» EXCURSII TEMATICEGr`dini]a cu program normal nr. 1 Cioro gâr -la va organiza activit`]i extra[colare subforma unor excursii tematice cu destina]iile:�Grupa Mare – 17 mai – la Predeal�Grupa Mijlocie – 15 mai – la Târgovi[te�Grupa Mic – 6 iunie – la M`n`stireaCozia [i M`n`stirea Turnu

» TROI}~Prim`ria Ciorogârlastudiaz posibilit`]ilefinanciare de constru-ire a unei troi]e lâng`Biserica nou – Preotparoh – Ristea Sergiu.Deocamdat nu suntfonduri disponibile.Pân la procurareaacestora, rug`m spon-sorii cu dare de mâna[i credin] \nDumnezeu s seadreseze p`rinteluiRistea Sergiu.

» DASC~LI R~SPL~TI}ICadrele didactice de pe raza comunei Cio -rogârla au beneficiat de o excursie la Sibiu –P ltini[ pe data de 12 - 13 aprilie, excursiesponsorizat de Primarul Nicolae Victor.

Redactia: Strada Gr`dinari, nr. 53, Ciorogârla

Ziarul de Ciorog=rla a[teapt` informa]ii, foto sau video surprinse de dvs., dac` acestea pot deveni [tiri. e-mail: ziarul_ciorogarla@yahoo.com; telefon: 0728.731.181

» Prim`vara aceasta a debutat cu secet`prelungit`, cu temperaturi peste limi -tele normale [i cu o rezerv` insuficient`de ap` \n sol.

Specific satului ar trebui s` fie lucr`rileagricole. |n realitate, c=mpul pare un iz lazimens pe care z`re[ti a[ezate din loc in locconstruc]ii: vile si intreprinderi industriale.Peisajul este \ntregit de zeci de drumuricare trec peste loturi c`tre noile [antiere.

A[ezarea geografic` a comunei noas-tre \n imediata vecin`tate a municipiuluiBucure[ti a transformat p`m=ntul dinobiect al muncii \n marf` speculativ`pentru agen]ii imobiliari.

A[a se face c` interesul ciorog=rlenilorse concentreaz` pe ac]iuni de urbanizarea localit`]i : asfalt`ri de drumuri, con-struirea de obiective de interes ob[tesc,construirea, f`r` precedent, a unor vile\n intravilan [i \n prelungirea acestuia.

R`sfoind „Planul de activit`]i’’ elabo-rat de Consiliul Local, domnul vicepri-mar Constantin Constantin enumer`urmatoarele priorit`]i:� Efectuarea unor lucr`ri de cur`]enie acomunei \n institu]iile de stat [i \n gospo -d`riile individuale, men]inerea \n stare

de cur`]enie a drumurilor publice [i a\mprejurimilor satului ;� Desfiin]area depozitelor necontrolatede gunoi de pe raza localit`]ii;� Ecologizarea cursurilor r=urilor Cio -ro g=rla [i Sabar;� Continuarea lucr`rilor pentru \mbu -n` ta]irea calit`]ii mediului prin plan ta -rea de puie]i pe terenurile fostelor de po -zi te de gunoi. S-au plantat 30.000 de pu -ie]i de salc=m, ac]iunea continu` cuplantarea a 3000 de puie]i de stejar ro[u.

Oric=t s-ar str`dui Consiliul Local s`men ]in` cur`]enia, ordinea [i bunar=nduial` gospod`reasc`, n-ar reu[i f`r`o educa]ie civic` corespunz`toare. Amin -tim tuturor cet`]enilor comunei c` a fostreactualizat` Hot`r=rea Con si liu lui Localnr. 11 din 28.06.2005 elaborat` in temeiulLegii nr. 215/ 2001 privind administra]iapublic` local` \n sensul stabilirii de noiplafoane de amenzi aplicate persoanelorjuridice (art. 1) [i persoa ne lor fizice (art.2) care \ncalc` urm`toarele prevederi:� \ntre]inerea \n stare corespunz`toare acl`dirilor prin efectuarea lucr`rilor derepara]ii, zugr`vire [i \ngrijire a cl`dirilor[i anexelor gospod`re[ti;

� Depozitarea reziduurilor menajerenumai \n recipien]i \n locurile specialamenajate \n acest scop;� |ntre]inerea cur`]eniei [i igieneicur]ilor, gr`dinilor [i terenurilor din in-cinte [i \mprejurimi ;� Efectuarea [i men]inerea cur`]enieitrotuarelor, rigolelor, [an]urilor, a p`r]iicarosabile a str`zii sau drumului (p=n` laaxul drumului ), obliga]ia de a \ndepartaz`pada si gheata din dreptul imobilelor\n care locuiesc.

NE|NDEPLINIREA OBLI GA }II -LOR PREV~ZUTE LA ALINEATULPRECEDENT CONSTITUIE CON -TRA VEN}IE {I SE SANC}IONEA -Z~ CONF. O.G. 2/2001 CU AMEND`.

Articolele 3 [i 4 stabilesc noile limiteale amenzilor pentru contraven]iilemen]ionate la art. 1 si art. 2, conformanexei care face parte integrant` dinprezenta hot`r=re [i indica persoana careva duce la \ndeplinirea prevederilorhot`r=rii men]ionate.

Prof. L`z`rescu IulianaConsilier local, ing. Cernat Alexandru

Ciorog=rlaZIARUL DE

APARE DIN 2008; NR. 2; EDITAT DE MARCA INVEST (WWW.MARCAINVEST.RO); 8 PAGINI APRILIE 2008

CONCURS Top 8

{TIRI

Mul]umim lui Dumnezeu c` s-a \nt=mplat noaptea!

» |n noaptea de 7 – 8 aprilie a c`zut tava-nul s`lii de clas` de la Grupa Mare a Gr` di -ni]ei nr. 1 Ciorog=rla. Dac` s-ar fi \ntam-plat acest incident \n timpul cursurilor, ar fifost dezastru. Motivul deterior`rii cl`dirii \lconstituie vechimea acesteia.

Actualul local al Gr`dini]ei a fost con-struit \n anul 1920 de ziaristul [i scriitorulPamfil {eicaru. De-a-lungul anilor, cl` di -rea a avut mai multe destina]ii (utilit`]i):[coal` de menaj infiin]ata [i finan]at` dePamfil {eicaru, dupa 1950 a fost materni-ta te, apoi [coal` general` cu clasele I –

VIII. Cl`direa a fost abandonat` [i a intratin de gradare. Dup` construirea unei noi[coli generale la [osea, \n cl`direa veche aufunc ]ionat depozite de l=n` si de butelii,iar din 1987, la menaj s-a mutat Gradini]ade copii.

Noul local de Gr`dini]` care se constru-ie[te \n curtea [colii generale va fi ultramod-ern, sigur, va avea multe \nc`peri, bu c` t`rie,sal` de mese, s`li de clas` [i de joa c` etc., neasigur` domnul Primar Nicolae Vic tor caregestioneaz` construirea localului.

INTERVIU CU PRIMARUL NICULAE VICTORSatisfacem dorinta [i interesul cet`]enilor de a cunoa[te activitateaPrim`riei si a Primarului public=nd \n EXCLUSIVITATE acest interviu pagina 02-03

STR. MARE NR 111 PROPRIETARI: {TEFAN {I FLOREN}A DUMITRU

Priorit`]i [i obliga]ii de prim`var`

» |ncep=nd cu acest num`rini]iem concursul TOP 8 careva avea trei faze. Vom alegede fiecare dat` opt case de peraza comunei Ciorogârla [i asatului D=rvari iar dumneav-oastr` va trebui sa indica]icons truc]ia care v-a pl`cutcel mai mult. |n final` vorcon cura casele ie[ite pe locul1 la fiecare faz`. C=[tig`toa -rea va fi prezentat` \n deta-liu. |n etapa 1 vor concuracasele de pe str`zile: [oseauaBucu re[ti, str. Mare si Fie -rari pagina 06

» IN MEMORIAM

ELOGIUL MODESTIEIPetre Anghel a fost cri ticliterar, edi tor [i gazetar, acreat, dupa studii \ndelun-gate [i temei nice, lucr`riliterare ce figureaz \nfi[ierele marilor bibliotecidin ]ar , lucr`ri de re fe -rin] pentru cunoa[terea[i studierea unor scriitorirenumi]i ai literaturiiromâne : G. C`linescu, T.Arghezi, M.Eminescu, C-tin. Noica [i al]ii. pagina 04

02 ZIARUL DE Ciorog=rla APRILIE 2008

Exclusiv

Interviul acordat de

» Domnule Primar, un reporter,dac` vrea s` se informeze cuprivire la o institu]ie de stat, seadreseaz` [efului ei : Pre[e din te -lui, Primului Ministru, Primaruluietc. A[a c` nu am putut s` v` evit.De ce a]i acceptat, a[a de greu, s`sta]i de vorb` cu noi ?

Sunt foarte ocupat. Trebuie s`alerg la [antierele de la gr`dini]elede copii de la Ciorog=rla [i D=rvari,la [colile generale care au construc -]ii, la asfalt`ri, la diguri...\miramane pu]in timp pentru vorb`.

» Sunte]i cel mai cunoscut om dinsat. Nu gre[esc dac` afirm c`, p=n`[i copiii de gr`dini]` v` cunosc.Cum explica]i acest lucru ?

