Urmarirea deformatiilor si deplasarilor unei constructii.Clase de importanta a constructiei.

Clasele construciilor ( categorii de importan specifice )privesc construciile (sau pri ale acestora) numai sub anumite aspecte specifice ( aciunea seismic, sensibilitatea la vnt i zpad, pericolul de incendiu i rezistena la foc, aglomeratea cu persoane etc).Exist, spre exemplu situaii cnd construcii de categorie de importan normal fie ncadrate n clase de importan deosebit i invers.Se prezint n continuare cteva clasificri a construciilor din punct de vedere al claselor specifice.Din punct de vedere al proiectrii i asigurrii la aciunea seismic construciile se ncadreaz n urmtoarele clase de importan :

Clasa I - Construcii de importan vital pentru societate, a cror funcionalitate n timpul cutremurului i imediat dup cutremur trebuie s se asigure integral. spitale, staii de salvare, staii de pompieri. Cldiri pentru uniti administrative, centrale i judeene, cu rol de decizie n organizarea msurilor de urgen dup cutremure. Cldiri pentru comunicaii de interes national i judeean Uniti de producere a energiei electrice din sistemul national Cldiri care adpostesc muzee de importan naional

Clasa II - Construcii de importan deosebit la care se impune limitarea avariilor avndu-se n vedere consecinele acestora: celelalte cldiri din domeniul ocrotirii sntii coli, cree. Grdinie, cmine pentru copii, handicapai, btrni Cldiri care adpostesc aglomeraii de persoane; sli de spectacole artistice i sportive, biserici, centre comerciale importante Cldiri care adpostesc valori artistice, istorice, tiinifice deosebite Cldiri i instalaii industriale care prezint riscuri de incendii sau degajri de substane toxice. Cldiri industriale care adpostesc echipamente de mare valoare economic. Depozite cu produse de stric necesitate pentru aprovizionarea de urgen a populaiei.

Clasa III - Construcii de importan normal (construcii care nu fac parte din clasele I, II sau IV) cldiri de locuit, hoteluri, cmine ( cu excepia celor din clasa II) construcii industriale i agrozootehnice curente.

Clasa IV. - Construcii de importan redus: construcii agrozootehnice de importan redus ( de ex.: sere, construcii parter diverse pentru creterea animalelor i psrilor, etc.) construcii de locuit parter sau parter i etaj alte construcii civile i industriale care adpostesc bunuride mic valoare i n care lucreaz un personal restrns.n anumite situaii, unele componente ale cldirilor, inclusiv instalaii i echipamente ale acestora, se pot ncadra n clase de importan diferite de cea a restului cldirii.

