BOTANICA FARMACEUTICABOTANICA FARMACEUTICA

CURS NR. 3CURS NR. 3

CONSTITUENTII NEVII DIN CONSTITUENTII NEVII DIN CITOPLASMA (PARAPLASMA)CITOPLASMA (PARAPLASMA)

• Sunt formatiuni ce se pot afla Sunt formatiuni ce se pot afla permanentpermanent in constitutia in constitutia celulei sau numai celulei sau numai temporartemporar

• La La origineaoriginea acestor formatiuni sta acestor formatiuni sta protoplastulprotoplastul: elementele : elementele necesare le ia din mediul inconjurator sau le elaboreaza necesare le ia din mediul inconjurator sau le elaboreaza prin activitatea biochimica, metabolica, desfasurata de prin activitatea biochimica, metabolica, desfasurata de constituentii saiconstituentii sai

• Constituentii paraplasmatici:Constituentii paraplasmatici:

- lichizi - lichizi → → vacuomvacuom

- solizi → - solizi → incluziuni ergasticeincluziuni ergastice

VACUOMUL CELULAR VACUOMUL CELULAR (incluziuni ergastice lichide)(incluziuni ergastice lichide)

• Vacuolele sunt Vacuolele sunt caracteristice celulei vegetalecaracteristice celulei vegetale, desi se pare ca au , desi se pare ca au fost identificate si in celula animalafost identificate si in celula animala

• In celulele tinere vacuolele sunt mici si au vascozitate mareIn celulele tinere vacuolele sunt mici si au vascozitate mare

• In celulele mature exista o singura vacuola mareIn celulele mature exista o singura vacuola mare

• Vacuolele apar ca rezultat al cresterii si intensificarii schimbului de Vacuolele apar ca rezultat al cresterii si intensificarii schimbului de substante dintre celule si mediul inconjuratorsubstante dintre celule si mediul inconjurator

• Vacuolele: - delimitate la Vacuolele: - delimitate la exterior exterior de de tonoplast = pelicula tonoplast = pelicula lipoproteicalipoproteica

- pline cu - pline cu suc celular (vacuolar)suc celular (vacuolar) = solutie ce contine = solutie ce contine substante organice si anorganicesubstante organice si anorganice

• Sucul celular are compozitie foarte variata; are pH acid (acizi Sucul celular are compozitie foarte variata; are pH acid (acizi organici = malic, citric, oxalic, tartric), dar exista si exceptii organici = malic, citric, oxalic, tartric), dar exista si exceptii (suc celular neutru la dovleac, castravete, pepene galben)(suc celular neutru la dovleac, castravete, pepene galben)

Compozitia chimica a sucului Compozitia chimica a sucului celularcelular

GlucideGlucide

• Variaza de la specie la specie si iar si in aceeasi planta, dependent Variaza de la specie la specie si iar si in aceeasi planta, dependent de perioada de vegetatede perioada de vegetate

• GlucozaGlucoza este forma circulanta, de transport, a glucidelor asimilate este forma circulanta, de transport, a glucidelor asimilate prin fotosinteza, de la locul de formare la cel de depozitare prin fotosinteza, de la locul de formare la cel de depozitare

• Prin polimerizare (policondensare), glucoza da nastere la Prin polimerizare (policondensare), glucoza da nastere la polizaharide (glucide superioare)polizaharide (glucide superioare)

• FructozaFructoza se gaseste in fructe coapte si dulci (pere, struguri) se gaseste in fructe coapte si dulci (pere, struguri)

Glucide Glucide • ZaharozaZaharoza e un dizaharid raspandit in regnul vegetal e un dizaharid raspandit in regnul vegetal• Materii prime industriale: Materii prime industriale: - trestia de zahar (- trestia de zahar (Saccharum officinarumSaccharum officinarum) contine 25% zaharoza) contine 25% zaharoza - sfecla de zahar (- sfecla de zahar (Beta vulgarisBeta vulgaris) contine 20 % zaharoza) contine 20 % zaharoza• InulinaInulina este un polizaharid caracteristic plantelor din familia este un polizaharid caracteristic plantelor din familia

AsteraceaeAsteraceae ( (Inula helenium, Dahlia variabilis, Cichorium intybus, Inula helenium, Dahlia variabilis, Cichorium intybus, Helianthus tuberosus, Taraxacum officinaleHelianthus tuberosus, Taraxacum officinale), ), CampanulaceaeCampanulaceae, , unele unele LobeliaceaeLobeliaceae, , ApiaceaeApiaceae si si LiliaceaeLiliaceae

• Prin hidroliza totala a inulinei se obtine fructozaPrin hidroliza totala a inulinei se obtine fructoza

Cultura de trestie de zahar

Glicozidele (heterozidele)Glicozidele (heterozidele)

• Sunt substante organice alcatuite dintr-o Sunt substante organice alcatuite dintr-o componenta componenta glucidicaglucidica si o componenta de alta natura = si o componenta de alta natura = aglicon aglicon (genol, genina)(genol, genina)

• Lantul glucidic poate sa fie alcatuit din una sau mai Lantul glucidic poate sa fie alcatuit din una sau mai multe ozemulte oze

Ex: Ex: arbutozidaarbutozida (glucozida hidrochinonei) (glucozida hidrochinonei) rutozidarutozida (are 2 oze: ramnoza si glucoza) (are 2 oze: ramnoza si glucoza) • Agliconul poate sa fie foarte diferitAgliconul poate sa fie foarte diferit• Legatura dintre aglicon (care de obicei este un alcool, Legatura dintre aglicon (care de obicei este un alcool,

fenol) si oza sau lantul glucidic, se realizeaza printr-o fenol) si oza sau lantul glucidic, se realizeaza printr-o punte etericapunte eterica: participa hidroxilul glicozidic al ozei si : participa hidroxilul glicozidic al ozei si hidroxilul hidroxilul agliconagliconuluiului

ARBUTOZIDAARBUTOZIDARUTOZIDARUTOZIDA

amigdalozidaamigdalozida

emulsinazaemulsinaza

+ + glu+HCNglu+HCN

benzaldehidabenzaldehida

Enzime specifice scindeaza hidrolitic glicozidele la oze si agliconEx: - amigdalozida din frunzele de Prunus laurocerasus e scindata de emulsinaza

SinigrozidaSinigrozida MirozinazaMirozinaza alilsenevolalilsenevol + glu + KHSO+ glu + KHSO44

- sinigrozida din semintele de mustar (Brassica nigra) e scindata de catre mirozinaza

Datorita diversitatii structurii agliconului, exista un mare numar de glicozide inzestrate cu actiuni farmacodinamice si intrebuintari foarte diferite: laxative, aperitive, cardiotonice s.a.

