E&tor: CilinVlasieCorecturl: Bianca Vigan, Anca PascuTehnoredactare: Adriana VlidescuDesign copertl: Ionul BroqtianuCoperta 1: Jarul Alexei Mihailovich, Anonim austriac, imedi * dup1" 7670,uLei pepi'n21,94,9 x 71 cm, Castelul Ptuj

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomdnieiCOCHINESCU,IOANMIHAIAmbasadorul / Ioan Mihai Cochinescu. - Ed. a 3-a. - Bucuregti :

Cartea Romineascl, 201 8

ISBN 978-973-23-3269 -6827.735.1

Grupul editorial Cartea RomineasclCopyright @ Editura Cartea Romineascfl Educa1ional,2018Editura Cartea Romineasci este un imprint al Editurii Cartea Romdneasci EducafonalwMr/.cartearomaneasca.ro

Ioan Mihai Cochinescu

Ambasadorulroman

ediTia a III-a

1

Norul de ceald dens, llptos, greu, se va tAri necontenit, spiralat,precum o uriagi vdltoare in mlagtini, migcare lentd a unei calme

agonii, abur ostenit lingAnd pietrele umede ale pietei, i se spusese.

Luminile ar putea veni deopotriv[ dinspre ferestrele palatului gi

dinspre lund. Chiar astfel se intAmpld. Iar muzica, inv[lmigin-du-se cu voci indepirtate, e acoperiti de rAsul strident, isteric, al

unei femei, aflatd probabil undeva pe o teras[. A]exandru este

inalt, are treizeci qi cinci de ani. S-a oprit, pare o statuie in mijloculpielei. Asculti atent tn noapte, nemiqcat, clipind arar. Mai este ceva

nel[murit? se aude vocea unui blrbat. A,gadar, noapte bund! Acum,

rolile unei trisuri strivind nisipul adus de v6ntul rece de aprilie.Forn5itul cailor. Alexandru mai aude: un tipdt prelung, sfAqietor,

disperare terminatl in vaiet qi cearta betivilor pe chei. Jipitulfusese al unei femei. Poate cd qi murise, injunghiat[ de weun culitcu lama lati Ei tliqul fin, cu vArful uqor curbat qi pllsele din fildeqfiligranat intr-un desen inchipuind labirintul. Uneori aceste femeimor sugrumate. insi fhr[ sI poati !ipa, i se spusese. Alteori, nicinu mor, dar tipi de parc[ ar muri. Fiind niqte fiin]e abil preficute,ca mulli dintre oamenii acestei tlri striine. Dumneata, ah, dum-neata! Stai, acugi! se-aude dinspre chei. Ba nu! se mai aude. Stai,ia stai, stai! Voci amestecate, sunt trei befivi. MAinile lor slinoase

au lisat dAre pe sticle. La lumina lunii urmele acestea inchipuieimagini groteqti: due Evirati sopra una Comedianta'f6cAndlunghigirri di voce'gi misc[ri, un cerqetor care rAde primind o monedlde aram[, un magician dansAnd cu sotia lui, sau alte lucruri la fel

'Doi cAntdreti qi o actrit[. (it.)" Vocalize. (it.)

