Citate despre natură

Nimic nu piere in natură ci numai legaturile lucrurilor se chimba, numai formele se mută, toate se rotesc într-un cerc veşnic. Elementele ramân tot aceleaşi. GEORGE Barit.imSă fii o forţă a naturii în loc de un ghemotoc febril şi egoist de dureri şi suferinţe care se plânge că lumea nu se ocupă exclusiv de realizarea fericirii sale." Stephen Covez Natura nu ne cere să fim geniali, ajunge să fim raţionali." Mariana Fulger."Natura este o prezenţă însufleţită. Ea se contopeşte cu viaţa individului, face parte din fiinţa lui, participă la zbuciumul existenţei umane, este leagăn de formare şi ocrotire, tărâm de vis şi de împliniri." Nicolae Docsănescu."Toate populaţiile tradiţionale consideră mediul în care trăiesc drept sacru, inteligent, locuit de o putere mistică şi înzestrat cu o vitalitate supranaturală." Patrick Drouot"Cred că mediul înconjurător ar trebui inclus în chestiunile care ţin de securitatea naţională.Apărarea resurselor noastre este la fel de importantă ca şi apărarea graniţelor.În caz contrar, ce ar mai rămane de apărat?" Robert Redford"Natura ne oferă excepţii pentru fiecare regulă." Margaret Fuller"Alege un singur stăpân..Natura!" Rembrandt van Rijn

omul si mediul

Omul face parte din natură.Ca orice vieţuitoare,el se naşte,se hrăneşte,creşte,se înmulţeşte şi moare.Pentru hrana,îmbrăcăminte şi locuinţă el se foloseşte de multe produse din natură .Omul are unele însuşiri specifice numai lui.Aşa sunt:gândurile,vorbirea,munca.Prin aceste însuşiri el se deosebeşte de celelalte vieţuitoare de pe Pamânt.La începutul existenţei sale,omul a cules hrana din locurile pe unde rătăcea.Se adăpostea din calea unor animale şi de schimbările vremii.Mai târziu,pe măsură ce a reuşit să-şi facă unelte,omul a început să vâneze,să-şi îmbunătăţească hrana şi să folosească blana unor animale pentru îmbrăcăminte.O mare importanţă în viaţa lui a avut-o producerea si descoperirea focului.Cu ajutorul lui s-a apărat de animale,şi-a pregătit hrana,s-a putut aşeza în zonele mai reci ale Pământului.Înţelegând foloasele pe care le-ar avea prin cultivarea plantelor şi creşterea animalelor,omul a avut de timpuriu asemenea îndeletniciri.În acea perioadă omul s-a stabilit în anumite locuri,şi-a construit locuinţe,şi-a format gospodării,desfaşurându-şi cea mai mare parte a vieţii sale in locul sau zona respectivă.El s-a stabilit deci într-un anumit mediu de viaţă,numit de obicei „mediul său înconjurător".Cu mintea sa iscoditoare,omul a cunoscut tot mai profund mediul său de viaţă şi a căutat permanent să folosească tot ce acesta îi oferea pentru îmbunătăţirea traiului.La început, omul a folosit lemnul si piatra.Apoi, a folosit apa pentru plutărit şi navigaţie,puterea vântului şi a aburului.Mai târziu,el a descoperit şi bogăţii ale subsolului şi cu ajutorul focului a început prelucrarea lor.Azi, el fabrică tot felul de maşini si aparate cu ajutorul carora îşi uşurează munca,poate străbate mări şi oceane,zboară în atmosferă şi dincolo de ea; sfredeleşte până la adâncimi foarte mari scoarţa Pământului.Construind fabrici şi uzine,dezvoltând oraşele si transporturile,tăind pădurile pentru a folosi lemnul şi a mări suprafeţele agricole,omul aruncă în aer şi în apă multe deşeuri şi produse nefolositoare(rezultate din producţie).Astfel,omul a declanşat în mediul înconjurător multe schimbări nedorite,a stricat echilibrul natural existent în mediul înconjurător,aşa încât uneori şi-a pus în pericol însăşi viaţa lui.În asemenea situaţie,omul s-a văzut nevoit să ia atitudine pentru înlăturarea răului pe care l-a produs.S-a trecut urgent la luarea unor măsuri pentru protecţia mediului înconjurător,pentru menţinerea în mediu a unui echilibru normal între toţi factorii

care-l compun: vieţuitoare,apă,aer,sol.Responsabilitatea omului faţă de ocrotirea mediului înconjurător este individuală,dar mai ales colectivă: protecţia naturii necesită mijloace importante şi angajează hotărâri la nivel local şi chiar internaţional.