Saponine (saponozide)Saponine (saponozide)

• Sunt tot glicozide a caror aglicon = Sunt tot glicozide a caror aglicon = sapogenina (sapogenol)sapogenina (sapogenol)• Prezinta proprietatea caracteristica de a spumifica la agitare cu Prezinta proprietatea caracteristica de a spumifica la agitare cu

apaapa• Exista 2 tipuri principale de agliconi: steroli si triterpene Exista 2 tipuri principale de agliconi: steroli si triterpene

pentaciclicepentaciclice• Au reactie slab acida sau neutraAu reactie slab acida sau neutra

Saponine (saponozide)Saponine (saponozide)

• Hemolizeaza globulele rosii din sangeHemolizeaza globulele rosii din sange• Stimuleaza secretiile unor glande (produc sialoree)Stimuleaza secretiile unor glande (produc sialoree)• Au actiune:Au actiune: - diuretica- diuretica - depurativa- depurativa

- expectoranta- expectoranta - sunt agenti tensioactivi (excipienti, substante auxiliare), - sunt agenti tensioactivi (excipienti, substante auxiliare),

stabilizeaza emulsiile si suspensiilestabilizeaza emulsiile si suspensiile• Raspandire: plante din familiile Raspandire: plante din familiile Caryophyllaceae, Primulaceae, Caryophyllaceae, Primulaceae,

Hippocastanaceae, Araliaceae, Chenopodiaceae, Polygalaceae, Hippocastanaceae, Araliaceae, Chenopodiaceae, Polygalaceae, LiliaceaeLiliaceae

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=2EVMeB7Zg1sIvM&tbnid=AdSUAVesa-6olM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.psb.ugent.be%2Fmetabolites-projects%2F191-combinatorial-biochemistry&ei=z_xbUr7JGOWX1AXLnYCYDw&psig=AFQjCNFs2zpUQRWczVT8aHFCx0dG3TDUkw&ust=1381846468042822

TaninurileTaninurile

• Sunt un grup heterogen de substante, unele asemanatoare cu Sunt un grup heterogen de substante, unele asemanatoare cu glicozideleglicozidele

• Raspandire: la Raspandire: la GymnospermaeGymnospermae si si DycotiledonataeDycotiledonatae, in diferite organe, in diferite organe - - scoarta scoarta ((QuercusQuercus)) -- frunze frunze ((Hamamelis, TheaHamamelis, Thea)) - - organe subteraneorgane subterane ( (Geum, KrameriaGeum, Krameria)) -- fructe fructe ( (Prunus spinosa, JuglansPrunus spinosa, Juglans)) - - seminte seminte ((Coffea, ColaCoffea, Cola)) - - formatiuni patologice = galeleformatiuni patologice = galele

• D. p.d.v. chimic, exista 2 tipuri principale:D. p.d.v. chimic, exista 2 tipuri principale: Taninuri galice, elagiceTaninuri galice, elagice (hidrolizabile) = derivati ai acidului galic (hidrolizabile) = derivati ai acidului galic

= galotaninuri; dau coloratii albastre cu solutia de FeCl= galotaninuri; dau coloratii albastre cu solutia de FeCl33

Taninuri catehice (nehidrolizabile)Taninuri catehice (nehidrolizabile) = derivati ai pirocatehinei si = derivati ai pirocatehinei si

fluoroglucinei; dau coloratii verzi cu solutia de FeClfluoroglucinei; dau coloratii verzi cu solutia de FeCl33

EpicatehinaEpicatehina Acidul Acidul galicgalic

Taninurile precipita proteinele si alcaloiziiTaninurile precipita proteinele si alcaloizii

tabacirea pieilortabacirea pieilor actiune astringenta:actiune astringenta:

antidiareic si antimicrobian la nivelul tubului digestivantidiareic si antimicrobian la nivelul tubului digestiv hemostatichemostatic tratarea arsurilortratarea arsurilor gargarisme, in afectiuni ale cavitatii bucalegargarisme, in afectiuni ale cavitatii bucale in intoxicatii cu metale grele si alcaloiziin intoxicatii cu metale grele si alcaloizi

Galat de epicatehinaGalat de epicatehina

Pigmenti flavoniciPigmenti flavonici rutozidarutozida

• Sunt glicozide al caror aglicon Sunt glicozide al caror aglicon e derivat de 2-fenil-e derivat de 2-fenil-benzopirona sau flavanbenzopirona sau flavan

• Au culoare galbenaAu culoare galbena• Fac parte impreuna cu Fac parte impreuna cu

taninurile si antocianii din taninurile si antocianii din marea clasa a polifenolilor marea clasa a polifenolilor vegetalivegetali

• Cel mai cunoscut reprezentant Cel mai cunoscut reprezentant e rutozidae rutozida

• Joaca un rol important in Joaca un rol important in respiratia celulara: respiratia celulara: intervin in intervin in procese de oxido-reducere procese de oxido-reducere celularacelulara

• Absorb radiatiile UV, protejand Absorb radiatiile UV, protejand citoplasma si cloroplastele de citoplasma si cloroplastele de acesteaacestea