Sunt mereu \n mijlocul oamenilor.|n afara rela]iilor oficiale, de servi-ciu, particip la via]a intim` a satului,la unele nun]i, botezuri, zile ono-mastice. |mi plac copiii . Simt o satis-fac]ie deosebit` c=nd \i v`d bucu -r=ndu-se de darurile pe care Pri m` -ria le d`, cu diverse ocazii, gr`di ni -]elor si [colilor generale, de fapt euconsider comuna ca pe o mare fami-lie al c`rei membru sunt si eu.

» Ce v=rst` avea]i c=nd a]i venit \nCiorog=rla?

Aveam 18 ani. Abia terminasemliceul [i am fost repartizat la coop-eratia din Ciorog=rla.

» Dumneavoastr` a]i pornit de lazero, cum se spune. Singur, faraajutorul nimanui a]i reu[it inviata. Cum?

La \nceput mi-a fost foarte greu.Eu provin dintr-o familie modest`,de la ]ar`. Am \nv`]at de la ai mei c`pot reu[i numai prin munc`, punctu-alitate [i seriozitate. De aceea lu -cram p=na noaptea t=rziu pentruc=]i va lei \n plus la salariu. Nu aveamcas`, cheltuiam mult cu masa.

» Care credeti ca au fost calitatilet=n`rului Nicolae Victor, ce se

mentin si astazi, ca premiza areusitei?

Tenacitatea, dorin]a de a realizamai mult dec=t \mi oferea momentul,creativitatea [i ambi]ia de a fi me reuprimul. |ntotdeauna am co mu nicatu[or cu oamenii, am adoptat pentrufiecare interlocutor stra te gia de a m`face \n]eles [i de a convinge.

» A]i lucrat mul]i ani \n comer]. V-a]i f`cut un S.R.L. de succes. Cestrategie a]i aplicat?

|n Prim`rie e ca \n comer]. Tre bu -ie s` \]i propui ca unitatea ta s` fiecea mai bun`. |mi fac rela]ii pestetot, studiez pia]a, \mi fac un plan deac]iune [i nu dau gre[ niciodat`.

» Anii au trecut. Ave]i o cas`, unrost, copii, ginere. Spune]i sincer,sunte]i un om bogat?

„Eu consider comuna Ciorog=rla [i satul D=rvari ca pe o mare familie

al c`rei membru sunt [i eu. Vreau s` le spun ciorog=rlenilor [i

d=rv`renilor c` \i stimez [i \i respect [i LE DORESC NUMAI BINELE.“

Primar: Niculae Victor

Satisfacem dorinta [i interesul unui grup de cet`]eni de a cunoa[te activitatea Prim`riei si a Primarului public=nd \n EXCLUSIVITATE acest interviu

Gr`dini]a nr. 1 – [antier \n lucru

Lucr`ri de asfaltare. Se pune al doilea strat, de uzur`.

Primarul urm`re[te executarea lucr`rilor. Se asfalteaz` drumurile comunale.

„Nu sacrificinteresele familiei.|mbin activitatea dela serviciu cucea dedicat`propriei gospod`rii.

APRILIE 2008 ZIARUL DE Ciorog=rla 03

A consemnat - prof. Iordan Stan

primarul Niculae VictorCea mai de pre] avu]ie a mea este

familia. Am copii a[eza]i cu carem` m=ndresc. Cealalt` avere,material`, nu se deosebe[te de acons`tenilor mei cu stare mijlocie.Nu duc lips` de nimic, dar n-amadunat cine [tie ce avere.

» Ave]i un venit. A]i v=ndut [i ni[tep`m=nt [i tot nu se vede la dum-neavoastr` ceva deosebit f`cut decur=nd. Sunte]i un om cheltuitorcare nu reu[e[te s` adune lucruripersonale, chiar atunci c=nd areceva bani?

Am avut cheltuieli mari cu doc-torii. Mama mea, Dumnezeu s-oierte, a fost mult` vreme bolnav`, anecesitat un tratament costisitor [i\ndelungat. Cheltuielile casei suntmari, [i ca s` fiu sincer, mai pun [iceva bani deoparte s`-i fac fiiceimele o cas`, pentru c` s-a c`s`toritde cur=nd. Repet: nu duc lips` denimic, dar nu am alte bunuri inafara celor care se v`d.

» Repeta]i, v` rog, care este, con-cret, averea Dumneavoastr` ?

O cas` construit` \n 1980, unautoturism „Dacia 1300’’ fabricat\n anul 2000. |n casa noastr` to]imuncesc [i au un venit. |n visteriafamiliei intr` cinci salarii, sum`frumu[ic`, muncit` [i sigur`.

» |ntr-un mandat de primar a]if`cut mult pentru comun`, lucrurice se v`d la tot pasul. S` cred c`neglija]i propria gospod`rie, fami-lie, pentru interesul ob[tei?

Nu sacrific interesele familiei.|mbin activitatea de la seviciu cucea dedicat` propriei gospod`rii.S=mb`ta [i duminica lucrez pentrugospod`ria personal`, \n restul zi -lelor s`pt`m=nii lucrez la Prim`riepentru interesul ob[tei s`te[ti.

» Dv. ave]i o strategie anume pen-tru realizarea unui obiectiv? Cumv` stabili]i priorit`]ile?

Simplu. Dac` cuno[ti toate prob-lemele comunei, \]i este u[or s`-]ifaci un plan care s` respectepunctele din programul electoraldin 2004. Dac` stau s` compar cemi-am propus \n 2004 cu ce s-a

realizat p=n` acum, in patru ani demandat, constat ca realiz`rile ac -tua le sunt mult, mult mai nu me -roase. Mai intervine [i ceea ce seive[te ca oportunitate de moment,ce fonduri neprev`zute intr` \n vis-teria prim`riei din alte surse.

» Chiar dac` cineva vrea s` con-teste realiz`rile Dv. nu are argu-mente. Enumera]i, v` rog, princi-palele obiective realizate, \n man-datul acesta de primar men]ion=nd[i fondurile necesare?

S` le lu`m pe r=nd:� Asfaltarea drumurilor comuneiCiorog=rla [i satului D=rvari. Seasfalteaz` str`zile : Gr`dinari, Str.Mare, Horia, Gh. Doja, GeorgeCo[ buc, iar la D=rvari str` zi -le Dealului [i 1 Martie – \n primaetap`. Ulterior intr` \n lucru str` -zile: Toamnei, Muncii, Legumelor,Barbu L`utaru. Dac` n-am amintitvreo straduta, sa m` scuzati, dartoate, absolut toate starzile vor fiasfaltate. Termenul de execu]ie :p=n` la sf=r[itul lunii mai.� Construc]ii: Gr`dini]a nr. 1Ciorog=rla. Se va aplica cel mainou proiect arhitectonic \n materie.[coala General` Nr. 2 D=rvari –extindere cu trei s`li de clas`, sal`de festivit`]i, cancelarie, laboratoa -re. Pentru Grupul [colar „Pamfil{eicaru’’ Ciorog=rla s-au cheltuitcu modernizarea localului sidotarea cu mobilier 12 miliarde lei.

» Ce strategie aveti pentru amena-jarea [i \ntre]inerea str`zilor nou\nfiin]ate?

Au fost pietruite, ac]iunea con-tinu`.

» Ne promite]i c` \n numerele vii -toare ve]i prezenta pe larg modulde realizare a fiec`rui obiectiv?

Cu placere.

» F`r` bani nu se poate face nimic.Cum a]i ob]inut Dv. at=tea fonduride la jude], la care alti primari nicinu viseaz`? V-a ajutat P.D.-ul?Cum?

Eu sunt primar PD. La ConsiliulJude]ean este pre[edinte de laPSD, iar prefect este reprezentan-tul P.N.L. Aici e marele secret. Am

eu tactica [i metodele mele de aac]iona [i de a convinge. Perse ve -rez, \ntocmesc proiecte, iar`[i insist[i ob]in bani mul]i.

» {tiu c` a]i \ntreprins demersuri,acum sunt avansate, pentru ob ]i -nerea unor sume europene foartemari. Cum a]i procedat?

Ion }iriac, frunta[ \n topul oame-nilor boga]i din Rom=nia, spuneac` nu trebuie s` ai zece facult`]i cas`-]i reu[easc` o afacere. Trebuies` ai consilieri, sfetnici buni. Dac`ace[ti consilieri nu sunt \n sat, \ig`se[ti u[or, cu plat`, la firmele deconsultan]`. V` rog s`-mi permite]is` p`strez acest secret pentru mine.Vreau s` v` r`spund atunci, c=ndsume imense vor veni pentrudiferite obiective ale comunei.

» D-le Primar, ce hobiuri ave]i?Multe: nu beau, nu fumez, nu

sunt afemeiat, nu-mi plac ma[inilede lux. Am o mare pasiune: \miplace munca.

» Ce nerealiz`ri, greut`]i, st=n -g`cii crede]i c` ave]i in rela]iile cucet`]enii?

Din dorin]a de a rezolva proble -mele tuturor cet`]enilor comunei,pe care \i respect [i \i apreciez, ampromis, uneori, c` le pot rezolvarapid unele probleme care s-audovedit a fi dificile datorit` legis-la]iei. Sunt convins c` omului tre-buie s` i se explice concret, cu legea\n m=n`, ce se poate rezolva [i ce nu.