de caraghioase. O sticli zvArliti cu indiferen![ dar cu pricepere sesparge cu zgomot infundat. Cu siguranli in capul unui trecltorintArziat, ingAndurat, inspiimAntat, care traverseazl noaptea,riticind. Gisit intotdeauna cltre ora patru dimineala, i se spusese.Din ristimp in rlstimp, doi indrlgostili se s5rut[ prin imprejurimi,i s-a mai spus. PAn[ acum, ori n-au ap5rut, ori au qi dispirut.Alexandru s-a hotlrAt sI se urneascd. Dupd primul pas se opreqte,ascultdnd incordat. Un zgomot ugor, ca fAlfAirea unei aripi. iqirisuceqte cu iuteali capul, scrutAnd intunericul. Dumneatd trebuiesd fii Alexandru, i se adreseazi cineva din aburul celei. Apareo siluet[, un birbat imbr[cat intr-o pelerini. Se apropie neauzit,cilcAnd numai aerul parci. Stau fali in fa![, se privesc. Claudioeste numele meu, spune strlinul, un bdtrAn uscdliv, mic de statur[,vorbind latina in continuare. Sunt muzician. $tiu, spune domolAlexandru. Cunosc faima dumitale, Maestro. putem vorbi in ita-liani, adaugl el, clutAndu-i privirea. Sau in greacX, in slavon5. Viidin Moldova, prietene? il intreabd Claudio in italianX. Nu, rosteqteAlexandru. Ci dintr-un drum mai lung prin Europa. Dar dumneata?De-acasd, din Italia. Ai auzit qi dumneata lipltul? il intreabiAlexandru. Nu, insl mi s-a povestit despre el. Befivii? insist[tAn5rul. Nu, spune cel5lalt isprivind cu o tuse seacl rAsul ugurel.$i nici nu cred in toate balivernele astea. SI intrlm, prietene,adaugl Claudio tot aruncAnd priviri binuitoare de jur imprejur.Suntem aqteptati, ceilalli or fi venit de mult. Mergi, mergi, ilindeamnlAlexandru. Eu mai zlbovesc o clipi. Mi s-a p[rut cd seaude uruitul prelatei fluviale. E ora de culcare a prin{ului Teodorgi gXrzile iqi fac datoria. Se pare cd plesc[itul valurilor izbindu-sede tirm produce insomnie sXrmanului copil, mi s-a spus. Noaptede noapte, fluviul este acoperit de la un capit la altul cu o prelatX.Dumneata chiar crezi toate prostiile astea? intreabr claudio. Rimaicu bine, prietene. Cu bine, Maestro, spune Alexandru. Ne vedemla bal. Uscilivul se topeqte in neguri. Risipindu-se cu-ncetul,ceala se mai rostogolegte doar pAnI in dreptul genunchilor, stAr-nitl de paqii tAn5rului. Palatul se vede cu limpezime. Deasupraaripei drepte a clidirii, discul clar conturat al lunii qi stelele, i seI

spusese. Aripa dinspre nord ar putea fi acoperit[ cu ieder5, iar laintrarea principald s-ar putea afla doisprezece strelili, aliniati pe

doud rAnduri, imbrlcali in uniforme albe. Chiar astfel erau. Poarta

masiv[ de la intrarea in aripa stAng5 se deschide violent. fiqnescin noapte {ipete, hohote de rAs, ritmul unei tamburine qi muzica

flaulilor, acompaniali de chitanoni qi gravicembali. Au nivllitdinluntru, coborind treptele vijelios, petreclretii mascati, tindn-du-se de mAini, intr-un lung qir. L-au impresurat pe Alexandru.Acum danseazd in jurul lui. TAn[rul priveqte n[ucit, ametit de

aceasti continud, nebuneascl miqcare gi incearci, zadarnie, s[iasl din eerc. Ei sunt mai mult de dou[ sute. Cineva ii intinde o

mascl pe care el o ia cu o miqcare molateci a bratului. Este

o mascd reprezentAnd propriul sdu chip, impietrit intr-o expresie

trufaqi, cu buzele pictate intr-un zAmbet rluticios, qiret, umil gi

sprAncenele arcuite necuviincios de dur. Lacul sticlos este aplicatpeste un fard complet alb, cu o nepotrivit[ roqeal[ in dreptul po-

melilor. Cineva s-a oprit in dreptul lui. O femeie, judecAnd dupistraie? Un copil, dup[ staturl qi talie? I-a intins m6na, invitAndu-lparcd la dans. Degete firave, albe, cu o uqoar[ transparentl spre

contur, la lumina lunii. Un copil. Alexandru intinde qi el mAna,

dar acela izbucneqte subit intr-un rAs cristalin qi o ia la fug[, ames-

tecAndu-se in mullime. Vino, prietene. Recunoaqte vocea bXtri-nului Claudio. ins[ in masca din fa]a sa nu desluqeqte nimic dinfigura uscilivi a muzicianului. Artizanul este un ingegno, explic[acesta, uninnlscutintru acest meqtequg. Afost adus din el Nuevo

