Ciclul Biologic de Viata Intreg

3
CICLUL BIOLOGIC DE VIATA INTREG (MULTIANUAL) Ciclul de vita intreg(multianual) sau ontogenetic exprima totalitatea etapelor si a manifestarilor de viata desfasurate intr-o anumita succesiune, prin care trec plantele de la obtinerea lor din samanta sau pe cale vegetativa, pana la moarte. Ca plante perene lemnoase semilemnoase cu ciclul ontogenetic de lunga durata si cu adaptare la periodicitatea conditiilor climatic(vara/iarna),isi desfasoara procesele vitale asemanator intregului regn vegetal de crestere, fructificare si uscare, insa diferit de plantele anuale ca si de plantele lemnoase sa semilemnoase din zona climatului clad unde frunzele cad esalonat. Cresterea nu se intrerupe o data cu fructificarea , iar fructificarea nu e urmata de uscare. Cele 3 procese variaza ca intensitate de manifestare in evolutie corelat cu varsta plantelor. In zona temperate ele au o manifestare ciclica de incetinire si stagnare pe durata toamna-iarna si o desfasurare intense pirmavara-vara. Ciclul biologic intreg ca rezultat al insumarii cilcurilor de viata anuale se exprima in ani, iar durata de viata a plantelor=longevitate. Factorii care influenteaza longevitatea sunt de natura biologica, ecologica si tehnologica. Biologici: specia si soiul(exercita influenta corespunzatoare bazei genetice specific ,ex.nucul si castanul ,urmat de mar par, traiesc mai mult decat piersicul si caisul.), gradul de perfectionare a lor pe calea ameliorarii(ex.merele mai vechi Patul,cretesc,sovari traiesc mai mult decat joathan ,golden, ionared) si metoda de inmultire folosita(sunt mai longevivi pomii pe radacini proprii obtinuti pe cale generative,decat cei pe cale vegetative-altoire,butasire,micropropagare). Factorii ecolog influenteaza longevitatea pomilor prin nivelul la care sunt satisfacute cerintele fiecarei specii s soiuri de altoi/portal. Factorii tehnologici- o tehnologie de cultura practicata la nivel superior ridica potentialul productiv si de calitate al pomilor si in parallel, longevitatea in productie. PERIOADELE DE VARSTA IN CICLUL BIOLOGIC DE VIATA INTREG 1.PERIOADA EMBRIONARA-incepe odata cu fecundarea ovulului si se incheie cand germinea semintele. La speciile alogame descendentele nou formate sunt hibrizi intre soiurile ce au participat la polenizare si fecundare. Din canasta cauza puietii hibrizi manifesta o variabilitate fenotipica mai mult sau mai putin evidenta si o mare plasticitate ecologica. In majoritatea cazurilor hibrizii obtinuti au caractere si insusiri inferioare ambilor parinti. La majorit soiurilor in momentul recoltarii fructelor,semintele sunt mature morphologic,dar nu si fiziologic-nu germineaza. Maturitatea fizio se atinge numai dupa perioada de postmaturare, in conditii de t 0 grade si cu o umiditate de aprox 60% la nivelul semintelor, iar in mediul de stratificare de 28- 30%. La cires si visin perioada de postmat este mai lunga comparative cu gutuiul,marul,parul. Daca t in mediul de stratificare se mentine intre 0-4 grade,durata perioadei de postmaturare se injumatateste. Daca t scade sub 0 grade, procesul se opreste si se reia cand t>0 grade, la fel cu t>10 grade. Aceasta perioada se incheie cand incep as germineze semintele. 2.PERIOADA DE TINERETE-JUVENILA incepe de la germinarea semintelor, iar la pomii altoiti pornirea in vegetatie a mugurelui altoi. Ea se incheie cand apar primele flori si fructe. Ea durea in functie de precocitatea specie la inmultirea prin seminte sau de combinatia altoi-poraltoi. La piersic tine 2-3 ani,iar la mar,nuc,castan 10-12 ani. In canasta perioada ei nu au capacitatea de forma flori si fructe. Pe parcursul acestei perioade are loc si stabilizarea relativa a caracterelor insusirilor organelor vegetative-rezistenta la seceta,ger,boli,daunatori. Ritmul de crestere al organelor epigee si hipogee este intens. Fenomenul de polaritate se manifesta intens favorizan etajarea naturala a ramurilor in coroana. Sist radicular creste mai intens decat partea aeriana. Spre sfarsitul perioadei de tinerete pe cresterile anterioare se formeaza ramurile de garnisire prefructifere. In perioada de tinerete ciclul annual de vegetatie se incheie toamna mai tarziu, c