Ducem lips` \n Prim`rie defunc]ionari tineri specializa]i [icompeten]i. Salariile sunt mici, nuvin oamenii califica]i s` se angajezeiar aparatul administrativ al Prim` -riei este necorespunz`tor.

» |n final, ce vre]i s` le transmite]icet`]enilor comunei?

S`n`tate, fericire [i bun`stare\ntr-o comun` pe care, \mpreun`, ovom moderniza.

Vreau s` le spun ciorog=rlenilor[i d=rv`renilor c` \i stimez, \irespect [i le doresc numai binele. |\rog s` aib` \ncredere \n mine.„Numai \mpreun` vom reu[i.’’

{coala veche – [coala nou`: dou` cl`diri care vor ad`posti sutele de elevi din D=rvari.

Localul b`tr=nei [coli nr. 2 Darvari, c`ruia i se va ad`uga un etaj.

Localul vechi al{colii nr. 2 D=rvari,construit` \n 1964.

Se cur`]` terenul pentruamplasarea funda]iei la

gr`dini]a nr. 2 D=rvari

„Am multehobby-uri: nu beau, nufumez, nusunt afemeiat,nu-mi placma[inile delux. Am omare pasiune:\mi placemunca.

04 ZIARUL DE Ciorog=rla APRILIE 2008

In memoriam

» Hristos s-a re\ntors pe plaiurilenatale, \n Nazaret, dup` mul]i ani.Era deja cunoscut, venerat de unii[i hulit de al]ii. A fost alungat pen-tru c` nu mai era ca ai lui. „{i lezicea Iisus: Nu este prooroc dis-pre]uit dec=t \n patria sa... [i \ntreai s`i” (Matei VI,4).

Profesor: Iordan Stan

Mentalitatea unor oameni dinCiorog=rla nu se deosebe[te, preamult, de cea a nazaritenilor deacum 2000 de ani.

Dac` vreun localnic de origine]`r`neasc` se ridic` prin meriteintelectuale incontestabile, e privitcu invidie, este izolat sau ignoratuneori pentru c` nu mai seam`n`cu ei. Acel intelectual ciorog=rleanrespectat de str`ini, r`m=ne pen-tru s`tenii s`i « b`iatul lui neacutare », zic ei « \l cuno[team noi,[tim al cui e... », \n schimb, unsportiv cunoscut din localitate, unc=nt`re] mediocru sau un flecar[mecher sunt privi]i cu admira]iepentru c` \i simt ei c` n-au ie[it dinmatricea lor intelectual`.

Iubi]i ciorog=rleni, zestrea oame-nilor de cultur` ie[i]i din mijloculvostru este foarte s`rac`. Cunoas -te]i-i, pre]ui]i-i [i m=ndriti-v` cu ei!

V` vom prezenta \n c=teva nu me -re consecutive personalit`]i cultur-ale ciorog=rlene cunoscute din do -me niul literaturii [i artei. |ncepemaceast` serie cu Anghel Petre, b`ia -tul mai mic al lui Mitic` a lui DaneTolea «Eva» si al Anghelinei, oa -meni gospodari [i respecta]i \n sat.

Tanti Anghelina avusese o maredecep]ie. |i murise o feti]`, Petra.Ca s` nu repete [i b`iatul soartasurorii sale i-a spus Nae, dupa nu -me le na[ului. Dumnezeu i-a datfiului acesteia minte mult`, inte li -gen ]` [i acel CEVA care te face s`vezi \n lucruri ce nu pot s` sesizezeoamenii obi[nui]i .

Petre mi-a fost coleg de banc`p=n` la sf=r[itul ciclului gimnazial[i prieten, toat` via]a.

Fire a[ezat` [i cump`tat`, ascun-dea sub modestia sa exagerat` ointeligent` ie[it` din comun. Ra re -ori se av=nta \n v=l toarea jocurilorcopil`riei. {edea deoparte, privea\nc`ier`rile teribile dintre b`ie]i [i,dup` ce suna clopo]elul de intrare,ajun[i \n banc`, motiva cu obiecti-

vitate de ce cutare a c=[tigat iarcutare a pierdut. Observa]ii subtilepentru un copil fiindc` descriau ostrategie de lupt` care sc`pa unuicopil obi[ nu it. La lec]ii [edeacuminte, nota tot. C=nd ne \ncur-cam to]i la un r`s puns, \nv`]`toareanoastr`, Ana Gheor ghiu , \l intrebape el. Se ridica agale, vorbea rar, cuprivirea pironit` \n banc`, d`deaex plica]ii exacte [i complete. Exas -pe rat`, doam na \nv`]`toarea \l \n -tre ba de seori: „De ce nu ridici m= -na?” apoi ad`uga: „C=nd vorbe[ticu cineva, ]ine capul sus [i prive[te-]i interlo cu torul \n ochi!” El r` m= -nea ace la[i. |n drum spre cas` \mispunea c` nu \i place s` fie remar-cat, c` el \[i cunoa[te posibilit`]ile[i nu a[teapt` laudele altora.

Vremurile tulburi de dup` raz -boi, consolidarea comunismuluiprin ascu]irea luptei de clas`, f`ceaaproape imposibil` p`trunderea \nlicee [i facult`]i a copiilor dinfamiliile avute care nu se aliniau la„idealurile noii or=nduiri”.

|ntrega familie a lui Petre a stat\n cump`n` mult` vreme f`c=ndu-[i planuri cu privire la viitorulcopilului. Au g`sit solu]ia : \n tim-

pul bombardamentelor din 1944,profesorul Climer de la LiceulSpiru Haret, om cu studii [i docto-rat \n Fran]a, a locuit o bun` pe -rioad`, ca refugiat, la familia An -ghel. Bucuros, profesorul l-a primit\n gazd`, la Bucure[ti, i-a fost das -c`l, \ndrum`tor [i un al doilea tat`toat` perioada liceului [i aFacult`]ii de Filologie pe care aabsolvit-o \n 1963.

Petre povestea uneori, f`r`entuziasm, despre suferin]ele \ndu -ra te de tat`l s`u \n perioada colec-tiviz`rii agriculturii. H`r]uielile,presiunile insuportabile impuse deactivi[tii de partid nu l-au speriatpe nea Mitic`, ba mai mult, l-au\mvr`jbit.

|n 1961 s-a convocat o mareadunare popular` la c`minul cul-tural ce trebuia s` fie urmat` de un

spectacol cu l`utari vesti]i. Cu acelprilej urma s` se declare \ncheiat`colectivizarea \n comuna Cioro g=r -la. C=nd au \n]eles oamenii rostuladun`rii, a izbucnit r`zmeri]a ;l`utarii au ie[it speria]i pe ferestreiar activi[tii de la raion au fugit [i ei\nsp`im=nta]i prin mul]ime ne -lu=nd \n seam` huiduielile [i r= -setele s`lii. S`tenii au mai c=[tigatun an de libertate. Ca s`-l „l`mu -reasc`’’ pe nea Mitic` s` se \nscriela C.A.P, activi[tii \nrai]i ai comu-ni[ tilor \nscenau tot felul de m=r -[`vii. |n 1961 Petre era student.Gheor ghe a lui B=zoi [i DonaNicolae (L`ptarul) i-au sugeratsecuristului de la prim`rie s`-l deaafar` din facultate. Securistul aavut mai mult` \n]elegere [i bu n` -voin]` dec=t cons`tenii no[tri. L-asf`tuit s`-[i vad` de treab` [i nu i-af`cut niciun r`u.

Lui nea Mitic` i-au luat pe drumcaii si c`ru]a la \ntov`r`[ire. Ajunsacas`, cu lacrimi \n ochi, a ar`tatbiciul la ai s`i [i a exclamat dezn` -d`j duit: „uite cu ce-am mai r`mas!”.A b`tut un cui \n tocul u[ii de laintrare, a ag`]at biciul de el ca s`-lvad` tot timpul, a refuzat s` se \ns -crie la colectiv [i a plecat pe [antier.A murit, \n suferin]`, cu biciul lau[`, simbol al gospod`riei individ-uale bine r=nduite [i prospere dealt`dat`.

Anii de facultate au fost de stu -diu, de cautari si incertitudini pen-tru ca studentul Petre c`uta cola-bor`ri la ziare [i reviste. Dup` ab -sol virea facult`]ii [i-a \nceput cari-era universitar`. Citea mult, parti-cipa la evenimentele literare alevre mii, era mereu \n mijlocul oa -me nilor de cultur` [i de litere.Prezen]a lui la Catedr` de Lite ra -tur` Rom=n` a Facult`]ii de Filo lo -gie era statornic`. Colabora cu pro-fesorii Al. Piru, Eugen Simion [iera prieten bun cu F`nu[ Neagu,Nichita St`nescu, Marin Sorescu [icu mul]i tineri scriitori.

Mai t=rziu a devenit [eful ca -tedrei de limbi moderne a Institu -tu lui Politehnic Bucure[ti. Coor -dona \ntreaga activitate [tiin]ific`,pe ]ar`, a studen]ilor str`ini veni]i\n Rom=nia s` studieze ingineria lainstitutele politehnice. A coordo-nat un colectiv de autori, al`turi decare a elaborat manuale pentru stu-den]ii str`ini.