Pigmenti flavoniciPigmenti flavonici• Flavonoidele sunt distribuite in special in flori Flavonoidele sunt distribuite in special in flori

((Sophora, Tanacetum, Helychrisum, HypericumSophora, Tanacetum, Helychrisum, Hypericum), ), frunze (frunze (Betula, Ginkgo, Crataegus, FagopyrumBetula, Ginkgo, Crataegus, Fagopyrum), dar si ), dar si alte organe: in fructe (citrice), radacini (alte organe: in fructe (citrice), radacini (Glycyrrhiza Glycyrrhiza glabraglabra))

• Au actiune de factor vitaminic P: influenteaza Au actiune de factor vitaminic P: influenteaza permeabilitatea capilarelor sanguinepermeabilitatea capilarelor sanguine

• Se intrebuinteaza in afectiuni venoase, aterosleroza, Se intrebuinteaza in afectiuni venoase, aterosleroza, ca adjuvant in HTA, asociate cu vitamina C (acid ca adjuvant in HTA, asociate cu vitamina C (acid ascorbic)ascorbic)

Pigmenti antocianici (Antocianozide)Pigmenti antocianici (Antocianozide)

• Confera culoarea specifica florilor, frunzelor si fructelor: rosu, Confera culoarea specifica florilor, frunzelor si fructelor: rosu,

albastru, violetalbastru, violet

• Culoarea acestor pigmenti e dependenta de valoarea pH-ului:Culoarea acestor pigmenti e dependenta de valoarea pH-ului:

- acid - acid →→ rosu rosu

- bazic - bazic →→ albastru albastru

• Actiune farmacodinamica si intrebuintari:Actiune farmacodinamica si intrebuintari:

- factori vitaminici P = influenteaza permeabilitatea capilarelor- factori vitaminici P = influenteaza permeabilitatea capilarelor

- stimulenti, slab antivirali- stimulenti, slab antivirali

• Sunt prescrisi in afectiuni venoase si arteriale, in raceli, virozeSunt prescrisi in afectiuni venoase si arteriale, in raceli, viroze

Acizii organiciAcizii organici

• Sunt raspanditi in plante liberi sau sub forma de combinatiiSunt raspanditi in plante liberi sau sub forma de combinatii

• D.p.d.v. istoric sunt printre primele principii active izolate in D.p.d.v. istoric sunt printre primele principii active izolate in stare pura din plante (Scheele, 1756)stare pura din plante (Scheele, 1756)

• Se gasesc in fructe, organe aeriene si subteraneSe gasesc in fructe, organe aeriene si subterane

• Cei mai raspanditi sunt: Cei mai raspanditi sunt: acidul formicacidul formic, , acidul malicacidul malic (mere, visine, (mere, visine, tomate, afine etc.), tomate, afine etc.), acidul citricacidul citric (citrice), (citrice), acidul oxalicacidul oxalic (fam. (fam. Polygonaceae, OxalidaceaePolygonaceae, Oxalidaceae) liber sau sub forma de oxalati, ) liber sau sub forma de oxalati, acidul tartricacidul tartric ((Vitis viniferaVitis vinifera))

• Acizi speciali: acidul chelidonic, fumaric, meconic, aconiticAcizi speciali: acidul chelidonic, fumaric, meconic, aconitic

• Utilizari:Utilizari: - in industrie, vopsitorie, ca mordanti- in industrie, vopsitorie, ca mordanti - in chimie, ca reactivi- in chimie, ca reactivi - in industria farmaceutica, intra in componenta unor - in industria farmaceutica, intra in componenta unor

medicamentemedicamente

• Unii au actiune terapeutica proprie (acizii fumaric, citric):Unii au actiune terapeutica proprie (acizii fumaric, citric): - majoritatea stimuleaza secretiile digestive, favorizand digestia- majoritatea stimuleaza secretiile digestive, favorizand digestia - acidul fumaric are actiune amfocoleretica- acidul fumaric are actiune amfocoleretica

Acid fumaric

AlcaloiziiAlcaloizii

• Sunt Sunt substante organice azotate,substante organice azotate, cu atomul de azot cuprins intr- cu atomul de azot cuprins intr-

un heterociclu, cu bazicitate redusa; un heterociclu, cu bazicitate redusa;

• Au activitate inalta, ca de altfel si toxicitateaAu activitate inalta, ca de altfel si toxicitatea

• In plante se intalnesc de obicei sub forma de saruri cu acizii In plante se intalnesc de obicei sub forma de saruri cu acizii

organici (citric, oxalic, malic etc.) sau anorganici (sulfuric) sau organici (citric, oxalic, malic etc.) sau anorganici (sulfuric) sau

sub forma de combinatii cu taninuri (tanati)sub forma de combinatii cu taninuri (tanati)

AlcaloiziiAlcaloizii

• Raspandire:Raspandire: mai des la mai des la DicotyledonataeDicotyledonatae, mai rar la , mai rar la

MonocotyledonataeMonocotyledonatae si si GymnospermaeGymnospermae, chiar si la ciuperci , chiar si la ciuperci

((MycophytaMycophyta))

• Dintre Dintre DicotyledonataeDicotyledonatae, se gasesc frecvent in familiile , se gasesc frecvent in familiile

Ranunculaceae, Berberidaceae, Menispermaceae, Annonaceae, Ranunculaceae, Berberidaceae, Menispermaceae, Annonaceae,

Papaveraceae, Loganiaceae, Cactaceae, Apocynaceae, Papaveraceae, Loganiaceae, Cactaceae, Apocynaceae,

Solanaceae, RubiaceaeSolanaceae, Rubiaceae etc. etc.