Transcript of Ciclul Biologic de Viata Intreg

Page 1: Ciclul Biologic de Viata Intreg

5/7/2018 Ciclul Biologic de Viata Intreg - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ciclul-biologic-de-viata-intreg 1/3

 

CICLUL BIOLOGIC DE VIATA INTREG (MULTIANUAL)

Ciclul de vita intreg(multianual) sau ontogenetic exprima totalitatea etapelor si a

manifestarilor de viata desfasurate intr-o anumita succesiune, prin care trec plantele de la

obtinerea lor din samanta sau pe cale vegetativa, pana la moarte. Ca plante perene lemnoase

semilemnoase cu ciclul ontogenetic de lunga durata si cu adaptare la periodicitatea conditiilor

climatic(vara/iarna),isi desfasoara procesele vitale asemanator intregului regn vegetal de

crestere, fructificare si uscare, insa diferit de plantele anuale ca si de plantele lemnoase sa

semilemnoase din zona climatului clad unde frunzele cad esalonat. Cresterea nu se intrerupe odata cu fructificarea , iar fructificarea nu e urmata de uscare. Cele 3 procese variaza ca

intensitate de manifestare in evolutie corelat cu varsta plantelor. In zona temperate ele au o

manifestare ciclica de incetinire si stagnare pe durata toamna-iarna si o desfasurare intense

pirmavara-vara. Ciclul biologic intreg ca rezultat al insumarii cilcurilor de viata anuale se

exprima in ani, iar durata de viata a plantelor=longevitate. Factorii care influenteaza

longevitatea sunt de natura biologica, ecologica si tehnologica. Biologici: specia si

soiul(exercita influenta corespunzatoare bazei genetice specific ,ex.nucul si castanul ,urmat de

mar par, traiesc mai mult decat piersicul si caisul.), gradul de perfectionare a lor pe calea

ameliorarii(ex.merele mai vechi Patul,cretesc,sovari traiesc mai mult decat joathan ,golden,

ionared) si metoda de inmultire folosita(sunt mai longevivi pomii pe radacini proprii obtinuti pecale generative,decat cei pe cale vegetative-altoire,butasire,micropropagare). Factorii ecolog

influenteaza longevitatea pomilor prin nivelul la care sunt satisfacute cerintele fiecarei specii s

soiuri de altoi/portal. Factorii tehnologici- o tehnologie de cultura practicata la nivel superior

ridica potentialul productiv si de calitate al pomilor si in parallel, longevitatea in productie.

PERIOADELE DE VARSTA IN CICLUL BIOLOGIC DE VIATA INTREG

1.PERIOADA EMBRIONARA-incepe odata cu fecundarea ovulului si se incheie cand germinea

semintele. La speciile alogame descendentele nou formate sunt hibrizi intre soiurile ce au

participat la polenizare si fecundare. Din canasta cauza puietii hibrizi manifesta o variabilitate

fenotipica mai mult sau mai putin evidenta si o mare plasticitate ecologica. In majoritateacazurilor hibrizii obtinuti au caractere si insusiri inferioare ambilor parinti. La majorit soiurilor in

momentul recoltarii fructelor,semintele sunt mature morphologic,dar nu si fiziologic-nu

germineaza. Maturitatea fizio se atinge numai dupa perioada de postmaturare, in conditii de t 0

grade si cu o umiditate de aprox 60% la nivelul semintelor, iar in mediul de stratificare de 28-

30%. La cires si visin perioada de postmat este mai lunga comparative cu gutuiul,marul,parul.

