55

Trei dorinþeadaptare prescurtatã dupã Benedek Elek

A fost odatã un moºneag ºi o babã. Într-o dimineaþã, moºneagul întâlnio zânã în pãdure.

CLASA I

3. De ce zâna cere ajutor moºului?A) Deoarece s-a rãtãcit. B) Pentru cã îi era sete. C) Pentru cã era bolnavã.D) Pentru cã i s-a stricat trãsura. E) Deoarece nu avea bani.

1. Cu cine se întâlneºte moºul?A) cu o babã B) cu o prinþesã C) cu o zânãD) cu o sirenã E) cu o vrãjitoare

2. Când se întâlnesc personajele?A) într-o searã B) într-o dimineaþã C) la orele prânzuluiD) într-o noapte E) într-o iarnã

6

4. Cum a ajutat-o moºul pe zânã?A) I-a gãsit veveriþele. B) I-a reparat trãsura.C) A apãrat-o de hoþi. D) I-a dat bani.E) I-a adus apã.

5. Moºul s-a dovedit a fi:A) rãutãcios B) indiferent C) curiosD) invidios E) sãritor

6. Ce a promis zâna?A) sãnãtate moºului B) fericire babei C) o trãsurã cu patru caiD) sã îndeplineascã trei dorinþe E) bani ºi o casã

7

7. De ce e necãjitã femeia?A) Pentru cã plouã.B) Pentru cã sunt foarte sãraci.C) Pentru cã trebuie sã mãture.D) Pentru cã a venit moºul.E) Pentru cã s-a dãrâmat casa.

8. Ce animale domestice vezi în imagine?A) pisicã ºi vrãbiuþãB) câine ºi veveriþeC) câine ºi vrãbiuþãD) pisicã ºi gãinãE) câine ºi pisicã

8

Moºul, foarte bucuros, îi povesti babei pãþania cu zâna ºi celepromise de ea.

12. Unde se aflã zâna?A) în copac B) între babã ºi moº C) în spatele pisiciiD) în casã E) pe o piatrã

9. Ce înseamnã pãþanie?A) un vis B) o glumã C) o ghicitoareD) o întâmplare E) o dorinþã

10. Cum este moºul?A) trist B) supãrat C) bucurosD) abãtut E) dezamãgit

11. Cum primeºte baba vestea?A) cu tristeþe B) cu mânie C) cu necazD) cu teamã E) cu neîncredere

9

15. Ce obiect nu este în imagine?A) scaun B) masã C) pat D) farfurie E) ceaun

13. Baba cere:A) haine B) bani C) un castelD) un cârnat E) bijuterii

14. Ce alimente sunt puse la uscat?A) morcovi ºi ceapãB) morcovi ºi usturoiC) usturoi ºi ceapãD) ardei ºi ceapãE) ciuperci ºi usturoi

10

18. Cu ce este îmbrãcatã baba?A) basma, cãmaºã, rochie, pelerinãB) basma, tricou, vestã, fustãC) pãlãrie, hainã, ilic, fustã, ºorþD) basma, cãmaºã, ilic, blugi, ºorþE) basma, cãmaºã, ilic, fustã, ºorþ

16. De ce e supãrat moºul?A) Nu s-a îndeplinit dorinþa babei.B) S-a certat cu baba.C) A rãsturnat ceaunul.D) Baba a mâncat cârnatul.E) Îl doare capul.

17. A câta dorinþã a rostit baba acum?A) a cincea B) prima C) a doua D) a patra E) a treia

11

ªi cum a scãpat baba aceastã vorbã, cârnatul se lipi de nasul moºului.

19. De ce s-a lipit cârnatul de nasul moºului?A) Aºa a cerut baba. B) Cârnatul era prãjit. C) Cârnatul era gros.D) Cârnatul era lung. E) Aºa ºi-a dorit moºul.

20. Ce vroia sã facã baba cu foarfeca?A) Sã taie flori. B) Sã taie nasul moºului. C) Sã taie o hârtie.D) Sã taie pãrul moºului. E) Sã taie o hainã.

