Circuitul apei

download Circuitul apei

If you can't read please download the document

description

Circuitul apei. în natură. Suprafaţa PĂMÂNTULUI este acoperită în proporţie de 70 la sută cu apă. Apa se găseşte în natură în stare lichidă (ape curgătoare, lacuri, mări, oceane), solidă (gheaţă, zăpadă, grindină etc.) şi gazoasă (nori, aburi). - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Circuitul apei

Slide 1

Circuitul apei n natur

Suprafaa PMNTULUI este acoperit n proporie de 70 la sut cu ap.

Apa se gsete n natur n stare lichid (ape curgtoare, lacuri, mri, oceane), solid (ghea, zpad, grindin etc.) i gazoas (nori, aburi).

n zilele clduroase, apa de la suprafaa lacurilor, mrilor, oceanelor etc. se transform n vapori care se rspndesc n aer. Astfel, apa a trecut n stare gazoas. Acest fenomen se numete evaporare.

Vaporii de ap se ridic i formeaz norii. Acetia trec prin straturi reci de aer din atmosfer i se transform n picturi de ploaie. Acest fenomen se numete condensare.

Iarna, din cauza temperaturilor foarte sczute, picturile de ap din atmosfer nghea i se transform n zpad. Astfel, apa a trecut n stare solid. Acest fenomen se numete solidificare.

Primvara, cnd temperatura aerului crete, zpada trece din stare solid n stare lichid. Acest fenomen se numete topire.

soare norizpad evaporare evaporare cascad munteoceanploaie

Trecerea apei din natur prin cele trei stri de agregare ( lichid, solid, gazoas ) se numete CIRCUITUL APEI N NATUR. Cum se transform apa ?Apa trece dintr-o stare de agregare n alta n funcie de temperatura

0Temperatura de 0 grade Celsius este punctul de nghe al apei. Din stare lichid, apa trece n stare solid.Punctul de topire a apei solide este tot 0 grade Celsius. Zpada i gheaa se topesc i trec din nou n stare lichid.La 100 grade apa fierbe i se transform n vapori (stare gazoas).

Dup cum am artat, apa se evapor de la suprafaa oceanelor, formeaz nori din care apa cade sub form de precipitaii pe pmnt i apoi se scurge napoi n oceane. Totui moleculele de ap nu i efectueaz n mod necesar micarea n aceast ordine. nainte de a se rentoarce n ocean, o molecul de ap poate s fi fost evaporat, condensat, precipitat i scurs de repetate rnduri sau poate s fi urmat o cale mai scurt i s fi fost precipitat direct n ocean, fr a mai parcurge celelalte componente ale ciclului.

Tabelul urmtor arat cantitile de ap care cad sub form de precipitaii sau care se ridic prin evaporaie de pe suprafaa uscatului sau a oceanelor. De asemenea, se arat cantitile de ap care se scurg de pe sol spre oceane.

Cantitatea sau masa total de ap care ia parte la circuitul apei n natur rmne constant.

Cantiti de ap transportate anualn cadrul circuitului apei Cantitate medie Fluxul de ap transportat anual (mii km/an)Precipitaii pe suprafaa uscatului 107Evapotranspiraie de pe suprafaa uscatului 071Scurgere de suprafa i subteran 036Precipitaii pe suprafaa oceanelor 398Evaporaie de pe suprafaa oceanelor 434

Emisia de gaze n atmosfer, despduririle, extragerile de ap din cursuri de ap sau straturi subterane i altele pot ns influena circuitul apeiatt la scar local ct i la scar planetar.

Vaporii de ap formeaz norii care trec prin straturi reci de aer din atmosfer i se transform n picturi de ploaie.Roua se formeaz n timpul nopilor senine de var: atmosfera atinge temperatura cea mai sczut spre diminea,cnd vaporii se condenseaz atingnd corpurile reci de pe pmnt.

Roua se formeaz n timpul nopilor senine de var: atmosfera atinge temperatura cea mai sczut spre diminea,cnd vaporii se condenseaz atingnd corpurile reci de pe pmnt.

n nopile de toamn, temperatura aerului ncepe s coboare sub 0C, astfel c roua nghea se transform n mici cristale de ghea care se depun pe plante, pe sol i pe obiectele de la sol.(Bruma)

ndeosebi toamna i primvara , n condiii de temperatur sczut i umiditate a aerului ridicat , vaporii de ap ncep s se condenseze aproape de sol. Rezult astfel mici picturi de ap care rmn n suspensie n straturile de aer de la suprafaa solului i micoreaz transparena aerului, provocnd fenomenul cruia i spunem cea.

Zpada(numit iomtsaunea) este oformsolid, deprecipitaie, care este nimic altceva dectap ngheat aflat n starecristalinconstnd dintr-o multitudine de fulgi de zpad. Cderea precipitaiilor sub form de zpad se numete ninsoare

Omul folosete apa n activitile sale i o consum.Bibliografiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Circuitul_apei_%C3%AEn_natur%C4%83http://en.wikipedia.org/wiki/Water_cycle https://www.google.ro/search?hl=en&site=imghp&tbm=isch&source=hp&biw=1525&bih=756&q=circuitul+apei+in+natura&oq=circuitul+apei+&gs_l=img.1.0.0j0