Daca t in mediul de stratificare se mentine intre 0-4 grade,durata perioadei de postmaturare se

injumatateste. Daca t scade sub 0 grade, procesul se opreste si se reia cand t>0 grade, la fel

cu t>10 grade. Aceasta perioada se incheie cand incep as germineze semintele.

2.PERIOADA DE TINERETE-JUVENILA incepe de la germinarea semintelor, iar la pomii altoiti

pornirea in vegetatie a mugurelui altoi. Ea se incheie cand apar primele flori si fructe. Ea dureain functie de precocitatea specie la inmultirea prin seminte sau de combinatia altoi-poraltoi. La

piersic tine 2-3 ani,iar la mar,nuc,castan 10-12 ani. In canasta perioada ei nu au capacitatea de

forma flori si fructe. Pe parcursul acestei perioade are loc si stabilizarea relativa a caracterelor

insusirilor organelor vegetative-rezistenta la seceta,ger,boli,daunatori. Ritmul de crestere al

organelor epigee si hipogee este intens. Fenomenul de polaritate se manifesta intens favorizan

etajarea naturala a ramurilor in coroana. Sist radicular creste mai intens decat partea aeriana.

Spre sfarsitul perioadei de tinerete pe cresterile anterioare se formeaza ramurile de garnisire

prefructifere. In perioada de tinerete ciclul annual de vegetatie se incheie toamna mai tarziu, c

Page 2: Ciclul Biologic de Viata Intreg

5/7/2018 Ciclul Biologic de Viata Intreg - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ciclul-biologic-de-viata-intreg 2/3

 

ce poate diminua rezistenta pomilor la temperature scazute din timpul iernii. Lipsa fructificarii

favorizeaza cresterea motiv pt care, lucrarile de taiere se limiteaza la strictul necesar impus de

coroana aleasa. Sunt f importante acum lucrarile de dirijare: dresare, inclinare, arcuire ca si ce

secundare:incizia, crestarea, strangularea,torsionarea, frangerea in detrimentul lucrarilor de

taiere. Fertilizarea trebuie as fie echilibrata deoarece excesul de N poate prelungi perioada de

vegetatie si in paralel diminuarea rezistentei la conditiile de iernare. Pt ca aceasta perioda as s

incheie la timp, se recomanda ca in a 2a jumatate a perioadei de vegetatie as se reduca preze

apei si a fertilizarii cu N.

3. PERIOADA DE INCEPUT A RODIRII –inceputul acestei perioade e marcat de aparitia prime

fructe si ea se incheie odata cu realizarea unor productii relative constant de la un an la altul.

Durata acestei perioade poate sa fie de 6-10 ani in plantatiile extensive si mai scurta in cele

intenstive si superintensive. Plasticitatea ecologica se manifesta din ce in ce mai slab, pe masu

ce pomii inainteaza in varsta. La inceputul acestei perioade e posibil ca noul organism sa fie in

puternic infulentat de conditiile ecologice, manifestata prin culoare, marime si epoca de matur

a fructelor. Cresterile vegetative sunt viguroase, lastarii indicatori au lungimea de 60-80 cm,

productia de fructe sporeste de la an la an. Fructele sunt mai mari comparative cu cele

caracteristice soiului, in plina productie. Coroana pomilor se definitiveaza si are tendinete de

indesire. Sist radic isi mareste dimensiunile an de an. In aceasta perioada apare o nouafunctie,cea de fructificare. Raportul intre crestere si fructifiecare este favorabil cresterii in prim

parte a perioadei, si fructificarii in cea de-a 2 a. prin lucrarile care se executa se urmareste

definitivarea formei de coroana si realizarea unui nr cat mai mare de formatiuni de rod. Pe mas

ce se produce indesirea coroanei se elimina ramurile de prisos. Se fac lucrari de fertilizare si

irigare, de combatere a bolilor si daunatorilor, de protejare a recoltei impotriva factorilor natur

critici, de prevenire a caderii premature a fructelor.