Mundo. A demonstrat, cu numai doi ani de mediocre studio ecognizione,l cum ar zicePino, dedublarea. $i masca dumitale este

la fel de reuqit5 ca a mea. MI vezi mai tfrnir? Mai frumos? $tiu, qi

eu il ur5sc, de fapt, la fel de mult pe acest diavol cafeniu care qi-a

bitutjoc de noi to!i. Ceea ce vezi aici este balul neoficial. Pune-timasca, e regula jocului. $i vino. Dar nu aceasta md uimeqte,

Maestro, spune Alexandru. Nu cI eqti mai tAndr qi mai frumos. Ci

c[ !i-a dat chip de femeie! Pdi vezi? rAde bdtrAnul. Am crezut

dintotdeauna c[ forfa mea e de esenti lunar[, de aceea am compus

'Mediocru studiu qi cunoaqtere. (it.)

mult pentru gravecembalo. Dar, iatl o pildd: broasca, fhpturi lu-nard cum gtii, nell'altra parte e come cosa terrestre, imperfetta esottoposta all'aqua, cui mancando, anch'essa manca. Se privescc6teva clipe in t[cere. Diavolul acela cafeniu, cum ii spui dumneata,qtie mai multe, spune tAnIrul, dracu's5l ia! Fiind diavol? intreab[Claudio, r[sucindu-se in loc. Adineauri, spune Alexandru urmAn-du-l pe b[trAn, cineva p[rea ci m=ar fi invitat la dans. Apoi a fugit.Cine si fi fost? Chiar in clipa aceea se aude rAsul cel cristalin. Aiauzit? tresare tAnlrul, pundnd o mAnd pe umdrul muzicianului.Prostii, spune celilalt filr5 sd se uite indirdt. Mi s-au spus Ei miecAndva tot felul de nerozii in leg[turd cu acest popor. $tii ce sesdrbltoregte azi? Nu. infrAngerea cazacului Stepan Razin. Un balpentru infrAngerea unei gloate de firani? nu se dumireqte tAn5rul.Da, pentru c[ gloata, cum o numeqti, numira weo doui sute demii de rdzboinici, adic[ tot atAtea suflete cAte se afld aici, in capi-tal5. Nu era o glum5, cuceriserd Jarilinul, Saratovul, Samara,Simbirskul. Voiau capul suveranului, aceqti naivi rlsculali. Aceastlgloatd, repetl Claudio apisAnd pe ultimele cuvinte. Ai mai fostpe-aici? Nu, spune Alexandru uitAndu-se din cAnd in cAnd inapoi.Nu cunosc palatul. Vom ajunge imediat in Sala cea Mare, trecAndprin Sala Oglinzilor, Sala Lunetei gi Sala Extazului. Sala Extazuluise leagl de Sala cea Mare prin Labirintul Oval. De la Sala cea Marela Sala Tronului se ajunge prin Labirintul Pentagon dar descifrareaacestuia din urmd este o tain[ pentru muritorii de rAnd. farulBoris Mihailovici are un bufon-sosie qi doui sosii avAnd grademilitare. Bufonul se numeqte IakovTurghenievqi se aseaminl cusuveranul pAni la confundare. Numai aceqtia patru cunosc codulLabirintului Pentagon. Pare a fi o cvartX perfect5, spune amuzatAlexandru. Orice cvartl perfectd este, in subteran, o terfi mlriti,spune misterios Claudio. Insinuezi cumva o dedublare? atacl abiltf;n5rul. Nu, spune bdtrAnul abia qoptit. O detaqare. La moarteaEuridicei, continud Alexandru, ai aqezat in vArful motivului, soldiez minor qi la capit, mi minor, trecAnd prin sol minor, in co-borAre cromaticfl gi mi bemol major. $i ce-i cu asta? intreabdvizibil tulburat b[trAnul. Nimic deosebit, afar[ de faptul cI terfa10

