clasele de ip De ce e nevoie de acesta adresare IP si segmentare. Unii spun ca e, altii ca nu e. Eu spun ca e totusi desi nu prea o vedeam la inceputuri. Stim foarte bine ca adresarea IP (vis a vis de lavel 2: MAC) poate fi organizata ierarhic. Daca analizam cine a fost primul oul sau gaina? Spun ca a fost o necesitate datorita extinderii sistemului de comunicatie. Deci era necesar pt a le atribui unor zone a.i. echipamentele de comutatie sa poata lucra . (adica de la adresa a.b.c.d la a.b.c.f se ruteaza pe cale x, de la a.b.m.n la a.b.m.z pe y s.a.m.d.). Plecam de la adresa IP pe 32 biti(reprezentand 4294967296 combinatii deci 4294967296 adrese ip). Sa incercam sa uitam de zecimal pe cat posibil. Reprezentarea zecimala e folosita doar pt interfata cu utilizatorul la fel si punctul doar pt a ne fi noua mai usor. Avand in vedere ca pachetele IP sunt construite sa circule, corect, echipamentele cu care intra in contact vor lua niste decizii pe baza acestei adrese aplata in headerul acesteia. Cum ? Binenteles operatii boolean ca doar suntem in binar. Cea mai folosita operatie este AND. (rezultat 1 doar daca ambii biti calculati sunt 1). Deci s-a impartit in clase pt a le fi mai usor la calcule. Astfel Clasa A reprezinta n.h.h.h Clasa B reprezinta n.n.h.h Clasa C reprezinta n.n.n.h Un host (de ex calculator )are adresa pe 32 bit in unul din formatele de mai sus. Unde n 8 biti rezervati adresei network si h reprezinta 8 biti rezervati adresei hostului. Deci calculand teoretic (desi formatul de mai sus e o chestiune mai mult "de facto" deci poate fi si altfel). Cand ne facem o retea putem sa stabilim primii x biti ca fiind ficsi (deci adresa de retea) iar urmatorii ii schimbam pt fiecare calculator. Deci ceea ce le uneste pe mai multe calculatoare intr-o retea de transmisiuni de date sa formeze un LAN (de ex) e aceeasi adresa de retea. Ramanand tot aici la teoretic vom avea combinatii posibile ca puteri ale lui 2 (normal doar suntem in binar). Deci Clasa A ar fi 2^8= 256 retele fiecare cu cate 2^24=16777216 hosturi total 4294967296 (adica 2^32) Clasa B ar fi 2^16= 65536 retele fiecare cu cate 2^16=65536 hosturi total 4294967296 (adica 2^32) Clasa C ar fi 2^24= 16777216retele fiecare cu cate 2^8=256 hosturi total 4294967296 (adica 2^32) Bine, bine dar doar n-o sa le facem toate de o singura clasa.

Si de aici intervine ARIN care spune: eu am pus mana pe Internet eu decid (nu-i chiar asa dar... mai carcotesc si eu) Normal avem 4294967296 variane deci adrese IP disponibile. Corect Practic acestea vor trebui impartite in mod INEGAL celor 3 clase (desi ies mai multe dar spun asta pt a pastra compatibilitatea cu modelul teoretic). Deci la lucru la impartit in felii cat mai mari celor mai bogati. Aduc aminte ca ne aflam in binar deci au hotarat ca toate adresele de la 00000000 00000000 00000000 00000000 la 01111111 11111111 11111111 11111111 apartin clasei A (adica 0.0.0.0 la 127.255.255.255) 10000000 00000000 00000000 00000000 la 10111111 11111111 11111111 11111111 apartin clasei B (adica 128.0.0.0 la 191.255.255.255) 11000000 00000000 00000000 00000000 la 11111111 11111111 11111111 11111111 apartin clasei C (adica 192.0.0.0 la 255.255.255.255) (aici e discutabilpt ca au mai scos 2 clase . de ce 2 si nu 3?... nu stiu) deci din Clase C (teoretica) a mai scos 2 clase: 11100000 00000000 00000000 00000000 la 11101111 11111111 11111111 11111111 apartin clasei D (adica 224.0.0.0 la 239.255.255.255) 11110000 00000000 00000000 00000000 la 11110111 11111111 11111111 11111111 