» Regele Ferdinand, f`uritorulRom=niei Mari, a \mpropriet`ritvitejii din ordinul „Mihai Vitea -zul” cu loturi de 25 de hectare pen-tru meritele lor militare. Unul din-tre cei \mpropriet`ri]i a fost Pam -fil {eicaru, Cavaler al ordinului [idirector al ziarului Curentul. Am -pla sarea lotului a fost \n comunaCiorog=rla, la numai 12 kilometrispre vest de bariera Bucure[tilor.

Mariana Mihalcea, Teodora Laz`r,Paula Nicoleta AnghelProfesori la Gr. [c. „Pamfil{eicaru”, Ciorog=rla - Ilfov

G=ndul regelui Ferdinand a fostca cei \mpropriet`ri]i s` se sta-bileasc` acolo unde au primit p` -m=nt. La Ciorog=rla, g=ndul s-a \m -plinit, pentru c` Pamfil {eicaru estela Ciorog=rla [i acum. Cum? Princeea ce a f`cut pentru aceast` loca -

li tate [i mai cu seam` pentruoamenii care locuiesc aici.

In mijlocul localit`tii, aproape demalul st=ng al r=ului care-i str`bateteritoriul [i are acela[i nume se afl`cl`direa Prim`riei. Este o con-struc]ie realizat` de Pamfil {eicarucare are arhitectonica unor cl`diridin mijlocul Bucure[tiului de alt` -dat`. Chiar dac` \n timp a fost ren-ovat` [i modernizat` prestan]a eieste aceea[i [i destina]ia la fel, unloc pentru binele oamenilor.

Destul de aproape de prim`rie,spre biserica satului, se afl` stradaB`ii. La cap`tul iei, a func]ionatbaia comunal` cu du[uri calde pecare {eicaru a constuit-o pentrulocalnici. Cu pl`cere ne amintimpove[tile bunicului nostru despreb`ile de abur pe care le f`cea acolos`pt`m=nal cu prietenii [i \nt=m -pl` rile hazlii ale vremurilor acelea.|n aceea[i zon`, po]i s`-]i dai \nt=l -

ni re „la menaj”. |n curte cu baia co -mu nal` a fost construit` o [coal` degospod`rie, la care mergeau toatefetele din localitate s` \nve]e cumse face p=inea, cum se prepar` bor -[ul proasp`t, cum se \nt=mpin` ma -rile s`rb`tori religioase cu pre pa -rate culinare specifice, \nv`]aucroi torie [i s` brodeze. Acest lucruni l-a povestit bunica noastr` care atrecut pe acolo. Mai t=rziu, mama,care a f`cut cursuri extra[colare degospod`rie, apoi noi am prins cl` -di rea ca [coal` [i acum copiii no[trimerg aici la gr`dini]`.

Au r`mas \n amintirile fiec`ruianume ca, preot Angelescu Gheor -ghe, preot Angelescu {tefan, \nv` -]` toarea Angelescu Gica, pentrugenera]ia bunicilor no[tri, preotTu dor Anghel [i dasc`lii TudorIon, Tudor {tefania, DrajinschiEca terina au f`cut leg`tura \ntrep`rin]ii no[tri [i noi. Ce bogate sunt

familiile care au asemeneaamintiri!

Pamfil {eicaru a mai construit peteritoriul Ciorog=rlei o ferm` agri-col` cu grajduri cu instala]ie de ap`[i curent electric, care s-a umplutrepede cu animale de ras`. A plan-tat pomi fructiferi , vi]`-de-vie [igr`dini de zarzavaturi, constituindun model demn de urmat pentrulocalnici. Aceast` ferm` a devenit\n timp coordonatoarea activit`]iiagricole \n zon`, ceea ce esterecunoscut de genera]iile de ast`zidrept I.A.S.Ciorog=rla. Cl`dirileexist`, av=nd \n prezent alte desti-na]ii. |n comuna Ciorog=rla, Pamfil[eicaru a ridicat un dispensar me-dical model, perfect utilat cu celemai moderne aparate ale vremii [icei mai pricepu]i medici unde popu -la]ia satului [i-a \ngrijit s`n`tatea.

{coala [i Biserica erau pentruPamfil {eicaru, intitu]ii fundamen-

tale ale statului. Poate c` aceast`idee \l f`cea ca la sf=r[it de an[colar, \mpreun` cu so]ia Constan -]a [i cu fiica Viorica s` adune la unloc elevii, preo]ii, localnicii [i \n v` -]`torii [i s` se bucure de reu[iteleanului scolar. Acordau \n fiecare anajutoare \n bani, \nc`l]`minte [ic`r]i [colare elevilor s`raci.

M`rturie acestor lucruri staufotografiile care se mai g`sesc prinalbume de familie sau ziare dinacele vremuri care au articole des -pre lu cru rile pe care le f`cea min-unatul om Pamfil {eicaru. Nou`celor de azi ne r`m=ne doar s`amin tim c` aceste lucruri s-au\nt=m plat \n Ciorogarla.

Incheiem cu vorbele preotuluiTudor Anghel care scria \ntr-unarticol al vremii:

„Dumnezeu s` vad` [i s` bine cu -v=nteze cele \nf`ptuite, iar noi ceide aici ne vom ruga \ntotdeauna…”

Elogiul modestiei

Pamfil {eicaru la Ciorog=rla

» DATE PERSONALE N`scut: 27.07.1940 Ciorogârla, IlfovDecedat: 26.12.2004 Bucure[tiCritic literar, editor [i gazetar. Este fiulAnghelinei [i al lui Dumitru Anghel. Absol -vent al Liceului „Spiru Haret” din Bucure[ti \n1958; a urmat apoi Facul ta tea de Filologie aUniver sit`]ii din Bucure[ti ( 1958-1963).Dup licen] a de venit cadru didactic laCatedra de Limbi moderne a InstitutuluiPolitehnic. [i-a luat Doctoratul \n [tiin]efilologie \n 1984, cu o tez despre publica]iileconduse de G. C`linescu. A colaborat custudii, articole, cronici si recenzii la „Revistade istorie [i teorie literar ’’, „Forum’’, fiindpreocupat s comunice \n special informa]iinoi de istorie literar [i texte inedite sau maipu]in cunoscute, Docu men te, cercet`ri dearhiv , despre sciitorii G.C`linescu, Tudor

Arghezi, Mihai Eminescu, Const. Noica [i s`recenzeze sau s analizeze \n articole cu oargumenta]ie bine sus]inut [tiin]ific, c`r]ileunor critici [i istorici literari de prestigiu.

» OPERE � „Istoria literaturii române de la origini pân`\n prezent de G.C`linescu. Dosarul critic(1993); �Domnul a zis (2003) ;Antologii :�Au mai p`]it-o si al]ii (2001); Edi]ii:�Al .O.Teodorescu, Hronicul m`scariciuluiValatuc (1992) ;�Un porc de câine (1992) ;�M..Eminescu, Aur, m`rire [i amor (1992) ;�G.Dem.Teodorescu, Basme române (1996);�Al.Piru, Ultimile preciziuni [i comentariicritice (2004)

Mini biografie

A tr it toat via]a printre c`r]i [i toto carte i-a \ntov`r`[it [i sf=r[itul.Aceasta se intituleaz Ultimile preciziuni [i comentarii critice [i \llea g pentru totdeauna de numelecelui c`ruia i-a fost discipol [i pri-eten adev`rat, profesorul Ale xan -dru Piru. |n Ciorog=rla a r`mas oprezen] discret . Nu a vorbit cus`tenii niciodat de reu[itele per-sonale. Era foarte ata[at de familialui cu care se m=ndrea. Dorin]a saultim a fost s se odihneasc pen -tru vecie \n cimitirul comunal al turide p`rin]i [i de rudele lui dragi.

Petre Anghel al`turi de studen]ii s`i

APRILIE 2008 ZIARUL DE Ciorog=rla 05

ReligieInterviu cu parintele protopop {erban Ion

P`rinte protopop, ce bucurie marea adus \n protopopiatul dumnea-voastr`, s`rb`toarea Buneivestiri?

Profesor: {tefan Tatu

Sunt multe lucruri minunate pecare Dumnezeu ni le d`ruie[te no -u` \n aceast` via]` spre m=ngaierea[i bucuria sufletului nostru dar,mare a fost bucuria ca la prazniculBuneivestiri, \n protopopiatul nos-tru, s` aib` loc un eveniment de o -sebit, anume t=rnosirea bisericiim`n`stirii Bunavestire din p`dureacea mare a Bolintinului dupa o pe -rioad` mai lung` de timp [i anume575 de ani de c=nd a fost ctitorit`prima m`n`stire, \n vremea luiMircea cel B`tran [i a fiului s`u.

De ce a fost ales acest loc pentruconstruc]ia a[ez`m=ntului monahal[i care este istoricul \nfiin]`rii lui?