m[ritd, in coborAre, sol diez - mi bemol, camufleazd,,in fapt, ocvartd perfecti. Claudio incepe s[ rddd uqurel. tn locul suveranului,spune el, m-aq feri s[ te am in preajma mea. Dac[ cele trei sosii,spune tAn5rul, sunt o tert[ mdritX qi dacl suntem de acord ciaceasta este, in fapt, o cvartX perfectd, suveranul se detaqeazdintr-o cvintd cumva?AceastIlardtinde sd devinlun mare imperiu.ln acest caz, suveranul va fi mereu intervalul de primi. Nici te45,nici cvartd, nici cvint5. Mereu prima, mereu prima. Iar faptul claccept[ in jurul lui o terl6 sau cI las5 si se creadi cI existb o cvartieste numai un subtil rafinament. Sau dimpotrivd, o barbari cru-zime,. spune Alexandru. Nu cred c[ vom r5zbate cu una cu doulprin aceastd mullime, spune Claudio. Vatrebui si aqteptim RugulMdqtilor. Nuinteleg, ridicfl din urneriAlexandru. Peste ojumitatede ord, mlgtile vor fi arse in pia![, pe rug. Jar[ a simbolurilor, se

minuneazi tAn[ru] cu ironie. Inchizitia gtie asta? Ce-are a faceInchizitia aici? intreabd la rAndul s[u usc5livul. Nu rAde, prietene,nu rAde. Iart5.-mi, il intrerupe tinirul, mi se pare mie sau am zlritmasca lui Nicolo Domenico Biancolelli? $i inci multe surprize veimai avea, prietene, zAmbeqte mucalit bitrAnul. Ribdare, doar.Masca rAsului cristalin s-a oprit in dreptul lui Alexandru gi-acumiqi dezvdluie identitatea, cu o miqcare ferm5. Copii! zice Claudioca pentru sine. $i-au schimbat intruna m[qtile intre ei. DarAlexandru a rimas pironit locului, mut de uimire. Aha, se dumi-r:eqte uscdtivul. Accidit in puncto quod non contigit in anno.'Despre dumneaei era vorba? Cine eqti tu? se adreseazi in latin[Alexandru frpturii de dinaintealui. Vorbeqte-iin slavon[, prietene,ii sufl5 muzicianul. Cine eqti tu? repetl in slavonl tAnirul. incAteva clipe doar, expresia felei acelei fhpturi se schimb[, expri-rnAnd: modestie, duiogie, viclenie, furie, teami, inocentS, provo-care. Pe aceast[ ultimi expresie, ea iqi zvAcneqte capul pe spate,scuturAndu-qi pirul lung, moale, castaniu inchis qi lucios. intredes-chide buzele cirnoase roqii, l5sAnd la iveali albul dintilor. Izbuc-negte subit intr-un rAs cristalin gi, r[sucindu-se pe cilcAi, o ia lafug[. Este pupila lui Valeri Matveev, mai marele Departamentului

' Nu aduce anul ce aduce ceasul. (lat.)11

soliilor, Maria Bodrovkina; ii explici muzicianul. Matveev ii estetutore qi vdr, el este, de altfel, geful familiei Bodrovkin. $i ceilallicopii, care se joacl pe sub mese? Nu pot s[-mi dau seama, iqischimbl mereu miqtile intre ei. Aceast[ Maria Bodrovkina, spuneAlexandru, cAli ani si aibi? Nu mai mult de cincisprezece, prie-tene. Dar, atenlie; se pare ci este in graliile suveranului! Salaaceasta se numeqte Sala Pllcerilor qi este destinat[ jocurilor detot felul. Tinerii, mai ales, obiEnuiesc s[ se retrag[ aici qi si pe-treacl dupd poftele lor. Ah, slavi domnului, s-a glsit cineva sd

