Se d` numaicu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul IV Nr. 192 mmiieerrccuurrii 10.06.2009

16 Informa\ia zilei Miercuri 10 iunie 2009

Ce pantaloni scur\ipurt[m vara

aceasta?

C[ldura ne face s[ ne scoatemdin dul[pioare pantalonii scur\i.Dac[ dulapul nu abund[ `nasemenea obiecte vestimentare,fuga la magazin. Totu;i, cepantaloni scur\i purt[m varaaceasta?

S[ ̀ ncepem cu pantalonii scur\icu talie `nalt[, care pot Vtransforma\i foarte u;or `n piesevestimentare oXce sau de sear[. Sepoate opta pentru materiale `nculori sobre ;i cu c]t mai pu\inedetalii pe pantaloni. Dac[ ad[ug[mbretele la o astfel de pereche depantaloni scur\i, combinate cu oc[ma;[, vom ob\ine un stil elegantreinventat. Urmeaz[ pantaloniilejeri ;i largi, comozi, ideali, Ve eidin p]nz[ sau bumbac, de sear[ dinsatin sau cu vol[na;e ori paiete.Practic comoditatea ̀ n cazul acestuigen de pantaloni `nvinge esteticul.Dac[ nu v[ place `n fust[, pute\ialege pantalonii foarte scur\i cu untop lung sau lejer. Pantalonii skinny`;i p[streaz[ un loc `n modasezonului prim[var[-var[, dar mareaten\ie, s[ nu Ve mai scur\i de opalm[ deasupra genunchilor. Nuuita\i s[ accesoriza\i pantaloniiscur\i Ve cu o curea, Ve cu o panglic[ale c[rei capete s[ curg[ gra\ios.Pantalonii scur\i se poart[ cu teni;i,sandale, pantoV, dar se pot combina;i cu cizme, botine sau botine-sandale.

Marius Pop

Pre\ promo\ional pentru absolven\i la salonul “Expressive”

Decupeaz[ afi;ul ;i beneficiezi de o reducere de 10% din pre\ul specialAn de an, `n luna iunie, de pe

b[ncile ;colii ies genera\ii de ab-solven\i. Anul acesta cotidianul“Informa\ia Zilei” prin suplimentulS[n[tate & Frumuse\e `mpreun[ cusalonul de coafur[ Expressive “EvaCzikai”, salonul de manichiur[Magnetic Nail ;i Sun&Make-upStudio te ajut[ s[ Vi cea maifrumoas[.

Deoarece ultimul sunet de

clopo\el este un eveniment im-portant din via\a ta, un sf]r;it ;itotodat[ un ̀ nceput, o ocazie special[de care `\i vei aduce aminte cupl[cere.

Cele trei saloane de frumuse\e`mpreun[ cu cotidianul “Informa\iaZilei” \i-au preg[tit o surpriz[.Decup]nd aV;ul al[turat beneVciezide o reducere de 10% din pre\ulspecial de 95 lei, care include coafur[

de ocazie, manichiur[, pedichiur[ deocazie ;i make-up de ocazie. AstfelbeneVciezi de o schimbare total[ delook, `ntr-un singur loc (salonul decoafur[ Expresive Eva Czikai, str.Mihai Viteazu nr. 20, curteainterioar[).

Pre\ul promo\ional se adreseaz[doar absolven\ilor. Pentru pro-gram[ri suna\i din timp la 0261-713678 sau 0742-266199.

CChhrriissttiinnaa AAgguuiilleerraa

;;ii aallttee mm[[mmiicciicceelleebbrree,, ddeesspprree

bbuuccuurriiiilleemmaatteerrnniitt[[\\iiii

ppaagg.. 88--99

2 Informa\ia zilei Miercuri 10 iunie 2009S[n[tate Informa\ia zilei 15Miercuri 10 iunie 2009 Carier[

Men\ine un programregulat al orelor

de trezire ;i culcare

Apa mineral[ esteindispensabil[pe timp de var[

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Cum sc[p[m de ridurilespecifice v]rstei

Primele semne ale trecerii anilorapar sub forma micilor riduri dinjurul ochilor. Odat[ cu apari\iaacestor riduri Vne e indicat s[ lua\im[suri, s[ nu a;tepta\i s[ se conturezecu adev[rat, pentru c[ va V mult maigreu s[ le face\i s[ dispar[. Esterecomandat ca `n Vecare sear[,`nainte de culcare, oric]t a\i V deobosit[, s[ v[ demachia\i. Ochii potV ;i masa\i, cu un gel hidratant saucu o crem[ special[ pentru ochi, cumi;c[ri circulare `n sens inversform[rii ridurilor. Nu uita\i s[ folosi\iochelari cu Vltru UV at]t pe timp devar[, c]t ;i pe timp de iarn[.

Sezonul cald e `n toi, iarmajoritatea viseaz[ deja la ovacan\[ undeva pe malulm[rii, al oceanului ori alunui lac, dar `n orice caz lasoare.

Iat[ c]teva sfaturi pentru o zinormal[ de plaj[. ~n primul r]ndnu uita\i s[ v[ hidrata\i, be\i minim2 litri de ap[ pe zi. ~nainte cu o zide plecarea la plaj[ ar trebui s[ v[epila\i, mai ales c[ soarele facep[rul inestetic s[ creasc[ mult mairapid. La c[ldur[ apa mineral[ sauspray-ul r[coritor sunt produseindispensabile. Pulverizate pe corp,fac adev[rate minuni. Persoanelecu ten gras sunt cele mai avantajatede soare, f i indc[ le usc[ ;i`ndep[rteaz[ co;urile, le neteze;tepielea ;i le echilibreaz[ dozajul desebum. ~nainte de plimb[rile lasoare nu aplica\i pe fa\[ fond deten, deoarece acoper[ inutil tenul

;i for\eaz[ porii s[ se deschid[pentru a respira. Du;urile desesunt obligatorii ;i ele, dar nufolosi\i de fiecare dat[ s[pun.