GENERAŢIILE VIITOARE FATA IN FATA CU MEDIUL INCONJURATORCred că te-ai gândit de multe ori cum ar arăta o lume curată,nepoluată, o lume de care să fim mâdri şi al

cărui aer să-l respirăm cu uşurinţă.După cum ştiţi,e foarte simplu să faci mizerie, pentru că neatenţia şi nerăbdarea sunt numai două dintre

caracteristicile omului,aşa că nu e mare lucru să arunci câteva gunoaie pe jos, zicându-ţi adesea:"Or să le strângă alţii!". Asta facem tot timpul, iar atunci când vine vorba să le strângem, aproape că începem să ne găsim alte ocupaţii şi să neglijăm ceea ce este atât de simplu şi atât de eficient pentru noi înşine.

Ar trebui ca împreună să reuşim, să ne unim forţele şi să "curăţăm" lumea măcar pe jumătate, pentru că, în fond, ce poate face un om cu doar două mâini?Însă mulţi nu sunt de acord cu asta.Se gândesc: "De ce să curăţ ceva ce o altă persoană a lăsat în urmă?"..Dar, vă daţi seama, dacă toţi am gândi astfel..unde s-ar putea ajunge oare?La un dezastru..

Trebuie să reflectăm asupra faptului că, cu toate că mulţi "lasă urme", ceilalţi ar trebui să aibă voinţa să "şteargă aceste urme", gândindu-se, nu că le fac un bine celor ce au facut rău, ci că îşi fac un bine lor înşişi.

Deseori, nu ne gândim la viitor sau cel puţin, nu la viitorul mediului în care trăim..Generaţiile viitoare vor moşteni această lume..acest mediu şi nu cred că le va plăcea..

Cu puţină voinţă putem salva o lume..o viitoare lume aflată în pragul prăbuşirii, ne putem salva pe noi pentru a trăi într-un mediu mai curat şi într-o atmosferă nepoluantă..dar îi putem salva şi pe ceilalţi ce se vor naşte, cei ce vor trăi pe pământul călcat de noi..

Mulţi credem în ciudata poveste cum că peste X ani totul va lua sfârşit..Poate şi povestea asta are un strop de adevăr.Însă noi am adus-o în pragul acestei pieiri..Şi dacă vrem, o putem salva..Însă, azi spunem "Da", iar mâine ne răzgândim..

E uşor să spui vorbe în vânt..dar e atât de greu să le pui în aplicare..Degeaba ne adresăm celorlalţi, noi, cei cărora ne pasă, daca lor nu li se pare important..sau poate li se pare, însă nu mai mult decât cariera, faima şi binele lor..

Nu vreau să învinovăţesc pe nimeni sau să acuz pe cineva..toţi suntem de vină..lupta grea se dă acum între cine va face primul pas..Poate vei fi tu acela..Oricum, mulţi au încercat, au organizat concursuri şi multe alte lucruri ecologice,mai ales la nivel şcolar şi asta numai pentru a-i face pe copii şi elevi să înteleagă şi să înveţe cum să ocrotească mediul..dar mulţi nu înteleg..unii se implică, iar alţii lasă totul baltă..

Degeaba dăm vina pe instituţiile de protecţie a mediului..eu cred că nu au nicio vină..Ce-am dori? Să vină ei să facă curăţenie şi să strângă totul în urma noastră? Degeaba îi învinovăţim dacă omul face tot "cum îl taie capul".. Într-adevăr, nu spune nimeni să nu ne adresăm lor, să le cerem ajutorul, să venim cu noi idei şi metode de îmbunătăţire, să realizăm proiecte împreună..Dar cine să facă asta? Eu?.. Tu? Şi restul..?

Natura e cel mai mare dar al omenirii..cu ajutorul ei ne-am dezvoltat, am devenit mai inteligenţi şi am creeat lucruri sofisticate şi tot cu ajutorul ei am reuşit să atingem cele mai înalte culmi ale stiinţei..Dar lucrul cel mai groaznic este că ea,natura a îndurat toate acestea şi acum suferă..  Dacă, cu un vot putem să alegem un lider, cu un deget putem salva lumea!

