PowerPoint Presentation

Ciclonul tropicalGeneralitati Ciclonii tropicali reprezinta o categorie de fenomene violente, cu caracteristici specifice. Uraganul sau taifunul nu sunt decat nume locale ale acestor fenomene. Un ciclon este, in esenta, o depresiune o zona de presiune atmosferica foarte joasa care se formeaza deasupra apelor calde ale oceanelor, in zona cuprinsa intre cele doua tropice. Este format dintr-o mas mare denoriifurtunoicare, datorit unui sistem devnturi circulare puternice se rotesc tridimensional n form de spiral n jurul unui centru, (n sens retrograd n emisfera nordic i n sens direct n cea sudic).Energiaciclonului provine din degajarea decldurprovenit dincondensareala altitudine avaporilordeapformai la suprafaa oceanului. n senstermodinamic, un ciclon tropical poate fi considerat omain termic.

Ce sunt si cum actioneaza? Toi ciclonii tropicali sunt zone depresiune atmosferic sczut, msurat la nivelul solului. Presiunile nregistrate n centrul ciclonilor sunt cele mai mici care se ntlnesc la suprafaaPmntuluilanivelul mrii.Vaporii de ap formai la suprafaa oceanului au odensitatemai mic dect a aerului, cam 62%, ca urmare ei se ridic. La ntlnirea unei zone de aer cu temperatur mai mic ei condenseaz, eliberndcldura latent de condensare. Aceasta se face treptat cu nlimea, ca urmare temperatura aerului din ciclon crete n jurul axei ciclonului. Cu excepia temperaturii aerului din imediata apropiere a suprafeei oceanului, care este determinat de temperatura suprafeei apei, zona din interiorul ciclonui este mai cald dect cea din jurul su.n centrul ciclonui se gsete o zon lipsit de vnturi i precipitaii, numitochiul ciclonului(ochiul furtunii), furtuna desfurndu-se aparent n jurul su. Ochiul unui ciclon tipic are un diametru de 30- 60kmi poate fi nsorit sau acoperit de nori. Prin contrast, cele mai puternice vnturi se ntlnesc chiar la marginea ochiului.

Clasificaren funcie de intensitate i de locul n care se produc, ciclonii tropicali sunt cunoscuti sub diferite denumiri ca:-uragan, vnt cu viteza de 30- 50m/s (sau orice vnt care, atingnd 12grade Beaufort, provoac distrugeri). Iniial, termenuluragandenumea doar ciclonii tropicali dinMarea Caraibilor;-taifun;-furtun tropical;-furtun ciclonic;-depresiune tropical.

Scara Beaufort Scara Beauforteste o scarempiricpentru descriereavitezeivntuluibazat pe aspectul observat al mrii. Denumirea sa complet esteScara Beaufort a forei vntului. Viteza vntului poate fi msurat precis cu unanemometrui exprimat n metri pe secund, kilometri pe or sau noduri. Era ns util o estimare a vitezei vntului doar printr-o singur observaie a efectelor vntului asupra mrii. n acest scop, n1805amiralulFrancis Beaufort (1774-1857) a elaborat o scar destul de precis pentru aprecierea vitezei vntului, scar care a permis o mai bun informare n marin. Scara are 12 grade Beaufort. Estimarea gradului privind fora vntului se face pentru media vitezei vntului pe o durat de 10minute, iar viteza vntului se msoar la nlimea de 10metri. n acest sens, estimarea vitezei rafalelor de vnt pe scara Beaufort este improprie. Simbolul unitii pe scara Beaufort est bf.

