterminate ale Clasicismului.

Fenomenul interferenței și conotațiilor Fenomenul interferenței și conotațiilor tangențiale ale stilurilor uneori suprapuse, tangențiale ale stilurilor uneori suprapuse, vor avea rolul și locul lor în înțelegerea vor avea rolul și locul lor în înțelegerea evolutivă a artei.evolutivă a artei.

Referindu-ne la ramificațiile în timp ale Referindu-ne la ramificațiile în timp ale conceptului comentat, ne îndreptăm atenția la conceptului comentat, ne îndreptăm atenția la starea clasicizantă a unei opere – o scriitură starea clasicizantă a unei opere – o scriitură muzicală conservatoare, dintr-un curent artistic muzicală conservatoare, dintr-un curent artistic oarecare, altul decât Clasicismul.oarecare, altul decât Clasicismul.

Este o viziune care operează prin prezența unor Este o viziune care operează prin prezența unor constante stilistice, prin prezența lor generală și constante stilistice, prin prezența lor generală și masivă în operele artistice care nu aparțin masivă în operele artistice care nu aparțin Clasicismului, ca atare perioadei clasice.Clasicismului, ca atare perioadei clasice.

În această direcție, G. P. Da Palestrina e un clasic În această direcție, G. P. Da Palestrina e un clasic al stilului polifonic renascentist, iar J. S. Bach, în al stilului polifonic renascentist, iar J. S. Bach, în altă perioadă istorică și artistică, reprezintă un altă perioadă istorică și artistică, reprezintă un clasic în stilul nou al polifoniei baroce.clasic în stilul nou al polifoniei baroce.

Reprezentanții acestor stiluri diferite rămân într-Reprezentanții acestor stiluri diferite rămân într-un limbaj muzical propriu, ce îi deosebește de un limbaj muzical propriu, ce îi deosebește de ceilalți, fiecare limbaj muzical având gramatică ceilalți, fiecare limbaj muzical având gramatică muzicală proprie. muzicală proprie.

Clasicismul muzicalClasicismul muzical Orice lucrare muzicalOrice lucrare muzicală, urmând regulile de ă, urmând regulile de

bază ale melodiei, permanența unor bază ale melodiei, permanența unor elemente ritmice sau a unor motive elemente ritmice sau a unor motive melodice, simetria din arhitectura părților, melodice, simetria din arhitectura părților, logica traiectoriei tonale, se încadrează în logica traiectoriei tonale, se încadrează în categoria desemnată de noțiunea estetică a categoria desemnată de noțiunea estetică a Clasicismului.Clasicismului.

Ca noțiune ce delimitează o epocă istorică, Ca noțiune ce delimitează o epocă istorică, clasicismul se referă la perioada 1750-1830 clasicismul se referă la perioada 1750-1830 din istoria muzicii.din istoria muzicii.

Acest curent a fost anticipat din perioada Acest curent a fost anticipat din perioada anterioară, prin concizia formei, dozajul anterioară, prin concizia formei, dozajul materialului instrumental în lucrări de materialului instrumental în lucrări de J. B. J. B. Lully, Fr. Couperin, J. Ph. Rameau, A. Lully, Fr. Couperin, J. Ph. Rameau, A. Corelli, J. S. BachCorelli, J. S. Bach..

Clasicismul se particularizează prin înlocuirea Clasicismul se particularizează prin înlocuirea polifoniei cu monodia acompaniată.polifoniei cu monodia acompaniată.

Melodia are rolul principal în creația clasicilor, Melodia are rolul principal în creația clasicilor, determinând diversificarea genurilor și formelor determinând diversificarea genurilor și formelor muzicale;muzicale;

Ca tehnică a compoziției se stabilesc genurile clasice:Ca tehnică a compoziției se stabilesc genurile clasice: Sonata (3 părți),Sonata (3 părți), Simfonia (4 părți);Simfonia (4 părți); Cvartetul (4 părți);Cvartetul (4 părți);

În forma de sonată se fixează ca principii:În forma de sonată se fixează ca principii: bitematismul bitematismul triada expoziție, dezvoltare, reprizătriada expoziție, dezvoltare, repriză Această formă devine structura de bază Această formă devine structura de bază

inclusă în toate genurile camerale și inclusă în toate genurile camerale și simfonice.simfonice.

