Grecia Anticǎ

21.04.2023

 Civilizatia greaca s-a plamadit in bazinul Marii Egee,in Grecia continentala(Sudul Peninsulei Balcanice),in

Grecia insulara(insulele din Marea Egee)si Grecia asiatica(Ionia,Eolida,Dorida).Trecerea dinspre partea nordica spre

cea de mijloc se facea prin defileul de la Termopile, iar inspre partea de sud,prin istmul Corint.

În civilizaţia greacǎ se disting şase mari componente:

-civilizaţia cretanǎ(2000-1400î.Hr.)

-civilizaţia micenianǎ(1400-1150î.Hr.)

-epoca Homericǎ(sec XII-VIII î.Hr.)

-perioada clasicǎ a civilizaţiei greceşti(sec VIII-V î.Hr.)

-perioada macedoneanǎ(sec al IV-lea î.Hr.)

-epoca elelnisticǎ(sec IV-Iî.Hr.)

La începutul mileniului al II-lea î.Hr. s-a definitivat în spaţiul european procesul de indo-europenizare.Din punct

de vedere arheologic acest proces s-a realizat în epoca bronzului.Perioada 2000-1150 î.Hr este specificǎ civilizaţiilor

cretane si miceniene.Civilizaţia creatanǎ atinge apogeul dezvoltǎrii sale în jurul anului 1600 î.Hr. in timpul regelui

Minos(epoca cretana mai este numita si Epoca Minoica).Capitala statului cretan era orasul Cnossos dominat de Palatul

celor 1000 de Sali.

Cultura miceniana a fost influentata de cea cretana. Acest lucru este dovedit de constructii,de ceramica,de

obiectele de bronz si aur. Civilizatia miceniana s-a prabusit sub loviturile altor triburi migratoare elene.Dupa

aheeni au mai venit in Grecia continenetala,pe insule si in Asia Mica,ionienii.Ei s-au asezat in Peninsula

Atica,intemeind orasul Atena. In secolele al 12-lea si al 11-lea i.e.n. a avut loc migratiunea dorienilor;triburi

foarte razboinice,ele au distrus civilizatia miceniana(aheana) dar au adus in Grecia experienta lor in

prelucrarea fierului. Cu venirea dorienilor in Pelopones,societatea greaca a intrat intr-o noua epoca istorica:

epoca homerica. Asadar ,poporul grec,cunoscut in antichitate sub numele de eleni s-a format din amestecul

populatiilor bastinase..

Perioada dintre secolul al 12-lea si al 8-lea i.e.n. cand in Grecia se produce trecerea de la orinduirea comunei

primitive spre orinduirea sclavagista,este cunoscuta sub numele de epoca homerica ,dupa numele poetului

legendar Homer. Aceasta este presupus autor a doua poeme in versuri Iliada si Odiseea. In cele doua poeme este

viu infatisata societatea greaca care se caracterizeaza prin mari framantari,prin eroism si barbatie,dar si prin

asprime,jafuri si razboaie.Evenimentele principale din poemele homerice sunt razboiul troian si peripetiile

eroului grec Ulise (Odiseu) . In Odiseea este descrisa calatoria lui Ulise la intoarcerea sa acasa dupa caderea

Troiei.Urmarit de razbunarea zeilor care i protejasera pe troieni , Ulise rataceste ani multi pe mare,infrunta

furtunile poposeste pe tarmuri indepartate unde trece prin mari primejdii,pana cand reuseste sa ajunga in

patria sa , insula Itaca(in apusul Greciei).Aici isi regaseste caminul mult dorit,pe tatal sau Telemac si pe sotia

sa,credincioasa Penelopa. Din aceste poeme aflam cum era viata in societatea greaca, in epoca de trecere de la

orinduirea comunei primitive la orinduirea sclavagista.Datorita folosirii metalelor,in special a

fierului,agricutura,mestesugul prelucrarii metalelor se perfectionasera. Triburile grecesti erau conduse de

basilei numiti din rindurile aristocratiei.Ei aveau puteri limitate rolul important il detinea adunarea

poporului.Treptat spre sfarsitul perioadei homerice se formeaza in Grecia si Asia Mica orase state(Milet).