trimitd la culcare copiii! Dupd arderea miqtilor urmeazl jocurile.Prietene, spune Claudio, si mergem in Sala cea Mare! Suntemaqteptafi. SI plecflm acum? se impotriveqte Alexandru. Tocmaiacum? Atunci, te las, spune bdtrAnul zAmbind cu ingiduint5. Or-chestra mX aqteapt5. RlmAi cu bine! Cu bine, Maestro! Chiar inclipa aceea se aude rAsul cel cristalin, dar ceea ce se vede estenumai o fremitare de capete cu figuri imobile qi zdmbete triste.La scurti weme, cineva se opreqte in fala tAn5rului. igi scoatemasca, privindu-l intens, curios, drept in ochi qi, in numai cAtevaclipe, expresia i se modifici, sugerAnd: incredere, mili, dorint[,vid, interiofrzare, dArzenie, suferintl. Apoi izbucneqte subit intr-unrAs cristalin. Dumneata fiind inci un copil, ii spune Alexandru,n-ar trebui si mergi la culcare? Dar aceea, neincetat rAzAnd, se

risuceqte pe un cllcAi qi dispare gr[bit5-n mullime.

Focul din pia!5, rugul, mlqtile zvArlite cu bucurie gi dansul inritmul tamburinei, veselia figurilor eliberate din fixitate, din rigi-ditate, din veqnicie qi neputin!5, despre acestea toate nu i se spu-sese nimic. Nici despre furia nebunl iscat[ dupl aceea gi pofta dedragoste general[, molipsitoare, molatecl qi necru][toare ca omolim[. ln Sala Pllcerilor se sfdqie hainele, se toarn[ vin aromatpeste trupuri incinse, tlvllindu-se in imbriliqlri, gemete, suspineqi hohote de rAs. CAteva lum$n[ri mai ard in unghere indep[rtate.De sus, din logia in care se afl5, Alexandru priveqte unduirea ace-lor miqcltoare umbre. Cineva il cuprinde din spate, incollcindu-qibratele peste pieptul siu qi-l trage in jos. Se pr[v61esc amAndoi pe12

pardoseala mozaicati in motive geometrice arabe. O risuflarefierbinte qi dinlii muqcdndu-i buzele qi nici despre aceasta nu i se

spusese nimic, apoi degetele fierbinti ale unei mAini mici, catife-late, m6ngAindu-i pdntecul qi strecurAndu-se cu incetineal[ maideparte qi pielea fierbinte a sAnilor treslrind din rlstimpuri. $idogoarea in care pitrunde cumva cu mirare qi tipltul slab, ter-minat in suspin qi toate acestea in intuneric qi nici despre asta nuise spusese nimic, dupd care rostogolirea gi zbuciumul in qoapte

neintelese, intr-un dialect parc[ al acelei limbi, necunoscut lui qi

din nou dintii mugcind, durerevie imprlqtiindu-se reverberat, insurd ecou, prin sAngele siu incins ca de vAlv[taia unui foc de vari,noaptea, pe dealuri la Moldova, amintire ce p5ruse a se fi gters dinmemoria sa qi tremurul trupului acela strlin, pe care din nou ilpltrunde, nivdlind ca o ploaie fierbinte de varX, cum ea mai apoilncerc[ sX descrie, ingirAnd fraze limpezi, imbinate cu qoapte denein{eles. E parc[ rXnit de arderea pielii qi de rlsuflarea aceea

umplindu-i pldmAnii, ca o rafal[ scurtl de vAnt, ca o boare caldlrlscolind in memorie amintirea unei flori sau a unei frunze saumirosul pXmAntului: pajiqte, fAn cosit, cana cu lapte blut dimineata, ploaia qiroind pe geam, cu incetineald de miere, scurgAndu-semolcom qi iar[qi o surd[ durere, venitl in valuri dinspre confuzeimagini desenate in memorie. Chiar qi p5rul ei, despletit, odihnin-du-se pe pieptul siu, are acest miros dulce, vegetal, chiar gi limbaei, streeurAndu-i-se incet printre buze, intr-o neincetati ciutare,are un gust de lapte dulceag qi mireasmd de mere coapte in vatr5qi nici despre asta nu i se spusese nimic. S[ nu mI trddezi, ii audeacum vocea qoptind qi mAna ei finI i-acoperd gura cu incetineall,sd nu mi tridezi, iubitul meu, regele meu! Adio! Dar cine eqti tu,regin[ a mea? intreabi qi el,tot in goapti. Aqa cum ai zis: regin[ ata, qi parcd in beznd-i ghiceqte un zAmbet. Alexandru rdmAne intinspe spate, in relaxare. Respirl addnc gi dupd o weme se rdsuceqte

spre dreapta, clutAnd cu mAna in noapte. Se ridicfl in picioare,dintr-un singur salt, scrutAnd iptunericul, dar aceea plecase. De-parte, jos, in mullimea ce pare a se trezi din betie, miqcAndu-selent qi dezordonat, aude un hohot de rds. ln policandrele masive