Baba ºi-ar fi dorit altceva, dar l-a ascultat pe moº.

21. Ce ºi-ar fi dorit baba?A) tinereþe ºi frumuseþe B) mobilã C) casã, animale, baniD) o trãsurã cu doi cai E) un câine ºi o pisicã

12

– Sã se dezlipeascã de nas cârnatul, zise baba.Apoi se împãcarã ºi mâncarã cârnatul.

22. Care a fost a treia dorinþã pe care a rostit-o baba?A) Sã primeascã încã un cârnat. B) Sã fie sãnãtoasã.C) Sã se dezlipeascã de nas cârnatul. D) Sã fie bogatã.E) Sã fie tânãrã.

23. Cu cine au împãrþit cârnatul?A) cu vecinii B) cu copiii lor C) cu veveriþeleD) cu zâna E) cu animalele din casã

24. Personajele poveºtii sunt:A) baba, fetele, câinele B) baba, moºul, porculC) moºul, pisica, cocoºul D) moºul, baba, zânaE) moºul, baba, peºtiºorul

13

Crãiasa Albineloradaptare prescurtatã dupã Fraþii Grimm

CLASA a II-a

A fost odatã un împãrat care avea trei feciori. Într-o bunã zi, cei doi fraþimai mari plecarã sã-ºi caute norocul în lume. Fratele cel mic, poreclit Prostilãde fraþii sãi, porni dupã ei. Când îl vãzurã pe Prostilã, începurã sã-ºi batãjoc de dânsul.

1. Care este titlul poveºtii?A) Prostilã B) Crãiasa Zãpezii C) Fraþii GrimmD) Trei feciori de împãrat E) Crãiasa Albinelor

2. De ce au plecat cei doi fraþi mai mari în lume?A) Sã-ºi caute norocul. B) Sã scape de Prostilã.C) Sã gãseascã palatul blestemat. D) Sã o gãseascã pe Crãiasa Albinelor.E) Sã scape de împãrat.

3. Cum l-au tratat fraþii mai mari pe Prostilã?A) cu bucurie B) cu dispreþ C) cu indiferenþã D) cu dragoste E) cu preþuire

14

Cei trei fraþi pornirã la drum. Mergând ei aºa, dãdurã peste un muºuroide furnici. Fraþii mai mari voirã sã surpe muºuroiul pentru a speria furnicile.Prostilã, însã, a luat apãrarea furnicilor. Pe drum, el a mai salvat de rãutateafraþilor sãi un cârd de raþe ºi, apoi, un roi de albine.

4. De ce au vrut fraþii mai mari sã surpe muºuroiul?A) Pentru cã erau veseli. B) Pentru cã erau buni.C) Deoarece erau rãi. D) Pentru cã erau deºtepþi.E) Deoarece erau miloºi.

5. Ce vieþuitoare salveazã Prostilã?A) furnici, raþe, albine B) câini, furnici, raþe C) raþe, albine, urºiD) furnici, pisici, raþe E) gâºte, raþe, vulpi

7. Câte insecte se vãd în imagine?A) 3 B) 11 C) 6 D) 9 E) 14

6. De ce Prostilã a luat apãrarea vieþuitoarelor?A) Pentru o rãsplatã. B) Era rãutãcios. C) A fost obligat.D) Era milos. E) Era supãrat pe fraþii lui.

15

În cele din urmã, cei trei fraþi ajunserã la un palat vrãjit în care oameniierau prefãcuþi în stane de piatrã. Strãbãturã toate sãlile palatului, pânã ceîntr-o camerã întâlnirã un moºneag. Moºul îi pofti sã se aºeze la o masãîncãrcatã cu bunãtãþi.

