CEDES CERCETARE-DEZVOLTARE

Proiect de absolvire al cursului:

AGENT DE TURISM – GHID

Absolvent:

Pruteanu Roxana – Elena

Bucureşti

2011

1

Circuit turistic în Iaşi - Bicaz - Băile Tuşnad – Braşov

2

1

Traseul şi oferta turistica

Fie ca mergi in calatorii cu maşina, motocicleta, bicicleta, trenul sau autobuzul,

Romania iţi poate oferi oricând obiective turistice de neuitat. Numai privind harta

Romaniei va puteţi imagina durumeţii pline de un farmec aparte.

Circuitul turistic propus ne oferea posibilitatea de a vizita oraşe pline de farmec şi

istorie cu locuri incântătoare.

Acest circuit este dedicat atât tinerilor cât si persoanelor cu o varstă mai înaintată.

Traseul turistic propus se realizează in patru zile , plecarea v-a fi din Iaşi iar oraşele

vizate in principal sunt Iaşi , Bicaz , Baile Tuşnad , Braşov .

De această dată ne-am propus să vizitam obiectivele turistice din aceste oraşe ,

obiective demne de amintit , care sunt vizitate în permanenţă de turişti.

Pentru a se putea forma o idee despre acest traseu puteam aminti unele obiective

turistice pe care le vom vizita şi anume : Biserica Neagră care se află situată in centrul

Braşovului , Lacul Roşu situat langă Cheile Bicazului şi care a primit numele de Lacul

Ucigaş datorită unor legende , Lacul Sfânta Ana in apropiere de Tuşnad care de asemenea

a primit acest nume tot datorită unor legende , casa memorială a lui Ion Creangă şi multe

altele .

Luând in considerare intregul traseu , oraşele prin care trecem sunt mult mai

numeroase decat cele precizate mai sus , traseul complet fiind urmatorul : Iasi-Targu

Frumos-Pascani-Targu Neamt-Piatra Neamt-Bicaz-Gheorgheni-Miercurea Ciuc-Tusnad-

Sfantu Gheorgheni-Brasov-Targu Secuiesc-Onesti-Targu Ocna-Slanic Moldova-Bacau-

Roman-Targu Frumos-Iasi .

3

Preţul unei astfel de exursii este de 121 EUR/persoana , preţ care include

numeroase servicii şi anume : transport cu autocar clasificat la 3* , asta însemnând că are

aer condiţionat , sistem audio , sistem video , monitoare ; cazare – o noapte la Bicaz in

pensiunea Teo cu mic dejun şi cina , o noapte la Baile Tusnad în Pensiunea Szent Kristóf

cu mic dejun şi cina şi o noapte la Braşov in hotelul Bella Vista unde la fel se ofera micul

dejun si cina ; de asemenea incluse în preţ sunt şi asigurarea medicală cât si excursiile

opţionale şi nu in ultimul rând o reducere de 25 de euro pentru copii de pâna în 12 ani

cazaţi în cameră cu doi adulţi.

2

Programul turistic , obiectivele turistice şi unităţile de cazare

Programul turistic pentru prima zi este conceput după un plan bine stabilit ca şi în

cazul celorlalte trei zile.

Prima zi

În prima zi întalnirea v-a avea loc la ora 8:30 în faţa gării din Iaşi ca la 9:00 să fie

plecarea. La 11:30 ajungem la Târgu Neamţ iar pe la 12:30 vizităm Cetatea Neamţ. După

ce am vizitat cetatea , luam masa şi in jurul orei 13:30 plecăm spre mânastirile Agapia si

Văratec şi spre Casa Memoriala a lui Ion Creanga. La 15:45 terminam de vizitat şi în jurul

orei 18:00 ajungem la Piatra Neamţ iar la 18:45 ar trebui să ajungem la Bicaz unde

înnoptăm si luăm cina.

Obiectivele turistice din prima zi

Cetatea Neamţ , cunoscută impropriu sub titulatura Cetatea Neamţului , este o cetate

medievală din Moldova aflată la marginea de nord-vest a oraşului Târgu Neamţ , la o

altitudine de 480 m .

4

Cetatea Neamț făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul

secolului al XIV-lea , în momentul apariției pericolului otoman . Sistemul de fortificații

medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și

cetăți de importanță strategică) în scop de apărare.

Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I Mușat , a fost

fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVIII-lea (1718)

din ordinul domnitorului Mihai Racoviță . O dovadă certă că Cetatea Neamț a fost construită

în a doua parte a domniei lui Petru I , sunt monedele din timpul domniei lui descoperite in

urma cercetarilor arheologice , până la efectuarea acestor cercetări arheologice , istoricii

vehiculând mai multe ipoteze cu privire la perioada când a fost construită fortificația .

Cetatea era una din cele mai bine întărite cetăți de care a dispus statul medieval

moldovenesc și avea un rol important în sistemul general de apărare a țării .

În lucrarea sa monografică, “Descriptio Moldavia “, scrisă în limba latină în perioada

1714-1716, omul de cultură Dimitrie Cantemir a descris astfel Cetatea Neamț:

„Neamțul, cetate așezată pe râul cu același nume, care este zidită pe un munte foarte înalt și

e atât de întărit din fire, încât pare să înfrunte orice atac vrăjmaș. A fost de multe ori

atacată, dar n-a fost cucerită decât de două ori: o dată de turci, sub domnia lui Soliman, și o

dată în vremurile noastre de Ioan Sobieski, craiul Lehiei. Dar ea n-ar fi fost luată, dacă

foamea nu i-ar fi silit pe cei câțiva moldoveni aflați înlăuntru ca s-o apere, s-o dea în mâinile

leșilor, după o împresurare de mai multe zile. Odinioară cetatea avea un zid îndoit și numai

o poartă, după aceea însă, când turcii au stricat zidul dinafară, moldovenilor nu le-a mai

rămas decât cel dinlăuntru. Înainte ca Moldova să fi fost închinată turcilor, la izbucnirea

războaielor, voievozii își trimiteau copiii și averile în această cetate, aproape de nebiruit; și

astăzi încă ea este locul de scăpare foarte sigur pentru locuitori, când sunt atacați de vecinii

lor. Din această pricină și înainte vreme voievozii și-au clădit aici palate destul de mari, care

se văd încă și acum; însă nu li se poartă de grijă așa cum s-ar cuveni.”

Copilărind în satul Humulești de la poalele Cetății Neamțului, marele scriitor Ion

Creangă a descris în "Amintiri din copilărie" (1881). Descriind zona unde a copilărit, el

amintește și de vechea cetățuie, la începutul părții a III-a. "Iar deasupra Condrenilor, pe

vârful unui deal nalt și plin de tihărăi, se află vestita Cetatea Neamțului, îngrădită cu pustiu,

acoperită cu fulger, locuită vara de vitele fugărite de strechie și străjuită de ceucele și

vindereii care au găsit-o bună de făcut cuiburi într-însa". 