13

de aur, infhligAnd capete de dragoni cu gurile deschise gi limbifluturAnd a primejdie, se-aprind mii de lumAn5ri. Sala este cuprinsdde o lumin[ alb[, orbitoare, dureroasl. Alexandru coboar[treptelein formd de spirali. Biancolelli! exclamX tAnXrul, aflat pe ultimeletrepte. Alexandru! iqi agitX bratele celilalt, fhcAndu-qi loc prinmullime. Scump prieten! Se imbrltiqeazX. Nicolo Domenico estede-o vdrst[ cu Alexandru. Mai mic cu un an, obiqnuieqte bolognezulsd precizeze. Dar in weme ce Alexandru este inalt, ingust in qolduriqi uqor adus de spate, cel5lalt este mai scund, cu ceafa puternic[qi muqchii picioarelor bine reliefati sub ciorapii viqinii, tr5dAnd inactor: acrobatul, saltimbancul, dansatorul, tot astfel cum ochii siiviqi, negri, se umbresc din ristimpuri, privire in neant, vldindinclinatii metafizice iscusit camuflate prin cascade neintreruptede proverbe, ghicitori gi vorbe de duh. Unde sunt Vincenze,Masteroni, Peruggio, Felippe? Dar Anaclaudia, Sandra qi Isabella?Alexandru, spune Nicolo Domenico, despre oamenii mei nu estemomentul sd vorbim. Suntem trei aici, prin generozitatea suve-ranului: Tata Perrucci, Giovan Battista qi cu mine. Salvati? Chiarel, scump prieten. Ceea ce vom face noi aici este o tainH la fel demare pentru mine, ca gi pentru tine. Salvati qi-a adus gi trupa. Dar,mutamus verba', ce zicr de jocurile astea dequcheate? Mutamusverba? rAde Alexandru. Eqti neschimbat, Biancolelli! Ce si zic?M-ampricopsit qi eu adineauri, zicAndqi Doamne-ajutd dupd aceea.

Frumoasi? se intereseazd celXlalt. Ca un inger, spune Alexandru.Mincinos qi netrebnic, precum te qtiu! pufneqte bolognezul.Pe-ntunericul dla, vdzut-ai tu pe dracu'ins5 nu gi frumuselea uneifemei. Fecioard fiind! adaugX cu veselie t6n[ruI. Fecioari? Semnulacela minunat ce se mut5 cdnd in ceruri cAnd pre p[mAnt? Ubi estSignum Virginis?'Acest semn ceresc, scump prieten, de multsil[qluieqte printre hoagtele nem[ritate. Biancolelli, ai auzit qi tudespre cazac? DupI o clipl de ticere, in care agerii sli ochi s-auoprit, privind undeva in ldturi, actorul izbucneqte in rAs, zicind:Nici mie nu mi-a mers grozav! M-am nimerit cu-o grisulie fatd. ce

' SchimbAnd vorba. (lat., incorect)" Unde-i Semnul Fecioarei? (lat.)