8. Câte silabe are cuvântul piatrã?A) douã B) trei C) patru D) una E) ºase

9. Cum era palatul?A) dãrâmat B) de cleºtar C) vrãjit D) de aramã E) invizibil

10. Ce nu se aflã pe masã?A) pahare B) fructierã C) peºteD) tacâmuri E) desert

16

A doua zi, de dimineaþã, moºul îi arãtã fratelui cel mare o masã de piatrãpe care erau scrise trei încercãri. Cel care reuºea sã dezlege aceste încercãrielibera palatul de vrajã. Acela devenea moºtenitorul tronului ºi o lua în cãsãtoriepe fiica cea micã a împãratului. Oricine îºi încerca norocul, dar nu reuºea sãîndeplineascã una dintre încercãri, era transformat în stanã de piatrã.

I. Pânã la asfinþit adunã o sutã de

mãrgãritare* ascunse în pãdure.

11. Ce personaje apar în imagine?A) moºneagul ºi Prostilã B) moºneagul ºi feciorul mijlociuC) moºneagul ºi feciorul cel mare D) fratele cel mare ºi ProstilãE) cei trei fraþi

* mãrgãritar – perlã, boabã rotundã ºi tare, de culoare albã cu reflexe sidefii.

14. Ce va obþine cel care va rupe vraja?A) împãrãþia ºi mâna unei domniþeB) jumãtate din împãrãþie ºi pe fata cea mareC) palatul ºi mãrgãritarele D) o mare moºie E) o medalie de aur

13. Când se putea elibera palatul de sub vrajã?A) Dupã trei ierni. B) Când cineva va dezlega cele trei încercãri.C) Când se va cãsãtori fata împãratului.D) Când se va afla secretul vrãjii.E) Într-o noapte cu lunã plinã.

12. Unde erau scrise cele trei încercãri?A) pe o masã de piatrã B) pe un zid înalt C) pe o hartãD) într-o carte E) pe o tablã de lemn

II. Gãseºte pe fundul lacului cheia de la iatacul

17

Cei doi fraþi mai mari nu reuºirã sã treacã de prima încercare ºi au fosttransformaþi în stane de piatrã. Atunci ºi-a încercat norocul ºi Prostilã ºi aplecat în pãdure sã caute mãrgãritarele.

15. Ce s-a întâmplat cu fraþii cei mari?A) Au fost prefãcuþi în stane de piatrã.B) Au fost atacaþi de albine.C) Au fost alungaþi din palat.D) Au fost prefãcuþi în furnici.E) Au fost pedepsiþi de Prostilã.

16. Ce i-au adus furnicile lui Prostilã?A) mere B) ouã C) picãturi de apã D) mãrgãritare E) cireºe

18

A doua încercare era mult mai grea: Prostilã trebuia sã aducã de pefundul lacului cheia de la iatacul* domniþelor. De îndatã ce ajunse lamarginea lacului, se aºezã îngândurat pe o piatrã. Nu ºtia ce sã facã!Atunci vãzu pe lac un cârd de raþe. Erau chiar cele pe care el le salvase.

17. Câte picioare au animalele care se vãd pe lac?A) 10 B) 12 C) 14 D) 18 E) 20

18. Cine i-a adus lui Prostilã cheia iatacului?A) un cârd de gâºteB) Crãiasa AlbinelorC) o raþãD) un stol de pãsãriE) moºul

* iatac – dormitor.

19

Flãcãul mai avea de trecut o încercare: dintre cele trei domniþe împietrite,trebuia sã o recunoascã pe cea mai tânãrã. Cum sã o aleagã? Fetelesemãnau ca picãturile de apã.

Înainte de a fi vrãjite, fiecare domniþã gustase ceva dulce: fata cea mareronþãise o bucatã de zahãr, cea mijlocie bãuse o ceºcuþã cu sirop, iar ceamicã luase o linguriþã de miere. Singura care putea descoperi cine gustasemierea era Crãiasa Albinelor.