M`n`stirea se afl` amplasata\ntr-un peisaj extraordinar [i cu o\nc`rc`tura duhovniceasc` particu-lar`, f`c=nd parte din lan]ul ve chi -lor manastiri din jude]ul nostruprin tre care a[ enumera M`n`s ti ri -le C`scioarele, Gaiseni [i Babele.Pe aceste locuri, dup` cum spunehrisovul, a fost ctitorit` de Mirceacel B`tr=n [i fiul sau Mihai I \n anul1433, o m`n`stire.

|n cursul anului 2004 la ini]iativaPreasfin]itului Episcop Vicar al Bu -cure[tiului, Varsanufie Pra ho vea -nul, avand binecuvantarea vrednicu-lui de pomenire \ntru adormire PreaFericitul P`rinte Patriarh Teoc tist,s-a purces la re\nfiin]area acesteim`n`stiri situat` \n p`durea ce seafl` la ie[irea din localitatea MaluSpart. Adunarea Eparhiala [i Con si -liul Eparhial al Sfintei Epis co pii aGiurgiului a hot`r=t la 24 ianuarie2008 \nfiin]area Schitului Buna ves -tire aflat sub ocrotirea Sfin]ilor Nec -tarie, Mina [i Sava. Sinodul Mitro -po litan prezidat de c`tre Prea Fe ri -ci tul P`rinte Daniel, Patriarhul Bi -se ricii Orto doxe Ro m= ne a hot`r=tri dicarea schitului la rang de m` n`s -tire cu hramul Bu na Vestire [i tre-cerea ei \ncep=nd cu 1 martie 2008sub jurisdic]ia ca no nic` [i adminis-trativ` a Episco piei Giurgiului.

Au mai fost si alti ctitori care aufinan]at construirea acestui sf=ntl`ca[ ?

Ctitorul cel mai de seama [i ini -]iatorul acestui proiect este Prea-s fin]itul Varsanufie Praho vea nul,epis cop al Arhiepiscopiei Bucu re[ -tilor, sub a c`rui jurisdic]ie canoni -c` se afl` [i jude]ul Ilfov, cu \ntrea -ga ob[te monahal` de la m`n`s ti -rea Radu-Vod` din Bucure[ti lacare se adaug` doamna Elena Ni -co lae cu familia, cea care, prin jert-fa [i darnicia domniei sale a ridicataceast` frumoas` biseric` monu -men tal` \n stil maramure[an, \m -po dobit` cu icoane [i cu o cata pe -teasma deosebit`, preo]i [i credin-

cio[i din Bolintin Vale, \mprejurimi[i Bucure[ti.

Ce personalit`]i importante aupar ticipat la slujba de t=rnosire asf=ntului l`ca[?

Slujba a fost oficiat` de |nt=i st` -t`torul eparhiei Giurgiu, Preas fin -]itul Episcop Dr. Ambrozie al`turide \ntregul aparat administrativ,precum [i de un ales sobor de pre -o]i [i diaconi. Au mai participat omare parte din membrii adun`riiepar hiale precum [i ctitorii, binef` -c`torii [i donatorii cu familiile, per-sonalit`]i ale vie]ii politice dinGiur giu [i din localitate, reprezen-tan]i ai autorit`]ilor locale din Buc -

[ani, Bolintin Vale, Gr`dinari [iCrevedia Mare.

|n ce const` slujba de t=rnosire aunui l`ca[ de cult ortodox ?

Slujba de t=rnosire \ncepe de sea -ra, din ajunul sarbatorii [i \n modspecial, cum a fost acum la praz ni -cul Buneivestiri, se s`v=r[e[te [i oslujb` de priveghere. A doua zidimi nea]a, dup` oficierea slujbei desfin]ire a apei de c`tre episcop, \nacest caz Preasfin]itul Ambrozie alGiurgiului, purt=nd racla cu SfinteleMoa[te ale sfin]ilor, \mpreun` cusoborul de preo]i [i mul]i mea decredincio[i, se ocole[te Sf=n ta Bi se -ri c`, rostindu-se rug` ciu nile r=n du -ite la cele trei opriri, se unge cuSf=ntul [i Marele Mir [i se strope[tecu ap` sfin]it` noul l`ca[ de cult.

Exist` ceva special de amintit, carese \nt=mpl` \n cadrul sau dup`acest moment al sfin]irii Bisericii?

Dup` sfin]irea noului l`ca[ [i ofi -cierea Sfintei Liturghii fiecare cre -din cios are posibilitatea de a intra\n Sf=ntul Altar. Un lucru deosebitde important de amintit este faptulc` femeile au permisiunea s` intre\n Sf=ntul Altar, unde se pot \nchi-na la Sf=ntul Prestol, pot s`rutaobiectele de pe Sf=nta Mas`, adic`Sf=nta Evanghelie, Sf=nta Cruce [ia primi t=rnoseala de la sfin]ireanoii biserici. Acest lucru s-a prelun-git, cu ocazia acestui eveniment,timp de 7 zile [i a[ sublinia faptul c`la cinci zile dupa eveniment, adicaduminic`, a fost un numar impre-sionant de credinciosi care au venits` viziteze, s` se \nchine [i s` intre\n Sf=ntul Altar pentru a aducemul]umire lui Dumnezeu [i MaiciiDomnului.

Va mul]umim parinte Protopoppentru interviul acordat!

Dumnezeu s` v` binecuvinteze [is` v` d`ruiasc` \n]elepciune \n celece scrie]i!

Pentru numarul viitor v` rug`m s`ne fi]i al`turi \n pelerinajul nostru,pentru a putea urm`ri un interviu cumaica Lucia Bostan, stare]a m` n`s -tirii Samurc`[e[ti din Ciorogarla.

» Zilnic sim]im nevoia s` apre-ciem, s` interpret`m, s` explic`mdiverse fapte, ac]iuni, situa]ii dinrea litatea socio-economic`, poli -tic`, cultural` [i familial`.

Profesor: {orop Lidia

Cu sau f`ra voia noastr`, co -ment`m o \nt=mplare petrecut` la[coal`, acas`, pe terenul de sportetc. \n egal` m`sur`, coment`mfapte la care am participat nemi-jlocit sau am fost martori la faptepe care le-am aflat imediat, dinmass-media sau din spusele altora.De asemenea, \n presa scris` [iaudio-vizual`, sunt prezentate zil-nic multe comentarii cu o tematic`foarte variat`.

Fiecare grup profesional, social,geografic etc. utilizeaz` sistemelingvistice dificile.

|ntrebuin]area limbii cunoa[teunele deosebiri, mai ales \n privin]alexicului, dar nu numai, generatede zona geografic`, de gradul decultur`, de mediu etc., ca [i decon]inutul comunic`rii.

Uneori, aceeia[i persoan` poateapela, \n circumstan]e diferite, laalte registre stilistice. Astfel, lice -enii folosesc, de regul`, \n familiesau la ore, limb` cultivat`, iar ianpauze, \n grupul de prieteni,argoul. Limbajul argotic este lim-bajul unui grup social care la sem-nifica]ii cunoscute mai ales demembrii grupurilor respective.

Ast`zi, unii tineri – cleri, studen]i– apeleaz` la cuvinte argotice, maiales din lene intelectual`, c`rei evi-dent, este mai comod s` spun`, in -variabil „mi[to”, c=nd apreciaz`ceva, dec=t s` selecteze unul dintretermenii urm`torelor serii sinonim-

ice: amabil, bun, uman, omenos,omenesc, cumsecade, generos, ini-mos, bl=nd, blajin, m`rinimos, dar-nic, milos, milostiv, tolerant, fru-mos, dr`g`la[, ginga[, delicat, des` -v=r [it, perfect, sublim, m`re], gran -dios, minunat, str`lucitor, splendid,sclipitor, \nc=nt`tor, vr`jit, feeric,gra]ios, pl`cut, armonios, fer-mec`tor, fascinant, atrciv, iar ver-bul „a (se) [uc`ri” ]ine locul unuinum`r impresionant de alte verbe:a (se) sup`ra, a (se) nec`ji,a (se) \ntrista, a (se) am`r\,a (se) \ndurera, a (se) irita. a (se)bosumfla, a (se) \mbufna, a (se)indispune, a (se) m=hni.

Am observat \n ultima vreme,at=t \n mass-media c=t [i \n vor-birea cotidian`, folosirea unorcuvinte \n contexte inadecvate.

Un exemplu este cuv=ntul„dec=t”.

Auzim tot mai des exprim`ri degenul:

„Am dec=t doi copii.”„Am citit dec=t dou` pagini”Folosirea lui corect` este \n

propozi]iile negative.„Nu am dec=t doi copii.”„Nu am citit dec=t dou` pagini.”Pentru propozi]ii afirmative, co -

rect` este folosirea cuv=ntului„doar”

„Am doar doi copii.”„Am citit doar dou` pagini.”O alt` gre[eal` frecvent` este fo -

lo sirea adverbului „mai”. Ex pri -marea „Nu mai se \nt=mpl`” estegre[it`, dar \ncepe s` fie utilizat`tot mai des.

Leacul adverbului „mai” este\ntre pronumele rexflexiv [i formaverbal`:

„Nu se mai \ntampl`.”„Nu se mai vede.”

» T+RNOSIRE Ritual de inaugurare, de sfin]ire a unei biserici.

» SF+NTUL PRESTOL Sfanta Mas ce se g`se[te\n Sfântul Altar, pe carepreotul s`vâr[e[te SfântaLiturghie. PutereaPrestolului este Sfântul Mir.

» SF+NTUL {IMARELE MIR Este un amestec de unt-delemn curat de m`slinesau floarea-soarelui cu vincurat, balsam [i cu plantearomate [i r`[ini (\n total 38la num`r). Se sfin]e[te dec`tre soborul SfântuluiSinod \n Joia Mare \n cadrulLiturghiei Sfântului Vasilecel Mare. Este \ntrebuin]atde episcopi [i preo]i numaila sfin]irea bisericilor [i aantimiselor, la TainaMirungerii [i la revenirea laOrtodoxie a unei persoanebotezate \n numele SfinteiTreimi. |mplinire [i \ncu-nunare a Botezului, ungereacu Sfântul Mir \mp`rt`[e[tenoului botezat pe SfiantulDuh ca dar.

