Cimitirul DACIC Din Satul Loman

8/16/2019 Cimitirul DACIC Din Satul Loman

1/9

Cimitirul DACIC din satul Loman, satul “scoborâtor din Zamolxis” – locul undetradi iile precre tine încă se păstreazăț ș

Săpânţa, cu cimitirul său vesel, deosebit de alte cimitire de la noi şi din lume, a

intrat în conştiinţa călătorilor, specialiştilor, doritorilor de inedit, prin poveştile dăltuite în piatră ale celor plecaţi la

cele sfinte. Lumea s-a arătat interesată să le afle, să le vadă, să le ştie. Dar foarte puţini dintre noi am auzit decimitirul de la Loman, o localitate din judeţul lba, unde aproape ai zice de necrezut, se păstrează încă vec!ile

ritualuri dacice, în cazul persoanelor decedate. "u e tot una să mori flăcău ori bărbat aşezat la casa ta. #um nu

acelaşi tipic e pre$ătit femeilor care se duc în lumea cea fără de dor. %n cimitirul despre care vorbim astăzi, sunt, la

multe morminte, în loc de cruci, stâlpi ornamentali. Sau şi o cruce şi un stâlp la un mormânt. &i, ca să vadă

asemenea minunăţii, ca să înţelea$ă, ca să le desluşească misterul, au venit specialişti de departe, din 'ranţa şi din

Spania.

Satul scoborâtor din Zamolxis

Loman( )n sat românesc de ciobani, unde jumătate din an e iarnă $rea şi lupii !ălăduie pe uliţe, în căutare de

pradă. )nde zăpada bloc!ează drumurile şi astupă cărările. )nde oile sunt obiect de tranzacţie şi la căpătâiul

morţilor. )nde bărbaţii zâmbesc doar arar şi femeile obişnuiesc să nu le iasă din vorbă. )nde copiii, învăţaţi de mici

cu munca şi căliţi în lupta cu viaţa, se duc la şcoală doar după data de * octombrie, când coboară, împreună cu

familiile, de la munte cu oile. #ând L-a înfiripat, cu mulţi, mulţi ani în urmă, Dumnezeu a aruncat satul ăsta sus, în

+unţii Sebeşului şi a decis ca toată lumea de aici să oile şi să lucreze lemnul. După cum spun cu mândrie oamenii

locului, rădăcinile lor se pierd adânc, în istorie, pe vremea dacilor. De acolo vin, poate, mândria şi duritatea lor,

fermitatea, le$ătura cu lemnul. De la amolis îşi tra$, cum cred, ei puterea.

Stâlpul veşniciei contra unei oi

De acolo vine cu si$uranţă şi obiceiul ca, atunci când moare un om, în loc de cruce să i se pună la căpătâi stâlpi de

lemn. biceiul este precreştin, după cum se fălesc cu tradiţia lor localnicii, de pe vremea dacilor. "u toată lumea

care trece dincolo este tratată de cei rămaşi la fel, desi$ur, vorbind din punctul de vedere al monumentului funerar.

/ărbaţii neînsuraţi au la căpătâi coloane de lemn, în vârful cărora se află un porumbel şi un clopoţel. %nălţimea

stâlpului de în$ropăciune este dată de anii celui decedat0 cu cât avea mai mulţi, cu atât era mai înalt, iar $rosimea

nu depăşeşete 12 de centrimetri. 3entru că vine din vec!ime, obiceiul cere ca pe stâlp să fie imortalizate şi soarele

şi luna. 3asărea din vârf, reprezentată ca un porumbel, are, cel puţin după cum spun localnicii, două simbolistici0una a sufletului care zboară din trup ca un porumbel nevinovat, alta de 4aia, pasărea care mijloceşte trecerea pe

tărâmul morţii, c!iar moartea însăşi.