Cetatea Neamțului a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț

din anul 2004 .

5

Casa Memorială a lui Ion Creangă ,  este un muzeu memorial înființat în casa în

care s-a născut și a copilărit povestitorul român Ion Creangă în satul Humulești din județul

Neamț . Casa a fost construită de bunicul marelui povestitor , Petre Ciubotariu . Aceasta este

un produs cert al arhitecturii populare specifice perioade , devenită unul dintre cele mai

vizitate muzee memorial .

Sub acoperișul larg de draniță, pereții durați din bârne groase peste care s-a așternut

un strat de lutuială, delimitează o singură încăpere cu ferestre înguste și o tindă unde abia

puteai să te învârți. În spatele casei un acoperământ de scânduri cu pantă repede protejează

mai multe obiecte gospodărești și unelte agricole cu certă valoare etnografică.

Exponatele prezentate sunt caracterizate de simplitatea, bunul simț și modestia proprie

țăranului moldovean, nu numai pentru ceea ce reprezintă ele față de amintirea lui Ion

Creangă, ci pentru că ele sunt mărturii autentice ale tradiției populare a locuitorilor din

această parte a țării.

Casa memorială-muzeu Ion Creangă din Humulești se află pe Lista Monumentelor

Istorice din județul Neamț din anul 2004 .

Mânăstirile Văratec , este o mănăstire ortodoxă de maici din România situată într-o

poiană de la poalele munților, în satul Văratec din comuna Agapia judeţul Neamţ. Aici

veţuiesc peste 400 de maici , fiind astfel cea mai mare mânastire din Romania.

6

Mănăstirea a fost fondată în anul 1785 de către schimonahia Olimpiada, împreună cu

duhovnicul Iosif .

Trecută sub administrarea Mănăstirii Agapia din apropiere, Mănăstirea Văratec a

devenit mănăstire independentă în anul 1839.

Schitul Văratec a fost unit cu Schitul Topolița pentru a forma un așezământ monahal

mai mare și mai bine organizat. Schitul Topolița, înființat cu peste 250 ani în urmă, era așezat

în mijlocul satului Topolița. Prin unirea celor două schituri, călugărițele de la Topolița s-au

mutat la Văratec. În anul următor, au venit aici și maicile de la Schitul Durău în frunte cu

stareța Nazaria, care a fost întărită ca stareță a Schitului Văratec .

Safta Brâncoveanu ,soţia lui Grigore Brâncoveanu mare ban al Craiovei ,dupa

moartea soţului său s-a retras la mânastirea Văratec impreun[ cu mama ei.

Fiind din neam de domnitor și având multă avere, ea a făcut multe donații către

diferite biserici și mănăstiri, spitale etc. Mănăstirii Văratec i-a donat moșiile Osica și

Vlăduleni, veșminte preoțești, acoperăminte cu fir, cărți de cult etc. Și-a topit obiectele de

argint făcând din ele ferecături de Evanghelii, îmbrăcăminte la icoane, candele, sfinte vase și

postamente de cruci la altar . Aceasta a murit in 1856 şi a fost ingropată alături de mama ei la

mânastire.

În Mănăstirea Văratec a funcționat o școală de muzică bisericească , o școală sătească

mixtă , “Școala primară de fete “ , "Școala de adulte" , frecventată de călugărițele cu vârsta

sub 50 de ani care nu au absolvit clasele primare, Seminarul monahal pentru călugărițe, dar și

școala monahală și de cântări bisericești .

Mănăstirea Văratec a fost afectată de un incendiu în noaptea de 10/11 iunie 1900,

arzând atunci cea mai mare parte a chiliilor și acoperișul bisericii mari. După incendiu , s-a

refăcut acoperișul bisericii doar cu două turle , turlele de lemn nefiind reconstruite. De

asemenea , s-a construit actualul complex de clădiri din incinta mănăstirii, singurul corp

păstrat în forma inițială fiind doar zidul înconjurător .

În diferite perioade, la Mănăstirea Văratec au viețuit mai mulți teologi și oameni de

cultură. Printre aceștia sunt de menționat următorii: Veronica Micle , protosinghelul Nicodim

Măndiță , episcopul Partenie Ciopron , arhimandritul Bartolomeu Anania , etc.

7

Mânastirea Agapia , (denumită și Mânăstirea Agapia Nouă pentru diferențiere de Schitul Agapia Veche) este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată pe valea pârâului Agapia . Este una dintre cele mai mari mânastiri din România , aflându-se pe locul II după Văratec. Ceea ce conferă o deosebită valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu, între anii 1858-1861.

Mânastirea este alcatuita din urmatoarele 7 obiective :

Biserica "Sf. Voievozi" - datând din secolul al XVII-lea

Paraclisul "Nașterea Maicii Domnului" - datând din 1864

Biserica de lemn "Sf. Ioan Bogoslov" - datând din 1821

Chiliile - datând din secolele XIX-XX

Construcțiile din incintă - datând din secolele XIX-XX

Turnul clopotniță - datând din 1823

Bolnița de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - datând din 1780

La acestea se adaugă și Casa scriitorului Alexandru Vlahuță (o chilie în care locuia

scriitorului când venea în vizită la mănăstire), transformată în 1966 în muzeu memorial

Ctitorul Mănăstirii Agapia din Vale sau Agapia Nouă este hatmanul Gavriil Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu (1634-1653). El a construit Biserica cu hramul "Sf. Voievozi Mihail și Gavriil" în perioada 1641-1643, după planurile arhitectului Enache Ctisi de la Constantinopol. 

Pe lângă Mănăstirea Agapia funcționează singurul seminar de fete din zona Moldovei,

Seminarul Teologic Monahal "Sfanta Cuvioasa Parascheva", înființat în vremea

patriarhului Justinian Marina.

De asemenea, în afara incintei se află peste 100 de case călugărești construite în stilul caselor

de la munte, precum și două biserici de lemn: Biserica Adormirea Maicii Domnului (în partea

de sud) și Biserica Sf. Ioan Bogoslovul (în cimitirul aflat în partea de nord).

Dimitrie Bolintineanu , după o calatorie prin Principatul Moldovei , descrie mânastirea Agapia in volumul de memorialistica “Călătorii în Moldova” (1858) spunând :

8

"Agapia este situată mai înuntru celor dintăi munți pe marginea unui râu. Poziția ei este mai frumoasă decât a Văratecului. Călugărițe sunt mai puține decât la Văratec, cele de aici sunt renumite pentru frumusețe".  El laudă noblețea și blândețea maicii starețe, precum și patriotismul maicilor de la Agapia, pe care-l consideră superior celui manifestat de "cei mai înflăcărați patrioți".