Descrierea scenelor casnice de familie ne dovedeste ca aparusera primele forme ale sclaviei;societatea incepuse

sa se imparta in sclavi si stapani de sclavi. Desi in poeme sunt descrise tari si evenimente variate, ele constituie o

lucrare inchegata,unitara,compusa cu multa maiestrie artistica.Faptele si personajele sunt atat de bine zugravite

incat parca le vezi aievea.Ele sunt socotite printre cele mai marii creatii literare ale lumii,constotuind un model

pentru scriitori. Datorita poemelor homerice cunoastem amanunte din istoria si din viata vechilor greci:

indeletnicirile,costumele, locuintele,armele,obiceiurile,felul de a gandi si organizarea sociala. De asemenea sunt

puternic si viu zugravite iscusinta , vitejia,curajul,dorinta de a cunoaste,de a calatori,dragostea de munca,de

patrie si de camin,ospitalitatea,dar si cruzimea si orgoliul.In poemele homerice au fost redate in forme literar-

artistice de o rara frumusete unele din credintele religioase,miturile,precum si legendele despre zeii si eroii

vechilor greci. Veacuri de-a randul,oamenii s-au desfatat si instruit,citind Iliada si Odiseea,in care viata si lupta

vechilor greci,insusirile lor inalte,precum si unele scaderi sunt realist zugravite. 

HOMER

Sparta

In sud-estul Peninsulei Pelopones, intre muntii prapastiosi,departe de mare,se afla orasul Sparta.Tinutul

este prielnic agriculturii si pasunatului.In munti se geseste fier. Spartanii la inceput in numar de 9000, erau ca o

insula izolata in mijlocul populatiilor supuse,care ii urau si se rasculau mereu. Spre a-si mentine conducerea

spartanii au fost nevoiti sa se inarmeze, sa fie mereu la panda << cu sulita in mana >> cum se spunea atunci. Ei

primeau de la stat o bucata de pamant , pe care vo lucrau hilotii. Hilotii provenind din populatia cucerita,aveau

o situatie intermediara intre sclavi si oameno liberi.Apartineau statului care avea drept de viata si de moarte

asupra lor, dar nu-i putea vinde.Hilotii aveau familie si gospodaria proprie,dar erau obligati sa dea spartanilor o

parte din recolta de pe lotul muncit. Locuitorii care se asezasera cu invoirea Spartei pe teritoriile de pe margine

erau numiti perieci,adica locuitorii din jurul cetatii. Acestia erau liberi dar nu aveau drepturi politice; se ocupau

cu agricultura, dar mai ales cu mestesugurile si comertul. Sparta a fost condusa de doi regi(basilei), care aveau

functii militare si religioase. Rolul cel mai important il avea sfatul batranilor. Acesta era format din 28 de

membrii in varsta de peste 60 de ani,elesi pe viata dintre varfurile aristocratiei spartane. Adunarea poporului

din care faceau parte numai spartanii, se intrunea o data pe luna si aproba sau respingea legile prin

aclamatii.Regii si adunarea poporului aveau putere destul de limitata.Sparta cu ajutorul unei armate bine

organizate si disciplinata a invins dupa lupte indelungate mai multe state din Pelopones si lea obligat sa incheie o

alianta politica in folosul ei numita LIGA PELOPONESIACA . Astfel Sparta a dobandit hegemonia (intaietatea)

asupra Peloponesului.

Atena

Atena a fost unul dintre cele mai importante polisuri grecesti.Asezata in Peninsula  Atica,aproape de mare,intr-o

regiune cu pamant pietros,dar bogata in argint,marmura,argila,Atena a devenit un important centru mestesugaresc si

marinaresc.