14 l5

avea o poft6 nebund de rds, taman la vremea dr[gostelilor!Biancolelli? nu se lasi plcilit tAn5.rul. Vim vir repellere licet',spune celllalt cu glas scdzut. Iarla o petrecere, sivorbim draculuidespre petrecere. Adicl? nu se dumireqteAlexandru. Si petrecemnoi, spre a nu ne petrece ei, spune Nicolo Domenico. O tari strlinie-o tarX striini, adaugi el imediat dupi aceea. Mai qtiu qi alteproverbe. Nu, mulfumesc, spune tdnirul schildnd un z6mbet. Treiprim5veri la rAnd mi-ai impuiat'capul cu proverbele tale scabroase!Ce naiba cauti tu aici, dac[ nu ti-ai adus gi trupa? Singur nu va-lorezi nici cAt o ceapd degerati! Mdgiria ta, prea umilul tiuservitor indr[znegte s[-!i adreseze aceeaqi intrebare, spune bo-lognezul. Sunt chemat pentru treburi diplomatice, spune enigmaticAlexandru. O, intrezlresc dezlegarea! exclaml actorul. Per spe-culum in enigmate!" Suveranul a cerut un om la tdiat diplome?RAzi, Arlecchino, rAzi! pufneqte jignitAlexandru. $tii tu ce am euaici? arati el in dreptul inimii. Actorul aqteaptX curios. O scrisoare,spune Alexandru. Ca si vezi! exclami celdlalt. Pe cAnd a$ii, multmai putin rafinati, au acolo o inimd! Rdbdare, m[scdrici afurisit!rostegte infuriat Alexandru. Scoate la iveald un sul de hdrtie cupecete de ceard roqie. Pare a fi o scrisoricX de dragoste, iqi dicu pdrerea Nicolo Domenico. Ai gi aici weun rtrvaq secret? ii arat[cu degetul spre umfldtura dintre picioare. Pari a fi doldora dehartii, scump prieten. Pentru ainqela aparente ruqinoase? Pentrua aprinde sticliri in ochii femeilor neqtiutoare? Pe mine nu miduci! Egti in mAinile weunei baroane slinoase gi bXtrAne, ca deobicei! Obsedatule! ii arunc[ tAndrul. N-ai pic de respect pentrucele sfinte! O, ba da, spune celdlalt. Cum si nu? $i pentru ce?

Pentru cea sfdnt[ de sculd? Priveqte, iibagi sub ochi pecetea. De laIerusalim? intreab[, devenit dintr-odatX serios, bolognezul. Dela Patriarhie? Chiar de la Dositei, patriarhul, incuviinteazi tAnXrul,scrisoare pentru tar. O intreagi aventur[, cil[toria asta. LaAdrianopole, prietenul nostru Nicusios mia dat scrisoare pentruregele Poloniei. tn Ungaria m-am intAlnit cu Ferencz Racoczi qi la

' Puterea-i mdinile b[rbatului. (lat.)

" in oglindX-i misterul. Oat.)

Vargovia am dus la bun sfArqit comisionul prietenului Panaioticdtre regele Mihail Koribut Wisniowiefki. Apoi am trecut granilaprin Smolensk. Bine cd nu prin luni! se minuneazi Biancolelli.Scump prieten, mi infricoqezi! Las[-le dracului de scrisori qi

haidem la veselii! Evoe! mai strigl el, dind pe gAt paharul cu vin.Dacd gtiam cI te-a luat dorul de supt, recrutam de la unguri o

doic[ cu tAtele mari. Haidem spre Sala cea Mare, Biancolelli! Nicimort! clatini din cap actorul. in plictiseala aia monstruoasd n-arece ciuta un mare artist. Se cAnti una Dramma per musica, incearc5sd-l ispiteascXAlexandru, Or{eo se numegte. E qi Maestro Claudioacolo. Pentru cd o nenorocire nu vine niciodati singurd, bom-bineqte actorul. Boqorogul dracului! Scump prieten, vocile acestorEvirati imi intorc stomacul pe dos. Pdrerea noastrd-i cd muiereatot muiere e qi ea nu poate fi inlocuiti. Nici la pat gi nici chiar inDramma per musica. Am scris qi eu la viata mea weo dou[ sutede Canovacci, darin niciun spectacol de Commedia dell'arte n-amputut imagina ceva mai grotesc qi libidinos decAt un bXrbat tra-vestit in muiere, cAntAnd cu voce de muiere. $i pAnX la urmaurmelor, lipsit de birbltie, la propriu vorbind. Muzica este foarteimportanti in arta noastr[. insi md ia cu leqin la inim[ cAnd audlll[ielile compuse de babalAcul [sta afurisit. S[ fie mai bine decinqpe ani de cAnd l-am auzit vorbind publicului, la curtea duceluide Mantua. Zicea ci ar fi in numdr de trei pasiunile sau emotiiledin zbuciumatul suflet al unui biet om. $i anume: mAnia, moderatiaqi umilinta sau implorarea.Zicea, totodatX, c[ trebuqoara asta s-afost aqezat de cdtre cei mai mari filosofi din vechime. Tot astfel, qivocea omeneasc5, avAnd note grave, medii qi inalte. Te-ntreb,scump prieten, ce-are a face una cu ailaltl? MAnia sX fie parteamai joasd a vocii? Moderatia si fie partea de mijloc? Umilinta sd