De asemenea Ion Creangă spune in “Amintiri din copilărie “ : “Agapia , cea tainutită de lume. “

A 2-a zi

În a II –a zi la 8:00 se ia micul dejun iar la ora 9:00 este plecarea spre Izvorul

Muntelui . Ajunşi aici ne vom plimba cu vaporul 2h si 30 de minute . La 11:30 plecăm spre

Cheile Bicazului unde ajungem in jurul orei 12:15 si vom opri pentru a face niste poze. De

aici plecăm spre Lacul Rosu unde vom ajunge in jurul orei 13:30 si vom sta in jur de 2h si 30

de minute, timp in care se poate lua masa , se pot face poze sau se poate merge cu barca. In

jurul orei 15:00 plecăm spre Gheorgheni , ajungem la Tusnad in jurul orei 16:00 iar de aici

mai sunt 12 km până la Ciomatul Mare si Lacul Sfânta Ana. La 19:30 ar trebuie să ajungem

la pensiunea Szent Kristof din Băile Tusnad unde ne cazăm iar la ora 20:15 se ia cina.

Obiectivele turistice din a II-a zi

Lacul Izvorul Muntelui , cunoscut şi sub denumirea de Lacul Bicaz , este un lac de

acumulare aflat pe râul Bistriţa.

Apa acumulată în lac este folosită pentru producerea de energie electrică în centrala

hidroelectrică „Bicaz-Stejaru”, centrala având o capacitate de 210 MW .

. Lacul în sine are o lungime de 40 km, o suprafață de 33 km² și un volum maxim de

apă de 1.250 milioane m³.

9

Lacul Roşu , este un lac de baraj natural , situat lânga Cheile Bicazului in apropierea

oraşului Ghiorgheni din judeţul Harghita.

Este cel mai mare lac natural montan din România şi s-a format prin surparea unui

flanc al Muntelui Ghilcoș. Numele său provine de la Pârâul Roșu care traversează straturi de

culoare roșie cu oxizi și hidroxizi de fier .

Lacul a primit numele de Lacul Ucigaş după o legend care susţinea că surparea de

teren ar fi îngropat un păstor impreună cu turma sa de oi iar apa adunată a avut culoarea roşie

de aşa mult sânge încat numele lacului este atât Lacul Roşu cat şi Lacul Ucigaş.

Cheile Bicazului , reprezintă o zona deosebit de pitorească din România situată in

partea centrală a munţilor Haşmaş , intre judeţele Neamţ şi Harghita.

Cheile au fost formate de râul Bicaz şi fac legatura între Transilvania şi Moldova.

Zona Cheile Bicazului, cu o lungime de peste 6 km de la Lacul Roșu în amonte până

la localitatea Bicazul Ardelean în aval, este străbătută de drumul transcarpatic DN12C care

leagă orașele Gheorgheni și Bicaz.

Cheile Bicaz fac parte din Parcul National Cheile Bicazului – Haşmaşi.

10

Masivul Ciomatul , este un vulcan stins ce face parte din Munții Harghitei,

aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Ciomatu

Mare, având 1.301 m.

Muntele Ciomatul este un ţinut vulcanic unde se dezvaluie drumeţilor peisaje inedite;

el se înfaţisează cu doua conuri vulcanice gemene, Ciomatul si Mohosul , dintre care primul

are craterul închis, adăpostind lacul Sf. Ana (7 m adîncime), iar celălalt are craterul deschis la

nord-est, respectiv tinovul cu acelasi nume.

Lacul Sfanta Ana , este un lac vulcanic, fiind singurul astfel de lac de pe întreg

teritoriul României. Este situat în masivul Ciomatu, de pe stânga Oltului, în apropiere

de Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu , din

masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupții vulcanice în Carpați și în Europa de

Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani).

De formă aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620 m și o

lățime maximă de 460 m, o suprafață de 19,50 ha și o adâncime maximă de 7 m. Lacul își

completează apele numai din precipitații, neavând izvoare. În apă nu există oxigen, motiv

pentru care în aceasta nu trăiește nici o vietate.

11

Turiștii veniți la lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a

afla cum va fi vremea, ei având la îndemână o metodă empirică, dar exactă, oferită de

muntele vulcanic: cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea.

Localnicii știu că "Dacă emanațiile din fisuri pișcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă

nu, ziua va fi însorită, tocmai potrivită pentru drumeții". Fenomenul are o explicație

științifică. În munte se desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice

schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum

bioxidul de carbon și sulful, urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn

că vine ploaia.

Lacul Sfânta Ana, este o rezervație complexă naturală, geologică, floristică și

faunistică, fiind legat de Băile Tușnad prin poteci turistice.

Lângă lac se află o capelă romano-catolică cu hramul Sfintei Ana.

Despre acest lac există și unele legende.

Doi tineri trebuiau să se căsătorească. Fata, pe nume Ana, care urma să devină soție, nu dorea

acest lucru deoarece părinții o obligau să se căsătorească numai pentru a pune mâna pe averea

tânărului, care era destul de necioplit în ale măritișului. În seara nunții, mireasa a fugit și s-a

aruncat în acest lac, trupul ei neînsuflețit nefiind găsit nici în ziua de astăzi. Din această cauză

lacul poartă numele acelei fete. În fiecare an, de hramul Sf. Ana, lacul este sfințit de către

mitropolie.

A 3-a zi

În ziua a 3 -a la ora 9:00 se ia micul dejun iar la ora 10:00 v-a fi plecarea spre

Ghiorgheni unde ajungem in jurul orei 11:00. De aici plecăm catre Braşov, unde vom ajunge

in jurul orei 11:45. În Braşov vizităm Piaţa Sfatului şi Biserica Neagră iar după ce terminăm

de vizitat, adică pe la 12:30 urcam spre Poiană unde vom sta 3h , timp in care mancăm ,

facem poze , ne plimbăm prin înprejurimi.Pe la ora 15:00 plecăm spre Cetatea Raşnov iar in

jurul orei 19 : 00 ne cazăm şi luăm cina la Hotelul Bella Vista.

Obiectivele turistice din a III –A zi

12

Piaţa Sfatului , era în Evul Mediu locul în care în Brașov se organizau târguri atât

pentru negustorii sași și români cât și pentru cei veniți din Ungaria. Se ajungea în piața prin

strada Vămii (actuala Mureșenilor), iar lângă stradă erau vămuite mărfurile.