• Dintre Dintre MonocotyledonataeMonocotyledonatae sunt mai raspanditi la plante din sunt mai raspanditi la plante din

familiile familiile Liliaceae Liliaceae si si AmaryllidaceaeAmaryllidaceae, iar dintre , iar dintre GymnospermaeGymnospermae

la specii de la specii de TaxusTaxus si si EphedraEphedra

AlcaloiziiAlcaloizii

• Rolul lorRolul lor prezumtiv in planteprezumtiv in plante:: - substante de excretie rezultate din metabolismul secundar- substante de excretie rezultate din metabolismul secundar - substante cu rol de aparare impotriva consumarii lor de catre - substante cu rol de aparare impotriva consumarii lor de catre

animaleanimale - substante cu rol stimulator al unor procese fiziologice- substante cu rol stimulator al unor procese fiziologice - substante cu rol in sinteza proteinelor- substante cu rol in sinteza proteinelor

• Actiune farmacodinamica si intrebuintariActiune farmacodinamica si intrebuintari: : - se utilizeaza pe scara larga la doze mici; la depasirea acestor - se utilizeaza pe scara larga la doze mici; la depasirea acestor

doze apar efecte toxice, reactii adverse severe, intoxicatiidoze apar efecte toxice, reactii adverse severe, intoxicatii - sunt stimulenti sau sedativi ai SNC- sunt stimulenti sau sedativi ai SNC - activi pe sistem cardiovascular- activi pe sistem cardiovascular - activi pe sistemul nervos vegetativ simpatic sau parasimpatic- activi pe sistemul nervos vegetativ simpatic sau parasimpatic - hepatotropi- hepatotropi - antimicrobieni- antimicrobieni - anticancerosi- anticancerosi

AlcaloiziiAlcaloizii

MorfinaMorfina: analgezic, suprima durerea (antalgic): analgezic, suprima durerea (antalgic)

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=uj_ckj4qLJ11GM&tbnid=d_Puf_z4sZTV4M:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fwiki%2FFile%3AAlkaloids.png&ei=GABcUqPNGKKf0QWK24DoAg&bvm=bv.53899372,d.bGE&psig=AFQjCNEsVro0jVLHwn0Dx2W3OOdLIbgH_g&ust=1381847392965136

CocainaCocaina: a fost utilizata ca anestezic local: a fost utilizata ca anestezic local

AtropinaAtropina: antispastic si antisecretor : antispastic si antisecretor gastric, midriaticgastric, midriatic

CafeinaCafeina: stimulent, excitant SNC: stimulent, excitant SNC

AlcaloiziiAlcaloizii• Multi alcaloizi au o actiune complexa intervenind prin mecanisme Multi alcaloizi au o actiune complexa intervenind prin mecanisme

diferite la nivelul mai multor organe sau sistemediferite la nivelul mai multor organe sau sisteme

• Au constituit si mai constituie inca medicamente importante si chiar Au constituit si mai constituie inca medicamente importante si chiar modele pentru sinteza de substante active terapeuticmodele pentru sinteza de substante active terapeutic

• PapaverinaPapaverina: antispastic, calmant al colicilor din sfera abdominala: antispastic, calmant al colicilor din sfera abdominala

• CodeinaCodeina: antitusiv – inhiba centrii nervosi superiori ai tusei: antitusiv – inhiba centrii nervosi superiori ai tusei

• EfedrinaEfedrina: vasoconstrictor periferic, relaxeaza musculatura bronsica: vasoconstrictor periferic, relaxeaza musculatura bronsica

• ChinidinaChinidina: antiaritmic: antiaritmic

• BerberinaBerberina: coleretic-colagog, hipotensiv, antimicrobian: coleretic-colagog, hipotensiv, antimicrobian

papaverina coniinapapaverina coniina

Antibiotice, fitoncideAntibiotice, fitoncide• Sunt substante ce prezinta actune inhibitorie asupra Sunt substante ce prezinta actune inhibitorie asupra

microorganismelor:microorganismelor: - bacteriostatice = stopeaza dezvoltarea microbilor- bacteriostatice = stopeaza dezvoltarea microbilor - bactericide = omoara microbii- bactericide = omoara microbii• AntibioticeleAntibioticele sunt distribuite in organismele inferioare sunt distribuite in organismele inferioare

(bacterii actinomicete si ciuperci): penicilina, (bacterii actinomicete si ciuperci): penicilina, griseofulvina, streptomicina, eritromicina etc.griseofulvina, streptomicina, eritromicina etc.

• FitoncideleFitoncidele sunt distribuite in plantele superioare si sunt distribuite in plantele superioare si sunt mai putin utilizate in terapiesunt mai putin utilizate in terapie

• In afara substantelor descrise anterior s-au mai In afara substantelor descrise anterior s-au mai semnalat substante semnalat substante antiantimitotice, citostatice mitotice, citostatice etc., etc., toate cu aceeasi caracteristica – inhibarea diviziunii toate cu aceeasi caracteristica – inhibarea diviziunii celulei si nucleuluicelulei si nucleului

TAXOLTAXOL

ColchicinaColchicina

Vinblastina Vinblastina si vincristinasi vincristina

PodofilotoxinaPodofilotoxina

• Importanta bogatiei de substante din sucul vacuolar imbraca doua Importanta bogatiei de substante din sucul vacuolar imbraca doua aspecte principale:aspecte principale:

Pentru plante si celulePentru plante si celule

• Continutul in glucide solubile confera sucului vacuolar o anumita Continutul in glucide solubile confera sucului vacuolar o anumita concentratie, care determina presiunea osmotica, ca si fenomenele concentratie, care determina presiunea osmotica, ca si fenomenele de plasmoliza si de turgescenta ale celulelor; aceste fenomene de plasmoliza si de turgescenta ale celulelor; aceste fenomene sunt importante pentru metabolismul general al celulelor, si mai sunt importante pentru metabolismul general al celulelor, si mai ales in bilantul hidric, ca si in rezistenta la frig si secetaales in bilantul hidric, ca si in rezistenta la frig si seceta

