Evaluare NaţionalăModel

Subiectul I (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

Un brad înalt, semeţ, voinic,Privind un fir de iarbă mic,Zicea-ngâmfat : - În zece ani cât m-am suit,Sărmane fir nenorocit!Şi tu eşti tot cum te-am lăsatPe când alături petreceamIn umbra ta necunoscută ;Abia c-o palmă te-ntreceamŞi astăzi te întrec c-o sută.Şi vezi, sunt bun că-mi amintesc.

Şi-am drept să fiu orgolios,Căci ai rămas atât de jos – Abia – abia te mai zăresc.”Firul de iarbă îi zise: - Bine,Eşti mai înalt, e drept, vecine,Şi totuşi între noi, îmi pare,că e grozavă-asemănare:Oricât te-ai înălţa în vânt,Cu fruntea-n nori sau în lumină,O, nu uita – ai rădăcină,Tot ca şi mine, în pământ.

Cincinat Pavelescu, Bradul şi firul de iarbă

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Notează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: semeţ, m-am suit, asemănare.

2. Explică rolul utilizării celor două puncte în versul Firul de iarbă îi zise:3. Precizează două trăsături ale fabulei, identificate în textul dat.4. Selectează, din text, câte un vers care să conţină inversiune, repetiţie şi epitet.5. Prezintă, în 3-5 rânduri,, semnificaţia versului Cu fruntea-n nori sau în lumină.

B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15-25 rânduri), în care să-ţi prezinţi opinia despre semnificaţiile sau despre mesajul fabulei Bradul şi firul de iarbă.

În compunerea ta, trebuie:- să formulezi un punct de vedere despre semnificaţia titlului;- să susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;- să ai un conţinut adecvat cerinţei;- să respecţi limitele de spaţiu indicate.

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

Căile de acces sunt numeroase, însă cele mai cunoscute pornesc din Zărneşti (prin Pră-păstii sau spre cabana Plaiul Foii), din Bran (prin satele Şirnea, Peştera sau Măgura), iar în sud, din Podul Dâmboviţei (prin Cheile Dâmbovicioarei şi ale Brusturetului). Cel mai spectaculos traseu este cel care porneşte din Zărneşti şi urmăreşte Valea Râului, prin Prăpăstiile Zărneştilor – nişte chei deosebit de înguste, cu pereţi verticali sau surplombaţi, întunecate şi ameninţătoare.

În trecut, vuietul pârâului ce însoţea pasul drumeţului era amplificat de ecoul creat între pereţii înguşti. Astăzi, liniştea este stăpânul absolut ce domneşte peste aceste hăuri, căci pârâul a secat (sau curge pe undeva, pe dedesubt, prin golurile subterane ale calcarului în care sunt sculptate prăpăstiile). Vechiul drum, aproape la fel de îngust ca şi albia fostului pârău, şerpuieşte pe lângă impunătorii pereţi ai cheilor, iar alături, cu o treaptă mai jos, îl însoţeşte un altul; dăltuit de râu, el este la fel de alb, dar mai puţin bătătorit. Cu cât mai adânc te afunzi în întunericul Prăpăstiilor, cu atât devin ele mai sălbatice, dar şi mai pitoreşti. La capătul lor, cărările muntelui se ramifică.

Altădată, liniştea minunată a acestor locuri era tulburată de zgomotul maşinilor cu care turiştii preferau să pătrundă cât mai adânc în interiorul masivului. O dată cu declararea Masivului Piatra Craiului zonă protejată şi cu delimitarea ariei Parcului Naţional Piatra Craiului, a fost pusă o barieră care opreşte accesul vehiculelor în Prăpăstiile Zărneştilor. Acum, aici are acces doar adevăratul iubitor al muntelui, cel pentru care poteca şi bocancul sunt cei mai buni prieteni.

(Ionuţ Popa, Prăpăstiile Zărneştilor, în revista Terra Magazin, octombrie, 2003)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat:

- autorul şi revista din care a fost selectat fragmentul;- cele mai cunoscute căi de acces spre Prăpăstiile Zărneştilor;

2. Selectează, din fragmentul suport, doar informaţiile care se referă la trecutul acestei zone şi la prezentul ei, de când a fost declarată Parcul Naţional Piatra Craiului.

3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: Altădată, liniştea minunată a acestor locuri era tulburată de zgomotul maşinilor.

4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: În trecut, vuietul pârâului ce însoţea pasul drumeţului era amplificat de ecoul creat între pereţii înguşti.

5. Precizează în ce părţi de propoziţie pot fi contrase subordonatele din fraza:Linişteaminunată a acestor locuri era tulburată de zgomotul maşinilor cu care turiştii preferau să pătrundă cât mai adânc în interiorul masivului…

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii, în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, cu regent verbul a fi.

B.

În viziunea unor scriitori, muntele, cu întregul său cortegiu de frumuseţi, este considerat raiul pământesc. Redactează o compunere, de 10-15, rânduri în care să realizezi descrierea unui peisaj montan care ţi-a rămas în amintire, valorificând şi ideile din fragmentul suport. În compunerea ta, trebuie:

- să prezinţi muntele şi cel puţin trei elemente ale acestuia; - să-i respecţi convenţiile descrierii; - să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; - să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.