19. Pe cine trebuia sã recunoascã Prostilã?A) pe împãrãteasa palatului B) pe fata cea mare a împãratuluiC) pe fata mijlocie a împãratului D) pe soacra împãratuluiE) pe fata cea micã a împãratului

20. Ce explicaþie nu se potriveºte expresiei semãnau ca picãturile de apã?A) erau la fel B) erau identice C) erau diferiteD) semãnau foarte bine E) erau aidoma

21. Cine i-a arãtat-o lui Prostilã pe fata cea micã a împãratului?A) moºul B) Crãiasa Albinelor C) fratele cel mareD) o furnicã E) o raþã

20

Imediat ce Prostilã trecu de ultima încercare, castelul se smulse de subvrajã ºi toþi cei prefãcuþi în stanã de piatrã îºi recãpãtarã înfãþiºarea fireascã.Fraþii mai mari se cãirã pentru rãutãþile lor ºi nu mai îndrãznirã sã rosteascãniciodatã porecla Prostilã. Feciorul de împãrat o luã de nevastã pe domniþacea tânãrã, iar fraþii lui se cãsãtorirã cu celelalte douã domniþe. Cu toþiitrãirã ani mulþi, în belºug ºi fericire.

22. Câte coroane poartã în total personajele din imagine?A) una B) cinci C) patru D) douã E) trei

23. Ce calitate l-a ajutat pe Prostilã sã reuºeascã?A) voinicia B) bunãtatea C) rãutateaD) prudenþa E) frumuseþea

24. Ce înveþi din aceastã poveste?A) Sã nu îþi pese de ceilalþi.B) Sã citeºti cãrþi.C) Sã fii ascultãtor.D) Sã îi ajuþi pe cei din jurul tãu.E) Sã fii sportiv.

21

Motanul ºi câineleadaptare prescurtatã dupã o poveste mongolã

CLASELE a III-a – a IV-a

Se zice cã trãiau demult, pe meleaguri mongole, un moº ºi o babã. Bãtrâneþea le eramângâiatã doar de fiul lor, Badser, ºi soþia acestuia, Adya, care erau harnici ºi iubitori. Toþipatru munceau din zori ºi pânã-n noapte, dar tot sãraci erau. Toatã viaþa lor bãtrânii au reuºit sãstrângã trei bani de aur pe care-i pãzeau cu mare strãºnicie.

Simþind cã i se apropie ceasul ºi vãzând cã nici moºul ei nu-i tocmai în putere, baba s-ahotãrât sã-i dea banii nurorii sale, spunându-i:

– Ai mare grijã de ei! Aceºti bani îþi vor fi de folos la nevoie. Sã fiþi sãnãtoºi ºi sã vãbucuraþi de viaþã!

– Mulþumesc pentru încredere. Voi pãstra cu grijã banii ºi chiar voi încerca sã-i înmulþesc.Nu-i voi folosi decât la grea încercare, a spus nora, ºi a ascuns banii într-un loc sigur.

1. În ce þarã se desfãºoarã acþiunea?A) Asia B) România C) China D) Bucureºti E) Mongolia

3. În cât timp au adunat bãtrânii banii de aur?A) într-o zi B) într-o lunã C) într-un anD) într-o viaþã întreagã E) în doi ani

5. Ce relaþie de rudenie este între tânãra femeie ºi cei doi bãtrâni?A) fiicã – pãrinþi B) nepoatã – unchi C) nepoatã – bunici D) norã – socri E) sorã – fraþi

4. Ce obiect nu se potriveºte în imagine?A) coºul din nuiele B) lemnele de foc C) scaunul D) masa E) candelabrul electric

2. Câþi bani de aur au reuºit sã adune cei doi bãtrâni?A) 1 B) 2 C) 3 D) 5 E) 10

22

Nu trecu mult timp ºi bãtrânii trecurã în lumea celor drepþi, lãsându-i pe cei doi tineri cunevoile lor. Deºi munceau din zori ºi pânã seara ºi erau oameni cumpãtaþi, banii câºtigaþi nule mai ajungeau nici de mâncare.

Astfel, Adya a fost nevoitã sã-i dea lui Badser unul din banii de aur primiþi:– Du-te la târg de cumpãrã mâncare ºi haine!În drum spre târg, Badser s-a întâlnit cu doi copii obraznici. Ei þineau de picioare un

motan ºi-l chinuiau de þi se rupea sufletul. De milã, bãrbatul le dãdu acestora galbenul ºiluã motanul cu el. Acum mâncarea familiei sãrace se împãrþea la trei fiinþe.