Casa Sfatului din centrul pieței, era locul unde fiecare negustor trebuia să-și așeze

marfa, iar funcționarii orașului se asigurau ca aceste locuri sa fie respectate.

În apropierea pieței se află Biserica Neagră, bastioanele Fierarilor și Graft,

turnurile Turnul Alb și Turnul Negru precum Poarta Șchei, Poarta Ecaterinei.

Piața Sfatului este probabil cel mai cunoscut și vizitat loc al Brașovului, unde sunt

organizate diverse evenimente cultural artistice, concerte în aer liber ca „Cerbul de Aur”, etc.

În cadrul unui proiect finanțat de Ministerul Comunicațiilor și Societății

Informaționale (MCSI), în Piața Sfatului din Brașov s-a montat o antenă de internet, care

permite accesul gratuit prin wireless.

Turnul Alb , construit între anii 1460 și 1494 impresionează și astăzi prin

masivitatea și zveltețea liniilor sale arhitectonice.De-a lungul zidurilor sale, turnul

prezintă metereze,guri pentru smoală și balcoane susținute de console cioplite în piatră.

Aflându-se la 59 m depărtare de zidul cetății, turnul comunica cu aceasta printr-un pod

mobil ce făcea legătura între turn și Bastionul Graft. Avea vedere spre Blumăna și, cu cele 5

etaje ale sale, era cel mai ridicat punct de fortificație din Brașov.

În interiorul turnului s-a păstrat coșul de fum de deasupra unei vetre, care putea servi

și pentru încălzirea paznicilor și a apărătorilor.

În 1678, breasla cositorilor a răscumpărat obligația de apărare a turnului, numărul

meșterilor fiind scăzut. Cu ocazia marelui incendiu din 21 aprilie 1689, focul dus de un vânt

puternic a cuprins și Turnul Alb, care a ars, fiind renovat de abia în 1723. Alte acțiuni de

restaurare au fost efectuate în 1902, 1974, 2002 și 2005 - 2006. Astăzi deține un punct

muzeal.

13

Turnul Negru , este unul dintre cele patru turnuri de observație ale Cetății Brașovului

construit ca o fortificație independentă amplasată în afara zidurilor cetății, înaltă de peste 11

metri.

Situat la mică distanță de Bastionul Fierarilor, pe o stâncă a dealului Warthe, Turnul

Negru din Brașov domina Șcheii cu dimensiunile sale, el trebuind să împiedice apropierea

dușmanilor de zidurile orașului, care aici erau la mai puțin de 5 m de stâncă (abia

în 1819 - 1820 trecerea a fost lărgită). Ocupând o suprafață de 50 mp, turnul are 11 m în

înălțime, iar zidurile sale măsoară la bază 2 m grosime.

Prezintă șase goluri de tragere pe fiecare față a sa, dispuse pe trei rânduri de atac. În

interior are trei galerii etajate și, mai demult, turnul poseda un sistem de legătură cu Cetatea

printr-un pod mobil ce se lăsa până la Bastionul Fierarilor. Turnul datează din secolul XV,

fiind construit concomitent cu Turnul Alb. Totuși, prima mențiune documentară a turnului

datează din 1541.

Acoperișul inițial nu se mai păstrează, fiind distrus de trăznet, la 23 iulie 1559, și de

incendiul din 1689 - care au înegrit zidurile turnului și i-a dat denumirea de azi. A mai fost

distrus de trăznet în 1696, dar a fost refăcut, așa cum ne arată o stampă din 1735. În timpul

epidemiei de ciumă din 1756, se pare că Turnul Negru a fost folosit ultima dată ca adăpost și

punct de pază pentru paznicii cordonului sanitar din jurul orașului. În caz de primejdie, un

lanț gros de fier între stâncă și bastion oprea comunicația cu Dupăzidurile de Jos.

Acoperișul, existent încă la 1796, datorită vitregiilor timpului, a făcut

la 1827 obiectul unei cereri de restaurare, dar, întrucât nu aducea venituri orașului, cererea nu

a fost aprobată. Abia în 1900 s-a pus problema restaurării monumentului, efectuându-se o

consolidare a zidurilor la partea lor superioară în anul 1901. În noaptea de 3 spre 4 iulie 1991,

zidul sudic al turnului s-a prăbușit după o ploaie torențială. Restaurarea a avut loc însă de

abia în 1996. Astăzi deține un punct muzeal.

14

Bastionul Ferarilor , aflat în colțul de nord-vest al cetății Brașov exista deja

la 1521.Prima atestare documentară este datată însă opt ani mai târziu, în 1529. Având

formă pentagonală, bastionul este construit pe trei nivele, cu guri pentru păcură și goluri de

tragere în care se puteau instala și tunuri de calibru mic (bombarde).

La început, probabil că pe locul Bastionului Fierarilor se afla un turn, menționat încă

din 1521, distrus de inundația din anul 1526, apoi refăcut în anul 1527, când sunt amintite

pentru prima oară ruinele turnului fierarilor.

Bastionul va fi extins în două rânduri, după 1526 și în 1668. Un „turn al fierarilor”

este menționat în lista armamentului din anul 1562, ca aflându-se în cartierul „Catherina”,

între turnurile olarilor și franzelarilor - neidentificate astăzi.

La 30 iulie 1667 o altă inundație, cauzată de o ploaie torențială, a distrus fortificațiile

din acest loc, iar în 1668 Bastionul Fierarilor a primit forma sa definitivă.

Marele incendiu din 21 aprilie 1689 a transformat și această fortificație într-o ruină,

fiind refăcut de abia după 20 de ani. În interior, bastionul avea galerii din lemn sprijinite pe

console.

După 1734, va fi folosit doar în scopuri non militare, precum depozit de grâne și

locuință. În 1820, în locul turnului fierarilor, s-a ridicat o poartă mai mică - finisată de către

meșterul constructor Joseph Jani - având stema Brașovului pe frontispiciu. Îngreunând foarte

mult circulația, și această poartă a fost demolată, în 1874.

Bastionul a suferit importante reparații la 1709, adăugându-i-se arcade de cărămidă.

În 1923 în bastion au fost aduse Arhivele Brașovului aflate în Casa Sfatului, și rămân aici

definitiv. În 1938, după ce o vreme a slujit muntelui de pietate, clădirea a fost renovată,

ajungând la forma pe care o cunoaștem azi.

15

Bastionul Graft , a fost construit între anii 1515 - 1521, apărat și întreținut pe

costurile breslei șelarilor, fiind menit să facă legătura între oștenii din cetate și Turnul

Alb.Poziția sa, aflată aproape la mijlocul laturii de nord-vest a cetății, a făcut ca bastionul să

sporească posibilitățile de apărare a acelei zone.