Deşi meşterii fac pasărea cu aripile desfăcute, $ata să-şi ia zborul, ea nu porneşte niciodată în mirajul care o

deosebeşte de alte vieţuitoare. 5 un zbor frânt. )n zbor al neantului, înfundat în cimitirul din Loman. #um pentru

un stâlp astfel aspectat se munceşte mai multe zile, deci meşterul nu se încadrează în timpul în care mortul e plâns

de rude şi urmează să fie dus la cimitir, se fac stâlpi, de mai multe feluri din vreme. #ând cineva a fost lovit de

necaz, poate să ac!iziţioneze, contra unei oi 6 atenţie, nu se plăteşte în bani o coloană mortuară 6 ceea ce doreşte

http://www.credinta-adevarata.ro/2015/04/29/cimitirul-dacic-din-satul-loman-satul-scoborator-din-zamolxis-locul-unde-traditiile-precrestine-inca-se-pastreaza/http://www.credinta-adevarata.ro/2015/04/29/cimitirul-dacic-din-satul-loman-satul-scoborator-din-zamolxis-locul-unde-traditiile-precrestine-inca-se-pastreaza/http://www.credinta-adevarata.ro/2015/04/29/cimitirul-dacic-din-satul-loman-satul-scoborator-din-zamolxis-locul-unde-traditiile-precrestine-inca-se-pastreaza/http://www.credinta-adevarata.ro/2015/04/29/cimitirul-dacic-din-satul-loman-satul-scoborator-din-zamolxis-locul-unde-traditiile-precrestine-inca-se-pastreaza/http://www.credinta-adevarata.ro/2015/04/29/cimitirul-dacic-din-satul-loman-satul-scoborator-din-zamolxis-locul-unde-traditiile-precrestine-inca-se-pastreaza/


2/9

şi îi face trebuinţă. #a, de altfel, şi la atelierele mortuare din oraşe, de unde se procură cele necesare

înmormântării la momentul cuvenit. /ărbaţii care au murit însuraţi, au şi ei pasărea morţii pe stâlpul mortuar.

Lipseşte doar clopoţelul, care bărbaţilor neînsuraţi ar fi trebuit să le vestească ursita, adică fata care le este

destinată spre căsătorie. 3asărea se aşează în vârful stâlpului. Se spune că vec!ii daci credeau că dacă pasărea nu

este ţinută 72 de zile pe stâlp, sufletul celui mort intră într-un animal şi nu se mai ridică la cer, unde îl aştepta

amolis.

'emeile nu au parte de stâlpi la căpătâi. Lor li se pun cruci, pe care meşterul a încrustat motive $eometrice. #u

si$uranţă că, păstrate cum sunt de la daci, şi motivele respective au simbolistica lor. "umai că misterul semnelor se

pierde în ne$ura timpului şi meşterii de azi, deşi le fac, nu mai ştiu ce însemană. Dar crucile femeieşti constituie şi

ele, ca şi stâlpii bărbaţilor, adevărate opere de artă. Specialiştii, unii aduşi de misterul în$ropării morţilor, de

departe, din 'ranţa şi Spania, cred că /râncuşi, când a realizat #oloana 8nfinitului s-a inspirat din stâlpii funerari,

folosiţi la în$ropăciune, dar fără pasărea din vârf, în zona #arpaţilor +eridionali. +esajul dacilor a învins astfel

timpul.

Simboluri sacre ale ornamenticii populare

!oi lua în discu"ie simbolurile ornamenticii sacre române#ti, nu pe toate, căci mi$ar lua mult prea mult spa"iu, ci

numai pe câte%a dintre ele, cele mai importante în ima&eria poporului român #i care au directă le&ătură cu

spiritualitatea pelas&o$daco$românescă'

Svastica

(nainte de a clari)ica simbolismul s%asticii atât de lar& răspândit în tradi"iile antice %om spune că s%astica nu este un

semn * simbol politic, în esen"a sa, ea cuprinzând tot ceea ce este mai pu"in politic' +a este un simbol sacral de laori&ine #i până în prezent' +a nu este un simbol exclusi% oriental cum cred unii deoarece ea poate )i întâlnită atât la

amerindieni cât #i în +uropa antică, la &reci cel"i,)iind totodată #i un semn al lui Cristos până în +%ul mediu târziu'