Urmrirea comportrii n timp a construciilor se desfoar pe toat perioada de via a construciei ncepnd cu execuia ei i este o activitate sistematic de culegere i valorificare (prin urmtoarele modaliti: interpretare, avertizare sau alarmare, prevenirea avariilor etc.) a informaiilor rezultate din observare i msurtori asupra unor fenomene i mrimi ce caracterizeaz proprietile construciilor n procesul de interaciune cu mediul ambiant i tehnologic.Scopul urmririi comportrii n timp a construciilor este de a obine informaii nvederea asigurrii aptitudinii construciilor pentru o exploatare normal, evaluarea condiiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor i avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale,de pierderi de viei i de degradare a mediului (natural, social, cultural) ct i obinerea de informaii necesare perfecionrii activitii n construcii. Efectuarea aciunilor de urmrire a comportrii n timp a construciilor se execut n vederea satisfacerii prevederilor privind meninerea cerinelor de rezisten, stabilitate i durabilitate ale construciilor ct i ale celorlalte cerine eseniale.Urmrirea comportrii n timp a construciilor este de dou categorii:-Urmrire curent-Urmrire specialaUrmrirea curent este o activitate de urmrire a comportrii construciilor care constdin observarea i nregistrarea unor aspecte, fenomene i parametri ce pot semnala modificri ale capacitii construciei de a ndeplini cerinele de rezisten, stabilitate i durabilitate stabilite prin proiecte.Urmrirea curent a construciilor se aplic tuturor construciilor de orice categorie sau clas de importan i form de proprietate de pe teritoriul Romniei, cu excepia cldirilor pentru locuine cu parter i parter plus un etaj i anexele gospodreti situate n mediul rural i n satele ce aparin oraelor, precum i construciilor provizorii i are un caracter permanent, durata ei coincide cu durata de existen fizic a construciei respective.Urmrirea curent a comportrii construciilor se efectueaz prin examinare vizual direct i dac este cazul cu mijloace de msurare de uz curent permanent sau temporare.Urmrirea curent se va efectua la intervale de timp prevzute prin instruciunile de urmrire curent, dar nu mai rar de o dat pe an i n mod obligatoriu dup producerea de evenimente deosebite (seism, inundaii, incendii, explozii, alunecri de teren etc.)Urmrirea special este o activitate de urmrire a comportrii construciilor care const din msurarea, nregistrarea, prelucrarea i interpretarea sistematic a valorilor parametrilor ce definesc msura n care construciile i menin cerinele de rezisten, stabilitate i durabilitate stabilite prin proiecte.Urmrirea special a comportrii construciilor se instituie la:a) construcii noi de importan deosebit sau excepional stabilit prin proiectb) construcii n exploatare cu evoluie periculoas, recomandat de rezultatele uneiexpertize tehnice sau a unei inspectri extinsec) cererea proprietarului, a Inspeciei de Stat n Construcii, Lucrri Publice, Urbanism i Amenajarea Teritoriului sau a organismelor recunoscute de acesta pe domenii de specialitate.n momentul instituirii urmririi speciale a comportrii construciilor aceasta va ngloba i urmrirea curent. Urmrirea special a comportrii construciilor se efectueaz cu mijloace de observare i msurare complexe i specializate, adaptate obiectivelor specifice ale fiecrui caz n parte i innd seama de prevederile reglementrilor tehnice n vigoare, standarde, normative, instruciuni tehnice, ghiduri tehnice).Organizarea urmririi speciale este sarcina proprietarului.In cadrul proiectelor de monitorizare, urmarirea comportarii in timp a constructiilor se desfasoara pe toata perioada de viata a acestora, incepnd chiar din momentul executiei si reprezinta o activitate de culegere, interpretare a informatiilor rezultate din observare si masuratori efectuate pentru a determina modificarile de pozitie survenite in decursul timpului, astfel inct sa fie asigurata stabilitatea si siguranta in exploatare.Rezultatele furnizate in cadrul unui proiect de urmarire a comportarii in timp a constructiilor constituie informatii de o importanta vitala, necesare pentru a stabili daca acestea pot fi exploatate in siguranta.Din punctul de vedere al metodelor prin care se efectueaza urmarirea comportarii in timp a constructiilor si terenurilor distingem : Metode fizice:aparatele cu care se efectueaza masuratorile sunt amplasate pe constructia cercetata, sau in interiorul ei, situatie in care aparatele se mica odata cu constructia. Prin metodele fizice se masoara in general deplasari relative. Metode geometrice(geodezice): in acest caz se raporteaza pozitia anumitor puncte fixate pe constructie, la o serie de puncte fixe amplasate in afara zonei de influenta a factorilor ce actioneaza asupra constructiilor i a terenurilor pe care acestea sunt amplasate. Aceste metode determina marimile absolute i relative ale deplasarilor pe verticala, orizontala sau spatial.Metodele geodezice sunt cele mai des utilizate in practica, si acestea se impart in urmatoarele cateorii: Monitorizarea fisurilor Monitorizarea tasarilor Monitorizarea deplasarilor / deformatiilor plane Monitorizarea deplasarilor / deformatiilor spatiale Monitorizarea deplasarilor prin metoda reflectorless

Monotorizarea fisurilor

Presupune monitorizarea periodica a evolutiei fisurilor aparute in diferite structuri datorita anumitor eforturi interne sau externe. In fiecare ciclu de masuratori se masoara foarte precis latimea, lungimea si adancimea fisurilor. Masuratorile se efectueaza cu sublere digitale performante ce asigura precizii de 2,3 sutimi de milimetru. Documentatia textuala, predata pentru fiecare transa de masuratori beneficiarului, este insotita si de fotografii digitale ale fisurilor si grafice cu evolutia variatiei deschiderii.

