7/17/2019 Ciudate Nii

http://slidepdf.com/reader/full/ciudate-nii 1/4

  CIUDĂŢENII

1. Amprenta de pe limbă

 Nu scoate limba dacă vrei să-ţi ascunzi identitatea. La fel ca şi în cazul amprentelor digitale, toatălumea are şi o amprentă linguală unică

!. Năp"rleşti

Animalul de casă nu e singurul care are o problemă de năp"rlire. #amenii pierd apro$imativ %&& &&& particule de piele în fiecare oră. Astfel se adună cam '(& g în fiecare an.

). *"te oase ai+

n adult are mai puţine oase dec"t un bebeluş. Ne începem viaţa cu )(& oase, dar deoarece oaselefuzionează în timpul creşterii, sf"rşim prin a avea doar !&% la v"rsta adultă.

. ntestine lungi

ntestinul subţire este de apro$imativ ori mai mare dec"t înălţimea persoanei. /acă nu ar fi e$trem deînfăşurat, lungimea sa de apro$imativ ' metri, nu ar încăpea în cavitatea abdominală, şi am facemizerie în 0urul nostru...

(. acteriile

Acum c2iar că ţi se va ridica părul pe spinare3 fiecare centimetru pătrat de piele aparţin"nd corpuluiuman este populat cu )! milioane bacterii, însă, din fericire, ma0oritatea sunt paşnice.

%. 4ursa mirosului corporal

4ursa subsuorilor sau a picioarelor ur"t mirositoare este transpiraţia. # perec2e de picioare are (&& &&&glande sudoripare, care produc peste (&& ml transpiraţie zilnic.

'. 5iteza strănutului

Aerul care iese în timpul strănutului poate avea p"nă la ! 6m72, iată deci un motiv bun pentru a-ţiacoperi nasul şi gura c"nd strănuţi sau pentru a te feri c"nd te simţi ameninţată.

8. /istanţa parcursă de s"nge

4"ngele călătoreşte mult prin corp. 9n fiecare zi, el străbate :%&&& 6m prin vasele sangvine din corp, iar inima pompează zilnic '%&& 6g s"nge prin aceste vase.

:. *antitatea de salivă

4-ar putea să nu vrei să înoţi în scuipat, însă dacă l-ai păstra pe tot, ai putea 9ntr-o viaţă, o persoană produce apro$imativ !(&&& litri de salivă, destul pentru a umple două piscine

1&. *"t de tare sforăi+

7/17/2019 Ciudate Nii

http://slidepdf.com/reader/full/ciudate-nii 2/4

;"nă la v"rsta de %& ani, %&< dintre femei şi &< dintre bărbaţi vor sforăi. Nivelul de zgomot produsde sforăit poate varia de la %& p"nă la 8& decibeli, asta înseamnă că se aude ca şi cum ai sparge un zidde beton cu bormaşina. =gomotele de peste 8( decibeli sunt considerate periculoase pentru urec2eaumană.

11. *uloarea părului şi bogăţia sa

londele se pot distra sau nu mai mult, dar cu siguranţă au mai mult păr. *uloarea părului depinde dedensitatea sa, iar blondele >naturale? sunt în v"rful listei. 9n general, capul uman numără 1&&&&&foliculi piloşi, fiecare dintre ei fiind capabil să producă !& fire de păr pe durata de viaţă a unei

 persoane. londele au apro$imativ 1% &&& foliculi, brunetele 11& &&& foliculi, fetele cu părul şaten auc2iar 1&& &&&, iar roşcatele sunt cele mai dezavanta0ate, cu numai 8% &&& foliculi.

1!. *"te mirosuri reţii+

 Nasul omului nu este la fel de sensibil ca cel al c"inelui, însă îşi poate aminti (&&&& mirosuri diferite.