Contrastul se manifestă la nivelul tuturor Contrastul se manifestă la nivelul tuturor parametrilor de limbaj sonor: melodic, parametrilor de limbaj sonor: melodic, ritmic, tonal, armonic, instrumental.ritmic, tonal, armonic, instrumental.

Odată cu sonatele pentru orchestră Odată cu sonatele pentru orchestră (sinfoniile), create de Ph. E. Bach, sonatele (sinfoniile), create de Ph. E. Bach, sonatele pentru pian de M. Clementi și reforma pentru pian de M. Clementi și reforma operei realizată de Ch. W. Gluck (prin operei realizată de Ch. W. Gluck (prin manifestul operei Alcesta), Clasicismul manifestul operei Alcesta), Clasicismul cunoaște momente de vârf.cunoaște momente de vârf.

Ne referim la creațiile personalităților muzicale din Ne referim la creațiile personalităților muzicale din Prima Școală vienezăPrima Școală vieneză: J. Haydn, W. A. Mozart și L. : J. Haydn, W. A. Mozart și L. V. Beethoven.V. Beethoven.

Haydn a compus în domeniul simfonic 104 de lucrări Haydn a compus în domeniul simfonic 104 de lucrări de gen;de gen;

A fixat planul formei sale definitive;A fixat planul formei sale definitive; A finalizat lucrări deosebite în sfera camerală: A finalizat lucrări deosebite în sfera camerală:

cvartete, triouri, sonate.cvartete, triouri, sonate. Mozart, prin inventivitatea și strălucirea lucrărilor Mozart, prin inventivitatea și strălucirea lucrărilor

sale, constituie apogeul Clasicismului.sale, constituie apogeul Clasicismului.

S-au remarcat cele 41 de simfonii;S-au remarcat cele 41 de simfonii; Peste 20 de concerte instrumentale,Peste 20 de concerte instrumentale, Cvintete,Cvintete, Cvartete;Cvartete; Triouri;Triouri; Opere;Opere; Divertismente;Divertismente; Sunt lucrări ce reprezintă modele ale gândirii estetice Sunt lucrări ce reprezintă modele ale gândirii estetice

clasice.clasice. Beethoven a realizat trecerea spre o nouă epocă – Beethoven a realizat trecerea spre o nouă epocă –

romantismul, prin simfonismul îndrăzneț, desfășurările romantismul, prin simfonismul îndrăzneț, desfășurările tonale deosebite.tonale deosebite.

Elemente de limbaj clasic:Elemente de limbaj clasic: Melodica:Melodica: Sistemul de organizare sonoră este tonalitatea;Sistemul de organizare sonoră este tonalitatea; Organizarea sonoră presupune existența temei Organizarea sonoră presupune existența temei

muzicale, construită după reguli tonale, concise;muzicale, construită după reguli tonale, concise; Melodica este în general simplă, simetrică.Melodica este în general simplă, simetrică. Mijloace de prelucrare melodică: repetare, Mijloace de prelucrare melodică: repetare,

secvențare, ornamentare, fragmentare, etc.secvențare, ornamentare, fragmentare, etc. Caracter instrumental: ambitus și intervalică Caracter instrumental: ambitus și intervalică

variate; variate;

Ritmica este organizată după sistemul Ritmica este organizată după sistemul metric divizionar,metric divizionar,

Procedee de prelucrare ritmică: repetare, Procedee de prelucrare ritmică: repetare, secvențare, recurență, ornamentare ritmică, secvențare, recurență, ornamentare ritmică, oscilație între binar și ternar sau invers;oscilație între binar și ternar sau invers;

Ritmurile interioare continuă să apară între Ritmurile interioare continuă să apară între mijloacele de prelucrare ritmică;mijloacele de prelucrare ritmică;

Agogica este mai diversificată decât în Agogica este mai diversificată decât în Baroc;Baroc;

Apar schimbări de tempo, treptate sau Apar schimbări de tempo, treptate sau bruște, în cadrul aceleiași piese sau părți bruște, în cadrul aceleiași piese sau părți dintr-o lucrare, notate prin termeni dintr-o lucrare, notate prin termeni specifici;specifici;