Evita\i tranchilizantele

C]nd sta\i la soare trebuie s[evita\i tranchilizantele ;i s[ nu v[da\i pe piele cu parfum, deoareceacesta e fotosensibilizant ;iproduce pete. S[ nu sta\i exageratde mult la soare, mai ales f[r[m[surile care se impun. Dac[totu;i din cauza c[ldurii v[ doarecapul, plimba\i un cub de ghea\[ peceaf[ ;i la `ncheieturile m]inilorpentru a trece durerea. Un altaspect important e ca lenjeria ;irochiile s[ nu fie din fire sinteticesau foarte str]mte, deoareceproduc transpira\ie. Folosi\iregulat creme protectoare ;i cremehidratante pentru corp ;i fa\[.

Ioana Pop

Somnul aduce o mul\imede beneBcii s[n[t[\ii noastre.Iat[ de ce ar trebui s[ \inemcont de c]teva reguli practicede `mbun[t[\ire a calit[\iisomnului, iar psihologulC[lin Secan ni le ;i dezv[luie.

~n primul r]nd, potrivitinterlocutorului nostru, trebuie s[men\inem un program regulat alorelor de trezire ;i culcare, inclusivla sf]r;it de s[pt[m]n[, men\in]ndconstantă ora de trezire chiar cândnu am reu;it să adormim seara laora programată.

“Urma\i o rutin[ relaxant[ seara`nainte de somn< o baie, citit,ascultarea unei muzici lini;tite.Pentru un somn bun e nevoie deun mediu care s[ conduc[ la somn,adic[ s[ Ve `ntunecos, lini;tit,confortabil, cu o temperatur[adecvat[. Dormi\i pe o saltea ;i peo pern[ confortabil[, folosinddormitorul doar pentru somn ;i sex.

Restr]nge\i timpul petrecut `n patdoar pentru aceste activit[\i ;i nusta\i ̀ n pat ̀ nainte de ora de culcaresau dup[ ora de trezire.

|ine\i un jurnalal somnului

Nu m]nca\i cu mai pu\in de 2-3 ore ̀ nainte de culcare ;i practica\iexerci\ii Vzice cât mai des, însă nucu c]teva ore `nainte de ora desomn. Evita\i cofeina< cafea, ceai,suc, ciocolat[, nicotina ;i alcoolul`nainte de culcare”. Dac[ nu reu;i\is[ adormi\i, evita\i s[ v[ g]ndi\i lace consecin\e are acest lucru. Dac[vre\i s[ dormi\i mai mult ̀ n timpulnop\ii, evita\i s[ dormi\i `n timpulzilei. Un pui de somn e folositorziua dac[ urmeaz[ s[ face\i oc[l[torie cu ma;ina. În cazul în careave\i probleme cu somnul,men\ine\i un jurnal al acestuia încare să nota\i aspecte care potinWuen\a somnul.

Eeodora Vladimirescu

Sfaturi pentruinterviul perfect

|ie ce profesie\i se potrive;te?

Interviul de selec\iereprezint[ modalitatea princare angajatorul identiBc[acel candidat carecorespunde cel mai binecerin\elor.

Pentru a v[ prezenta c]t maibine la interviu, trebuie s[ ave\i `nvedere c]teva lucruri. ~n primulr]nd clariVca\i-v[ informa\iiledespre sine ;i a;tept[rile fa\[ depostul vizat. Pe urm[, colecta\i c]tmai multe informa\ii despreorganiza\ie ;i despre postul avut `nvedere. Principalele informa\ii pecare trebuie s[ le cunoa;te\i atuncic]nd v[ ve\i prezenta `n fa\aangajatorului sunt cele legate decaracteristicile organiza\iei, ;ianume structur[, planuri de viitoretc., dar ;i cele legate decaracteristicile postului - atribu\ii,responsabilit[\i, competen\e cerute,posibilit[\i de promovare etc.Preg[tirea personal[ pentru

interviu vizeaz[ preg[tireamotiva\ional[ ;i controlul emo\iilorlegate de participarea la interviuprin formularea unor sugestiipozitive.

Aten\ie la limbajulnonverbal

~n timpul interviului trebuie s[v[ concentra\i ;i asupra mesajelorpe care le transmite\i pe calenonverbal[. Iat[ c]teva elemente alelimbajului nonverbal care creeaz[ oimpresie pozitiv[< str]ngerea cufermitate a m]inii interlocutorului>postura dreapt[ `n timpulinterviului, m]inile `n pozi\ierelaxat[, nu `n buzunar sau`ncruci;ate> privirea vioaie,orientat[ spre partea superioar[ afe\ei interlocutorului> tonul vociiexpresiv, f[r[ a deveni patetic> vocesuVcient de puternic[ pentru asugera `ncredere `n r[spunsuriledate.

Laura Micovschi ~n cur]nd devii absolvent alclasei a XII-a. E cazul s[ te g]nde;tice vei face mai departe, care drums[ ̀ l alegi, ce meserie \i se potrive;te.Iat[ c]teva sfaturi pentru o carier[de succes.

O carier[ de succes este atuncic]nd sim\im pl[cere, atunci c]ndne folosim de talente, atunci c]ndmotiva\iile ;i idealurile sunt `nconcordan\[ cu activit[\ileprofesionale zilnice. Astfel, a aveao carier[ de succes presupune a necunoa;te interesele, motiva\iile ;italentele de care dispunem ;i pecare le dezvolt[m prin profesie.Fiecare, la terminarea liceului, seg]nde;te pe ce drum s[ o apuce ;icare este profesia care i s-ar potrivi.Indicat este ca atunci c]nd ne

alegem profesia s[ ne facem unplan, o idee despre domeniilepentru care avem aVnit[\i ;i s[ neinform[m am[nun\it despre ceimplic[ alegerea unei profesii `ndomeniile respective. Multepersoane spun c[ ;i-au ales oprofesie pentru c[ a;a au vrutp[rin\ii. Important este ca alegereaVnal[ s[ ne apar\in[, pentru c[alegerea profesiei nu e o decizieu;oar[.