• De asemenea, in sucul vacuolar, celulele deverseaza substante De asemenea, in sucul vacuolar, celulele deverseaza substante considerate deseuri metabolice, de care nu mai au nevoie, considerate deseuri metabolice, de care nu mai au nevoie, protejand in acest fel citoplasma de substante toxice (ex. oxalatii)protejand in acest fel citoplasma de substante toxice (ex. oxalatii)

Pentru terapeutica si industria farmaceuticaPentru terapeutica si industria farmaceutica

• Prin substantele rezultate in urma functionarii metabolismului Prin substantele rezultate in urma functionarii metabolismului secundar si care au actiune farmacodinamica proprie, fiind secundar si care au actiune farmacodinamica proprie, fiind folosite ca medicamente sau substante utile in industriefolosite ca medicamente sau substante utile in industrie

• Tot incluziuni ergastice lichide sunt cele care contin substante Tot incluziuni ergastice lichide sunt cele care contin substante hidrofobe: uleiuri grase si uleiuri volatilehidrofobe: uleiuri grase si uleiuri volatile

Uleiuri graseUleiuri grase

• Apar sub forma de picaturi in interiorul celulei, rezultand din Apar sub forma de picaturi in interiorul celulei, rezultand din activitatea unor leucoplaste speciale – oleoplaste (elaioplaste)activitatea unor leucoplaste speciale – oleoplaste (elaioplaste)

• Se intalnesc in special in semintele plantelor oleaginoaseSe intalnesc in special in semintele plantelor oleaginoase• De regula, lipidele vegetale sunt lichide, dar se pot solidifica prin De regula, lipidele vegetale sunt lichide, dar se pot solidifica prin

schimbarea temperaturii ambiante (de exemplu, untul de cacao – schimbarea temperaturii ambiante (de exemplu, untul de cacao – Butyrum CacaoButyrum Cacao, este lichid in conditiile tropicale ale tarilor din care , este lichid in conditiile tropicale ale tarilor din care se recolteaza, dar in climatul temperat devine solid)se recolteaza, dar in climatul temperat devine solid)

• Proprietati fiziceProprietati fizice - sunt insolubile in apa si alcool la rece (exceptie: uleiul de ricin)- sunt insolubile in apa si alcool la rece (exceptie: uleiul de ricin) - sunt solubile in alcool cald, benzen, eter etilic, cloroform etc.- sunt solubile in alcool cald, benzen, eter etilic, cloroform etc. - lasa o pata grasa, translucida pe hartie, pata care nu dispare la - lasa o pata grasa, translucida pe hartie, pata care nu dispare la

incalzireincalzire• Proprietati chimiceProprietati chimice - sunt esteri ai glicerinei cu acizi grasi (oleic, lauric, palmitic, - sunt esteri ai glicerinei cu acizi grasi (oleic, lauric, palmitic,

stearic, linoleic, linolenic)stearic, linoleic, linolenic) - la contactul cu aerul se oxideaza si rezulta: - la contactul cu aerul se oxideaza si rezulta: - - uleiuri sicativeuleiuri sicative = intinse in strat subtire formeaza o pelicula = intinse in strat subtire formeaza o pelicula

insolubila elastica si transparenta insolubila elastica si transparenta →→ utilizare in vopsitorie utilizare in vopsitorie - - uleiuri nesicativeuleiuri nesicative

Uleiuri graseUleiuri grase• Unele au actiune farmacodinamica proprie:Unele au actiune farmacodinamica proprie:

- uleiul de ricin este purgativ- uleiul de ricin este purgativ - uleiul de croton e un purgativ drastic- uleiul de croton e un purgativ drastic - uleiul de masline e colagog, cicatrizant (antiulceros)- uleiul de masline e colagog, cicatrizant (antiulceros) - uleiul de catina e vitaminizant, reepitelizant (tratarea arsurilor), - uleiul de catina e vitaminizant, reepitelizant (tratarea arsurilor),

antiulcerosantiulceros - uleiul de in e folosit si el pentru tratarea arsurilor- uleiul de in e folosit si el pentru tratarea arsurilor - uleiul de soia, uleiul din germeni de porumb si cel din seminte de - uleiul de soia, uleiul din germeni de porumb si cel din seminte de

luminita (luminita (Oenothera biennisOenothera biennis) sunt hipolipemiante, ) sunt hipolipemiante, antiaterosclerotice, previn accidentele vasculare, diminueaza riscul antiaterosclerotice, previn accidentele vasculare, diminueaza riscul de aparitie al infarctului miocardicde aparitie al infarctului miocardic

MAXEPA, EICOSAPEN, EFAMOLMAXEPA, EICOSAPEN, EFAMOL• Uleiurile vegetale sunt solventi pentru prepararea formelor Uleiurile vegetale sunt solventi pentru prepararea formelor

farmaceutice sau excipienti (de ex. untul de cacao)farmaceutice sau excipienti (de ex. untul de cacao)• Se folosesc in industria farmaceutica la prepararea esterilor etilici Se folosesc in industria farmaceutica la prepararea esterilor etilici

ai acizilor grasi nesaturati (oleic, linoleic) => vitamina F – asigura ai acizilor grasi nesaturati (oleic, linoleic) => vitamina F – asigura regenerarea si intretinerea epiteliilor si mucoaselorregenerarea si intretinerea epiteliilor si mucoaselor

• Sunt folositi de asemenea pentru obtinerea lecitinei vegetale Sunt folositi de asemenea pentru obtinerea lecitinei vegetale farmaceutice (intretine memoria)farmaceutice (intretine memoria)

Uleiurile volatileUleiurile volatile• Pot apare ca picaturi sau sunt dispuse in formatiuni Pot apare ca picaturi sau sunt dispuse in formatiuni

speciale secretorii (canale, buzunare, celule, peri speciale secretorii (canale, buzunare, celule, peri glandulari)glandulari)