apartin clasei E (adica 240.0.0.0 la 255.255.255.255) Concluzia: Clasa A incepe cu bitii : 0 si sunt in numar de 127 Clasa B incepe cu bitii : 10 si sunt in numar de 63 Clasa C incepe cu bitii : 110 si sunt in numar de 31 Clasa D incepe cu bitii : 1110 si sunt in numar de 15 Clasa E incepe cu bitii : 11110 si sunt in numar de 15 Repet, aceasta e standard doar pe reteaua INTERNET . Deci impartirea e discutabila adica altii pot sa o faca cum vor ei mai ales ca pe calculator nu-l intereseaza clasa, ci doar IP si masca (eventual). Mai mult ARID a rezervat niste segmente de adrese din ficare clasa Astfel avem: Din Clasa A de la 10.0.0.0 la 10.255.255.255 deci o retea de 16777216 hosturi fiecare (includ aici si

adresa standard retea si adresa de brodcast) Din Clasa B de la 172.16.0.0 la 172.31.255.255 deci 16 retele a cate 65536 hosturi fiecare (includ aici si adresa standard retea si adresa de brodcast) Din Clasa C de la 192.168.0.0 la 192.168.255.255 deci 256 retele de 256 hosturi fiecare (includ aici si adresa standard retea si adresa de brodcast) Acestea le putem folosi local. Deci in principiu ele nu sunt routabile pe internet. Nefiind routabile nu vor aparea conflicte de IP De exemplu comunicatia LAN -lui cu INTERNETUL se face translatand adrese printr-un server NAT (Network Address translation). Rezervarea lor e benefica si e o solutie de compromis avand in vedere cresterea Internetului. Deci cu un Proxy, o adresa IP internet, si un segment privat putem sa legam o retea LAN (sau mai multe) la Internet. f Din clasa A 127.0.0.1 reprezentand loopback-ul s.a Bine dar e de ajuns atat? Nu. Pt a putea comunica intre retele ne trebuie sa mascam o retea fata de alta (sau un segmant de retea fata de alta - notiunea de retea subretea si segment variaza) Asta duce la celebrele segmentari la niv 3 deci arhicunoscutul "domeniu de broadcast". In afara de asta apar rezervari locale, la distribuirea adreselor IP, functie de masca (de exemplu prima adresa : pt retea NetworkID si ultima pt broadcast). Imartirea in clase e o chestiune care o stim noi (nu calculatorul) si ne ajuta in calculul adreselor a.i. putem pastra prima parte rezervata NetworkIDca baza si ne concentram pe host. MASCAREA standard (ca grup maxim de hosturi in cadrul retelei : in experienta - default) Clasa A reprezinta n.h.h.h masca minima 11111111 00000000 00000000 00000000 (sau in zecimal: 255.0.0.0 sau /8 unde 8 reprezentand nr bitilor de 1) rezulta grup maxim de hosturi pe o retea de 2^24-2=16777214 (cele 2 reprezinta x.0.0.0 adresa de retelei iar x.255.255.255 adresa de bradcast lavel 3) Clasa B reprezinta n.n.h.h masca minima 11111111 11111111 00000000 00000000 (sau in zecimal: 255.0.0.0 sau /16) rezulta grup maxim de hosturi pe o retea de 2^16-2=65534 (cele 2 reprezinta x.y.0.0 adresa de retelei iar x.y.255.255 adresa de bradcast lavel 3) Clasa C reprezinta n.n.n.h masca minima 11111111 11111111 11111111 00000000 (sau in zecimal: 255.0.0.0 sau /24) rezulta grup maxim de hosturi pe o retea de 2^8-2=254 (cele 2 reprezinta x.y.z.0 adresa de retelei iar x.y.z.255 adresa de bradcast lavel 3) Dar foloseste cineva o clasa intreaga daca are nevoie numai de cateva calculatoare? Daca lucreaza local cu 192.168.n.x nu-l prea intereseaza de risipa facuta. El fixeaza o clasa maximala de 254 adrese si el foloseste doar 20 cate calculatoare sunt in LAN-ul lui. Daca lucram cu adrese inchiriate de la ARIN (de pe Internet) ne intereseaza cum folosim masca pt a nu face risipa de adrese (deci nu cheltuimmbani inutil).