Adya i-a dat lui Badser ºi al doilea ban ca sã meargã la târg ºi sã cumpere de-ale gurii,dar omul nostru s-a întors acasã cu un câine pe care l-a salvat din mâna unui þãran rãu. Deºiacum erau patru suflete de hrãnit, femeia nu s-a supãrat pe soþul ei. ªtia cã este om bun la suflet.

9. De ce nu s-a supãrat Adya pe soþul ei pentru felul cum a cheltuit banii?A) Pentru cã femeia iubea animalele. B) Pentru cã urma sã câºtige alþi bani.C) Pentru cã nu avea câine ºi pisicã. D) Pentru cã îl ºtia om bun la suflet.E) Pentru cã erau destul de bogaþi.

6. De ce i-a dat Adya lui Badser primul ban de aur?A) sã cumpere mâncare ºi haine B) sã cumpere animaleC) sã-l depunã la bancã D) sã cumpere o casãE) sã plãteascã impozite

7. Ce îi lipseºte lui Badser în a doua imagine faþã de prima imagine?A) curajul B) coºul C) încãlþãmintea D) banul E) bâta

8. Ce a luat Badser cu cei doi bani de aur?A) un motan ºi o pisicã B) un ciomag ºi un coº C) un motan ºi un câineD) o hainã ºi un câine E) mâncare ºi haine

23

Tinerii munceau mult, dar mâncarea tot nu le ajungea. Pãmântul din grãdinã era sterp ºinici orãtãnii nu mai aveau. ªi uite-aºa au cheltuit ºi ultimul ban de aur primit de la bãtrâni.

ªi, ca ºi cum nu erau destule necazuri, Adya se îmbolnãvi. Badser se strãduia sã-i asigurecele necesare, dar sãrãcia îl împiedica s-o ajute mai mult.

Motanul ºi câinele ºi-au dat seama cã ºi ei trebuie sã ajute familia care îi scosese dinghearele morþii ºi îi ocrotea. Au hotãrât astfel sã porneascã în cãutarea pietrei fermecatecare avea puterea de a îndeplini orice dorinþã a unui suflet bun.

Îi spuserã stãpânului planul lor, dar acesta nu a fost de acord de teamã sã nu-i piardã.Noaptea însã, motanul ºi câinele ºi-au pus planul în aplicare ºi au pornit la drum.

15. Ce foloseºte Badser pentru a repara gardul?A) ac ºi aþã B) baros ºi nicovalã C) pensulã ºi vopsea D) ciocan ºi cuie E) pix ºi hârtie

10. De ce Badser ºi Adya nu cultivau legume?A) Pentru cã nu aveau timp. B) Pentru cã pãmântul era sterp.C) Deoarece nu aveau seminþe. D) Nu se pricepeau la cultivarea legumelor.E) Pentru cã nu ºtiau cum sã gãteascã legumele.

11. Ce-i îngrijora pe motan ºi pe câine?A) boala stãpânului B) necazurile familiei C) lipsa caseiD) munca prea grea E) pierderea celor 10 bani de aur

12. Cum s-au gândit cele douã animale sã ajute familia?A) Sã munceascã la stãpân. B) Sã caute un medic. C) Sã aducã piatra fermecatã.D) Sã se ocupe de gospodãrie. E) Sã caute bani.

13. Ce calitate deosebitã avea piatra doritã de câine ºi motan?A) strãlucea B) era rotundã C) era albastrã D) era preþioasã E) îndeplinea orice dorinþã

14. De ce nu a acceptat Badser planul câinelui ºi al motanului?A) De teamã sã nu-i piardã. B) Nu avea încredere în motan.C) Avea nevoie de câine pentru pazã. D) Nu avea bani sã le dea. E) Avea alt plan.