fie partea inaltX? Pesemne cd aceqti Evirati or fi intr-o continulclinfi! $i a mai zis Maestro cd trei stiluri de compozilie ar derivadin hotlrArile filosofale antice: Concitato; Molle qi Temperato. As-cult5-m5, Alexandru, un singur spectacol al Trupei Gelosi de-acumun veac, al c[rei mare rege gi director a fost, spre veqnicl amintirein glorie, FrancescoAndreini, valora cdt de o sut5 de ori madrigalul16J 'DupX cele cereqti urmeazi cele pdmAnteSti. (lat.)

17

Temperato Era I'anima mia sau lamentoul Molle din Ariana, oriCombattimento Concitato dintreTancredi qi Clorinda. Tatll meu,Francesco, fie iertat, cAnta la flaut iar mama mea, distinsdColombini, Isabella, compunea la fiecare reprezentatie un altcontrapunct pentru ribeca. Astfel am inv[1at eu dansul gi de lamine, cei din trupa mea. $i noi avem o porunc[, pe care o respectdm

cu sfintenie: de fiecare datd, altfel! Mereu qi mereu altfel!Aceastaeste porunca. $i moqulicl [sta vine si-mi spund: trei! Mereu qi

mereu trei! Evoe! ridici actorul paharul cu vin Ei-l bea pe ne-r[suflate, gtergAndu-se la gur[ dupi aceea cu mAneca haineiviginii, brodatX la manqete cu motive florale aurii qi desene finereprezentdnd insecte bizarc, libelule, pXianjeni, l6custe, toateacestea invlluite in linia sublire qi ea a trupului unui qarpe inco-llcit sugerAnd labirintul. Alexandru se indeplrteazi, fhcind unsemn cu mAna, ne mai vedem, iar actorul e inghitit de mullime.Privind o clip5 indir[t, Alexandru mai vede cum o tAndr[ femeiegrdsulie se agat[ de gitul bolognezului, pupAndu-l cu voiogie pe

guri. Biancolelli pare strivit sub jucluqa povarl, dar mAna sa

dreapt5-i frimAntd cu sete revXrsarea de carne de sub decolteu.tntr-un coll mai retras, la ad[postul unei sc5ri secundare, doulfemei pe jumdtate despuiate se intrec in lupte, in weme ce zgo-

motul e acela al monedelor zorndind la pariuri, gAfAieli qi opintiri,amenin{[ri scurte qi scrAqneli, plesc[itul pielii asudate amestecatlcu uleiuri aromate, turnate din cAnd in cAnd de cltre un pitic,incleqtarea degetelor alunecAnd dezordonat, izbiturile infundateale trupurilor pe mozaicul in patruzeci qi noul de nuan{e de roqu,mlrginind vasta compozilie ieqiti din mintea infierbffntatX a

pietrarului filosof Al-Mas'udi, qarpele sugrumAnd antilopa, leulmAncAnd qarpele, vulturul purtAndu-i in zbor pe aceqtia trei inghearele sale, dinspre marele cosmos cltre piminful acesta unde,cu piatrd,mlrunti, lapislazuli, adusi din lumile noi, cu albastrulsdgetat de pulberile aluminiului in contopiri misterioase cu sulful,st5 scris: Secundum res celestes res terrestres aveniunt', litereingroqate in aur qi incastrate in argint bdtut mig5los cu ciocinele