» HRISOV Act domnesc care servea catitlu de proprietate, de privi-legiu etc.

» CTITOR Persoan care suport \ntotalitate sau mare partedin cheltuielile pentru ridi-carea [i \nzestrarea unei bi-serici sau a unei m`n`stiri;acelasi termen se folosestesi pentru fondator de insti-tu]ii, asocia]ii.

» HRAM S`rb`toare religioas \n cin-stea sfântului ocrotitor alunei biserici, \nchinare a unuil ca[ de cult \n cinstea unuisfânt.

» DENIE Vine de la slavonescul „vde-nie” [i \nseamn privegheresau slujb nocturn . Maiprecis, denia este slujbautreniei sau „de diminea]`”care se s`vâr[e[te seara, \najun. deniile se s`vâr[escnumai \n dou s`pt`mânidin timpul unui an bisericesc[i anume: \n s`pt`mâna acincea [i a [aptea (sau aPatimilor) din PostulPa[telui.

Dic]ionarreligios

Episcopul Giurgiului, Ambrozie.

§

S` vorbim corect rom=ne[te!

06 ZIARUL DE Ciorog=rla APRILIE 2008

Pharma Top8

» |ntreaga mea carier` de cadrudidactic universitar la InstitutulAgronomic din Bucure[ti mi-ampe trecut-o printre c`r]i, printreprofesori ilu[tri [i cercet`tori ren-umi]i in domeniul plantelor.

Conf. universitar - Minodora Stan

Totu[i, pasiunea pentru cercetareavirtu]iilor terapeutice ale unorplante, arbori si arbu[ti am mo[te-nit-o de la tat`l meu, profesor cu oaleas` cultur` enciclopedic`.

Prin anii ’70 ai secolului trecut,tata citea bibliografie str`ina, cores -ponda cu speciali[ti cunoscu]i \ndo meniu [i transformase casa \ntr-oadevarat` farmacie naturist`. Ex -pe rimenta numeroase re]ete vinde -c=nd boli c`rora medicina tradi ]io -nala nu le g`sise \nc` leacul.

Eu m` voi rezuma la prezentareaunor plante care cresc \n gr`dinanoas tr`, chiar l=nga cas`, plantecon siderate de unii numai orna -men tale, aromate ori culinare, f`r`s` [tie ce calitati t`m`duitoare au.

C=teva preciz`ri de ordin general:

De-a lungul mileniilor s-au dezvoltatmai multe moduri de utilizare aplantelor medicinale, de ve ni te cu tim-pul tradi]ionale. Medi ci na plan te lor –FITOTERAPIA – se ocup de tra -tarea bolilor prin ad mi nistrarea unordoze precise din anumite plante. Spredeosebire de me dicamentele sin tetice,conven ]io nale, plantele me di cinale auo actiune mai lent , ins au un avantajmajor: nu produc efec te secundare.

INFUZIA este cel mai simplupro cedeu de ob]inere a unor solu]iit`m`duitoare din plante. Infuzia seprepar`, de obicei, din flori sau dinp`r]i de plant` cu ]esuturi friabile(pl`p=nde). Peste florile sau frun ze -le proaspete sau uscate, m`run ]ite,se toarn` apa \n clocot [i se las` celpu]in 5 minute \ntr-un vas acoperit.Timpul mediu de prepa rare a in -fuziei este de 5 – 20 mi nute. Solu]iaastfel ob]inut` se strecoar` [i se bea,dup` caz (cantitate, perioadadinain te sau dup` mese etc.)

|n num`rul acesta al ziarului, v`prezent`m patru plante medicinaledin gr`dinile de l=ng` cas`: g`lbe -nelele, busuiocul, cimbrul [i lavanda.

(calendula officinalis) – se cultiv`, \n spe-cial, \n scopuri decorative, ornamentale.Aceast` plant`, originar` din regiuneamediteranean`, are florile de culoare portocaliu – aurie, flori ce apar lainceputul lui iulie [i ]in p=n` la primelegeruri ale iernii. Tulpina [i frunzele suntzemoase [i lipicioase la pip`it. Florile deg`lbenele se recolteaz` la amiaz` , \nzilele senine, c=nd suntdeschise, apoi se usuc` \nlocuri \ntunecoase. Florileau propriet`]i antiinflama-torii [i antibacteriene, com-bat infec]iile cauzate deviru[i si parazi]i. Fiind unbun cicatrizant, infuzia de

g`lbenele poate fi utilizat` la tratareaulcerului gastroduodenal [i a infec]iilorbucale. Vindec` eficient pielea cr`pat`,t`ieturile si mu[c`turile de insecte.Prepararea infuziei de g`lbenele : turna]ipeste 2 linguri]e de flori 250 ml. de ap`clocotit`. Lasa]i vasul acoperit 15 – 20minute apoi strecura]i, be]i dou` doze pezi (dou` c`ni de ceai) \naintea meselor

principale (in cazul ulceruluiduodenal). Alifia de g`lbeneled` rezultate miraculoase \ntratarea ciupercilor cutanate, lapicioare, vindec` cr`p`turile dela c`lc=ie [i r`nile. Se folose[tecu succes \n tratarea r`nilorcauzate de varice.

Farmacia naturii

» G~LBENELELE

(ocimum basilicum) este o plant`regeasc` [i se folose[te, de mult timp caplant` ornamental`, culinar` [i medical`.Florile, tulpinile [i frunzele busuioculuisunt foarte aromate, acoperite cu peri[ori.Planta se recolteaz` din var` p=n` toamnat=rziu utiliz=ndu-se tul pinile,florile [i frunzele. Ca plant`medicinal`, busuiocul aremultiple utiliz`ri. Elac]ioneaz` ca un adev`ratantibiotic natural \n com -baterea simptomelor degrip`. \n acest scop se bea o

can` de ceai de busuioc, c=t se poate defierbinte, cu mult` miere de albine. Cea iulse prepar` prin punerea a dou` tulpini cuflori la infuzat timp de 15 minute, apoi sestrecoar`. Acest ceai se folose[te cu suc-ces [i la tratarea g=tului inflamat. Alte uti-

liz`ri : tratarea indigestiei, a coli-cilor abdominali la adulti. Sefolosesc, \n special, frunzeledatorit` substan]elor active anti-septice [i sedative. Nu se folosesc[i nu se administreaz` doze med-icinale de busuioc pe termenlung copiilor mici.

» BUSUIOCUL

(Satureja montana) este cultivat ca plant`aromatic` pentru buc`t`rie \nc` din EvulMediu. Planta e folosit`, \n mod tradi -]ional, pentru calit`]ile ei tonice [i astrin-gente. Aceast` plant` se gase[te \ngr`dina fiec`rui gospodar, dar pu]ini [tiuc` este [i plant` medicinal`. Cimbrul, cuflori violete [i cu parfum aromat atrageinsectele. Planta se recolteaz` vara, imediat ce florile incep s` se deschid`.Momentul cel mai potrivit pentru

recoltare este la amiaz` c=nd soarelearde puternic. Cimbrul uscat se folose[tecu prec`dere pentru g`tit, dar [i pentruprepararea unor infuzii. Mod depreparare: o linguri]` (cu v=rf) de plant`se op`re[te cu ¼ (250) ml ap` (o can`de ceai) [i se las` 10 minute pentruinfuzare. Se beau 2-3 c`ni pe zi. |n afaratrat`rii gripei, infuzia este un bunremediu pentru bronsite, astm bronsic,ulcer local, inflama]ia g=tului [i tuse.

» CIMBRUL DE GRADIN~

(L. oficinalis) sau lev`n]ica este una dintrecele mai populare [i cunoscute plante. Ceimai mul]i o cunosc ca plant care com batemoliile ,\nlocuitor ideal al naftalinei. Toatep`r]ile plantei au un miros pl`cut, dar flo-rile sunt cele mai parfumate. Florile, deun albastru-violet , se recolteaz` \n mai-iunie, se pun la uscat [i se folosesc laprepararea unor infuzii sau pentruextragerea uleiului esen ]ial(esen]a de la van d ). Pre pa -rarea uleiului esen ]ial esteun proces in dus trial dificil,utilizat \n de osebi de fracnezipentru ramura cosmetic` [i\n fitoterapie. Uleiul de la -van d` se folose[te la pre pa -

ra rea cre me lor, la calmarea arsu rilor u[oa re, durerilor de picioare. Infu ziile dinflori de lavand` sunt cunoscute pentruefectele lor calman te, pentru com batereatulbur`rilor somnului precum [i pentrutratearea pro blemelor digestive. Pentruprepararea infuziei, pune]i 2-3 grame deflori intr-o can` peste care tur na]i apa clo-cotit`. L`sa]i plantele la in fu zat 5-10 mi -

nu te ,apoi strecura]i solu]iaob]inut`, be]i 3 c`ni pe zi \ntremese pentru tratamentul agi ta -]iilor nervoase. Pentru tratareatulbur`rilor somnului , be]i o can`de ceai \nainte de culcare. |n ca zulproblemelor digestive, biliare seconsum` 1-2 c`ni, de 2 ori pe zi

» LAVANDA

Privi]i, alege]i [i clasifica]i» |ncepând cu acest num`r ini]iem con-cursul TOP 8 care va avea trei faze. Vomalege de fiecare dat opt case de pe razacomunei Ciorogârla [i a satului Dârvari iardumneavoastr va trebui sa indica]i con-struc]ia care v-a pl`cut cel mai mult. |n

final vor concura casele ie[ite pe locul 1 lafiecare faz . Câ[tig`toarea va fi prezentat`\n detaliu. |n etapa 1 vor concura casele depe str`zile : [oseaua Bucure[ti, str. Mare si Fierari.Prof. Claudiu Stoian

» |n prim`vara anului 1991 amtrecut prin Ciorog=rla cu so]ul [icu un fost coleg de facultate, omumblat prin ]`rile Apusului,pasionat de arhitectur` si etno-grafie.