O carier[ se cl[de;te `n timp,etap[ cu etap[, ;i presupune mult[preg[tire ;i mult[ r[bdare. A aveao carier[ de succes `nseamn[ aparcurge un drum lung, `n carevom avea parte de urcu;uri, dar ;ide cobor];uri.

Eeodora Pop

Fiecare dintre noi visează săaibă succes în profesia lui, să `;iatingă obiectivele profesionale ;i săaibă cariera la care a visat. Dinp[cate, nu întotdeauna avem successau satisfac\ie profesională.Oamenii de succes au muncit dingreu ca să ajungă acolo unde suntîn momentul de fa\ă ;i ar trebui s[\inem cont de acest lucru, mai alesc[ de regul[ cei din jur nu le v[deforturile, ci numai rezultatul Vnal.

Cu siguran\[ v-a\i ̀ ntrebat care sunttrăsăturile oamenilor de succes. Eiau energie ;i cred în succes, suntîncrezători, curajo;i ;i optimi;ti.Pentru o carier[ de succes trebuie s[crede\i în succesul propriu.Încrederea în sine este esen\ială.Apoi, ̀ narma\i cu succes, analiza\i-vă aspira\iile ;i motiva\iile, trasa\i-vă drumul către succes ;i merge\iînainte, indiferent de ce se întâmplă.

Marius P.

Pentru o carier[ de succes trebuies[ `nvingem toate obstacolele

E;ti `n prima zi de munc[?Atunci cu siguran\[ ai nevoie dec]teva sfaturi. ~n primul r]nd`ncearc[ s[ Vi punctual[, pentru a dadovad[ de respect fa\[ de superiori;i restul angaja\ilor. Adopt[ o \inut[oXce, evit]nd fustele scurte, bluzeledecoltate, fardurile `n exces. Peparcursul `ntregii zile men\ine oatitudine pl[cut[, z]mbe;te, Vipoliticoas[ ;i acord[ aceea;i aten\ietuturor colegilor t[i. Nu `ncerca s[

schimbi mentalitatea sau planul delucru al echipei, nu `\i impunepropriile reguli ;i nu adopta opozi\ie ofensiv[. AW[ `nc[ de la`nceput care sunt regulile scrise ;inescrise ale Vrmei ;i respect[-le. Nuintra ̀ n am[nunte personale cu noiicolegi ;i nu V prea vorb[rea\[, cimai degrab[ ascult[ ;i memoreaz[c]t mai multe informa\ii. Nici oatitudine timid[ nu va V apreciat[.

Ioana V.

~n prima zi de munc[ respect[regulile nescrise ale firmei

14 Informa\ia zilei Miercuri 10 iunie 2009Cuplu Informa\ia zilei 3Miercuri 10 iunie 2009 Familie

B[rba\ii vor mai multdec]t sex de la o rela\ie

Se spune c[ singurul lucrupe care ;i-l doresc b[rba\iieste sexul. Se spune c[singurul motiv pentru care eise angajeaz[ ̀ ntr-o rela\ie, celpu\in la `nceput, este pentrua primi c]t de mult sex `;idoresc. S[ Be acesta adev[rul?:i `n acest subiect, p[rerilesunt `mp[r\ite.

~ntr-adev[r exist[ b[rba\i, mul\ib[rba\i, care ̀ ;i doresc numai sex dela o femeie. Exist[ `ns[ ;i reversulmedaliei. Numero;i reprezentan\iai sexului masculin sunt de acord c[sexul nu este suVcient pentru amen\ine o rela\ie. Ba mai mult, totmul\i sunt ;i aceia care sus\in c[ nuar accepta s[ aib[ doar o rela\iesexual[ cu o femeie, f[r[ a se implicaafectiv. Ei bine, pentru mul\i b[rba\isexul nu reprezint[ dec]t o parte,important[ ce-i drept, dar nu totuldin ̀ ntregul unei rela\ii. ~n privin\alucrurilor pe care ;i le doresc,b[rba\ii de fapt nu se deosebesc defemei. Cu toate acuzele care li seaduc din partea reprezentantelorsexului frumos, ;i b[rba\ii caut[acea persoan[ unic[ ce s[ ler[peasc[ inimile ;i s[ `i fac[ ferici\ipe termen lung. Cele mai multedintre femei ̀ ns[ nu sunt con;tientede acest lucru ;i nu realizeaz[ c[ ;i

b[rba\ii se implic[ afectiv `ntr-orela\ie, la fel de mult ca ;i ele. Iar `nceea ce prive;te sexul... Ve ei b[rba\isau femei, cu to\ii `;i doresc o via\[sexual[ cel pu\in satisf[c[toare ;i cuto\ii acord[ sexului dintr-o rela\ie

importan\a cuvenit[. Bine`n\eles c[to\i b[rba\ii t]njesc ;i viseaz[ cuochii deschi;i la o escapad[ sexual[demn[ de scenele dintr-un Vlm dela Hollywood, dar acest lucru nu `itransform[ `n ni;te Vin\esuperVciale, care au `n cap doar unsingur lucru. :i femeile g]ndescexact la fel, doar c[ pu\ine au curajuls[ o recunoasc[.

Nu salveaz[ o rela\ie

~n orice caz, cert este faptul c[sexul nu salveaz[ o rela\ie. Oric]t desatisf[c[tor ar V acest aspect, c]ndo rela\ie sc]r\]ie nici cea maigrozav[ partid[ de sex din lume nuo va salva. Cel mult o va prelungif[r[ rost. ~ns[ dac[ rela\ia este unafrumoas[, iar via\a sexual[ estesatisf[c[toare, atunci rela\ia se vatransforma ̀ ntr-una extraordinar[.Prin urmare, ce `nseamn[ sexulpentru un b[rbat? Mult, dar nutotul. B[rba\ii se raporteaz[ la felul`n care sunt trata\i `n afaradormitorului, c]t ;i ̀ n interiorul lui.O femeie trebuie s[ ;tie `ns[ c[ nuva putea \ine un b[rbat l]ng[ eadoar cu sex. Poate cel mult pentruc]teva partide, dar dac[ el nu va Vmul\umit de personalitatea ei, defelul `n care comunic[ `n afaradormitorului, va alege `n cele dinurm[ s[ ias[ din acea rela\ie.