La poporul român s%astica are o importan"ă )undamentală dată )iind )re&%en"a cu care apare peste tot' (n cimitire, în

biserici, pe broderiile costumelor na"ionale, pe per&amentele %oe%odale, etc' -r s%astica , ce pare a se )i deslipit direct

din tradi"ia primordială, .este semnul sau emblema /olului, căci în ade%ar, lumea se în%ârte în 0urul lui, /olul însu#i

rămânând imobil #i nea)ectat de mi#carea pe care o produce1 s%astica nu )i&urează lumea ci ac"inea principiului

https://quadratus.wordpress.com/2009/12/30/simboluri-sacre-ale-ornamenticii-populare/https://quadratus.files.wordpress.com/2009/12/svastica.jpghttps://quadratus.wordpress.com/2009/12/30/simboluri-sacre-ale-ornamenticii-populare/


3/9

asupra Lumii” ' (n acela#i timp însă .Centrul'' este punctul )ix pe care toate tradi"iile se în%oiesc să$l desemneze ca /ol

deoarece în 0urul lui se e)ectuiază rota"ia lumii” 2' +liade ne atra&e aten"ia că în Centrul despre care este %orba se

înal"ă 2untele Cosmic, Arborele cosmic* Arborele !ie"ii identic în tradi"iile românilor cu Axis*Cardines 2undi sau

3tâlpul*Columna Cerului'

A%ând în %edere că tradi"ia românească este una de sor&inte iperboreană$ pelas&ică ar trebui să &ăsim măcar ni#terăsunete ale acestor înceieri prezentate mai sus' 4i a#a si este' 5ăsim în tradi"ia românescă unele credin"e re)eritoare

la Centrul Lumii' 6unăoară se crede că pământul este încon0urat de apa 3âmbetei' Apa 3âmbetei este matca tuturor

apelor, ea )ierbe asemenea apei romanilor 7%ezi Istrul* Dunărea la Cazane8' Acolo e cetatea lui Dumnezeu #i 2ărul

9o#u' :oate apele lumii ies din 2ărul 9o#u se răspândesc în lume #i se întorc la 2ărul 9o#u' 2area în care se a)lă

2ărul 9o#u este 2area ;ea&ră 78, 2ărul 9o#u este -sia /ământului 7 Cardines 2undi * Axis 2undi8' +l se &ăse#te

acolo unde este 6uricul /ământului78,' /e 6uricul /ământului este un 2unte 3)ânt'


4/9

Octogonul

(n .Dic"ionarul de simboluri #i aretipuri culturale” I%an +%see% ne spune următoarele= .Ci)ra opt culcată este

simbolul in)initului' ;umărul opt se pune în rela"ie cu octo&onul – )i&ură intermediară între pătrat #i cerc #i, ca atare,

semni)ică lumea intermediară, între cea terestră conotată prin pătrat #i cea uraniană, simbolizată prin cer” Cristina

/ănculescu ne lămure#te #i mai clar în pri%in"a simbolismului octo&onului = . -cto&onul este simbolul &eometric plan

al Centrului1 simbolul numeric este @n alt simbol &eometric plan ata#at Centrului este

octo&onul stelat'Acest simbol se raportează la aspectul acti%, . )unc"ional”, al Centrului /rin Centru, după cum

a)irmă toate tradi"iile , se )ace le&ătura între Cer #i /ământ' 3imbolul &eometric plan al Cerului este cercul' 3imbolul

&eometric plan al /ământului este pătratul' 3imbolul &eometric plan al Centrului este octo&onul care )ace trecerea de

la pătrat 7 /ământ8 la cerc 7Cer8 #i reciproc”' Ceea ce este mai interesant este că în ornamentică populară româneascăacest simbol este întotdeauna le&at de Columna Cerului sau -sia Lumii , pe care &recii #i romanii o desemnau ca

/olus 5eticus, Axis 2undi #i Carmines 2undi1 Columnă a Cerului care în plan material simbolizează trecerea de la

/ământ la cer #i in%ers după cum octo&onul )ace trecerea de la cerc la pătrat #i reciproc' Interesant este, de asemenea,