Instrumente de masuratSubler digital de precizie dotat cu falci de masurare conicePrecizie masurare 0.02-0.03mm

Monotorizare tasari

Metoda nivelmentului geometric de precizie inalta a fost i este, cea mai folosita metoda in studiul deformatiilor constructiilor.In functie de tipul i marimea constructiei studiate, se creeaza reteaua de nivelment geometric pentru monitorizarea tasarilor . In componenta retelei intra: punctele de control de cercetat, fixate pe constructia care este supusa cercetarii, numite in cazul acestei metode i marci de tasare sau repere mobile. reperi fici, numiti i reperi de referinta, sunt amplasati in terenuri nedeformabile i in afara zonei de influenta a constructiei studiate.Punctele de control (marcile de tasare), au rol de a reda cat mai fidel modificarea componentelor verticale ale deplasarilor unor elemente separate sau a constructiei urmarite, pe care ele sunt fixate, cat i crearea posibilitatilor de masurare a acestor componente. Ele se incadreaza in elementele de rezistenta ale constructiei i trebuie sa asigure verticalizarea pe acestea a mirelor de nivelment. Repartizarea marcilor de tasare se face in functie de forma i dimensiunile fundatiei, i de incarcarea diferitelor parti ale acesteia. Ele se repartizeaza in lungul axelor fundatiilor, pentru a se determina directiile respective, in locuri unde se ateapta tasari mari, la rosturile de dilatatie, in jurul zonelor cu cele mai defavorabile conditii geologice. Aceasta operatie se realizeaza pe baza unui proiect de amplasare a marcilor de tasare executat de proiectantul general. In cazul urmaririi comportarii in timp a constructiilor, in perioada executiei i apoi a exploatarii, se va avea in vedere luarea de masuri avand ca scop masurarea deplasarilor verticale incepand cu turnarea radierului de egalizare i sfarind cu darea constructiei in exploatare. In acest fel, se va putea stabilii dependenta deplasarilor verticale de greutatea proprie a constructiei in diferite etape de executie, de greutatea tuturor utilajelor inglobate in constructie, la darea in functiune a acesteia, ca i la incarcarea constructiei.In acelai timp, se vor urmarii i deplasarile verticale ale terenului inconjurator produse de influenta constructiei asupra terenului.

Marcile de tasare pe care se efectueaza masuratorile sunt confectionate conform standardelor romanesti in vigoare, garantand astfel cea mai buna precizie a masuratorilor. Softurile de calcul si analiza a deplasarilor sunt dintre cele mai performante pentru a intregi solutia cea mai buna oferita clientilor nostri.Instrumente de masurat : Nivela .Precizie masurare 0.3mm / dublu Km de nivelment.

Monotorizarea deplasarilor orizontale

Deplasarile sau deformatiile plane ale constructiilor si terenurilor pot fi determinate prin metode geodezice utilizand : metode clasice (statii totale) , metode GNSS (sisteme de pozitionare globala : GPS, GLONASS, Galileo) sau metode combiante. Reteaua geodezica formata din reperi de control si puncte obiect materializate pe corpul obiectului studiat este astfel creata incat in urma masuratorilor efectuate sa se poata determina miscarea plana absoluta a obiectului studiat. Pozitia punctelor obiect se stabileste in baza unui proiect de amplasare executat de proiectantul general. In cazul urmaririi comportarii in timp a constructiilor, in perioada executiei i apoi a exploatarii, se va avea in vedere luarea de masuri avand ca scop masurarea deplasarilor plane incepand cu turnarea radierului de egalizare i sfarind cu darea constructiei in exploatare.

Instrumente folosite: Statie totala, Echipamente GNSS.