DEŞEURILE

Deşeul este o parte dintr-o materie sau dintr-un material rezultat în urma unui proces tehnologic de realizare a unui produs şi neutilizabil în cursul aceluiaşi proces.Dupa provenienţa lor, deşeurile pot fi: industriale(provenite din prelucrarea resurselor prin diferite tehnologii), menajere(provenite din activitaţi menajere), metabolice(provenite din procese biologice, de exemplu, dejecţiile).În ecosistemele urbane rezultă zilnic cantităţi imense de deşeuri, care nu pun numai probleme de spaţiu pentru depozitare sau estetică, ci sunt şi o sursă de poluare ameninţând sănătatea oamenilor.Toate deşeurile degradează mediul înconjurător, contaminează

apele subterane(modul de depozitare face posibilă infiltrarea apei de ploaie, care antrenează substanţe poluante şi germeni patogeni).Iată un exemplu care poate ilustra atât cantitatea de deşeuri, cât şi varietatea acestora. În SUA, anual iau drumul gunoiului 7 miliarde de cutii de conserve, 38 milioane de cauciucuri uzate,7 milioane televizoare scoase din uz, 7 milioane automobile uzate, 35 milioane de tone de hârtie.Dintre aceste deşeuri doar hârtia este biodegradabilă,celelalte deşeuri sunt nedegradabile.Pentru mentinerea unui mediu de viaţă sănătos, deşeurile trebuie înlaturate prin diferite metode sau reciclate.

Înlăturarea deşeurilor solidePână se vor găsi soluţii de reducere a cantităţii de deşeuri şi de reciclare a tuturor acestora se utilizează, pentru înlaturarea lor, mai multe metode:- Depozitarea deşeurilor pe terenuri sau îngroparea lor în afara oraşelor.Metoda este ieftină, dar ineficientă din punct de vedere ecologic pentru că deşeurile pot contamina apele subterane, apărând astfel pericolul unor incendii şi explozii prin acumularea gazelor(prin procesul de fermentare, în gunoiul cu un conţinut ridicat în materie organică, se produce gazul metan). Pe plan mondial şi naţional se utilizează din ce în ce mai mult depozitarea deşeurilor în gropi ecologice realizate în afara marilor oraşe.Prin mijloace speciale se izolează stratul de gunoi de sol pentru a evita contaminarea acestuia. De asemenea, gropile cu deşeuri se acoperă cu pământ, ceea ce uşurează şi accelerează activitatea descompunătorilor.Dupa un anumit număr de ani, gropile ecologice devin terenuri apte de a fi transformate în parcuri, gădini, etc.- Arderea deşeurilor este o soluţie pentru înlăturarea definitivă a acestora. Prin ardere, crematoriile de gunoi îşi produc energia necesară funcţionării, ceea ce reduce mult costul  operaţiunii.O problemă greu de rezolvat este depozitarea deşeurilor înainte de a fi arse.- Transformarea deşeurilor biodegradabile în compost, care poate fi folosit ca îngrăşământ agricol(crescând fertilitatea solului).Ce sunt deşeurile menajere?Deşeurile menajere sunt reziduurile solide colectate de la locuinţele populaţiei, constituite în general din hârtie, plastic, material textil, ceramică, sticlă, ambalaje, baterii, anvelope, uleiuri şi, nu în ultimul rând, resturi alimentare. Depozitarea deşeurilor menajere este recunoscută ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică. Mentionăm, în acest sens, modificări de peisaj şi disconfort vizual, poluarea aerului cu mirosuri neplăcute, poluarea apelor de suprafaţă, modificări ale fertilităţii solului. Aşa cum s-a menţionat mai sus, majoritatea acestor deşeuri nu sunt biodegradabile, din cauza faptului că prin varietatea substanţelor organice şi anorganice conţinute, procesul degradării aerobe şi anaerobe de către microorganisme este dificil de realizat. Să urmărim, de exemplu, felul în care deşeurile pot dispărea, în mod natural, din natură prin degradare completă:- recipientele din metal (cutii de conserve, canistre de combustibil) se degradează în aproximativ 150-300 de ani;- recipientele din aluminiu (doze de bere sau sucuri) dispar in 300-400 de ani;- plasticul (sticlele de suc, ambalaje) nu se degradează, eventual se rupe în bucăţi mici care sunt ingerate de animale;- obiectele din sticlă nu se dezintegrează niciodată, ele suferă doar un proces de fărâmiţare, deci nu sunt integrate niciodată în circuitul materiei în natură.