4.PERIOADA DE MARE PRODUCTE- e cea mai importanta perioada. Incepe odata cu aparitia

productiilor mari si relativ constante an de an pe o perioada cat mai indelungata. In plantatiile

extensive canasta perioada dureaza 20-25 de ani la pomacee si 10-15 ani la drupacee, iar la ce

intensive si superintensive 8-10 ani. Incheierea acestei perioade e marcata de tendinta descadere a nivelului de productie de la un an la altul. In prima parte a perioadei de mare produc

lungimea lasatrilor terminali/de prelungire este de 30-40 cm, iar in a 2-a parte ajung la 10-15 c

in special in anii cu supraproductie. Procesul care domina este cel de fructificare. Frecvent

ramurile de schelet se arcuiesc sub greutatea fructelor,formand arcade de rodire, coroanele fii

rasfrante sau chiar pandante. In aceata perioada se produce o umbrire in interiorul coroanei ce

ce poate declansa procesul de uscare centrifuga in randul ramurilor de garnisire si chiar cele no

formate, exsitand o stare de echilibru relativ de la un an la altul. Fructele au dimensiuni specifi

soiului, iar fructificarea incepe sa se deplaseze catre periferia coroanei. Perioada de viata activ

se declanseaza primavara mai timpuriu si se incheie toamna mai devreme. In unii ani de

supraproductie apare alternanta de rodire la mar,par,prun respectiv dupa un an cu productiemare urmeaza 1-2 ani cu productie mica, sau chiar fara. Pt a se asigura o fructificare echilibrat

an de an se recoamnda normarea incarcaturii de rod prin taieri in uscat sau pe cale chimica, pr

fertilizarea rationala si completarea deficitului de apa. In partea a 2 a a perioadei de mare

productie se fac taieri mai severe, pt a stimula cresterea. Se face reintinerirea ramurilor de rod

prin indepartarea unei parti din ramificatiile lor-vetrele se simplifica la 1-2 burse viguroase, iar

semischeletul se scurteaza in functie de vigoare. Tratamentele fitosanitare si de prevenirea

caderii premature a fructelor devin prioritare in complexul de lucrari agrofitotehnice.

Page 3: Ciclul Biologic de Viata Intreg

5/7/2018 Ciclul Biologic de Viata Intreg - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ciclul-biologic-de-viata-intreg 3/3

 

5.PERIOADA DE DIMINUARE A RODIRII-recolta scade de la an la an si se incheie prin lipsa

totala a rodirii. La inceputul acestei perioade predomina rodirea, procesul de reinnoire progres

a cresterilor vegetative nu mai au loc, iar uscarea incepe cu ramurile anuale de la periferia

coroanei. Alternanta de fructificare se intensifica de al an la an. Scaderea recoltei an de an

declanseaza crsteri noi cu lastari lacomi. Productia mica se deplaseaza spre periferia

coroanei,fructele sunt mici. Pt a realiza totusi o productie profitabila e necesara imbunatarirea

nivelului agrotehnicin favoarea cresterii vegetative. Lastarii lacomi sunt folositi pt completarea

refacerea coroanei, iar cei care pot determina o indesire a coroanei se elimina de la inel.

Deoarece calusarea ranilor se face mai greu, e necesar ungerea ranilor cu mastic.

6.PERIOADA DE BATRANETE-scade productia de fructe si se usca progresiv ramurile coroane

de la un an la altul. Uscarea se extinde in final pe intreaga coroana a pomilor. Ele incep sa se

usuce din partea terminala, iar la baza lor apar lastari lacomi, in apropierea axului pomului. La

inceputul declinului se poate prelungi exploatarea economica prin taieri de regenerare si de

imbunatatire a conditiilor de hrana.

RELATIILE INTRE CRESTERE SI FRUCTIFICARE- pe parcursul ciclului intreg de viata,intre

crestere si fructificare exista relatii f bine definite. Fructificarea este dependenta de o crestere

echilibrata.