#i )aptul că )orma scematică a octo&onului este rezultatul 0uxtapunerii a două cruci= crucea &reacă 7E8 #i crucea 3)

Andrei7F8' -r,numele 3) Andrei deri%ă de la substanti%ul masculin andros care în limba &reacă înseamnă -m, iar -m,

cum am %azut ce%a mai sus, este desemnarea lui Zamolxe ca 3tăpân al Centrului #i 9e&e al Lumii'

:ot I%an +%see% ne mai spune= . -pt este numărul totalită"ii #i al ecilibrului cosmic, reprezentate prin cele opt

direc"ii ale spa"iuni 7 inclusi% &eo&ra)ice8 #i prin roza %ânturilor= patru puncte cardinale #i patru direc"ii intermediare'

Aceasta poate semni)ica însă #i direc"iile mi&ra"iei iperboreene, cu carcater ci%ilizator'-bser%ăm în ceea ce pri%e#te octo&onul sau steaua cu opt col"uri o complica"ie care ne determină să ne oprim asupra

pătratului ca simbol al pământului' @nind %âr)urile celor două cruci %om obtine două pătrate suprapuse simbolizând

un caracter sacral dublu al pământului= 2ama /ământ #i /ământul 3olar 7uranic8' 4i într$ade%ăr, tradi"ia populară

tinde sa ne dea dreptate=”3teua /olară 7desemnând /olul Ceresc unit de Columna Cerului cu /olul terestru ca Centru

al lumii8 este (mpăratul nostru' +ste %e&etoarea cerului' +a e 3te0arul Câmpului' -r, 3teaua /olară )ace parte din

@rsa 2are, după cum cu caracter ursid era reprezenată #i Diana*Artemis, ipostaza mai nouă #i mai . )unc"ională” a

https://quadratus.files.wordpress.com/2009/12/octogon.jpg


5/9

di%inită"ii pământului 5eea'

(n ceea ce pri%e#te pământul .solar” %om spune că această denumire se aplică întotdeauna Centrului din care deri%ă,

atât în plan spiritual , cât #i material, mani)estarea' Aceast pământ solar în tradi"iile anticită"ii se numea 3urGa sau

3iria #i este identic cu ?iperboreea lui Apollo* Zamolxe' !ine să întărească această ima&ine tradi"iile române#ti care

. de )iecare dată când %or să exprime )or"a, măre"ia, )rumuse"ea, luminozitatea, ele 7le&endele – n'n8 )olosesccu%ântul sur= Calul sur, !ulturul sur, mun"ii suri-r în limba română modernă sur înseamnă cenu#iu ceea ce nu

corespunde deloc sensului citat de noi;oi socotim că în realitate acest sur este 3oarele în limba primordială'

A)irmăm ciar că .întunecarea” cu%ântului ne con%in&e, căci ea corespunde . întunecării” inerente le&ii de

des)ă#urare a ciclului”' /rin urmare #i octo&onul este un simbol care le&itimează tradi"ia românească ca urma#ă

directă a celei pelas&o$iperboreene'

Funia şi şarpele

4arpele este un simbol extrem de răspândit #i cu o pluri%alen"ă de în"elesuri, atât poziti%e 7demiur&ice, di%ine8 cât #i

ne&ati%e 7in)rernale8' @na dintre principalele semni)ica"ii simbolice ale #arpelui se re)eră la curen"ii cosmici care nu

sunt altce%a decât expresia ac"iunilor #i reac"iunilor )or"elor emanate de cer #i, respecti%, de /ământ' @nirea dintre

Cer #i /ământ este mani)estată tocmai prin ace#ti curen"i pentru că )ără ei aceasta nu s$ar produce' Atunci când

#arpele are aceasta semni)ica"ie , este cel mai adesea asociat unor simboluri axiale cum ar )i arborele sau bastonul'