În secolul al XVI-lea zidul de nord-vest al cetății este dublat de încă un zid exterior.

Tot atunci au fost captate apele care veneau din Șchei într-un canal (pe germană Graft), care

curgea la poalele zidului nou construit.

Bastionul Graft a fost proiectat așadar ca o punte peste canal. El avea la bază o

grosime de circa 4 metri și era structurat pe două etaje și un pod, dotate cu goluri de

tragere și guri de păcură păstrate până astăzi.

Accesul spre Turnul Alb era asigurat printr-un pod care urca panta pana in dreptul

intrarii in Turnul Alb de unde aparatorii coborau o scara pentru a permite intrarea in turn.Din

cauza unei inundații mari, în urma unei ploi torențiale la 24 august 1809, zidul exterior de

incintă a fost mult slăbit prin spălarea fundațiilor (datorită zidurilor orașului, toată cantitatea

de precipitații din Șchei trebuia să se scurgă de-a lungul canalului Graft). De

aceea, arhitecții orașului au găsit o soluție prin construirea a trei arcade de sprijin, peste

pârâu, în 1822. În secolul XX, când zidul a fost străpuns pentru a asigura a doua ieșire

a cinematografuluiCorso (astăzi Royal) și cu ocazia construcției unei case de locuit pentru

fabricantul Friederich Czell, două dintre arcade au dispărut, o dată cu porțiunea de zid care le

sprijinea. 

Inscripția de pe peretele nordic al Bastionului Graft, inițial în opt rânduri și - astăzi -

în mare parte ilizibilă, nu a mai putut fi restaurată, deoarece nu s-a identificat nici o copie a

ei.

16

Renovat în 2004 - 2005, înăuntrul bastionului s-a amenajat o secție a Muzeului

Județean de Istorie Brașov cu tematica „Meșteșugarii din Brașov - apărători ai cetății” și un

magazin de produse meșteșugărești, desființat mai apoi.

Expozitia, aflată la etajul al doilea al bastionului, cuprinde arme, armuri și muniții

utilizate la apărarea cetății, panouri informative cu facsimile din documente și

fotografii/litografii ale fortificațiilor medievale ale Brașovului. De asemenea, a fost refăcut și

traseul către Turnul Alb, printr-o serie de trepte ce urcă pieptiș panta dealului Warthe.

Poarta Ecaterinei , a fost construită pentru a facilita accesul șcheienilor în Brașov, la

mijlocul laturii dintre Bastionul Țesătorilorși cel al Fierarilor, pe locul unei vechi porți din

veacul al XIV-lea sau al XV-lea, distrusă de inundația din 24 august 1526, cât și în urma

năvălirilor turcești. Aceasta se întindea de la actualul Corp S al Universității „Transilvania”,

unde era moara porții, până dincolo de actuala Poartă Șchei. Fiind situată la capătul străzii

Caterinei - care la rândul ei a preluat numele de la mănăstirea de călugărițe ce fusese acolo -

poarta a primit denumirea de Ecaterina.

În 1559 a fost ridicat și turnul porții, care se vede și astăzi. De formă pătrată, pe trei

nivele, construcția are în partea superioară patru turnulețe ce simbolizau „Jus Gladii”, un

privilegiu medieval care dădea conducătorilor brașoveni dreptul de a aplica pedeapsa

supremă. Bolta turnului e pictată în stilul Renașterii, iar arhitectura acestuia este unică în

lume, făcând din el o prețioasă bijuterie artistică.

Documentele menționează că pentru fiecare din cele opt guri de tragere ale turnului

fuseseră aduse bombarde de la Praga.Turnul Porții - astăzi mare parte în pământ - a suferit

stricăciuni importante din cauza cutremurelor și incendiilor din1689 și 1738.

Nemairăspunzând cerințelor negustorimii române din Șchei, poarta (cu excepția turnului) a

fost dărâmată în 1827, un an mai târziu construindu-se actuala Poartă Șchei.

Astăzi, turnul porții renovat adăpostește expoziții periodice de artă și istorie.

17

Poarta Şchei , construită în 1827 în Brașov, pentru a corespunde nevoilor șcheienilor,

are trei arcuri: două mici, pentru pietoni, și unul mare, central, pentru vehicule. A fost

renovată de curând.

Biserica Neagră , este biserica evanghelică aflată în centrul municipiului Brașov.

Edificiul a fost construit în jurul anului 1380  în stil gotic. Biserica, inițial catolică, a fost

cunoscută mai întâi sub numele de Biserica Sfânta Maria (Marienkirche). Clădirea a fost

parțial distrusă după marele incendiu din 1689, când a primit numele actual.

Biserica Neagră este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură

gotică din România datând din secolele XIV-XV.

Construcția bisericii a început serios în anul 1384 și a fost finalizată în anul 1477. O

inscripție descoperită în zidul bisericii îl atestă ca prim ctitor pe Thomas despre care aflăm că

a murit în anul 1410.

Grav avariată după incendiu, Biserica Neagră a fost refăcută cu ajutorul unor meșteri

veniți din orașul hanseatic Danzig, pentru că meșterii locali nu mai știau să închidă bolți de

dimensiuni atât de mari. Noile bolți, însă, sunt în stil baroc, nu gotic.

18

Planul utilizat de către arhitecți a fost acela de bazilică cu trei nave, egale ca înălțime,

înscriindu-se în tipul de biserici–hală preferate în secolele XV-XVI în spațiul german, de

unde proveneau de altfel unii dintre arhitecți și meșteri.

Biserica Neagră este cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din sud-estul Europei,

măsurând 89 de metri lungime și 38 de metri lățime. În această biserică încap circa 5.000 de

persoane.

Biserica Neagră este celebră nu doar prin dimensiunile sale ci și prin alte lucruri:

astfel, în clopotniță se află cel mai mare clopot din spațiul românesc, un clopot din bronz care

cântărește 6 tone. Corul susținut de contraforți exteriori decorați cu edicole care adăpostesc

statui de sfinți constituie unul din puținele exemple de acest tip din Transilvania. Colecția de

covoare orientale a Bisericii Negre este cea mai bogată de acest tip din România.

Orga principală a bisericii a fost construită de Carl August Buchholz din Berlin în perioada

1836-1839 și este cea mai mare din cele 140 de orgi construite de maeștrii familiei Buchholz.