24

Cei doi merserã zile în ºir ºi iatã cã le apãru în cale un munte care arunca mingi de foc.Au încercat sã-l ocoleascã, dar nu au gãsit niciun drum care sã-i ajute.

Câinele i-a spus motanului sã plece la vânãtoare ºi sã se întoarcã dupã douãzeci ºi una dezile. Motanul plecã, iar câinele începu sã plângã. Lacrimile lui se transformarã în doi norinegri. Din aceºti nori începu sã plouã cu gãleata ºi vâlvãtaia din munte se stinse. Când s-aîmplinit timpul, motanul s-a întors la prietenul lui ºi cei doi au trecut muntele.

Abia trecurã muntele de foc cã dãdurã de un alt munte. Era aºa de înalt de-þi cãdeapãlãria din cap când vroiai sã-l cuprinzi cu privirea pânã în vârf.

De data asta a venit rândul motanului sã-ºi arate puterea ºi înþelepciunea. Timp de ºaptezile s-a cãþãrat pe munte, sãrind din piatrã în piatrã, cu câinele agãþat de el.

20. Cum au trecut cei doi prieteni muntele înalt?A) urcând pe scarã B) alergând C) sãrindD) ocolind muntele E) plutind pe nori

18. În cât timp motanul ºi câinele au traversat cei doi munþi?A) 30 zile B) 7 zile C) 29 zile D) 21 zile E) 28 zile

16. Ce a fãcut câinele pentru a stinge focul?A) A plâns. B) A chemat ploaia. C) Nu a fãcut nimic.D) S-a rugat la Dumnezeu. E) A adus apã.

17. Ce înseamnã plouã cu gãleata?A) plouã în gãleatã B) plouã foarte tare C) plouã puþinD) plouã cât sã umple o gãleatã E) plouã cu gãleþi

19. De câte ori mai repede au reuºit cei doi sã treacã muntele înalt decât muntele de foc?A) de trei ori B) de ºapte ori C) de douãzeci ºi unu de oriD) de douã ori E) de patru ori

25

Dupã ce au trecut munþii, au mai mers câteva zile ºi au ajuns la malul unei mãri. Ca sãpoatã trece marea, motanul a gãsit niºte buºteni. Au aruncat buºtenii pe apã, i-au legatîntre ei ºi au fãcut o plutã. Apoi, s-au urcat pe plutã ºi au traversat marea.

Pe malul celãlalt au gãsit un drum care ducea spre o cetate ºoriceascã. Împãratul acesteicetãþi avea în stãpânire piatra fermecatã.

Lângã zidurile cetãþii au vãzut un ºoarece care prinsese o pasãre ºi se pregãtea s-omãnânce.

22. Identificã ordinea în care s-au desfãºurat evenimentele:1) îmbolnãvirea Adyei 2) plecarea animalelor în cãutarea pietrei fermecate3) trecerea munþilor 4) salvarea animalelor de cãtre BadserA) 1, 2, 3, 4 B) 4, 1, 2, 3 C) 3, 2, 4, 1 D) 3, 1, 2, 4 E) 2, 4, 1, 3

23. Unde era aºezatã cetatea?A) pe vârful unui munte B) într-o peºterã C) pe malul mãriiD) într-o poianã E) în pãdure

21. Ce obstacole au întâlnit motanul ºi câinele în cãutarea pietrei vrãjite?A) trei munþi B) douã mãri ºi o pãdure C) doi munþi ºi o mareD) un munte ºi o pãdure E) douã pãduri ºi o mare

26

Cei doi n-au stat pe gânduri. S-au grãbit sã salveze biata pasãre. Motanul, ca o felinãcare se respectã, a prins ºoarecele. Acesta a rugat motanul sã-l cruþe.

– Te las sã trãieºti, dacã ne arãþi unde þine împãratul vostru piatra fermecatã, i-a zismotanul.

ªoarecele, neavând încotro, se învoi sã le arate drumul. Pasãrea, adusã în simþiri decâine, ºi fericitã cã a scãpat, i-a promis cã-i va ajuta ºi ea atunci când va fi nevoie.