Monotorizarea deplasarilor spatiale

Problema determinarii pozitiei punctelor intr-un sistem unic de referinta pentru cele trei coordonate ale sale a fost si este una din preocuparile de baza ale geodeziei.Geodezia tridimensionala elimina aceasta separare ,pastrand unitatea sistemului de referinta la rezolvarea problemei de pozitionare in spatiu a pucntelor geodezice.Prelucrarea are ca rezultat determinatea,intr-un sistem unitar, a pozitiei in spatiu cu trei dimensiuni a retelei geodezice.Un alt spcific al prelucrarii consta in faptul ca in retelele geodezice tridimensionale se are in vedere ansamblul tuturor masuratorilor geodezice posibile ,raportate la un singur sistem de referinta unitar adoptat.In cazul cand se doreste determinarea deplasarilor spatiale ,pentru reprezentarea celor trei coordonate ale fiecarui punct din reteaua geodezica de urmarire se utilizeaza un sistem cartezian geocentric caruia ii este atasat un elipsoid propriu si alte marimi caracteristice definitorii ale datumului .Pentru determinarea pozitiei punctelor din retea ,se efectueaza masuratori de : directii azimutale ,distane inclinate,distante zenitale ,si uneori diferente de nivel masurate prin nivelment geometric.Pentru retelele geodezice de urmarire a comportarii constructiilor si terenurilor in care se doresc determinarea deplasarilor spatiale ale punctelor intr-un sistem unitar de coordonate,metoda determinarilor de prezicie GPS reprezinta cea mai optima si rapida metoda geodezica.Tehnicile de masurare GPS s-au impus rapid indomeniul urmaririi comportarii in timp a constructiilor si terenurilor, oferind avantaje semnificative fata de tehnicile de pozitionare clasice.

Instrumente folosite: Statii totale si echipamente GNSS.Monotorizarea deplasarilor prin metoda Reflectorless

Prin intermediul acestei noi metode deefectuare a msurtorilor n cadrul proiectelor de monitorizare a comportrii n timp a construciilor i terenurilor, seelimin complet necesitatea materializrii punctelor obiect . Metodaofer posibilitatea automatizrii integrale a procesului de msurare, analiza statistic a parametrilor monitorizai i furnizarea informaiilor.Programul DETECT se acceseaz doar prin intermediul browserelor de internet fr instalarea n prealabil a altor programe. Pentru utilizarea programului, calculatoarele trebuie s aib o configuraie minim astfel nct s permit accesul la internet i utilizarea browserelor de internet.Programul permite determinarea i analiza stabilitii pentru urmtorii parametrii : Variaia distanelor plane Variaia distanelor spaiale Deplasri plane determinate pe o anumit direcie Deplasri plane corectate cu corecia de discretizare determinate pe o anumit direcie Deplasri verticale Deplasri verticale corectate cu corecia de discretizareMetoda reflectorless de monitorizare prezentat are numeroase avantaje fa de metoda clasic: Punctele monitorizatenu sunt materializate pe corpul obiectului studiat. Eliminarea complet a vizrii / punctrii manuale . Msurtorile pot fi efectuate cu unghiuri de pant chiar i de 100g . Msurtorile se pot colecta n mod semiautomatizat sau chiar complet automatizat (prin scanare) far utilizarea prismelor de monitorizare. Viteza mai mare de colectare a datelor fa de metoda clasic. Costuri mai mici pentru materializarea punctelor reelei geodezice prin eliminarea materializrii punctelor obiect. Costuri mai mici pentru efectuarea msurtorilor datorit utilizarii metodei de colectare a datelor automata sau semiautomata. Algoritmi simplificai i mai rapizi pentru depistarea deplasrilor sau a variaiilor de distane plane i verticale. n cazul utilizrii metodei de monitorizare reflectorless n timp real putem avea disponibile valorile i testrile statistice a parametrilor monitorizai imediat dup efectuarea msurtorii ctre fiecare punct. n cazul clasic de monitorizare n timp real rezultatele sunt disponibile doar dup efectuarea ntregului ciclu de msurtori. Sunt eliminate complet calculele de compensare a reelei geodezicefiind necesar s se asigure doar acelai datum ntre trane de msurtori diferite. Configuraia punctelor obiect poate fi modificat ntre tranele de msurtori far complicarea algoritmilor de calcul i testare statistic a parametrilor monitorizai. n cazul determinrii deplasrilor prin aplicarea coreciei de discretizare punctele de staie nu trebuiesc materializate.

In cadrul retelelor geodezice folosite la urmarirea comportarii constructiiloe ,se intalnesc doua categorii de puncte:-puncte amplasate departe de zona ce face obiectul urmaririi comportarii in timp-puncte amplasate pe constructia sau suprafata de teren inconjuratoare studiata.

Retea de microtriangulatie folosita la un barajIn component retelei intra urmatoarele categorii de puncte:-puncte de control,numite si marci de vizare

Marci de vizare-puncte de statie

Pilastru de beton-puncte de referinta -puncte de orientare

13