Nicole Teodorescu

De ce sunt partenerii at]t de nehot[r]\i?Cu toate c[ b[rba\ii sunt

denumi\i ca Vind sexul tare, multedintre noi ;tim ;i am ̀ nt]lnit multecazuri de b[rba\i nehot[r]\i. Faptulc[ unui b[rbat `i este greu s[ ia odecizie a devenit deja un mit. Daroare care sunt motivele care `idetermin[ s[ ac\ioneze `n acest fel?Ce se ascunde ̀ n spatele unui b[rbatnehot[r]t?

Unul din principalele motivecare `i `mpiedic[ pe b[rba\i s[ ia odecizie ;i s[ o duc[ la bun sf]r;iteste teama de e;ec. O rela\ie din carenu mai pot ie;i sau incapacitatea dea construi o rela\ie care s[ dureze,cu toate atributele necesare, suntlucruri care le genereaz[ team[b[rba\ilor ;i `i pot determina s[ nuse implice `ntr-o rela\ie sau s[am]ne c]t de mult posibilmomentul decisiv.

Ne`ncrederea `n propriile for\eeste un alt factor al nehot[r]rii.“Cum s[ am grij[ de cineva c]ndnici de mine nu pot s[ am grij[?”,

este una dintre cogni\iile care `i`mpiedic[ pe b[rba\i s[ `;i decid[intrarea ̀ ntr-o rela\ie stabil[. Un altmotiv al acestor ezit[ri este

pre\ioasa lui libertate. Cei mai mul\ireprezentan\i masculini consider[c[ unul dintre cele mai importantelucruri de pe aceast[ lume estelibertatea de a face ce vor, c]nd vor,libertate care le poate V periclitat[serios dac[ aleg s[ `;i tr[iasc[ via\aal[turi de o partener[. Prin urmare,p]n[ vor ;ti cu certitudine c]t[libertate au `n posibila viitoarerela\ie, nici nu v[ g]ndi\i c[ se vadecide s[ devin[ serios.

Ce trebuie s[ facem noi, femeile,c]nd avem un b[rbat care se decidegreu? Cam nimic. S[ ne vedem detreab[, s[ tr[im ca ;i cum nu amdepinde de deciziile lui. Foarteimportant `ns[ e s[ nu batemapropouri ;i s[ nu insist[m, pentruc[ rezultatul va V exact pe dos dec]tcel scontat.

Laura M.

Bunele manierenu trebuie uitate

la o `nt]lnireSe ;tie c[ majoritatea femeilor,

cel pu\in cele care se respect[, suntgreu de impresionat de c[tre unb[rbat. Sunt c]teva lucruri pe careun b[rbat trebuie s[ le \in[ minteatunci c]nd duce o femeie la prima`nt]lnire. ~n primul r]nd trebuie s[Ve politicos, dar nu prea formal.Deschisul u;ii de la intrarea `nrestaurant ;i trasul scaunului atuncic]nd ea se a;az[ la mas[ ar trebui s[Ve lucruri uzuale pentru oriceb[rbat. Dac[ v-a\i sim\it bine, po\is[ o `ntrebi dac[ vrea s[ merge\i lao cafea, dar nu la tine sau la ea acas[,pentru c[ s-ar putea interpretagre;it `ntrebarea. Cea mai bun[op\iune este o cafenea intim[, undes[ pute\i discuta nest]njeni\i. La felde important este ;i s[ o ̀ ntrebi dac[s-a sim\it bine, `n drum spre cas[.

Aminte;te-\i c[ majoritateafemeilor prefer[ s[ nu fac[ sex laprima ̀ nt]lnire. Nu ̀ nseamn[ c[ nu;i-ar dori, dar e un cod moral sau om[sur[ de precau\ie care le`ndeamn[ s[ nu fac[ acest lucru.

Laura M.

L[sa\i-i pe cei mici s[-;ipicteze camera dup[ bunul plac

A\i zugr[vit recent cameracopilului ;i constata\i c[aproape nu se mai observ[acest lucru. Se pare c[ cel mica considerat c[ nuan\ele Bnede pe pere\i merit[ s[ Be“`mbun[t[\ite” cu urme deacuarel[, pix, creion, carioc[sau, de ce nu, cu m]nu\ele luila v]rsta de doi-trei ani.

Nu v[ speria\i ;i mai ales nu v[enerva\i pentru isprava celui mic,pentru c[ toate aceste lucruri au oexplica\ie bine `ntemeiat[.Psihologii insist[ s[ “sacriVca\i”camera lui cel pu\in p]n[ la 5-6 anipentru aceast[ activitate. Adic[ s[ ̀ ll[sa\i s[ picteze cu pixul sau cuacuarelele dup[ placul inimii, chiardac[ `nc[perea va ar[ta cel pu\inciudat. ~n felul acesta, se pare,copilul are impresia c[ st[p]ne;temai bine mediul.

Indiferent c[ are talent sau nu,

psihologii recomand[ s[ `l`ncuraja\i pe micu\ s[ deseneze, iardac[ este mai m[ricel pute\i s[-ioferi\i ;ansa de a participa la o or[de pictur[ ̀ ntr-un mediu organizat,cum este de exemplu cercul dedesen de la Palatul Copiilor.