Orga are 4 manuale cu câte 56 de taste și un pedalier cu 27 de taste și dispune de 63 de

registre sonore. A fost inaugurată la 17 aprilie 1839, organist fiind chiar Buchholz care a

prezentat improvizații și cantate ale compozitorilor Friedrich Schneider și Johann Lucas

Hedwig. Orga a fost restaurată în perioada 1997 - 2001. Atunci toate cele 3993 de tuburi (cel

mai mare având o înălțime de circa 13 metri) au fost demontate și restaurate. Orga se

încadrează în categoria orgilor baroce și a supraviețuit perioada de la construcțit pînă în

prezent aproape neschimbată.A doua orgă a fost construită de Carl Hesse și dispune de un

manual și pedalier și 8 registre. Începând din anul 1953 au loc recitaluri de orgă, tradiție

începută de organistul Victor Bickerich și continuată de Hans Eckart Schlandt.

Cetatea Râşnov , este o cetate țărănească veche din orașul Râșnov (județul Brașov).

19

Este una dintre cele mai bine păstrate cetăți țărănești din Transilvania și a fost

construită în secolele 13-14 de către locuitorii așezării cu același nume, cu scopul principal de

se apăra împotriva atacurilor tătarilor .

Cetatea Tărănească , ridicată în evul mediu de locuitorii Râșnovului cu scopul de a se

adăposti și apăra în vremurile invaziilor vrăjmașe, trecutul ei este strâns legat de întreaga

dezvoltare istorică a populației respective.

În timpul șederii cavalerilor teutoni în Țara Bârsei (1211-1225) au fost aduși în

această regiune primii coloniști sași, dintre care o parte au fost așezați la Râșnov alături de

populația românească băștinașă, contribuind prin munca lor la dezvoltarea acestei vechi

așezări. Din această perioadă datează și porțiunea cea mai veche a cetății. 

Datorită relațiilor permanente cu Țara Românească, orașul Râșnov ajunge un

important centru economic și cultural, în anul 1384 fiind ridicată biserica de piatră a obștei

romănilor râșnoveni, unul din cele mai vechi monumente arhitectonice din Țara Bârsei.

Documentar, denumirea Râșnovului apare prima dată în anul 1331 sub forma româno-

slavă de Rosnou, iar ulterior sub formele de Roșnow (1343), Rasnow (1337) apoi, Roșinov

(1377), Rosarum (1388). Denumirea de Râșnov are la bază cuvântul „roz” care înseamnă

trandafir, atât în limba latină, cât și în limbile slavă și germană în epoca medievală trandafirul

fiind ales ca emblemă a orașului.

În perioada feudalismului dezvoltat (sec. XIV-XVI) orașul Brașov ajunge cel mai

important centru economic din Transilvania, iar alături de el Râșnovul devine al doilea târg

din Țara Bârsei, fiind menționat în documentele medievale ca „târg” având juzii și jurații săi.

Pe lângă viața agricolă, se dezvoltă meseriile care se organizează în bresle pe ramuri

de producție. La Râșnov breasla strungarilor în lemn și a țesătorilor au desfășurat o bogată

activitate, produsele lor, alături de produsele breslelor brașovene, au avut un bogat debușeu

pe piețele târgurilor din Țara Românească. În majoritatea privilegiilor comerciale acordate de

domnii Țării Românești brașovenilor la tratative iau parte și delegații Râșnovului.

Importanța economică a Râșnovului va crește și mai mult după anul 1427, când regele

Sigismund de Luxemburg vizitând orașul și cetatea, i-a acordat dreptul de a ține târg.

Românii râșnoveni posedau în Țara Românească diferite proprietăți printre care

„stăpânirea asupra muntelui Baiul”, pe care îl obținuseră de

banul Udriște și Toma postelnicul, fapt confirmat și de Mihai Viteazul care numește

Râșnovul „orașul domniei mele”.

Dezvoltarea orașului Râșnov a avut mult de suferit din cauza poziției sale geografice.

Drumul comercial care trecea prin trecătoarea Branului era și o importantă cale de invazie

20

pentru oștirile dușmane, acestea pătrunzând in Țara Bârsei, intâlneau ca primă așezare mai

importantă orașul Râșnov pe care deseori îl pustiau.

Marea invazie a tătarilor din 1241, când Țara Bârsei a fost pustiită, precum și invaziile

care au urmat, au determinat pe locuitorii Râșnovului să se gândească la construirea unui

sistem de apărare cât mai puternic.

Așa se explică necesitatea construirii cetății țărănești a Râșnovului în care populația a

fost silită de nenumărate ori să se refugieze istoria cetății fiind în mare măsură istoria însăși a

orașului.

Cetatea Râșnov a fost construită prin efortul colectiv al locuitorilor din această

așezare ajutați de cei din comunele învecinate, Cristian și Vulcan într-o perioadă când

principala ocupație a acestora era agricultura, din care s-a și numit „cetate țărănească”.

Prima mențiune documentară despre cetatea țărănească a Râșnovului datează din

anul 1335 când cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor în Țara Bârsei, a fost pustiit întregul

ținut, în afară de cetatea de pe dealul Tâmpa de la Brașov și de cetatea Râșnovului, care fiind

puternic fortificate au rezistat atacurilor, salvând viața locuitorilor refugiați între zidurile lor.

Începuturile zidirii cetății au fost stabilite la sfârșitul sec. al XIII-lea de către țăranii

râșnoveni, nu are un stil arhitectonic pretențios apropiat de construcția caselor obișnuite,

adaptat cerințelor de fortificare. Ca material au fost întrebuințate piatra și cărămida. Înălțimea

zidurilor este de aproximativ 5m, iar lățimea cea mai mare o prezintă zidul sudic, care nefiind

dublat ca celelalte ziduri, în unele locuri are 1,5 m. Zidurile ca și turnurile erau acoperite cu

țiglă pentru a preveni incendiile provocate de asediatori.

Traseul zidurilor este neregulat, din cauza terenului accidentat de la marginea culmei

dealului pe care îl înconjoară, fapt care imprimă zidurilor cetății profilul unei masive centuri

zimțate. Complexul cetății țărănești a Râșnovului cuprinde două curți: una exterioară, în fața

zidului estic al cetății, mărginită de un zid fortificat și dotat cu un turn pătrat denumit „turnul

vechi”; una interioară, înconjurată de zidurile și turnurile cetății. Curtea exterioară, situată în

partea estecă a cetății, servea pentru adăpostirea vitelor, constituind în același timp și un

avanpost întărit pentru apărarea cetății. Ca și alte monumente istorice, și Cetatea Râșnovului

are legendele sale. Cea mai interesantă fiind legată de fântana din incinta cetății, adâncă de

146 de metri, construită în decurs de 17 ani, între ani 1623 - 1640 de doi prizonieri turci, fiind

asigurați ca vor fi lăsați să plece în caz că vor reuși să termine fântâna.