• Proprietati fizice:Proprietati fizice: - sunt lichide volatile; lasa pata pe hartie, dar aceasta - sunt lichide volatile; lasa pata pe hartie, dar aceasta

dispare la incalziredispare la incalzire - insolubile in apa sau partial solubile- insolubile in apa sau partial solubile - miscibile cu alcool, lipide, eter etilic, bisulfura de - miscibile cu alcool, lipide, eter etilic, bisulfura de

carbon, cloroform etc.carbon, cloroform etc.• Proprietati chimice:Proprietati chimice: - sunt amestecuri de terpene (izopentenil-P-P [C- sunt amestecuri de terpene (izopentenil-P-P [C55])]) - la aer sufera oxidari => rasini (intermediar => - la aer sufera oxidari => rasini (intermediar =>

oleorezine)oleorezine) • Actiune si intrebuintariActiune si intrebuintari

- actiune antimicrobiana, antiseptica, dezinfectanta, - actiune antimicrobiana, antiseptica, dezinfectanta, deodoranta (uleiul de brad, pin, cuisoare, eucalipt - deodoranta (uleiul de brad, pin, cuisoare, eucalipt - eucaliptol, menta - mentol, gomenolul, camfora)eucaliptol, menta - mentol, gomenolul, camfora)

- actiune carminativa, stimulenta a digestiei (uleiul - actiune carminativa, stimulenta a digestiei (uleiul ApiaceaelorApiaceaelor))

- actiune antispastica, calmand colicile (uleiul de menta, - actiune antispastica, calmand colicile (uleiul de menta, anason, melisa, chimion)anason, melisa, chimion)

• Sunt utilizate la prepararea medicamentelor si Sunt utilizate la prepararea medicamentelor si cosmeticelorcosmeticelor

Fitosterolii si fitosterideleFitosterolii si fitosteridele

• Sunt, de obicei, substante lipofile, care se dizolva in Sunt, de obicei, substante lipofile, care se dizolva in uleiurile vegetale, astfel ca le gasim in compozitia uleiurile vegetale, astfel ca le gasim in compozitia acestoraacestora

• Se extrag (impreuna cu lipidele vegetale, cum sunt Se extrag (impreuna cu lipidele vegetale, cum sunt uleiurile) cu solventi organici (eter de petrol, benzen, uleiurile) cu solventi organici (eter de petrol, benzen, cloroform, benzina de extractie etc.)cloroform, benzina de extractie etc.)

• Ex: Ex: stigmasterol, campesterol, sitosterolstigmasterol, campesterol, sitosterol din uleiul de din uleiul de soia, porumbsoia, porumb

- se pot utiliza pentru obtinerea prin semisinteza a - se pot utiliza pentru obtinerea prin semisinteza a hormonilor steroizi (hormoni sexuali masculini si feminini si hormonilor steroizi (hormoni sexuali masculini si feminini si corticosteroizi)corticosteroizi)

- folositi la prepararea de medicamente hipolipemiante - folositi la prepararea de medicamente hipolipemiante (scad colesterolul prin competitie)(scad colesterolul prin competitie)

- folositi in tratamentul adenomului de prostata- folositi in tratamentul adenomului de prostata

SITOSTEROLSITOSTEROL

ergosterolergosterol ergocalciferolergocalciferol

UVUV

• ErgosterolulErgosterolul se gaseste in ciuperci: cornul secarei se gaseste in ciuperci: cornul secarei ((Claviceps purpureaClaviceps purpurea), drojdia de bere (), drojdia de bere (Saccharomyces Saccharomyces cerevisiaecerevisiae))

• Ergosterolul = provitamina DErgosterolul = provitamina D22; din acesta prin iradiere UV se ; din acesta prin iradiere UV se obtine ergocalciferolul (vitamina Dobtine ergocalciferolul (vitamina D22), factor antirahitic ), factor antirahitic (favorizeaza fixarea Ca in oase)(favorizeaza fixarea Ca in oase)

• Si ergosterolul poate fi folosit pentru sinteza de hormoni Si ergosterolul poate fi folosit pentru sinteza de hormoni steroizisteroizi

Incluziuni ergastice solideIncluziuni ergastice solide• Formatiuni citoplasmatice care iau nastere din Formatiuni citoplasmatice care iau nastere din

activitatea vitala a protoplastuluiactivitatea vitala a protoplastului• Produsi de excretie sau de rezerva ce pot avea forma Produsi de excretie sau de rezerva ce pot avea forma

cristalina sau amorfacristalina sau amorfa

I. I. AMIDONULAMIDONUL- Substanta de rezerva caracteristica regnului vegetalSubstanta de rezerva caracteristica regnului vegetal- Dupa locul in care se gaseste poate fi: Dupa locul in care se gaseste poate fi:

- amidon primaramidon primar – se intalneste la locul de formare – se intalneste la locul de formare- amidon secundaramidon secundar sau de sau de migratiemigratie – se intalneste in – se intalneste in

alte organe decat cele in care se formeaza alte organe decat cele in care se formeaza (parenchim de rezerva – seminte, organe (parenchim de rezerva – seminte, organe subterane)subterane)

- Granulele de amidon variaza ca forma foarte mult Granulele de amidon variaza ca forma foarte mult →→ insusire care constituie caracter de specificitate dupa insusire care constituie caracter de specificitate dupa care se pot recunoaste unele plante. Cele mai care se pot recunoaste unele plante. Cele mai cunoscute: cunoscute: rotunda, ovala, lenticulara, poliedrica, rotunda, ovala, lenticulara, poliedrica, forma de halteraforma de haltera

• Stratificatia caracteristica pentru granulele de amidon se Stratificatia caracteristica pentru granulele de amidon se datoreaza unei datoreaza unei alternari alternari de de zone hidratatezone hidratate cu cu zone nehidratatezone nehidratate – – proba cu EtOH conc. proba cu EtOH conc. →→ datorita deshidratarii complete dispare datorita deshidratarii complete dispare stratificatiastratificatia

• Originea stratificatieiOriginea stratificatiei: precipitare ritmica, aflux inegal de : precipitare ritmica, aflux inegal de amidon pe parcursul zilei si noptiiamidon pe parcursul zilei si noptii