1). *reşterea ung2iilor

/acă îţi tai ung2iile de la m"ini mai des ca pe cele de la picioare, e normal. ng2iile care sunt e$puseşi care sunt folosite cel mai des cresc mai repede. /e asemenea, ung2iile cresc mai repede la m"na cucare scrii şi la degetele mai lungi. 9n medie, ung2iile cresc cu apro$imativ !.( mm în fiecare lună.

1. @reutatea capului

 Nu e de mirare că bebeluşii nu reuşesc să-şi ţină capul în primele luni de viaţă3 capul uman reprezintă

17 din lungimea noastră totală la naştere, şi numai 178 din aceasta la v"rsta adultă.

1(. Nevoia de somn

#mul poate rezista fără somn destulă vreme, însă 11 zile îi sunt fatale. /upă 11 zile de nesomn, veiadormi... pe vecie

1%. /e ce pl"ngi de fericire+

$perţii nu ştiu sigur de ce, însă au o pistă. 4e pare că r"sul şi pl"nsul sunt reacţii fiziologice similare3ambele apar în situaţii emoţionale puternice, şi nu se pot opri atunci c"nd vrem noi. Noi asociem pl"nsul cu tristeţea, însă lacrimile sunt declanşate de o varietate de emoţii. 4e pare că at"t pl"nsul, c"tşi r"sul, pot uşura un eveniment stresant, contracar"nd efectele cortizonului şi adrenalinei. Aşadar, poţisă te consideri norocoasă dacă r"zi p"nă-ţi dau lacrimile.

1'. /e ce îţi dau lacrimile de la ceapă+

Atunci c"nd tai o ceapă, îi rupi celulele, eliber"nd enzime care produc un gaz, derivat de sulfo$id.*"nd gazul a0unge la nivelul oc2ilor, el reacţionează cu lacrimile şi produce o cantitate mică de acidsulfuric, provoc"nd durere. *reierul le semnalează apoi glandelor lacrimale să producă mai multe

lacrimi pentru a spăla oc2ii de substanţa to$ică.

*u c"t tai mai multă ceapă, cu at"t se va produce mai mult acid sulfuric şi cu at"t vei lăcrima mai tare.Beacţia c2imică produsă la tăierea cepei este de fapt un mecanism de apărare al plantei, care a evoluat

7/17/2019 Ciudate Nii

http://slidepdf.com/reader/full/ciudate-nii 3/4

astfel pentru a se apăra de dăunători. ;entru a lăcrima mai puţin, tine ceapa la frigider înainte de a otăia3 temperaturile scăzute încetinesc eliberarea enzimelor.

18. /e ce îţi pocnesc articulaţiile+

9n interiorul capsulei formate de articulaţii se află un lubrifiant, numit lic2id sinovial, care conţine gazedizolvate. Atunci c"nd întinzi articulaţia, comprimi de fapt fluidul din interiorul ei, forţ"nd gazele

 bogate în azot să plece din lic2idul sinovial. liberarea CaeruluiD din capsula articulaţiei provoacă acelCtroscD pe care îl auzi. #dată ce gazele sunt eliberate, articulaţia devine mai fle$ibilă.

;robabil că ai observat că articulaţia nu mai pocneşte o vreme, după ce ai auzit-o. Acest lucru seînt"mplă deoarece gazele eliberate se resorb în lic2idul sinovial în apro$imativ 1(-)& minute. /acă îţi

 place să-ţi trosneşti articulaţiile degetelor, trebuie să ştii că acest lucru nu duce la artrită, dar poate ducela scăderea puterii în acea m"nă.

1:. *e provoacă pielea de găină+

;ielea de găină >numită şi piloerectie? se formează atunci c"nd ţi-e frig sau frică. Euşc2ii dedimensiune mică de la baza fiecărui fir de păr se contractă şi dau acea aparenţă de mini-dealuri pe piele. Acest fenomen era perfect 0ustificat pe vremea strămoşilor noştri cu blană, care reuşeau să prindăun strat de aer între păr, realiz"nd astfel termoizolaţia. 9n plus, zburlirea părului avea un efect deintimidare asupra duşmanilor, făc"nd ca omul să pară mai mare şi mai fioros. 9n ziua de azi pielea degăină nu mai are niciun sens, iar dacă vrei s-o eviţi îmbracă-te gros şi evită filmele de groază.