Astfel ajungem la asa numitul concept : subneting Aceasta se refera la imprumutarea unor biti din segmentul hotsts de catre network.(ei vedeti ca impartirea in clase practic nu-i, ci conteaza cel mai mult IP si masca) Luam sa analizam doar clasa C (pt ca-i mai simplu) dupa care putem extinde la alte clase. Sa luam o clasa IP: 193.231.189.x/24 deci avem nr maxim hosturi 254 + 1 IP (193.231.189.0 adresa retea) + 1 IP (193.231.189.255 adresa broadcast) Bine dar ISP-ul care a inchiriat toata clasa de 254 adrese trebuie sa o distribuie cat mai bine a.i sa se piarda cat mai putine adresi (netID si broadcast) Putem imparti in mai multe moduri(functie de nr maxim de IP-uri care vrem sa il aiba o subretea) imprumutand biti. daca punem imprumutand 1 bit 193.231.189.x/25 sau ( 255.255.255.128) avem 2^1=2 subretele fiecare cu cate 2^7-2= 126 hosturi iar total hosturi 2*126=252 (deci se pierd 4 adrese) imprumutand 2 biti 193.231.189.x/26 sau ( 255.255.255.192) avem 2^2=4 subretele fiecare cu cate 2^6-2= 62 hosturi iar total hosturi 4*62=248 (deci se pierd 8 adrese) imprumutand 3 biti 193.231.189.x/27 sau ( 255.255.255.224) avem 2^3=8 subretele fiecare cu cate 2^5-2= 30 hosturi iar total hosturi 8*30=240 (deci se pierd 16 adrese) imprumutand 4 biti 193.231.189.x/28 sau ( 255.255.255.240) avem 2^4=16 subretele fiecare cu cate 2^4-2= 14 hosturi iar total hosturi 16*14=224 (deci se pierd 32 adrese) imprumutand 5 biti 193.231.189.x/29 sau ( 255.255.255.248) avem 2^5=32 subretele fiecare cu cate 2^3-2= 6 hosturi iar total hosturi 32*6=192 (deci se pierd 64 adrese) imprumutand 6 biti 193.231.189.x/30 sau ( 255.255.255.252) avem 2^6=64 subretele fiecare cu cate 2^2-2= 2 hosturi iar total hosturi 64*2=124 (deci se pierd 128 adrese) Ca exemplu alegem, sa zicem, sa impartim in 4 subretele deci la 2 biti imprumutati vom avea subnets: de la adresa 193.231.189.1 la 193.231.189.62 (cU 193.231.189.0 adresa retelei si 193.231.189.63 broadcast. Orice nr din acest subnet AND cu masca va rezulta adresa retelei . De ex: 193.231.189.5 AND 255.255.255.192 = 193.231.189.0) de la adresa 193.231.189.65 la 193.231.189.126 (cU 193.231.189.64 adresa retelei si 193.231.189.127 broadcast. Orice nr din acest subnet AND cu masca va rezulta adresa retelei . De ex: 193.231.189.68 AND 255.255.255.192 = 193.231.189.64) de la adresa 193.231.189.129 la 193.231.189.190 (cU 193.231.189.128 adresa retelei si 193.231.189.191 broadcast. Orice nr din acest subnet AND cu masca va rezulta adresa retelei . De ex: 193.231.189.133 AND 255.255.255.192 = 193.231.189.128) de la adresa 193.231.189.193 la 193.231.189.254 (cU 193.231.189.192 adresa retelei si 193.231.189.257 broadcast. Orice nr din acest subnet AND cu masca va rezulta adresa retelei . De ex: 193.231.189.211 AND 255.255.255.192 = 193.231.189.192)