• HILUL HILUL – – punct central sau excentric in jurul caruia sunt dispuse punct central sau excentric in jurul caruia sunt dispuse

striatiile = originea: rest al leucoplastului din care a luat striatiile = originea: rest al leucoplastului din care a luat nastere graunciorul de amidonnastere graunciorul de amidon

- localizare si forma variabila (punct, linie dreapta, franta sau localizare si forma variabila (punct, linie dreapta, franta sau ramificata)ramificata)

• D.p.d.v. chimic amidonul este un polizaharid ce rezulta prin D.p.d.v. chimic amidonul este un polizaharid ce rezulta prin condensarea a “n” molecule de glucoza cu formula generala condensarea a “n” molecule de glucoza cu formula generala (C6H10O5)n(C6H10O5)n

• este constituit din 2 fractiuni diferite d.p.d.v. al solubilitatii, a este constituit din 2 fractiuni diferite d.p.d.v. al solubilitatii, a altor proprietati fizice si a structurii chimice: altor proprietati fizice si a structurii chimice: AMILOZA SI AMILOZA SI AMILOPECTINAAMILOPECTINA prezente in raport de 1:3 prezente in raport de 1:3

• 1.Amiloza1.Amiloza - partea centrala a graunciorului de amidon - partea centrala a graunciorului de amidon - moleculele de monomer au o dispozitie liniara- moleculele de monomer au o dispozitie liniara - solubila in apa- solubila in apa

2. Amilopectina2. Amilopectina partea externa a granulei de amidonpartea externa a granulei de amidon moleculele monomerului – dispozitie ramificatamoleculele monomerului – dispozitie ramificata insolubila in apa rece, la cald insolubila in apa rece, la cald →→ gel = gel = coca de amidoncoca de amidon

Amidonul de fapt nu este un polimer in adevaratul sens al Amidonul de fapt nu este un polimer in adevaratul sens al cuvantului, ci mai degraba un policondensatcuvantului, ci mai degraba un policondensat

Coloratia cu iodulColoratia cu iodul = caracteristica pt amidon; cele 2 fractiuni dau = caracteristica pt amidon; cele 2 fractiuni dau coloratii diferite - coloratii diferite - amilozaamiloza – albastru intens – albastru intens

- - amilopectinaamilopectina – coloratie slaba violaceu- – coloratie slaba violaceu- purpuriepurpurie

De fapt este vorba de un compus de incluziune caruia prin incalzire De fapt este vorba de un compus de incluziune caruia prin incalzire ii dispare culoare albastra, iar la rece reapareii dispare culoare albastra, iar la rece reapare

- - Structura liniara a amilozei Structura liniara a amilozei →→ se dispune dupa o spirala – in centru se dispune dupa o spirala – in centru un canal liber in care se dispun atomii de iod in siruri fata in fata cu un canal liber in care se dispun atomii de iod in siruri fata in fata cu atomii de hidrogenatomii de hidrogen

Grauncioare de amidonGrauncioare de amidon(coloratia cu iod) (coloratia cu iod)

• Hidroliza amidonului - enzimatica sau acidaHidroliza amidonului - enzimatica sau acida

• Monomerul amidonului este de fapt Monomerul amidonului este de fapt maltoza –maltoza – dizaharid format din 2 molecule de glucozadizaharid format din 2 molecule de glucoza

• Cei 2 componenti (amiloza si amilopectina) pot fi separati intre ei prin Cei 2 componenti (amiloza si amilopectina) pot fi separati intre ei prin diferite metode: adsorbtie selectiva, electrodializa sau precipitare diferite metode: adsorbtie selectiva, electrodializa sau precipitare selectiva; selectiva;

Ex: dizolvarea amidonului in apa fierbinte si apoi precipitarea Ex: dizolvarea amidonului in apa fierbinte si apoi precipitarea fractionata cu ajutorul fractionata cu ajutorul butanoluluibutanolului

• Unele plante se disting prin continutul mare in Unele plante se disting prin continutul mare in amidon: amidon:

– Orez: 70-80%Orez: 70-80%

– Grau: 63-67%Grau: 63-67%

– Porumb: 60-66%Porumb: 60-66%

– Fasole: 42-43%Fasole: 42-43%

– Cartofi: 13-25%Cartofi: 13-25%

• Importanta amidonuluiImportanta amidonului– aliment de baza aliment de baza →→ regnul animal regnul animal– sursa energetica sursa energetica →→ plante plante– valoare economica: industria hartiei, textila, valoare economica: industria hartiei, textila,

fabricarea de cleifabricarea de clei– fabricarea alcoolului = fermentatiefabricarea alcoolului = fermentatie– industria fermentativa a amidonului – conduce si industria fermentativa a amidonului – conduce si

la acetona si acid lactic (sursa principala: la acetona si acid lactic (sursa principala: amidonul de cartofi, porumb, grau)amidonul de cartofi, porumb, grau)

Aplicatiile farmaceuticeAplicatiile farmaceutice (glicerolat de amidon) (glicerolat de amidon)- actiune proprie – emolient (inmoaie)actiune proprie – emolient (inmoaie)- utilizat ca topic (actiune locala)utilizat ca topic (actiune locala)- in cosmetica: pudrein cosmetica: pudre- excipent in prepararea unor forme farmaceutice: excipent in prepararea unor forme farmaceutice:

comprimate, drajeuri, pilule, pulberi, pudrecomprimate, drajeuri, pilule, pulberi, pudre