Reciclarea deşeurilor.Avantaje ecologice şi economiceReciclarea constă în recuperarea şi prelucrarea unor materiale deja folosite pentru a face posibilă refolosirea lor.Ţinând seama de caracterul limitat al resurselor naturale, reciclarea deşeurilor prezintă avantaje ecologice(înlatură poluarea mediului) şi economice(economisirea de materii prime şi energie).Dezvoltarea economică a unei ţări nu se poate separa de grija pentru un mediu sănătos.Deşeurile care se valorifică în cea mai mare masură sau integral sunt: metalele feroase, neferoase şi preţioase, deşeurile chimice(deşeurile din cauciuc), deşeurile din hârtie, textile, sticlă.De exemplu, prin reintroducerea în procesul de fabricare a cioburilor de sticlă se pot obţine:20% reduceri ale consumului de energie, 10% reduceri de combustibil, 50% reduceri de costuri la materiile prime din care se fabrica sticla(nisip de cuart, piatră de var, carbonat de sodiu si alte materiale auxiliare).Pentru recuperarea deşeurilor în vederea reciclării este necesară participarea întregii populatii. În scurtă vreme, printr-un proces de educaţie ecologică, se vor recupera în Romania anual: 200 000 t de hârtie; 100

000 t metal; 40 000 t sticlă; 100 t de masă plastică; 20 000 t textile şi se vor produce 1-1,5 000 000 t compost.

Sursa: Ecologie clasa a VIIIa, Ministerul educatiei si cercetarii, Aglaia Ioanei, Victoria Oaida, Humanitas Educational.Deci,cred că v-aţi convins că din nou,deşeurile sunt eliminate în natură tot de către om care nu conştientizeză faptul că gunoaiele sunt „fatale" pentru mediu şi în timp îl distrug.Acum revine întrebarea: „Ce am putea face noi să oprim toate astea?" E atât de simplu! Trebuie doar să fim atenţi uneori, iar când aruncăm o hârtie pe strada să ne gândim că participăm la un proces grav de degradare a mediului, chiar dacă într-un procent minor şi că în momentul acela, poate sute sau chiar mii de persoane fac acelaşi lucru.Şi în felul acesta dăm startul unei poluări majore.E foarte simplu să protejezi mediul.Nu ai nevoie de o baghetă magică sau praf magic,ci numai reflectare asupra faptului că daca toţi am face lucruri cărora noi nu le dăm importanţă pentru că nu realizăm ce înseamnă, întreg mediul ar arată ca un adevărat dezastru.

MEDIUL SI TURISMUL

Petrecerea timpului liber a devenit o preocupare din ce în ce mai mare a omului modern, dornic să evadeze din cadrul artificial al oraşului către mediul liniştit şi odihnitor pe care îl conferă natura.

Turismul, una dintre activităţile dezvoltate în timpurile contemporane, are caracter creativ, sportiv sau cultural, constând în parcurgerea unor distanţe şi vizitarea unor monumente de artă sau naturale, a unor localităţi, obiective turistice etc. Turismul în natură cu scop recreativ este în continuă creştere.

Aproape toate zonele cu multă vegetaţie, situate în apropierea centrelor populate, sunt asaltate de numeroşi turişti la sfârşit de saptamână.În timpul vacanţelor estivale, exodul oamenilor spre munţi şi ţărmul mării se amplifică.Dorinţa omului de a petrece timpul liber în natură a devenit din ce în ce mai puternică;turismul este o necesitate vitală pentru omul modern.Natura începe să patrundă din ce în ce mai mult în viaţa noastră; ea înlocuieşte universul de beton şi sticlă al marilor oraşe.Omul simte nevoia să evadeze din condiţiile lui obişnuite de viaţă, să uite de stresul cotidian. Nevoia de relaxare şi de contemplare a naturii face parte din viaţa omului, este o nevoie absolută, ca nevoia de aer, de alimente etc.

Efectele vacanţelor şi ale turismului în natură sunt deseori negative.Datorită turiştilor care s-au întrecut în deteriorarea mediului şi poluarea solului cu numeroase deşeuri, Poiana Narciselor de la poalele Munţilor Făgăraş s-a aflat în pericol de dispariţie.A fost interzis accesul turiştilor pentru a proteja acest colţ de natură.

Factorii turistici de deteriorare a mediului

Astăzi s-a trecut de la turismul tradiţional la o adevărată industrie turistică motorizată.Aceasta reprezintă un pericol pentru mediul natural.

1. Circulaţia turistică. Din dorinţa de a face cât mai accesibile frumuseţile unor locuri din natură, s-au construit drumuri care au tulburat armonia peisajului. Aşa, de pildă, şoseaua transfăgărăşeană a distrus valea glaciară Bâlea, declarată de multă vreme rezervaţie biogeografică.Telefericul prezintă o altă modalitate de intensificare a turismului, aducând sute de vizitatori în zone greu accesibile.Stâlpii telefericului, fixate pe distanţe mari, s-au instalat însă cu preţul tăierii unor arbori sau al defrişării unor zone împădurite.Potecile făcute de turiştii care nu respectă marcajele duc, deseori, la distrugeri grave.Pe pantele abrupte ale versanţilor, potecile create pot favoriza formarea torenţilor, care antrenează în drumul lor cantităţi mari de rocă, sol, arbori sau vegetaţie ierboasă. Aşa s-a întamplat pe platoul Bucegilor, unde circulaţia turistică a determinat eroziunea solului, ducând la modificări semnificative de peisaj.