!&. /e ce ţi se zbate oc2iul+

Acest fenomen comun şi enervant poartă numele de mio6imie, şi este probabil provocat de o anomalie

a unui nerv. /e asemenea, e$perţii cred că şi oboseala, stresul, alimentaţia de proastă calitate, alergiile,alcoolul şi cafeina cresc incidenţa fenomenului. /in fericire, acesta este un fenomen benign, ce trece îngeneral de la sine.

!1. /e ce ţi-e frig mereu+

Femperatura corporală este reglată în creier, mai precis în 2ipotalamus, care îi semnalează corpului săcedeze căldura pe vreme caldă şi să capteze căldura >să tremure pentru a provoca căldură în muşc2i? pevreme rece. Gierul 0oacă un rol în acest proces, aşa că oamenii care suferă de anemie au adesea senzaţiade frig.

*irculaţia proastă >datorată 2ipertensiunii sau medicamentelor? pot lăsa e$tremităţile fără căldură. /easemenea, 2ipotiroidia poate încetini metabolismul p"nă în punctul în care corpul nu mai genereazăsuficientă căldură. n studiu recent a sugerat c2iar că ar e$ista o predispoziţie genetică în ceea ce

 priveşte toleranţa la frig. *e poţi face+ Eăn"ncă alimente bogate în fier >măruntaie, fasole, vegetaleverzi? şi evită nicotina, care provoacă constricţia vaselor sangvine.

!!. Foţi copiii se nasc fără pistrui+

*opiii se nasc uneori cu semne, însă niciodată cu pistrui. ;ielea produce pistruii făc"nd e$ces de pigment, ca răspuns la e$punerea solară. ;e măsură ce ne e$punem la soare, A/N-ul celular începe să

se distrugă, apăr"nd pistruii. /e aceea este bine să ne dăm cu cremă cu factor de protecţie înalt >)&? şisă mergem la dermatolog dacă observăm că ne umplem de pistrui.

!). *e provoacă furnicăturile+

7/17/2019 Ciudate Nii

http://slidepdf.com/reader/full/ciudate-nii 4/4

 Numite şi parestezii, furnicăturile şi amorţelile sunt provocate de flu$ul sangvin redus către un nerv presat. /acă stai prea mult într-o poziţie ciudată sau c2iar şi cu picioarele încrucişate, poţi apăsa pe unnerv îndea0uns de tare pentru a-i întrerupe comunicarea cu creierul, provoc"nd CadormireaD picioarelor.

;arestezia se simte în general în e$tremităţi >m"ini, picioare şi glezne?. 4impla modificare a poziţieieste de a0uns pentru a restabili comunicarea nervului cu creierul. neori, aceste furnicături pot fi însă

semn al unor boli serioase, precum diabetul sau lupusul, caz în care ele nu dispar la modificarea poziţiei corporale.

!. @uma de mestecat şi br"nza îţi păstrează dinţii frumoşi+

/e fiecare dată c"nd măn"nci, bacteriile din gură reacţionează cu m"ncarea şi formează un acidorganic ce duce la apariţia cariilor. 4aliva diluează însă acest acid şi reuşeşte să contracareze procesul.@uma de mestecat stimulează salivaţia, deci este benefică.

9n ceea ce priveşte br"nza, grăsimile acesteia pot acţiona ca o barieră protectoare pentru dinţiH ea

conţine de asemenea calciu şi fosfaţi, care descura0ează placa dentară şi întăresc dinţii. *a sfaturi preventive împotriva formării cariilor, ţine minte3 limitează gustările între mese, mestecă gumă fărăza2ăr după mese şi termină-ţi masa cu c"teva bucăţele de br"nză.