Dinamica este mai diversificată decât în Baroc Dinamica este mai diversificată decât în Baroc atât în genul vocal-instrumental, cât și în cel atât în genul vocal-instrumental, cât și în cel instrumental, cameral sau simfonic;instrumental, cameral sau simfonic;

Dinamica în genul simfonic se diversifică mai ales Dinamica în genul simfonic se diversifică mai ales prin contribuția prin contribuția Școlii de la MannheimȘcolii de la Mannheim;;

Trecerile treptate de la o nuanță la alta, crescendo Trecerile treptate de la o nuanță la alta, crescendo – decrescendo, reprezintă noutatea adusă mai – decrescendo, reprezintă noutatea adusă mai întâi de capela de la Mannheim. întâi de capela de la Mannheim.

Timbralitatea:Timbralitatea: De remarcat este meritul Școlii de la Mannheim în De remarcat este meritul Școlii de la Mannheim în

constituirea orchestrei simfonice clasice.constituirea orchestrei simfonice clasice. Se înlocuiește definitiv clavecinul cu pianul;Se înlocuiește definitiv clavecinul cu pianul; Către sfârșitul clasicismului sunt introduse Către sfârșitul clasicismului sunt introduse

instrumentele de percuție în orchestra simfonică.instrumentele de percuție în orchestra simfonică.

Sintaxa muzicală:Sintaxa muzicală: Monodia acompaniată;Monodia acompaniată; Omofonia;Omofonia; Polifonia imitativă și nonimitativă;Polifonia imitativă și nonimitativă;

Simfonismul – în creația lui Mozart Simfonismul – în creația lui Mozart dar mai ales a lui Beethoven;dar mai ales a lui Beethoven;

Armonia are la bază sistemul tonal, Armonia are la bază sistemul tonal, gândirea verticală, principii și reguli de gândirea verticală, principii și reguli de organizare simultană a vocilor;organizare simultană a vocilor;

Regulile armoniei sunt mai stricte Regulile armoniei sunt mai stricte decât în Baroc;decât în Baroc;

Pregătirea, prezența, rezolvarea Pregătirea, prezența, rezolvarea disonanțelor, starea acordurilor – disonanțelor, starea acordurilor – răsturnarea a II-a, comportă o tratare răsturnarea a II-a, comportă o tratare specială;specială;

Notele străine ( apogiatura, întârzierea, Notele străine ( apogiatura, întârzierea, pasajul) presupun o tratare deosebită;pasajul) presupun o tratare deosebită;

Modulația se realizează în condiții stricte la Modulația se realizează în condiții stricte la tonalități înrudite sau îndepărtate.tonalități înrudite sau îndepărtate.

Formele:Formele: Sonata bitematică,Sonata bitematică, Lied;Lied; Temă cu variațiuni;Temă cu variațiuni; Rondo sau rondo sonată. Rondo sau rondo sonată.

Genuri:Genuri: Sonata – 3 sau 4 părți;Sonata – 3 sau 4 părți; Partea I – Allegro – tempo rapid – formă de sonată;Partea I – Allegro – tempo rapid – formă de sonată; Partea a II-a – Andante – tempo lent – tonalitate înrudită Partea a II-a – Andante – tempo lent – tonalitate înrudită

(dominantă, relativă, omonimă) – formă de lied sau temă (dominantă, relativă, omonimă) – formă de lied sau temă cu variațiuni;cu variațiuni;

Partea a III-a – Menuet cu trio – ritm ternar – formă Partea a III-a – Menuet cu trio – ritm ternar – formă tristrofică ABA;tristrofică ABA;

Partea a IV-a – tempo rapid – Presto – forme de sonată, Partea a IV-a – tempo rapid – Presto – forme de sonată, rondo, rondo-sonată;rondo, rondo-sonată;

Genuri religioase:Genuri religioase: Oratoriul;Oratoriul; Cantata;Cantata; Missa;Missa; Recviemul;Recviemul; Motetul;Motetul; Coralul;Coralul; Imnul;Imnul;