Conf. Universitar Minodora Stan

Ne-am plimbat cu ma[ina laralanti pe uli]ele satului. |n sineamea credeam c`-l impresioneaz`casele si gospod`riile a[ez`riirurale. Se uita parc` absent in

dreapta [i \n st=nga tres`rind lahurduitul ma[inii ce trecea ]an]o[`prin gropile ad=nci ale drumurilor.

Musafirul n-a mai putut r`bda [i,pe un ton lini[tit, a \ntrebat ap` sat:,,nu-i a[a c` aici este o coloniemuncitoreasc`? „I-am r`spuns pli -n` de uimire c` e un sat obi[nuit cucase construite prin anii ’60 ,,Nu sepoate!”, a replicat, „toate caselesunt la fel, zidite dup` ace la[i pro -iect. Oare, „oamenii ace[tia nu auimagina]ie , se copiaz` unii pe al]ii?P=n` [i propor]iile construc]iilor

sunt identice’’ A[a erau s`tenii dina doua jum`tate a secolului trecut.Dac` cineva devia de la tiparullocal, era \ntrebat cu repro[: „de cefaci cutare lucru a[a? La noi nu seface altfel, se face ca la ceilal]i”.Trebuia s` fie totul tras la indigou.

Genera]iile actuale sunt altfel;au imagina]ie, vor originalitate sidiversitate arhitectonic`. Acum eru[inos, uneori scandalos, s` co -piezi pe cineva.

CONVIGE}I-V~ PRIVINDCASELE DIN PAGINA „TOP 8”

Top 8

Str. Mare nr 111 Proprietari: {tefan [i Floren]a Dumitru Str. Mare Nr 86 Proprietari: Marin [i Gheorghe Raicu

Str Mare Nr 65 Proprietari: Petru[ [i Mariana Dumitru Str. Mare Proprietari: Ion [i Florica Iordan

Sos. Bucure[ti Nr 103 Proprietari: Florea [i Maria T`nase Sos. Bucure[ti Proprietar: Marin Dumitru

Sos Bucure[ti nr 140: Theodor [i Elisabeta Br`tulescu Str Fierari 14 Proprietari: Victor [i Doina Tecu

1 2

3 4

5 6

7 8

APRILIE 2008 ZIARUL DE Ciorog=rla 07

Reflector

Opinia cet`]enilor

„Sunt foarte mul]umit deasfalt. Am sc`pat de cismelede cauciuc, de noroi [i depraf. R`m=ne problema[an]urilor [i a pode]elor.

Cum se procedeaz` ? Dac`s`p`m noi [an]urile trebuies` avem un proiect; daca nile amenajeaz` Prim`ria, s`ne spun`. Ne-am s`turat deg`l`gia motocicletelor, desticlele sparte aruncate pedrum. Vrem ca poli]ia s` fac`raiduri mai dese pentru c`nu ne sim]im proteja]i. S` fieamenda]i cei care \ncalc`ordinea public`.”

» STOICA VASILE

» Ce crede]i c` ar mai trebui f`cut\n comun` pentru ca voi s` tr`i]imai bine ?

Am adresat aceast` \ntrebaremai multor ce t` ]eni din satul D=r vari. Iata opiniile lor:

str. Dealului nr. 72

„C=nd se va asfalta [i stradanoastr`, va fi o mare bucuriepentru mine [i familia mea.Ar fi de dorit ca \n D=rvari s`avem un teren de fotbal [iun punct sanitar. Cet`]eniitrebuie s` men]ina cur`]enia\n cur]i [i pe strad`. E mult`g`l`gie, motocicli[tii \]i punvia]a in pericol. Cred c` ar fibine ca un poli]ist de la posts` fie deta[at in satul D=rvarisau s` fie infiin]at un post degardieni publici permanentpentru a se men]ine ordineasi buna convie]uire. Poli]ia s`-[i fac` sim]it` prezen]amai des, ziua [i noaptea pestrada 1 Martie.”

» RADU NICULAE str. 1 Martie nr. 13

„Asfaltul e cel mai bunlucru care s-a f`cut \nultima vreme. Ar trebuis` se fac` si canalizareaurgent. Rug`m Prim`rias` intervin` la conduc-erea RATB [i s` rezolveproblema transportului \ncomun. {oferii de laRATB trateaz`, in secret,cu firmele particulare [ile cedeaz` curse, fac \na[a fel, \nc=t s` profitenumai particularii.”

» {TEF~NESCU MIHAIstr. Dealului nr. 54

„Vreau s` [tiu dac` por]iunea dedrum de la inst. Cantacuzino p=n`la ie[irea din D=rvari spre T=ntavaeste drum comunal sau face partedintr-un drum de subordonarejude]ean`. Cet`]enii vor ca aceast`strad` s` fie pietruit`, s` se astupegropile [i, eventual, s` fie asfaltat`.Transportul \n comun cu ITB-ul las`mult de dorit. Eu [i fetele mele,eleve la licee din Bucure[ti, facemzilnic naveta. M[inile RATB circul`la \ntamplare, nu respect` un orardinainte stabilit, nu se eliberez`abonamente iar noi nu putem s`suport`m o cheltuial` a[a de mare.{oferii de la ITB sunt \n]ele[i cu ceiparticulari [i le cedeaz` curse.Rug`m Prim`ria s` intervin` pel=ng` conducerea RATB pentru areglementa situa]ia.”

» GRIGORE EMILIAstr. 1 Mai nr. 26

„Cred c` trebuie s` se fac`canalizare \nainte deasfaltare. Am auzit c` estemai modern s` se fac`canalizare prin zona[an]urilor. Oricum ar fi,canalizarea e necesar`. Pe strada noastr` suntoameni s`raci. Ar fi bine s`se bage gaze la costuri maimici; Ori s` fie g`si]i spon-sori sau s` suporte Prim`riao parte din cheltuieli pentrua-i ajuta pe oameni. Pestrada Piersicilor sunt mul]ilocuitori f`r` acte. C=nd [icum li se vor eli bera actelenecesare ?

» DU}~ DUMITRUstr. 1 Martie nr. 13

„A[tept`m asfaltarea str`zii. S` nu ne ocoleasc`, cum au f`cut al]ii.C=nd plou`, apa intr` in cur]ile noastre [i b`lte[te pe drum. Ar trebuis`pate [an]uri. M` intreb: Le s`p`m noisau le face Prim`ria? Pe strad` e g`l`giep=n` noaptea t=rziu. Cine ne asigur` lini[tea? A[tept`m poli]ia !”

» GHENEA IONstr 1 Martie nr. 25

„|n sf=r[it, d-le Profesor, pot s` comunic [ieu cu mult` lume, s`-mi spun ofurile.P=n` acum e bine. E bine c` [i \n comunanoastr` se mi[c` ceva. Nu s-a mai con-struit pentru cet`]eni de patruzeci de aninici m`car un chio[c. Eu sunt mul]umit [im` bucur c` merg pe asfalt nou, c` [icopiii no[tri vor merge la toamn` \n [coli[i gr`dini]e noi. P`i, cum s` nu fie bine ?Eu stau pe scaun la poart` [i strada mi seasfalteaz`. Sunt spectator. Vin al]ii [i-mifac pode] la poart`, \mi amenajeaz`[an]urile. Dac` eu, ca cet`]ean nu cheltui-esc nimic [i numai profit de multe avan-taje, \nseamn` c` cineva se g=nde[te lanoi. \i mul]umesc d-lui Nicolae Victor [i sunt al`turi de el.Las` domnule [tiu c` n-a \nceput campa-nia electoral`, dar am dreptul s`-mi spun[i eu parerea ? Sunt sup`rat pe b=rfitorii

care fac propaganda c` Primarul e vene-tic. P`i este venitic un om care locuie[tede o via]` aici, are cas`, so]ie [i copiin`scu]i aici e cunoscut [i este ata[at decet`]eni [i de aceste locuri? E de-al nostru[i-l respect. A f`cut multe pentru noi !Prefera]i un localnic care nu face nimicpentru comun` [i cet`]enii ei, numai c` s-a n`scut aici? Bine, hai s` trecem la alteprobleme!Ciorog=rlenii si d=rvarenii sunt to]i aino[tri, s` fie trata]i la fel.S` nu v` mire: Vreau s` aflu dac` exist`cu adev`rat, cum spune legenda, untunel care trece pe sub r=ul Ciorog=rla [ileag` M`n`stirea de conacul lui Giugurtu.Cui s` m` adresez ?Propun ca strada Ana Ip`tescu s` se\ntind` de la C`minul Cultural p=n` unde\ncepe comuna Domne[ti.”