24. Cine a prins ºoarecele?A) câinele B) motanul C) Badser D) un vultur E) împãratul

28. Câte animale s-au înþeles sã colaboreze pentru a obþine piatra fermecatã?A) 1 B) 2 C) 3 D) 4 E) 5

27. ªoarecele a scãpat deoarece ...A) era un animal drãgãlaº B) câinele l-a iertat C) motanul era sãtulD) motanul era grãbit E) a acceptat sã-i ajute

26. Cu cine vorbeºte pasãrea ºi cu cine vorbeºte ºoarecele?A) Pasãrea vorbeºte cu motanul ºi ºoarecele cu câinele.B) ªoarecele vorbeºte cu câinele ºi pasãrea cu motanul.C) ªoarecele vorbeºte cu motanul ºi pasãrea cu câinele.D) Pasãrea vorbeºte cu ºoarecele ºi motanul cu câinele.E) Pasãrea ºi ºoarecele vorbesc cu motanul.

25. De ce au salvat pasãrea din ghearele ºoarecelui?A) Sã mãnânce pasãrea. B) Sã ajute pasãrea. C) Sã pedepseascã ºoarecele.D) Sã obþinã ajutorul pãsãrii. E) Sã mãnânce ºoarecele.

27

– Ca sã nu i-o ia nimeni, împãratul þine piatra fermecatã în gurã fãrã încetare. Acestaeste vegheat de doi slujitori care þin în mâini tot timpul câte o fãclie aprinsã. E greu sãajungi la el fãrã sã fii vãzut, spuse ºoarecele.

– Pot sã vã ajut eu. Voi stinge torþele, spuse pasãrea încântatã cã poate întoarce serviciulcare-i fusese fãcut.

Astfel, planul fiind fãcut, cei patru au intrat în palat printr-o uºã secretã. Pasãrea, dând dinaripi, a stins fãcliile. Slujitorii au început a se certa, fiecare crezând cã celãlalt i-a stins torþa.

În acel moment, motanul s-a apropiat de patul împãratului care dormea un somn dulce ºil-a gâdilat la nas cu o panã din cele jumulite de ºoarece din coada pãsãrii. Când împãratula strãnutat, câinele a prins piatra care a sãrit din gura acestuia ºi pe-aici þi-e drumul...

29. Câþi ºoareci sunt în imagine?A) doi B) trei C) patru D) cinci E) ºase

33. Cum a scãpat împãratul piatra?A) strãnutând B) sughiþând C) sforãind D) vorbind E) visând

32. Cum i-a ajutat pasãrea?A) L-a gâdilat pe împãrat. B) A stins fãcliile cu aripile. C) A adormit slujitorii.D) Le-a cântat la fereastrã. E) A zburat peste gard.

31. Ce rol aveau slujitorii?A) Sã-l sfãtuiascã pe împãrat. B) Sã pregãteascã masa împãratului.C) Sã se certe între ei în caz de pericol. D) Sã îndeplineascã visurile împãratului.E) Sã pãzeascã împãratul ºi piatra fermecatã.

30. Unde era ascunsã piatra de cãtre împãrat?A) în gura câinelui B) în gura sobei C) în gura unui slujitorD) în gura povestitorului E) în gura împãratului

28

Pe drumul spre casã, motanul i-a cerut câinelui piatra ca s-o ducã ºi el. A pus-o sublimbã unde era un loc mai sigur.

Au ajuns din nou la mare ºi s-au urcat pe plutã. ªi, cum pluteau ei aºa, morþi de sete ºide foame, motanul a vãzut un peºte tare îmbietor. Motanul, de poftã ºi foame, deschisegura sã prindã peºtele ºi scãpã piatra în apã. Câinele a sãrit în apã dupã piatrã, dar fãrãfolos: piatra dispãruse!

Câinele ºi motanul ºi-au pierdut speranþa de a regãsi piatra. Erau deznãdãjduiþi cã numai pot sã-ºi ajute stãpânii. Acum se rugau sã ajungã teferi la þãrm.