              In aceasta perioada in Atena societatea era impartita astfel: aristocratii,mari proprietari de pamanturi,turme,de

vite si de sclavi,care detineau si puterea politica;sclavii care proveneau atat din datornici cat si din prizonierii de

razboi,erau tot mai mult folositi in diferite munci.Mestesugarii,negustorii si taranii mici proprietari de

pamanturi,constituiau masa populatiei libere – demosul.Lipsit de drepturi politice,el va duce o lupta permanenta asupra

aristocratiei.

                Atena era condusa la inceput de aristocrati.Din randurile ei erau alesi anual 9 arhonti(conducatori).Acestia

erau ajutati de un sfat format tot din aristocrati.Continua sa existe adunarea poporului,care era tot mai lipsita de

drepturi.Atena deci era in aceasta perioada un stat democratic.

            Cu timpul aristocratia a acaparat treptat pamanturile taranilor pentru datoriile neplatite la timp.Foarte multi

tarani din Atica devenisera sclavi-datornici.Unii fusesera vanduti peste hotare.Multi datornici fugisera in alte tari.

          Abuzurile si asuprirea aristocratiei au nemultumit adinc pe negustori si mestesugari dar mai ales pe taranii-mici

proprietari.

         Prin sec al 7-lea i.e.n., demosul atenian s-a rasculat cerand legi scrise si reforme:reimpartirea

pamanturilor,anularea datoriilor si a sclaviei din datorii,drepturi politice.S-au dat primele legi scrise(legile lui

Dracon,621i.e.n.)care ingradeau abuzurile judecatorilor dar nu usurau starea grea a poporului.Luptele au continuat.

        Spre a impiedica izbucnirea unor rascoale,aristocratii au insarcinat in 594i.e.n.,pe arhontele Solon sa

reorganizeze,pe baze noi,statul atenian.

         Reformele  sale sunt socotite o adevarata constitutie ateniana.Potrivit acestor reforme,sclavii datornici au fost

eliberati si li s-au restituit pamanturile.Au fost rascumparati si readusi in patrie sclaviivanduti sau fugiti in alte tari.In

locul vechii impartiri a populatiei dupa origine,Solon a impartit-o dupa venit.El a fixat drepturile si indatoririle fiecarei

categorii dupa cantitatea de grau pe care o avea.Aceasta lege dadea o puternica lovitura arostocratiei,caci se acordau

drepturi cetatenilor din demos care aveau avere de curand agonisita.

         Desi reformele lui Solon au micsorat puterea aristocratiei ateniene si au intarit demosul,punand astfel bazele

democratiei sclavagiste ateniene,ele nu au adus liniste in polis.Aceste masuri nu au mers pana la capat,deoarece s-au

acordat drepturi politice numai celor avuti.Solon insusi spune ca: <<si-a tinut scutul la mijloc >>.Aristocratia

nemultumita de aceste reforme si o parte a demosului s-au ridicat din nou la lupta.

        In anul 510i.e.n. adunarea poporului l-a ales pe arhontele Clistene ca sa desavarseasca reformele incepute de

Solon.Clistene a impartit populatia pe baza de teritoriu,amestecand astfel pe aristocrati in masa poporului.Clistene

urmarea sa distruga ultimele ramasite ale oranduirii gentilice.Reforma lui Clistene a insemnat ultima mare lovitura data

aristocratiei.

        Pe langa aceasta el a mai luat si alte masuri: a intarit adunarea poporului,armata;a impiedicat patrunderea in

conducerea statului a elementelor primejdioase democratiei,infiintand astfel ostracizarea:exilarea persoanelor

considerate periculoase pentru democratie si interesele sale.

In ciuda prosperitatii celor doua mari polisuri, apar rivalitati intre ele si se declanseaza razboiul pelponesiac(431-

404i.Hr.).In urma acestuia, cele doua polisuri decad iar pana in secolul I i.Hr. puterea in zona va fi detinuta de catre

persi.