II.ALEURONAII.ALEURONA

• Rezerva proteica a plantelorRezerva proteica a plantelor• In semintele plantelor (oleaginoase)In semintele plantelor (oleaginoase)• Originea:Originea: se formeaza in plastidele cu continut bogat in se formeaza in plastidele cu continut bogat in

albuminealbumine• In timpul germinarii semintelor – aleurona se dizolva, trece in In timpul germinarii semintelor – aleurona se dizolva, trece in

solutiesolutie• D.p.d.v. structuralD.p.d.v. structural graunciorul de aleurona prezinta o masa graunciorul de aleurona prezinta o masa

fundamentala proteica in care se includ 2 formatiuni:fundamentala proteica in care se includ 2 formatiuni: a) globoid (sferic)a) globoid (sferic) b) cristaloid (cu aspect cristalin)b) cristaloid (cu aspect cristalin)• D.p.d.v. chimic:D.p.d.v. chimic: globoidulgloboidul = din fitol – ester fosforic al inozitolului (saruri de calciu = din fitol – ester fosforic al inozitolului (saruri de calciu

si magneziu)si magneziu)cristaloidulcristaloidul = natura proteica = natura proteica →→ apare prin cristalizarea partiala a apare prin cristalizarea partiala a

unei parti din proteineunei parti din proteine

Ricin - aleuronaRicin - aleurona

INOZITOLINOZITOL

Se deosebesc 2 tipuri de aleurona: Se deosebesc 2 tipuri de aleurona: - granule simple, omogene (cu un singur component)- granule simple, omogene (cu un singur component)- granule compuse, heterogene (cu globoid si cristaloid)- granule compuse, heterogene (cu globoid si cristaloid)

Aleurona heterogenaAleurona heterogena: : Ricinus communisRicinus communis (ricin) (ricin) Linum usitatissimumLinum usitatissimum (in) (in) Papaver somniferumPapaver somniferum (mac) (mac)

Aleurona omogenaAleurona omogena: : Theobroma cacaoTheobroma cacao (cacao (cacao)) Triticum vulgareTriticum vulgare (grau) (grau) Vitis viniferaVitis vinifera (struguri) – seminte (struguri) – seminte

cotiledoanele embrionului unor cotiledoanele embrionului unor leguminoaseleguminoase

III. Incluziuni cristalineIII. Incluziuni cristaline• Cristale – rezulta din metabolismul celulei vegetaleCristale – rezulta din metabolismul celulei vegetale

• Nu participa la structura citoplasmeiNu participa la structura citoplasmei

• Se pot intalni si in componenta Se pot intalni si in componenta peretelui celularperetelui celular

• Cele mai raspandite: Cele mai raspandite: sarurile de calciu si siliciusarurile de calciu si siliciu

• Dintre sarurile de calciu cea mai raspandita este Dintre sarurile de calciu cea mai raspandita este oxalatul de calciuoxalatul de calciu – cristalizeaza intr-un numar mare de forme– cristalizeaza intr-un numar mare de forme

• Sunt prezente si la plantele inferioare si la cele superioareSunt prezente si la plantele inferioare si la cele superioare

• Lipsesc la un numar redus de reprezentanti ai lumii vegetale: Lipsesc la un numar redus de reprezentanti ai lumii vegetale: Bryophyta (muschi), unele Monocotiledonate (Najadaceae, Bryophyta (muschi), unele Monocotiledonate (Najadaceae, Cyperaceae), iar dintre Dicotiledonate (unele Scrophulariaceae si Cyperaceae), iar dintre Dicotiledonate (unele Scrophulariaceae si Lentibulariaceae)Lentibulariaceae)

• Formarea oxalatului de calciu: acidul oxalic din plante este Formarea oxalatului de calciu: acidul oxalic din plante este neutralizat de calciu din aport exogenneutralizat de calciu din aport exogen

• Oxalatul de calciu : cristale prismatice solitare /grupate = macleOxalatul de calciu : cristale prismatice solitare /grupate = macle

• Oxalatul de calciu : Oxalatul de calciu : cristale prismatice solitare /grupate = maclecristale prismatice solitare /grupate = macle (frunzele externe ale bulbului de usturoi, ceapa, zambila, frunze de (frunzele externe ale bulbului de usturoi, ceapa, zambila, frunze de Hyoscyamus nigerHyoscyamus niger))

• Uneori cristalele sunt asa de mici incat nu se distinge clar sistemul Uneori cristalele sunt asa de mici incat nu se distinge clar sistemul de cristalizare:de cristalizare:

NISIP CRISTALINNISIP CRISTALIN (unele Solanaceae ( (unele Solanaceae (Atropa, Solanum), Cinchona Atropa, Solanum), Cinchona succirubrasuccirubra))

cristale de forma aciculara in manunchiuri = cristale de forma aciculara in manunchiuri = RAFIDIIRAFIDII: : Ampelopsis Ampelopsis (Parthenocissus), Polygonatum multiflorum, Arum maculatum, (Parthenocissus), Polygonatum multiflorum, Arum maculatum, Aloe ferox, Aloe arborescens, Convallaria majalisAloe ferox, Aloe arborescens, Convallaria majalis

De multe ori cristalele se intrepatrund (macleaza) generand De multe ori cristalele se intrepatrund (macleaza) generand URSINE (DRUZE, ROZETE)URSINE (DRUZE, ROZETE) de oxalat de calciu. Ex: de oxalat de calciu. Ex: Saponaria Saponaria officinalisofficinalis – radacina, – radacina, Rheum palmatumRheum palmatum – rizom, – rizom, Datura Datura stramoniumstramonium – frunza, – frunza, Althaea officinalisAlthaea officinalis – radacina – radacina

- Specificitatea cristalelor de oxalat de calciu Specificitatea cristalelor de oxalat de calciu →→ recunoasterea unor recunoasterea unor produse vegetale (importanta pentru farmacognozia practica)produse vegetale (importanta pentru farmacognozia practica)

- Dovedirea compozitiei chimice a cristalelor de oxalat de calciu Dovedirea compozitiei chimice a cristalelor de oxalat de calciu →→ microchimic prin tratare cu solutie diluata de acizi minerali – se microchimic prin tratare cu solutie diluata de acizi minerali – se dizolva; dizolva;

RAFIDIIRAFIDII

RafidiiRafidii

DruzeDruze