» DOANC~ DUMITRUstr. Ana Ip`tescu nr. 89

|n num`rul viitor vomafla [i opiniile unorcet`]eni din comunaCiorog=rla

A consemnat ProfesorIordan Stan

08 ZIARUL DE Ciorog=rla APRILIE 2008

UtileStatistici

Horoscop

Redac]iaSALTIMBOCA Á LA ROMANARe]eta lunii

C`s`torii \n anul 2007

Anonim – R`stignirea lui Iisus [i |nvierea (Tetraevangheliarul de la Dragomirna – 1607)

Datele statistice pe care vi le prezent`m ne-au fostfurnizate de doamna Nec[u Niculina, cea maiveche func]ionar` din prim`rie, [ef` a departamen-tului „Stare civil`”, o doamn` competent`, corect`,punctual` [i plin` de solicitudine cu cet`]enii.

Sursa: www.eastrolog.ro

Redactor [ef: Prof. Iordan StanColaboratori permanen]i:Profesor {tefan Tatu; Prof. IulianaL`z`rescu (autor [i corector); Dir. (adj.)prof. ing. Mihalcea Mariana; Profesor{orop Lidia; Director lcieu Angela PetreDir. adj. liceu Gabi IordanColaboratori:Dir. sc. gen Ilie Tudor; Func]ionar`

Neac[u Niculina; Dir. gr`d. nr. 1 MileaMarioara; Doctor Vasile Chi]u; Doctorveterinar Daniel Pan`; Elev Foca Ciprian

Concept grafic [i tehnoredactare: C`t`lin CiolcaTip`rit la: Marca Invest

Berbec21 martie-20 aprilie

Taur21 aprilie-21 mai

Gemeni22 mai-21 iunie

Rac22 iunie-23 iulie

Leu24 iulie-23 august

Fecioar`24 august-23 septembrie

Balan]`24 septembrie-23 octombrie

Scorpion24 octombrie-22 noiembrie

S`get`tor23 noiembrie-22 decembrie

Capricorn23 decembrie-20 ianuarie

V`rs`tor21 ianuarie-19 februarie

Pe[ti20 februarie-20 martie

Sunteti indispus pentru c nu reu[i]is termina]i la timp ceea ce v-a]i pla -nificat. Starea de nervozitate v poa -te pune \ntr-o situatie nepl`cut fa]`de prieteni [i de persoana iubit . Varecomandam sa va pastrati calmul.

Sunte]i decis s face]i ceva folositor\n cas , dar, dac nu ave]i un plan deac]iune bine definit, ar fi mai bine s`amâna]i. V sf`tuim s v consulta]icu partenerul de via] , mai ales dac`ave]i invita]i.

Este posibil s ave]i un sentiment denemul]umire [i o tendin] accentu-at de a v contrazice cu oricine. Nurisca]i glume \ndr`zne]e pe seamacelor din jur! V sf`tuim s acorda]imai multa aten]ie familiei.

Ciorogârla� Dumitrache Gheorghe – Vasile Ionica Florentina � Bo[cu Ionu] –Ghiu]` Lenu]a � Blaj Vasile – Barbu Lenu]a � Dragomir Florin –Dona Ana Maria � Calota Vasile – Popescu Adriana Claudia � Ghi]`Marian Lauren]iu – Alexe L`cr`mioara � V`leanu Daniel – Ghi]`Anca Florentina � Dragnea Sabin M`d`lin – Safta Dumitra Diana � Dumitru Gheorghe – Amor`ri]ei Elena Beatrice � DumitrachePetru[ – Curelea Nina � Oropoc Sorin – Manole Mihaela � CiucioiCristian – Gheorghe Iuliana � Fr`]il` Ilie Iulian – Mantalea Liliana � Hri[cu Cristinel – Petculescu Georgiana � Stan Ionu] – Ghi]`Elena Petronela � Dumitrache Costel C`t`lin – Toma Mioara � Belcioi Constantin – Ghi]` Florentina � Bratu Iulian – MileaRaluca � Gavril` Ion – Necula Daniela � Coman Marius – DanciuSilvia Nicoleta � N`stase Marius – Stoica Daniela � DumitracheNicu[or – Manolea {tefania � Pologatu Marian – Ghio]` Simona � {erban Silviu C`t`lin – V\lvoi Georgiana � Laz`r Florin – Ilie NelaMarioara � Manole Ionel – Radu Aurelia � Co]ovanu George –Rotaru Mirela � Turleschi Marian – Negoi]` Gina Ana � PopescuGabriel Marian – Dr`gan Alina

Dârvari� Ghidiman Nicolae – Ion Corina � Ghidiman Petric` – CodanMariana � Putan Florin – Ciubotaru Anda Beatrice � GhidimanMarin - Putan Georgeta � Dragomir Loren – Radu Nina � NaunIonu] – Radu Cornelia � Tudose Vasile – Du]` Silvia � IamandiIordan – Nicula Georgeta � Stancu Petric` – Stoica Ana Maria � Radu Marius Costel – Tudorache Florentina � Coman Constantin– Palcu Antoaneta � Roman Marius – Gheorghe Nicoleta � PavelCostel – Avian Nicoleta Elena � Du]` Ion – Preda Cristina � Polexe Alexandru – Mihai Jeni � Dinu Nicolae – AlexandruNiculina � Litoiu {tefan – Olteanu Gabriela � Danac Niculae –Fuduliu Mioara � Savu Florin – Vasile Adriana � Danac Nicu[or –Sandu Iuliana Cosmina � Seceleanu Dumitru – Niculae Elena � Filip George – Zorzon Ana � Zlate Mu[at Valentin – AndreiMihaela � Dumitru Valentin – Gheorghe Florentina � ConstantinFlorian – Constantin Elena

Total: Ciorogârla – 30; Dârvari – 24

Traversa]i o perioad mai dificil , \ncare v preocup mult situa]ia finan-ciar . Reu[i]i, totu[i, s v p`stra]ioptimismul. R`bdarea v ester`spl`tit \n cursul dup`-amiezii,cand primi]i o sum de bani.

Sunte]i optimist [i ave]i [anse dereu[it pe toate planurile. Rela]iile cucolaboratorii decurg foarte bine.Reu[i]i s face]i rost de bani pentru arezolva o problema a partenerului devia] .

Diminea]a, sunte]i stresat de o pro -blem de afaceri. Va trebui s aler-ga]i \n stânga [i-n dreapta ca s orezolva]i, dar eforturile v vor fir`spl`tite. Nu neglija]i rela]iile senti-mentale!

De[i nu prea v mai r`mâne timpliber, ambi]ia de a termina ce a]i\nceput nu poate s v aduc decâtcâ[tiguri. Totu[i, ar fi bine s v orga-niza]i \n a[a fel \ncât s nu neglija]inici familia [i nici rela]iile cu apropiatii.

Dup o perioad nefavorabil peplan social [i sentimental, situa]ia seschimb complet. Bucura]i-v [i nuv mai pune]i atâtea \ntreb`ri! Spresear , afla]i c s-ar putea s pleca]i\ntr-o c`l`torie \n interes de familie.

V recomand`m sa fi]i foarte pru-dent \n tot ce face]i [i \n discutiile pecare le purta]i cu prietenii. Aveti ten -din]a s fi]i impulsiv. Dup`-amiaza, orud apropiat v d o important`sum de bani.

Se pare c nu sunte]i \ntr-o form`prea bun . Nu v asuma]i noi respon-sabilit`]i, pentru c risca]i s v irosi]ienergia! Sunteti predispus la st`ridepresive [i accidente vasculare.P`stra]i-v calmul!

Ingrediente: � 200g mu[chi porc � 200g smântân` � 50g past` ro[ii � 2 felii de [unc` presat` � 50g ca[caval � 100g paste f`inoase (paste scurte) � sare � piper � parmezan.

Mod de preparare: se taie mu[chiul \n 2 felii ro tun depeste care se aplic` [unca presat`. Se frige \n ti gaie pepartea cu [unca presat`, dup` care se \ntoarce [i se

adaug` deasupra ca[cavalul, se frige la foc mic apoi seadaug` smântâna, sosul de ro[ii [i condimentele. Se las`la foc mic aproximativ 3 minu te dup` care se adaug`pastele f`inoase (fierte \nainte).

Se serve[te cald`, pe platou, cu parmezan pres`rat dea-supra, recomandat` impreun` cu un pahar de vin alb, sec.PANNE – VINO v` ureaz` „Poft` Bun`!”

Se anun] o zi tensionat pentrudumneavoastr . Nu este exclus s`ave]i divergen]e cu partenerul devia] , pornind de la o discu]ie pe mar-ginea unei investi]ii importante.St`pâni]i-va impulsivitatea!

Diminea]a sunte]i tentat s v ocu -pa]i de mai multe probleme \n acela[itimp. Din cauza ner`bd`rii, risca]i s`v enerva]i [i s nu mai ave]i nici unspor. Va sf`tuim s v ocupa]i maimult de activitatile casnice.

Tinerelor familii le ur`m [i noi „Cas de piatr`, fe ri -cire, bun \n]elegere, copii frumo[i [i inteligen]i!”