La români 4arpele este consubstan"ial cu arborele cosmic 7 bradul sau 2ărul 9o#u8 #i de aceea îl &ăsim în icono&ra)ia

primară încolăcit pe arborele lumii' Din unele %ariante ale miturilor cosmo&onice române#ti reiese că #arpele a

preexistat cosmosului #i a ie#it odată cu arborele cosmic din apele primordiale' După părerea lui !' Lo%inescu #arpele în )ormă de 3 , străpuns la mi0loc de o să&eată simbolizează )ixarea mercurului alcimic, ce este considerat ca un

principiu )eminin' Ceea ce este de$a dreptul curios este că &eo&ra)ia +uropei #i mai ales a zonei 6alcanice se 0oacă cu

noi' 4arpele sub )orma lui 3 este desenat în plan &eo&ra)ic de lan"ul 2u"ilor Carpa"i 6alcani care, culmea, este

străpuns la mi0loc de Axul lumii, care este situat în 6uce&i #i cunoscut sub numele de Columna Cerului' 4arpelui în

)ormă de 3, prezent #i în cazul s%astcii cu bra"ele curbate încipuind doi #erpi suprapu#i, i se asociază ca simbol

eci%alent spirala dublă ce se re&ăseste pe moti%ele ornamentale ale Columnei Cerului în ornamentica românească'

https://quadratus.files.wordpress.com/2009/12/caduceu.jpg


6/9

3imbolismul dublei spirale este eci%alent, dintr$un anumit punct de %edere, cu simbolul Gin*Gan& care, la randul său

este prezent natural pe )ata de ;+ a %âr)ului -colit din 6uce&i, #i care este le&at de simbolismul -ului Lumii ale cărui

două 0umătă"i, atunci când se despart, de%in Cerul #i /ământul' Amprenta acestui principiu s$a păstrat în ambele

0umătă"i după separare'= pe /ământ se identi)ică cu traseul sinuos al mun"ilor Carpa"i$6alcani străpuns de Axis

2undi în centru iar pe cer în constela"ia Dra&onului, constela"ie circum polară care după cum obser%ă !' Lo%inescuare tocmai )orma lan"ului muntos' Alt)el spus Costela"ia Dra&onului #i dublul său dacă sunt luate împreună #i

interconectat, a#a cum ne îndeamnă să )acem însu#i spirala dublă, nu este altce%a decât o iero)anie a #arpelui

primodial' -ri tradi"ile române#ti %orbesc despre un asemenea #arpe numindu$l express (mpăratul 4arpe' +le spun

despre un #arpe uria# care trăie#te sub nisipurile malului mării #i anume într$o por"iune în care se descide o pe#teră

care comunică cu marea #i cu nisipul' 3e spune că acest #arpe este impresionat de către inima unui muritor a cărui

inimă trebuie să bată într$un anume )el pebtru a a0un&e la auzul #arpelui' Când bătăile inimii a0un& la el #arpele

mu&e#te de sub pământ dar nu poate )i auzit decât de cel căruia îi este adresat mu&etul' Aceste tradi"ii mai %orbesc #i

despre un balaur ce stă încolăcit pe -sia Lumii' Acelea#i tradi"ii ne amintesc de Ler (mpărat care locuie#te pe un

munte mare ce nu poate )i &ăsit decât de acela care place lui Ler (mpărat' +ste de semnalat aici )aptul că nici(mpăratul 4arpe nu poate )i auzit decât de acela a cărui inima i$a atars aten"ia' Lucru #i mai ciudat este )aptul că

#arpele 5lGHon, descoperit în tezaurul de statui de la :omis, se termină cu un cap de -2 iar corpul său încipuie o

succesiune de spirale în )ormă de opt' Dacă a%em în %edere aceste identită"i atunci putem spune că împăratul #arpe

identic dintr$un anume punct de %edere cu Ler (mpărat este 9e&ele Lumii, stăpân al centrului care nu este altul decîât

Zamolxe în calitatea de Zeu -m #i Zeu 2o#'

Dacă până acum am %orbit de simbolismul #arpelui la ni%el macrosmic, %om trece spre în"elesurile microcosmice ale

acestuia parcur&ând un initinerar ce presupune o pornire din literatura %edică #i o oprire în tradi"ia romanescă' -

trecere de la re&ele lumii la protectorul casei #i )amiliei'