2. Poluarea, cauzată de turişti, reprezintă un pericol pentru mediul natural.Poluarea aerului, prin circulaţia autovehiculelor până în vârf de munte, poluarea apei în jurul camping-urilor şi al cabanelor montane care nu au staţii de epurare, spălarea maşinilor în apele râurilor sunt doar câteva exemple în acest sens. Nici poluarea fonică nu este de neglijat.Zgomotol maşinilor, al motocicletelor, al casetofoanelor sau cel făcut de motorul bărcilor, tulbură liniştea peisajului, acoperă cântecul păsărilor şi deranjează fauna zonei.Poluarea zonelor turistice cu deşeurile menajere ale oraşelor este o gravă problemă; malurile râurilor, lacurilor, marginile pădurilor, râpele sau chiar peşterile devin gropi de gunoi.Ele au ca rezultat degradarea faunei şi florei, poluarea apelor de suprafată şi a pânzei freatice.

3. Construirea unor hoteluri modifică echilibrul local.În general, o amenajare turistică modifică biotopul, având consecinţe asupra biocenozei.

Turismul şi peisajul

Desigur că nu putem renunţa la excursii, drumeţii, la turism în mijlocul naturii. Ca în toate activităţile umane, şi în domeniul turismului trebuie să existe un echilibru între dezvoltarea lui şi protecţia mediului.Dezvoltarea

turismului impune găsirea unor soluţii menite să folosească suprafeţele turistice existente şi să amenajeze altele în zonele de mare atracţie.Cel mai important lucru este educaţia ecologică în scopul devoltării spiritului civic, conducând la formarea unei conştiinţe şi a unei gândiri ecologice despre natură. Rezultatul educaţiei ecologice va trebui să fie o comportare atentă, corectă şi responsabilă faţă de natură.

Sursa: Ecologie clasa a VIII a, Ministerul educatiei si cercetarii, Aglaia Ioanei, Victoria Oaida, Humanitas Educational.

ANDREEA

Nevoia de a scrie apare in urma prostiei care persista in Romania si a oamenilor viitorului care vor fi din ce în ce mai puţin aplecaţi spre trecut .Actorii sunt: agresivitatea, mitocania, hotia, smecheria, incultura, criminalitatea, pornografia. Si totul, pe fond de manele . Linsajul informational, bombardamentul alimentar il indeparteaza de privilegiul reflexiei si-l duce la orbire spirituala si obezitate corporala, la insingurare si, in final, la frica de sine si de ceilaltiSanatatea oamenilor ar fi, de asemenea, mult imbunatatita. Asta inseamna o calitate mai buna a vietii asta inseamna mai putina poluare -nu este doar un beneficiu adus naturii – medicii constata ca din ce in ce mai multi copii sufera de astm, alergii, tuse convulsiva sau dermatite atopice.Bolile in cauza au un numitor comun: substantele toxice din mediul inconjurator!

Cu siguranta nu ai cum sa controlezi poluarea atmosferica si este imposibil sa stai departe de ea dar asupra celei din interior ai toata puterea. Insa aerul din casa poate fi de cinci ori mai poluat decat cel din afara si asta se datoreaza substantelor de curatat, deodorantelor de camera, vopselelor, mobilei din pal, covoarelor si tapiteriilor, dar si produselor de ingrijire corporala, toate fac din casa ta un loc mai periculos decat iti poti imagina.

Fiecare actiune a noastra influenteaza evolutia planetei de acum incolo. In 1000 de ani, oamenii, animalele si plantele vor avea nevoie de o planeta sanatoasa si cu destule resurse pentru a trai. Pădurile şi măsurile de utilizare a solului au posibilitatea de a reduce emisiile de carbon cu echivalentul a 10-20% din emisiile previzionate de combustibilii fosili până în 2050.

Astfel, cand facem anumite lucruri , trebuie sa constientizam si sa planificam un viitor durabil. Indiferent unde traiesti sau cati bani ai, toata lumea depinde de planeta!

http://www.ecomagazin.ro/incalzirea-globala-programul-cool-the-earth/PROGRAMUL cool the erth