21

Poiana Braşov , este o stațiune pentru sporturile de iarnă din România, fiind o

atracție turistică de renume internațional, și un cartier al municipiului Brașov. Ea dispune de

12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri și

restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea,

în Poiană se află o stație de ambulanță și una de poliție precum și un oficiu poștal.

Stațiunea este de asemenea recomandată pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru

stări de epuizare si surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine,

pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15oC.

Poiana a fost din vechi timpuri destinația drumețiilor și a practicării sporturilor de

iarnă. Prima mențiune documentară a locației datează din 1427, în contextul activităților de

oierit ce aveau loc aici.

Schiorii au urcat Postăvaru încă din 1895, iar în 1906 în Poiană a avut loc primul

concurs de schi.

Până în preajma lui 1950, stațiunea s-a menținut în limitele dotărilor naturale. Doar

câteva vilișoare sau cabane puteau fi zărite ici-colo. În 1951, la Poiana Brașov, au loc Jocurile

Mondiale Universitare de iarnă. Cu această ocazie, se dă în folosință un modern hotel al

sporturilor și primul teleferic - Poiana-Postăvarul - pe o lungime de 2.150m. Urmează apoi

alte și alte amenajări și dotări, care au adus Poiana la înfățișarea cu care o cunoaștem astăzi.

A 4-a zi

La ora 8:00 se ia micul dejun iar la ora 9:00 se plecă spre Târgu Ocna , unde vom

ajunge în jurul orei 11:30. Aici vom avea la dispoziţie 2h şi 30 de minute pentru a vizita

salina şi pentru a lua masa. În jurul orei 16:00 plecăm spre Slanic Moldova şi vom ajunge aici

pe la ora 17 :00. Stăm in Slanic Moldova în jur de 1 h şi 30 de minute , timp in care vom

vizita Parcul Slănic Moldova si Cascada iar in jurul orelor 18:30-19:00 plecăm spre Iaşi unde

ajungem in jurul orei 23:00.

22

Obiectivele turistice din a 4-a zi

Salina Târgu Ocna , este situată la circa 2 km de oraș, în masivul de sare Vâlcele-

Slatinele, la 240 m adâncime și reprezintă, prin microclimatul de salină, un important factor

natural de cură utilizat în terapia afecțiunilor respiratorii. Recunoașterea și utilizarea în scop

terapeutic a mediului de salină, cu precădere în ultimele decenii, a pornit de la o serie de

observații începând încă dinsecolul al XIX-lea, și anume: absența îmbolnăvirilor

de bronșită cronică și astm la minerii din minele de sare de la Wieliczka precum și vindecarea

rapidă a acestor boli la noii angajați, ameliorarea până la dispariție a crizelor de astm la

bolnavii astmatici refugiați în timpul celor două războaie mondiale în pestera dezvoltată în

sare Kluttert, utilizată ca adăpost în timpul bombardamentelor. Caracteristica principala a

microclimatului salinelor este constantă parametrilor fizici, chimici și microbiologici (fără

variații zilnice sau sezoniere), spre deosebire de aerul de la exterior. Parametrii climatici

pentru salinele din România sunt: temperatura, de aprox. 12° - 13°, umiditatea relativă, de

cca. 60 - 80 %, curenții de aer cu viteze , reduse, practic insesizabile, presiunea aerului este

similară celei de la exterior sau cu diferențe mici. Toate aceste caracteristici determina un

bioclimat caracterizat printr-un inconfort termic de racire slab, cu indice de stres cutanat

hipotonic moderat și pulmonar echilibrat.

În concluzie, bioclimatul de salină are caracter sedativ de cruțare, cu valori foarte reduse ale

indicilor de stres, ușor răcoros ca temperatură și echilibrat sub aspectul umezelii.

Serviciile oferite în interiorul salinei, de către societatea de exploatare a sării, sunt:

transportul în salină

tratament cu aerosoli naturali salini

vizitare salină și agrement: terenuri de sport (baschet, mini-fotbal, tenis de câmp, tenis

de masă), spații de joacă pentru copii (dotate cu leagăne, tobogane);

23

servicii conexe

punct de vânzare produse alimentare (bufet și terasă) și suveniruri

organizarea de expoziții de lucrări de artă (sculpturi, picturi pe sare);

amenajarea spre vizitare a Muzeului sării

vizitarea sau participarea la slujbe religioase în biserica "Sfânta Varvara", amenajată

într-una din galeriile salinei.

Turiștii beneficiază de serviciile unui cadru medical și ale unui profesor de sport, de un

cabinet medical dotat cu aparatură de specialitate pentru intervenții de urgență și un salon cu

patru paturi. Programul de tratament cuprinde : odihnă, gimnastică medicală generală și

respiratorie, jocuri distractive și sportive ( șah, tenis, baschet ), plimbări, alergări cu caracter

de antrenament moderat la efort, programe de educație sanitară.

Slanic Moldova , localitate balneară, este situată pe versantul estic al Carpaților

Orientali la înălțimea de 530 m pe valea pârâului Slănic. Orașul se desfășoară într-o

depresiune acoperită de păduri de foioase și conifere. Slănic-Moldova, oraș în estul României

(Județul Bacău), așezat pe râul Slănic (un afluent al Trotușului), la poalele Munților Nemira

(Carpații Orientali), altitudine 530 m, într-o vale înconjurată de păduri de fagi și brazi, la 84

km sud-vest de Municipiul Bacău (reședința Județului Bacău). Stațiune cu sezon permanent,

cu o climă intramontană-depresionară temperată, cu un aer pur, lipsit de praf și particule ce

pot provoca alergii, și bogat în aerosoli rășinoși și ioni negativi. Temperatura medie anuală

este de 7,4 °C .

Stațiunea Slănic Moldova este renumită pentru izvoarele sale de ape

carbonate, bicarbonatate, ușor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice și

oligominerale, izvoare descoperite încă din anul 1801.

24

În 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar în 1877 au apărut primele instalații

balneare. De-a lungul timpului, calitățile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate

prin medaliile obținute la expozițiile internaționale de la Paris, Viena, Frankfurt/Main etc.

Specialiștii le-au comparat cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains etc.

Botezată "Perla Moldovei", Slănic Moldova asigură tratament pentru tulburări digestive

(gastrite cronice hipo- și hiperacide, ulcere gastrice și duodenale, la un interval de cel puțin 3

ani de la faza dureroasă, afecțiuni stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon

inflamabil, constipație cronică), boli hepatobiliare (dischinezie biliară, colicistită cronică cu

sau fără calculi, stări postoperatorii în boli ale ficatului), boli metabolice și nutriționale

(diabet melitus, forme ușoare și intermediare, obezitate), boli ale rinichiului și urinare (stări

de după tratamentul infecțiilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni sau dereglări renale).