@n mit cosmo&onic %edic ne spune că 4arpele primordial înainte de creerea lumii plutea imobil pe oceanul uni%ersal

de lapte' -r, este #tiut că pentru români casa este un microcosmos cu %alen"e sacre' Iar tradi"iile le&ate de casă

implică existen"a unui #arpe al casei, de culoare albă ce stă în peretele sau sub pra&ul casei, nu mu#că, nu )ace rău

nimănui ci doar ticăie moti% pentru care mai este numit #i ceasornicul casei' (n descântecele române#ti preluate #i de

cultura modernă se spune= . 3arpele casei,alb,*


7/9

Crucea apare sub di)erite )orme în ornamentica populară #i este de o %ecime mult mai mare ca si cr#tinismul' Crucea

este în primul rând osatura octo&onului în dublă )ormă 7E #i F8 #i a s%astiicii în )orma sa simplă de cruce

orizontalăînscrisă cunoscută sub numele de cruce &reacă'

(n simbolismul tradi"ional crucea este asimilată arborelui cosmic căci . prin cruce centru se operează comunicarea

cu cerul”' (n cre#tinismul popular nu se scimbă cu nimic situa"ia . Crucea , )ăcută din lemnul Arborelui Cuno#tin"ei

6inelui #i 9ăului, este identi)icată sau se substituie arborelui cosmic1 ea este descrisă ca un arbore care urcă de la

pământ la cer, copac %e#nic care stă în mi0locul cerului #i al pământului spri0inind cu tărie uni%ersul sau arborele %ie"ii

plantat pe 5ol&ota' /e de altă parte numeroase texte patristice compară crucea cu o scară, cu o coloană sau cu un

munte” toate simboluri ale lui Axis 2undi sau -sia Lumii'

Cu atât mai mult cu cât crucea %erticală 7crucea răsti&nirii cu bra"ul %ertical mai lun& #i cel orizontal mai scurt8 prin

axul său %ertical reprezintă tocmai axul lumilor iar cel orizontal reprezintă planul terestru în care se mani)estă

principiul coborât de$a lun&ul Columnei Cerului în mani)estare'

@n alt simbol al Centrului este crucea orizontală care însă se raportează numai la un sin&ur plan de existen"ă 7lumea8

simbolizând expansiunea lumii în discu"ie, pornită din centrul crucii după ima&inea principiului simbolizat

întotdeauna de punctul central al crucii' După acest principiu al crucii orizontale s$a ptrecut mi&ra"ia pelas&o$

iperboreană dinspre centru 7Dacia8 spre cele patru zări'

La cele mai sus amintite pare sa se raporteze #i crucea orizontală a)lată în %âr)ul unui ax piramidal situată pe

acoperi#ul unei clădiri din incinta 2ănăstirii Ialomi"ei a)lată în imediata %ecinătate a muntelui s)ânt'

Stâlpul funerar

https://quadratus.files.wordpress.com/2009/12/cruce-celtica.jpg


8/9

3tâlpul )unerar daco$românesc este identic cu Axa Lumii al cărei eci%alent este Arborele !ie"ii ce cre#te în Centrul

Lumii sau în 6uricul /ământului' -r pentru români Copacul !ie"ii este bradul care uneori este asimilat unui par ce

ie#ise din noianul de ape #i este pus la capătaiul mortului' 9omulus !ulcănescu aminte#te de parul )unerar dac

reprezentat pe Columna lui :raian, par care s$a trans)ormat mai apoi în colonetă )unerară' @neori bradul este tăiat #i

plantat la căpătâiul mormântului= .Dar ei când m$au pus *(n mi0loc de câmp*cânii să$i aud*Cum latra$a pustiu,3i

urla$a mu"iu*3i sa mai aud * Coco"ii cântând*2uieri mimăind 7 0elind8 *#i preo"i cetind*'* +i m$au îmbunat* că ei

ma sădesc* ;u ma secuiesc* 4i ei m$au mintit* Ca m$au secuit*Jos la rădăcină*Cu )um de tămâie*2ai pe la

mi0loc*Citi de busuioc*:ot milă #i )oc*3us la cren&urele*Ci"i de oce#ele*:ât milă #i 0ele”'