FortaDescriereNoduriKm/hStarea mriiPe pmnt0Calmsub 1sub 1Marea e caoglindaFumul se nal vertical.Frunzelenu se mic.1Adiere uoar1 - 31 - 5Unde care seamn cu siajul petilor, fr spum.Fumul indic direcia vntului. Unele frunze tremur. Girueta nu se orienteaz dup vnt.2Briz uoar4 - 66 - 11Unde care nu se sparg.Se simte adierea pe fa. Girueta ncepe s se orienteze. Frunzele fonesc din cnd n cnd. Pavilionul i flamura ncep s fluture uor.3Vnt slab7 - 1012 - 19Valurifoarte mici. Crestele cu aspectsticlos, care ncep s se sparg.Drapeleleflfie. Frunzele se mic continuu. Grnele ncep s se clatine.4Vnt moderat11 - 1520 - 28Valuri mici (max. 1,5m), cu creste care se rostogolesc, formnd pe alocuri "berbeci".Se ridic praful.Rmurelelese mic vizibil. Grnele se onduleaz. Flamura se ntinde, lund o poziie orizontal.5Vnt tare16 - 2029 - 38Valuri mijlocii (1,8- 2,5m), cu creste care se sparg, eventual cu mprocri.Arborii mici se leagn. Vrful tuturor arborilor se mic.6Vnt foarte tare21 - 2639 - 49Valuri mari, cu creste care se sparg i mproac.Se aude uieratul vntului. Folosirea unei umbrele devine dificil. Srmele telegrafice uier.7Vnt puternic27 - 3350 - 61Valuri mari (pn aproape de 4m), marea e plin de spum.Toi arborii se mic. E greu de naintat mpotriva vntului.8Vnt foarte puternic34 - 4062 - 74Valuri mari (6-7,5m), cu creast arcuit.Unele ramuri se rup.Autovehiculelei pierd direcia.9Furtun41 - 4775 - 88Valuri cu nlimea de 10m, care se rstoarn.Cldirileuoare sunt afectate.10Furtun puternic48 - 5589 - 102Valuri foarte nalte (max. 12m) i violente. Suprafaa mrii este alb i frmntat. Vizibilitatea este redus.Copacii sunt scoi din rdcin. Cldirile sunt afectate.11Furtun violent (tempest)56 - 63103 - 117Valuri excepional de nalte (16m). Navele de tonaj mic i mediu pot fi ascunse de valuri Vizibilitatea este redus.Cldirile sunt puternic afectate.12Uraganpeste 64peste 118Valuri imense. Aerul e plin de spum i ap. Vizibilitatea este foarte redus.Cldirile sunt distruse pe scar mare.Taifunurile Taifunurile sunt fenomene meteorologice extreme care se manifest ca nite ciclonuri de origine tropical care i ating maximul de dezvoltare n partea de nord a Oceanului Pacific. Din punct de vedere meteorologic, un taifun este considerat a fi un ciclon tropical care crete pn la dimensiuni maxime, de regul n vestul prii de nord a Pacificului.Conform clasificrii internaionale, taifunurile sunt acele ciclonuri extrem de puternice ale cror vnturi depesc viteza de 128 kilometri pe or. Turbionul de aer al taifunurilor se rotete n sensul acelor de ceasornic atunci cnd acestea apar n emisfera sudic i contra sensului acelor de ceasornic n cazul taifunurilor din emisfera nordic. Taifunurile pot deveni att de puternice deoarece apele calde ale Pacificului nmagazineaz o cantitate uria de energie. Zonele cele mai afectate de taifunuri sunt Asia de Sud-Est i Marea Chinei. Anual au loc circa 25-30 de taifunuri care se manifest prin vnturi foarte puternice, furtuni violente i ploi devastatoare. Cel mai puternic taifun nregistrat pn n prezent a fost taifunul Haiyan care a atins viteza de 314 kilometri pe or nainte de a devasta arhipelagul filipinez pe data de 8 noiembrie 2013. Taifunul care a fcut cele mai multe victime omeneti a fost taifunul Nina, care n anul 1975 a provocat moartea a peste 100.000 de oameni n China.

Furtunile tropicale Furtuna tropicala reprezinta un sistem meteorologic compus dintr-un grup de vijelii cu descarcari electrice si vanturi ale caror viteze se incadreaza intre 63 si 119 km/h.Furtunile tropicale iau nastere din asa numitele depresiuni tropicale, in care viteza vantului este sub 63 km/h. Majoritatea se formeaza deasupra apelor calde ale oceanelor din zonele tropicale. In aceste regiuni aerul umed si cald se ridica formand o zona de presiune scazuta si dand nastere unor furtuni cu tunete si fulgere. aerul care se deplaseaza spre centrul de presiune scazuta trece pe deasupra apelor calde ale oceanului si este umezit la randul sau, intretinand astfel furtuna.Pe masura ce aerul cald si umed se ridica vaporii de apa condenseaza si formeaza nori si ploaie. Cand vaporii condenseaza se elibereaza energie. Aceasta energie se numestecaldura latenta, sau caldura de condensare, si reprezinta cantitatea de caldura care este absorbita sau eliberata de o substanta cand aceasta trece printr-o schimbare de faza in acest caz transformarea vaporilor in lichid.O furtuna este ca un motor caloric. Caldura latenta alimenteaza o furtuna si o intensifica. Aceasta se va intensifica atat timp cat aerul cald si umed va circula catre centrul ei, care, in schimb va continua sa-l atraga. In plus, schimbarea directiei si vitezei vantului cu altitudinea trebuie sa fie mica ( mai putin de 27 km/h ) astfel incat caldura din interiorul furtunii sa ramana in centru.

Uraganul Katrina-2005Uraganul Katrinaa fost unuragancare s-a format pe23 august2005, n timpul sezonului de uragane dinAtlanticdin acel an i care a cauzat distrugeri masive nStatele Unite ale Americii, pe coastaGolfului Mexic. Majoritatea pagubelor materiale i a pierderilor de viei omeneti au fost localizate n oraulNew Orleans, care a fost inundat dup ce sistemul de diguridin zon a cedat; n unele cazuri, la mult timp dup ce furtuna avansase deja spre continent.Alte distrugeri au avut loc n stateleMississippiiAlabama, la distane de pn la 160km de centrul furtunii. Cel puin 1 836 de persoane i-au pierdut viaa din cauza Uraganului Katrina i a inundaiilor care au urmat, acesta fiind cel mai mortal uragan din SUA de dupUraganul Okeechobee din 1928. Pagubele materiale produse de Katrina sunt estimate la 81,2 miliarde dedolari americani(la nivelul anului 2005), cele mai mari pagube produse de un uragan dinistoria Statelor Unite. Eecul catastrofal al sistemului de protecie al oraului New Orleans a declanat anchete imediate n cadrul Corpului de Geniu al Armatei SUA, deoarece aceast instituie are responsabilitatea, prin mandat al Congresului, de a proiecta i construi sistemele de protecie.