Nu `l for\a s[ ajung[la un anumit nivel

Avantajele pe care le ofer[ o or[de pictur[ sunt multiple. Cuajutorul profesorului, cei mici seini\iaz[ `n tainele desenului ;i apoiaW[ magia amestecului culorilor.Amestec]nd culori, copilul `;idezvolt[ imagina\ia. Un singurlucru este important dac[ `l `nscriila cursuri organizate. Nu `l for\a s[ajung[ la un anumit nivel, pentru c[dintr-o activitate beneVc[ pentrudezvoltarea creierului poate devenia surs[ major[ de stres. Mai trebuie;tiut faptul c[, chiar ;i atunci c]ndpractic nu reu;e;te dec]t s[

m]zg[leasc[, micu\ul are dinfraged[ copil[rie con;tiin\a c[ poates[ fac[ ceva. Totodat[, psihologiirecomand[ ca `ncep]nd cu 2 ani s[`l aju\i s[ deseneze - m]nu\a lui `nm]na ta - un corp omenesc. Pentru

copil o s[ Ve o bucurie s[ vad[desenul. ~n felul acesta `l aju\i s[aib[ con;tiin\a propriului corp ;i s[`l identiVce corect `n mintea luifraged[.

M.Gh.

Televizorul afecteaz[dezvoltarea limbajului copiilor

Un studiu relev[ faptul c[televizorul l[sat deschis `npermanen\[ afecteaz[ dezvoltarealimbajului ;i a inteligen\ei copiilor,contribuind la reducerea num[ruluide cuvinte pe care le aud ;i pe care`ncearc[ s[ le pronun\e, chiar dac[ace;tia nu urm[resc emisiunile TV.

Autorul studiului, profesorulpediatru Dimitri Christakis de la

Universitatea Washington,consider[ c[ un televizor l[satdeschis ̀ n permanen\[ ̀ n interiorullocuin\ei reduce clar capacitatea deexprimare a copiilor ;i a celor carese ocup[ de ei ;i este poten\ial nefastpentru dezvoltarea bebelu;ilor.Cercet[torii au stabilit c[ `n Vecareor[ `n care televizorul este deschiscopiii aud cu 500-1.000 de cuvintemai pu\in din partea adul\ilor.

Aceste rezultate ar putea explicaleg[tura dintre expunerea copiilorla emisiunile TV ;i `nt]rzierea `ndezvoltarea limbajului. ~n timpulstudiului, 329 de copii cu v]rstecuprinse ̀ ntre dou[ luni ;i patru aniau fost `nregistra\i periodic, timpde dou[ s[pt[m]ni, pe parcursul a12-16 ore, pentru a se stabilinum[rul de cuvinte auzite deace;tia.

|in]nd cont c[ `n 30% dintrelocuin\ele americane se las[televizorul deschis `n permanen\[,inclusiv c]nd nu se uit[ la el, acesterezultate suscit[ nelini;te, a precizatautorul studiului, sf[tuindu-i pep[rin\i s[ nu foloseasc[ televizorulpe post de baby-sitter.

~nc[ de la trei-patru ani;ori,dac[ vorbi\i mult cu el, copilul ;tiec[ doar cu bani se pot cump[radulciurile sau juc[riile pe care ;ile dore;te. Ideea este c[ trebuie s[`l `nv[\a\i c]teva concepte desprevaloarea banilor. Copiii nu v[d odiferen\[ `ntre a c];tiga ;i acheltui, astfel c[ ve\i avea ni\el demuncit. Cum `l `nv[\a\i cel mai

u;or valoarea banilor? ~n primulr]nd explica\i-le care e diferen\a`ntre a cheltui ;i a economisi.Copilul trebuie implicat `n oriceactivitate Vnanciar[, a;a c[ nuezita\i s[-i explica\i tot ceea ceface\i, cum merge\i la banc[ ;ipl[ti\i facturile. Cump[ra\i opu;culi\[, care s[ Ve doar a lui.

Ioana V.

Puiul trebuie implicat `n oriceactivitate financiar[

4 Informa\ia zilei Miercuri 10 iunie 2009Stil Informa\ia zilei 13Miercuri 10 iunie 2009 Cosmetic[

C]teva idei de \inute pentru nunt[

Bijuterii de p[r pentru coafura miresei

Mai sunt c]teva s[pt[m]nip]n[ la nunta prietenei tale.Te g]nde;ti c[ vei merge prinmagazine ;i-\i vei g[si o\inut[. Dar ce s[ cau\i maiexact? Aici e problema.

|inuta pentru nunt[ poate V ochestiune extrem de problematic[.Atunci c]nd prime;ti invita\ia, tesim\i pu\in intimidat[ de ideea dea face alegerea corect[ atunci c]ndvine vorba de \inuta pe care s-oalegi. Nu te impacienta, acestelucruri pot V chiar simple, p]n[ laurm[ mireasa ;i mirele vor atragetoate privirile, nu?

20-30 de ani“Vreau s[ ar[t spectaculos, dar

nu opulent, chiar dac[ v]rsta `mipermite”

Dac[ vara aceasta \i-aiprogramat deja c]teva nun\i pecalendar, e cazul s[ cuno;ti c]tevasecrete, pentru a ;ti exact c[ vei ar[taspectaculos<

1. Investe;te ̀ n calitate, mai alesc]nd vine vorba de bijuterii. Alegeculori tari, dar c]nd vine vorba deasortare alege ca tonurile s[ se`mpace unul cu altul, `ns[ s[ nu se`ntrep[trund[.

2. Ai nevoie de o jachet[ chic.Alege o nuan\[ pal[ care s[ scoat[`n eviden\[ restul \inutei.

3. Nu te teme s[ por\i o rochiespectaculoas[ de cocktail. Pentru`nceput o po\i asorta cu o jachet[sau un bolero ca s[ te sim\i maiconfortabil, iar seara ar trebui s[-\i

descoperi umerii, pentru c[ o rochieat]t de minunat[ trebuie pus[ `nvaloare.

4. Opteaz[ pentru imprimeurigraVce atunci c]nd alegi o rochielung[, care e mai apropiat[ ca stil dezi dec]t de gal[. Poart-o cu accesoriiminimaliste, pentru a nu crea unlook opulent.