Cu chiu, cu vai, cei doi prieteni au ajuns la mal lihniþi de foame, obosiþi ºi tare supãraþi.Din largul mãrii apãru un pescar cu barca plinã de peºte ºi de milã le aruncã ºi lor unul.Când mâncau mai cu poftã, nu micã le-a fost mirarea vãzând în burta peºtelui nestematape care o pierduserã.

35. De ce erau deznãdãjduiþi cei doi prieteni dupã ce au pierdut piatra?A) Erau urmãriþi de împãratul ºoarecilor. B) Erau foarte obosiþi.C) Nu mai ºtiau cum sã-ºi ajute stãpânii. D) Erau flãmânzi.E) S-au rãtãcit.

34. De ce a pierdut motanul piatra?A) A încercat sã prindã un peºte. B) Era foarte trist.C) S-a certat cu câinele. D) A vrut sã prindã un pescãruº.E) Piatra era prea grea.

36. Ce au gãsit în burta peºtelui?A) harta drumului B) piatra fermecatã C) inelul împãratuluiD) un ºoarece E) cei trei bani de aur

29

ªi cum mergeau ei aºa, atenþi sã nu mai piardã piatra, câinelui îi dãdu în gând sã-ºifacã un buzunar în blana lãþoasã.

Ajunºi la o iurtã*, au vãzut doi copii ºi le cerurã ac ºi aþã. În timp ce motanul se juca dezor cu copiii, câinele cusu repede buzunarul în care ascunse nestemata. Apoi, luându-ºirãmas-bun de la noii lor prieteni, au pornit degrabã spre Badser ºi Adya. Ardeau denerãbdare sã-i revadã ºi sã le dea vestea cea bunã.

37. În ce locuiau mongolii nomazi?A) în case din cãrãmidã B) în case din lemn C) în peºteriD) în iurte E) în castele

38. Cu ce se joacã motanul?A) cu un ºoricel B) cu o pãlãrie C) cu câineleD) cu trei copii E) cu un ghem de aþã

* iurtã – locuinþã specificã pentru populaþiile nomade mongole, de formã conicã sau semisfericã, alcãtuitã dintr-unschelet din zãbrele de lemn, acoperit cu pâslã.

30

Rãmaºi acasã, Badser ºi Adya, lipsiþi de hranã ºi fãrã cei doi prieteni, stãteau necãjiþi ºineajutoraþi. Gândul le zbura mereu cãtre cele douã animãluþe care le mai descreþeaufrunþile cu giumbuºlucurile lor.

Când nu mai trãgeau nicio speranþã, iatã cã apãrurã motanul ºi câinele. Ce mult s-aubucurat cei doi stãpâni când i-au vãzut teferi ºi veseli! Mândri, cei doi prieteni greu-încercaþiîn drumul lor, le-au dat piatra fermecatã bieþilor oameni.

Badser se gândi cã animalele or fi înfometate. κi dorea sã le stingã foamea dar nuavea cu ce. Dar, minune, pe datã apãrurã în faþa câinelui ºi a motanului castroane cupeºte, lapte, carne...

Cei doi stãpâni nu-ºi mai încãpeau în piele de bucurie cã ºi-au regãsit animalele. Auînvãþat de la ele lecþia speranþei, a curajului ºi a încrederii în sine.

Viaþa liniºtitã ºi bogatã pe care le-a oferit-o aceastã nestematã i-a fãcut fericiþi, cu ºi maimultã dragoste de oameni ºi animale. Nu trecea zi de la Cel de Sus fãrã ca familia sãnu-i ajute pe cei din sat, cãci sufletul lor era mare.

39. Ce au primit Badser ºi Adya de la cele douã animãluþe?A) mâncare B) haine C) sãnãtate D) piatra fermecatã E) o casã

40. Care proverb nu se potriveºte cu povestea?A) Dupã faptã ºi rãsplatã. B) Câinele care latrã, nu muºcã.C) Totul e bine când se terminã cu bine. D) Bine faci, bine gãseºti.E) Prietenul la nevoie se cunoaºte.