Cura externă cu apele minerale de la Slănic Moldova ajută la tratamentul bolilor

reumatismale degenerative și diartritice, al celor cardiovasculare și respiratorii

(astma alergică, traheobronșite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem pulmonar), tratamentul

bolilor endocrine (stări prepubertale la copii hiperreactivi), al bolilor ginecologice (sindrom

ovarian menopauzal) și al altor boli.

Aici există instalații pentru băi calde în cada cu apă minerală, instalații pentru terapie

respiratorie (aerosoli și inhalații), electroterapie și hidroterapie, bazine pentru kinetoterapie,

mofete, instalații pentru tratamentul anumitor boli vasculare periferice, și pentru gimnastica

medicală.

Parcul Slănic Moldova , mai mult decat un simplu parc, reprezinta o oaza de

frumusete, liniste si o sursa vie de revitalizare a sufletului. Este locul in care te relaxezi si iti

reincarci bateriile, este NATURA insasi care te inconjoara si iti incanta privirile.

25

Cheile şi cascada Slanic Moldova , fac parte din traseul 300 de scări.

Potecile inguste si pe alocuri abrupte de pe malul stang al Slanicului, umbroase si tacute,

ofera un peisaj salbatic si captivant amatorilor de mici escapade, fiind insa usor de parcurs, si

alcatuiesc un traseu preferat de multi dintre turistii ce adora sa imortalizeze o parte din

spectacolul oferit de statiune, acompaniati de susurul Cascadei.

Unităţile de cazare şi date de contact

Cazare în Pensiunea Teo ( Copmplex Turisitic în Cheile Bicazului )

26

Facilitati:camera cu doua

paturi, baie

proprie,televizor,internet,

piscina,teren de tenis cu

iarba artificiala.

Date de contact:

Tel/Fax

(004) 0266-380.001

Mobil

(004) 0744-472.309 

(004) 0744-590.904

Pret: 90 RON/camera

dubla

Cazare în Pensiunea Szent Kristof ( Băile Tuşnad )

Cazare la Hotelul Bella Vista(Braşov)

27

Facilitati:

Grătar,parcare,TV,organizare

evenimente , loc de joacă pentru

copii ,internet,teren sport,încalzire

centrală

Date de contact:

S.C. Sylvaniatours S.R.L. 535100

Băile Tusnad, Strada Brazilor, nr. 12

Judeţul Harghita, România.

Email: info@kristof.ro

Rezervare: +4 0731372796,

0040266335 560

Pret:100 RON/camera dubla

Avantaj colectiv: Fiecare a 10-a

persoana are cazarea gratuita!

Facilitati: Televizor ,

internet , încalzire central ,

sală de conferinţă ,

restaurant .

Date de contact:

Telefon: 0268275649

Mobil: 0741993166

Email:

rezervari@bellavista.ro

Pret Camera:

140 RON/camera dubla

3

Analiza de pret

Transport

Preţ de piaţă Preţ negociat Preţ agenţie

1,1 E / km 0,8 E / km 1 E /km

797,6 E 997 E

Prima zi

229 km = 229 E 229 E : 41 persoane = 5,6 E/persoană

A 2 - a zi

134km=134 E 134 E:41 persoane = 3.3 E/persoană

A 3 –a zi

182k =182 E 182:41persoane = 4.4E/persoană

A 4-a zi

452km=452 E 452e:41persoane =11 E/persoană

Total Transport 224E + 134E + 182E + 452E = 997E 997E : 41 pers = 24,3 E/pers

Cazare

Preţ recepţie Preţ negociat Preţ agenţie

Prima zi

90 lei 70 lei 80lei

Preţ persoană 80lei x 41 persoane = 3 280 lei 780 E

780E : 41 = 19 E/pers

A 2-a zi

100lei 80 lei 90 lei

Preţ persoană 90lei x 41 persoane = 3 420 lei 814 E

814E : 41 = 21E ( la fiecare a 10-a persoană dintr-un grup cazarea este gratuită

A 3-a zi

140lei 120lei 130lei

Preţ persoană 130lei x 41 persoane = 5 740lei 1 270 E

1 270 E : 41 = 30E/pers

Mic dejun

Ziua 2 4E/persoană x 41 = 164E

Ziua 3 5E/pers x 41 = 205 E

28

Cina

Ziua 1 9E/pers x 41 = 369E

Ziua 2 9E/pers x 41 = 369E

Preţ total 4 968E

Preţ persoană 121E

Total Agenţie 429,4E

Taxă de risc 226,93

4

În concluzie tind să reamintesc că acest circuit turistic este dedicat mai multor

categorii de varstă.Anual numeroşi turişti din afara ţării sau chiar din ţara viziteaza aceste

obiective turistice care ne reprezintă ţara. Sunt obiective turistice pline de istorie, obiective

care infaţişează frumuseţea naturii , obiective plinde de fascinaţie.

Legendele fiecarui loc ne transpun intr-o lume de basm din care parcă nu am mai vrea

să ieşim. În acelaşi timp avem ocazia sa interacţionăm cu oameni noi,să ne imbogaţim cultura

generală si nu în ultimul rând să ne relaxăm.

Primii care ar trebui să se bucure de aceste minunate obiective turistice suntem chiar

noi,cei care traim in Romania , noi suntem cei care ar trebui să ne descoperim ţara şi

frumuseţile ei.

Sunt mulţi străini care vin să ne viziteze frumuseţile ţării iar noi care avem ocazia să o

facem fără a străbate mii de km , de ce să nu o facem? De ce să ratăm aceasta ocazie care ne

oferă posibilitatea să cunoaştem lucruri noi?

Şi să nu omitem , conditiile de cazare sunt unele excepţionale care ne oferă

posibilitatea să avem o odihna plăcută si o masă copioasă după o zi plină de aventură.

Merită vizitate aceste obiective turistice , daca nu pentru istoria lor macar pentru

frumuseţea locurilor si peisajelor.

Consider că această excursie oferă multe oportunitaţi , aşa că nu trebuie ratată.

29

CUPRINS

Introducere Oferta şi traseul turistic ….................................................................p3

Capitolul 1 Programul turistic , obiectivele turistice şi unităţile de cazare ...p 4

Capitolul 2 Analiza de preţ......................................................................................p 28

Concluzii .......................................................................................................................p29

Bibliografie

Dimitrie BOLINTINEANU , “Călătorii în Moldova” , Editura pentru literatură , Bucureşti , 1858 .

Dimitrie CANTEMIR , „ Discription Moldavia “ , 1714-1716 Ion CREANGA , “Amintiri din copilărie” , Editura litera , Bucuresti , 2002 www.google.ro/imagini www.slanic-moldova.info www.wikipedia.ro

30