5. Fii `ndr[znea\[ atunci c]ndvine vorba de pantoV. O investi\iebun[ pentru un design ineditmerit[!

30-40 de ani“Vreau simplitate ;i elegan\[”

C]nd vine vorba de glamour ;isoVsticare, genera\ia aceasta poates[ ne `ndrume cu mare succes. Regulile de aur<

1. Jachetele. Elementul cheie al

unei \inute pentru nunt[. Alege unacare are centur[ `n talie, pentru a-\i contura silueta, peste o rochie saucu o fust[. De asemenea, o alt[solu\ie ar V s[ alegi o rochie sau uncompleu cu centur[ ̀ n talie, iar dac[te `ngrijorezi c[ ai umerii goi po\iasorta o jache\ic[ sau un bolerosimplu.

2. Rochiile. Dac[ `\i plac\inutele f[r[ m]neci, alege o rochiecu anchior ;i m]neci scurte, carecurg. De asemenea, ;i rochiile carepun `n eviden\[ zona bustului ;i `nrest curg ̀ n valuri sunt ideale pentrutine. ~mpreun[ cu un bolerostr[lucitor, e;ti deja o apari\ie.

3. Pantalonii. Nu vrei s[-\ietalezi picioarele, dar nici nu-\idore;ti un look boem. De aceea artrebui s[ optezi pentru o perechede pantaloni simpli pe care s-o

asortezi cu o jachet[ care urm[re;telinia corpului ;i pune accentul pebijuterii mari, pentru a oferistr[lucire \inutei.

4. Silueta. Accentueaz[-\i talia.Rochiile vaporoase `\i pot ad[ugac]teva kilograme pe care nu le ai.Opteaz[ pentru o centur[ pe care s-o str]ngi peste sacou sau pentru o\inut[ care are ̀ n dotare ;i o centur[.

5. Panto@i. Dac[ po\i,investe;te ̀ ntr-o pereche de pantoVbun[ pentru marea zi. Tocurilescumpe \in mai bine dec]t celeie]ine. :i nu ne dorim accidente,nu?Secrete de frumuse\e

1. Programeaz[ tratamentelefaciale cu c]teva s[pt[m]ni `naintesau, dac[ nu ai avut timp, m[car cuo s[pt[m]n[ `nainte de nunt[,pentru a l[sa tenul s[ se lini;teasc[;i s[ arate spectaculos.

2. Nu cump[ra creme saulo\iuni astrigente noi `nainte denunt[. Poate pielea ta nu le vaaccepta ;i ri;ti s[ ai o reac\ie alergic[la ele. R[m]i la cele cu care e;tifamiliarizat[.

3. Testeaz[ machiajul pe care aide g]nd s[-l por\i la nunt[, cu c]tevazile `nainte, ca s[ Vi sigur[ c[ \i sepotrive;te.

4. Asigur[-te c[ tenul t[u estebine hidratat. Arat[ mult mai bine`n poze.

5. Uit[ de autobronzante. Exist[pe pia\[ creme bronzante, a;a c[po\i ;terge de pe lista ta o eventual[problem[ a petelor l[sate deautobronzant.

Jimmy Choo, senza\ionala legend[ a pantofilorJimmy Choo s-a n[scut `n

Malaezia, `n 1961, `ntr-o familiede cizmari chinezi, dinminoritatea Hakka. Pe numeles[u adev[rat Chow, Jimmy a f[cutprimul pantof la v]rsta de 11 ani,mai t]rziu mut]ndu-se ̀ n Londra;i continu]nd meseria p[rin\ilors[i.

A fost descoperit `n 1996,c]nd Tamara Mellon, editor larevista britanic[ “Vogue”, ;i-a datseama de poten\ialul extraordinaral acestui creator care crea cuat]ta minu\iozitate ;i talentpantoV care luau privirile, dar `nacela;i timp confortabili ;i u;orde purtat.

~n acel moment, un simplu

pantofar din estul Londrei a p[;itpe drumul spre succes,al[tur]ndu-se Tamarei Mellon`ntr-un parteneriat ;i deschiz]ndprimul magazin `n stradaMotcomb, Londra.

~n 1998 Jimmy ;i-a deschissingur un magazin `n New York,iar anul urm[tor avea deja ̀ nc[ unpunct de desfacere `n LosAngeles. Acesta a devenit repedenumele cel mai asociat cu“covorul ro;u” de la Hollywood,impresion]nd genera\ia t]n[r[ cudetaliile nema`nt]lnite.

Cate Blanchett, Halle Berry,Hilary Swank sunt doar c]tevadin actri\ele care au purtat`nc[l\[mintea celebrului creator

`n momentul `n care au c];tigatOscarul pentru cea mai bun[actri\[.

P]n[ `n 2004 Jimmy Choo arealizat un `ntreg imperiu demilioane de dolari ;i ̀ n paralel cupantoVi a `nceput s[ creeze gen\icu acela;i succes la public.

Ast[zi, Jimmy Choo esteprezent `n 90 de loca\ii din 31 de\[ri ale lumii ;i este `n continu[expansiune. “Nu conteaz[ cu ce te`mbraci, dac[ por\i o pereche depantoV buni ;i o geant[extraordinar[ vei ar[taimpecabil”, spune TamaraMellon, cea care l-a descoperit pecreator ;i pre;edinta `ntreguluiimperiu Jimmy Choo.

De;i majoritateamireselor se dau ̀ n v]nt dup[clasicele diademe care parc[nu se mai demodeaz[niciodat[, mai sunt ;i altelecare prefer[ s[ nu poartenimic ̀ n p[r ̀ n ziua nun\ii saus[ `;i prind[ o “bijuteriepentru p[r”.

Aceste bijuterii sunt de celemai multe ori confec\ionate dindiverse pietricele. De asemenea,ele mai pot avea `n componen\[diverse materiale cum ar V aur,argint, platin[ ;i altele. Pot lua cuu;urin\[ forma unei Wori, a unuiWuture, a unei inimioare orir[murele de pom, se g[sescmodele pentru toate gusturile. ~nplus, se pot Vxa destul de simplu`n p[r f[r[ a V nevoie de unspecialist. Acestea sunt prev[zutecu sistem de prindere, nu alunec[

;i nu cad nici m[car c]nd dansezi.