Con)orm aceluia#i 9' !ulcănescu stâlpii )unerari costituie cate&oria cea mai raspândită de monumente mitice )olosite

de români' +i )ac parte inte&rantă din piesele rituale ale înmormântării a#ezându$se pe mormânt' Ca #i alte însemne

stilimor)e )unerare între care men"ionăm târu#ul suli"a sau să&eata bradului, crucea sau troi"a, stâlpul este un simbol

al Columnei Cerului care, la rândul ei, este un substituit al Arborelui Lumii'

(n tradi"iile #i datinile românilor Arborele Lumii sau Arborele Cosmic este locul de pornire al unei călătorii către

zonele cunoscute si necunoscute le cosmosului' +scaladarea nu se poate )ace de către oricine #i oricând' Au acces, înanumite condi"ii #i cu anumite restric"ii doar eroii, oamenii ini"ia"i #i mor"ii care au dus o %ia"ă %irtuoasă' De alt)el,

obiceiul de a se marca cu menire, succedanee ale Columnei Cerului, mormintele eroilor #i ale oameilor de seamă este

)oarte %eci datând din epoca pelas&ilor' +roii călătoresc prin mi0loace numai de ei #tiute #i uneori sunt a0uta"i de

animale )abuloase /asărea 2ăiastră sau /asărea 3u)letului de exemplu, ce uneori este reprezentată în simbolistica

stâlpului )unerar printr$o pasăre plasată în %âr)ul lui'

Această axă a lumii este identică cu pomul %ie"ii care cre#te în centrul lumii sau în 6uricul /ământului' /rin urmare #i

un stâlp )unerar poate simboliza Centrul Lumii ca de alt)el #i Coloana In)initului care$l reprezintă' @n ast)el de centru

nu apar"ine spa"iului pro)an, &eometric, ci sp"iului sacru în care se poate realiza comuniunea cu cerul sau cu lumea

subterană' +l este punctul paradoxal al rupturilor de ni%el, punctul în care se poate transcende lumea )izică' :ocmaiprin )aptul că aici în centru se transcende lumea sensibilă, se transcende implicit #i timpul ,durata, ob"inându$se

prezentul continuu atemporal'

4i pentru a concide %om spune că în tradi"iile române#ti lumea subterană unde mer&e su)letul #i trupul mortului

într$o prima )ază, lumea sensibilă unde rămân cei ce au supra%ie"uit răposatului, #i lumea celestă unde se retra&e

după o perioada su)letul celui plecat sunt unite tocmai de acest Axis 2undi sau Columna a Cerului' Acesta este

moti%ul pentru care #i în prezent în tradi"ia românescă rezidă un puternic cult al strămo#ilor' 2ai trebuie spus că

https://quadratus.files.wordpress.com/2009/12/nepidiszitom1.jpg


9/9

acest Centru al Lumii este săla#ul, ca să spuneam a#a, al 9e&elui Lumii* Zamolxe, stapân peste lumea de dincolo în

calitatea sa de Ler împărat'

zamolxe

6iblio&ra)ie

K' 9ene 5uenon, 3imboluri ale #tiin"ei sacre, 6uc,KM' !' Lo%inescu, Al patrulea a&ealâc,6uc,K

N' Cristina /ănculescu, :aina Oo&aionului, muntele scaru al dacilor, 6uc, PP

B' Isac +%dee%,Dic"ionar de simboluri si aretipuri culturale,:imi#oara,KB

Q' !'Lo%inescu, Dacia ?iperboreană,6uc,KR

R' 9' !ulcănescu, 2itolo&ie română,6uc,KQ

M' 9' !ulcânescu, Columna Cerului,6uc,KM

Cimitirul DACIC Din Satul Loman

Documents

Transcript of Cimitirul DACIC Din Satul Loman