Mai u;or de `ntrebuin\atdec]t diademele

Bijuteriile pentru p[r sunt maiu;or de `ntrebuin\at fa\[ dediademe. Cu ajutorul lor se poaterealiza orice fel de coafur[ dore;ti.De la clasicele cocuri p]n[ la p[ruldesf[cut l[sat pe spate ̀ n bucle sau`ndreptat sau “coad[ de cal”.Prinderea lor nu implic[ absen\avoalului.

Miresele care opteaz[ pentruasemenea bijuterii de p[r suntatente s[ `;i asorteze ;i restulaccesoriilor cu acestea. Dac[ `\ipui la g]t ;i `n urechi bijuterii deaur, atunci ;i bijuteria din p[r artrebui s[ Ve din acela;i material.~n schimb, dac[ alegi s[ por\i perlenu-\i pune `n p[r bijuterii cupietre.

Ce rimel \i se potrive;te?Multe femei au genele

mici, rare ;i nu tocmai binede@nite. Ceea ce ̀ nseamn[ c[g[sirea unui rimel perfectocup[ timp ;i implic[ mul\ibani. AA[ ̀ n continuare toateinforma\iile de care ai nevoiepentru a-\i g[si cel mai bunrimel.

Exist[ rimeluri care dausenza\ia de gene mai dese, care lefac s[ par[ mai lungi sau care lesepar[. Exist[ rimeluri cu pieptenisau rimeluri cu periu\[. Exist[rimeluri de mai multe culori, c]t;i variante rezistente la ap[, scriecsid.ro. Av]nd `n vederemultitudinea tipurilor de rimel cese g[sesc pe pia\[, nu e deloc demirare c[ nici nu ;tii ce s[cumperi!

Multe produse sunt`mbog[\ite cu proteine pentru aproteja ;i cei mai delica\i ochi.Altele con\in balsamuri pentru aface genele mai moi ;i mai pline.Exist[ c]te un rimel pentru nevoiaVec[reia.

Pentru volumRimelurile pentru volum sunt

perfecte ̀ n cazul femeilor cu genesub\iri. Acestea con\in de obiceicear[ sau polimeri care `mbrac[genele ;i le fac s[ par[ mai groase;i mai dese. Rimelurile de alungireau `n general periu\e cu peri de;i,care fac posibil[ aplicarea uneicantit[\i mai mari de produs pegene, `n special pe marginile

acestora.

Rimelurile constructoareAu o combina\ie de

propriet[\i ce fac genele s[ par[at]t mai groase, c]t ;i mai lungi.Multe dintre acestea con\in Vbrecare ader[ la gene ;i le ofer[ mai

mult volum.

De separareRimelurile de separare a

genelor con\in extra-ingredienteprecum glicerin[ sau extract dem[tase, pentru a asigura oacoperire precis[, f[r[ ca genele s[se lipeasc[ `ntre ele.

De curbareRimelurile de curbare au de

cele mai multe ori periu\e specialece curbeaz[ genele pe m[sur[ cerimelul este aplicat.

Rimelurile waterproof(rezistente la ap[) con\insusbtan\e sintetice care previncurgerea rimelului atunci c]ndeste expus la ap[. :i totu;i, acesteanu func\ioneaz[ perfect pentrutoat[ lumea ;i `n mod sigur nusunt recomandate acelora cu genedelicate, deoarece poate provocapierderea ;i ruperea genelor.

Rimelurile coloratePot V destul de haioase, dar nu

se recomand[ pentru utilizareazilnic[. Le po\i ̀ ncerca ocazional,pentru o petrecere sau pentru a-\i scoate `n eviden\[ culoareaochilor.

12 Informa\ia zilei Miercuri 10 iunie 2009Accesorii Informa\ia zilei 5Miercuri 10 iunie 2009 Frumuse\e

Coliere de var[

~nva\[ cum s[ aipicioare frumoase

Colierele sau pandantivele potV accesoriul principal ̀ ntr-o \inut[de var[ reu;it[. Nimic nu e maifrumos dec]t alegerea uneibijuterii speciale care s[ st]rneasc[admira\ia celor din jur.

O costuma\ie din blugi ;i oc[ma;[ simpl[, o rochie de var[,o pereche de pantaloni scur\i ;iun maieu pot V asortate perfectcu pandantivul sau colierulpotrivit. Ce se poart[?- ~ndr[zne;te s[ por\i auriu. Fetele

cu p[rul blond sunt avantajate deacest material ;i pot asorta toatenuan\ele de galben ;i auriu la\inutele lor.- Pandantivele vintage, b[nu\iiaurii, cutiu\ele cu amintiri sunt lamare c[utare. Dac[ ai ocazia s[treci pe la un t]rg vintage, caut[toate acestea ;i poart[-le cu`ncredere.- Florile naturale sau WorileartiVciale `n form[ de colier.Coroni\ele, Worile prinse `n p[rsunt `n toiul preferin\elor. Cum s[-\i alegi colierulpotrivit?

Aliniaz[-le pe toate pe unumera; ;i \ine-le la vedere, ̀ ncepealegerea \inutei de la pantoV ;i

sf]r;e;te cu cel mai potrivit colier. Accesoriile sunt prietenele

noastre cele mai bune. Ne ajut[s[ Vm sexy, elegante, copil[roase,naturale sau extravagante. Ele potspune lumii ceva despre noi.

O var[ str[lucitoare,

cu ajutorul paietelor

Adep\ii extremelor `n acestsezon, designerii nu s-au mul\umitdoar cu prezen\a pe podium aculorilor fosforescente ;i a unorcroieli nonconformiste pentruhaine.

Paietele, p]n[ nu demultrezervate \inutelor de sear[, auinvadat ;i domeniul hainelor dezi. Ca orice articol cu un gradde extravagan\[,trebuie purtate;i combinate cugrij[ pentru anu c[dea `nridicol. Iat[ decic]teva reguli de bun[purtare a paie-telor.Nu exagera

Dac[ alegi ohain[ cu paiete, una singur[ estesuVcient[. Po\i purta 2 piese cupaiete doar ̀ n cazul ̀ n care vorbimde accesorii.

Nu combina stiluridiferite de paiete

Dac[ alegi paiete mari, cudiametru de 1 centimetru, care `\iacoper[ gentu\a-plic, nu o asortape aceasta la pantoV cu paietemicu\e.

Rezerv[ rochia `n `ntregimedin paiete pentru sear[. Rochiilecomplet acoperite de paiete,precum cele din colectia ̂ akoon,sunt `ntr-adev[r de impact. ~ns[cel mai bine este s[ le p[strezipentru o ocazie special[, opetrecere sau uncocktail, deoa-rece po\i tri-mite un mesajgre;it dac[ lepor\i `n timpulzilei.Paiete nudpentru zi

Po\ipurta, pen-tru o \inu-t[ deose-bit[, un topacoperit cu paiete nude,eventual mate, combinat cu o fust[plisat[ `n stilul anilor 50.

Paiete + albProVt[ de impactul oferit

de o pereche de pantoVstr[lucitori ;i combin[ o

pereche de sandale a-coperite de pa-

iete mul-ticolore,

a;a cum am putut vedea`n prezent[rile Antik Batik, cu orochie simpl[ alb[ sau bej, pentruo \inut[ de vacan\[ de lux.

Vara aceasta pantalonii scur\idau tonul `n mod[, chiar dac[ nutoate avem picioarele AdrianeiLima. Picioarele perfecte se ob\in`ns[ prin munc[ ;i perseveren\[.Stai `n picioare? Mergi pe tocuri?Duci greut[\i? Ai probleme decircula\ie sau ceva celulit[ pecoapse? Sim\i picioarele umWate ;idureroase? Ai r[spuns aVrmativ lamai mult de una dintre aceste`ntreb[ri? Exist[ solu\ii pentru toateaceste probleme, cu o singur[condi\ie - voin\a!Cele mai frecventeprobleme

Ca ;i musculatura fesier[ ;i ceade pe abdomen, musculaturapicioarelor este inWuen\at[ devaria\ii hormonale. Coapsele ;ispatele genunchilor sunt zonele celemai predispuse la celulit[.Gambele sunt afectate dedilat[rile vasculare - varice -consecin\a problemelorcirculatorii, profunde sausuperVciale, ;i de tendin\are\inerii apei. La asta se adaug[pielea uscat[, mai ales dup[ 35de ani, dar ;i probleme legate deafec\iuni articulare, localizateVe la nivelul articula\iei fe-murului, Ve la genunchi, Ve laglezn[. Toate acestea au efectenegative ̀ n plan estetic, la care seadaug[ de cele mai multe ori ;isenza\ia de durere. Secretul picioarelorfrumoase

Mai mult dec]t oricare alt[parte a corpului, picioarele aunevoie de mi;care. Lipsa deactivitate Vzic[, sedentarismul,se reWect[ imediat `n s[n[tateapicioarelor tale. ~n lipsa mi;c[riiefectuate constant, la aceea;iintensitate, apar efectele ne-gative care se produc ;i se`ntre\in unele pe altele. Proastacircula\ie determin[ o proast[vascularizare a grupelor de mu;chidin picioare ;i, mai departe, apari\iacelulitei.

Concluzia este evident[< pentrua avea picioare frumoase, numaibune de expus `n pantaloni scur\i,trebuie s[ faci suVcient de mult[mi;care pentru a te asigura c[picioarele tale au parte de ocircula\ie sanguin[ perfect[.Folosirea unor creme medicale ;ihidratante ;i a masajului estebeneVc[, dar aceste solu\ii “statice”nu men\in ele singure picioareles[n[toase, ̀ n absen\a mi;c[rii Vzice.

Pune-\i picioarele la munc[Pentru a toniVa ;i `ntre\ine

musculatura picioarelor suntobligatoriu necesare 30 de minutede mers pe jos pe zi, 5-10 etajeurcate pe jos ;i de 2-3 ori pe s[pt[-m]n[ o activitate Vzic[ sus\inut[. - Mersul pe jos, ca s[ Ve eVcient,

trebuie s[ Ve ̀ ntr-un ritm sus\inut,constant, cu o ̀ nc[l\[minte comod[;i f[r[ toc. A;a c[ alergatul `nmagazin pentru o bluz[ nou[, petocuri ;i cu pauze dese, nu se pune.

- Dansul clasic (nu cel dindiscotec[) este o op\iune perfect[.Salsa, tango, vals - sunt ideale

pentru a forma picioarefrumoase. Dansul d[suple\e, dezvolt[ mus-culatura ̀ n mod estetic;i ̀ nt[re;te articula\iile.- ~notul este o formul[

ideal[ pentru c[ al-terneaz[ mi;carea(contrac\ie-relaxaremuscular[ `ntr-unmediu dens, careimplic[ efort). ~n

plus, pozi\ia ori-zontal[, din

timpul `no-tului, fa-vorizeaz[

reducereapresiuniidin mu;chiipicioarelor, - Hidromasajul esteo formul[ care nuimplic[ efort, dar

care favorizeaz[ `ntoarcereavascular[ ;i reduce presiunea dinmusculatur[. Nu ac\ioneaz[ ̀ ns[ ̀ nprofunzime ;i nu toniVc[, darreduce celulita superVcial[. - Mersul pe biciclet[, la fel de

eVcient ca ;i ̀ notul, favorizeaz[ maiales articula\iile din ;old ;igenunchi. Musculatura munce;teeVcient ;i sus\inut. O repriz[ demers pe biciclet[ este eVcient[ dac[dureaz[ cel pu\in 30 de minute.Ritualul complet din@ecare sear[, pe care `lfaci pentru ten, trebuie

aplicat ;i picioarelor taleUn du; rece - stai cu picioarele

`ntinse `n pozi\ie oblic[ `n cad[.Treci jetul du;ului peste picioare, cuapa la temperatura cuprins[ `ntre20 ;i 22 grade Celsius, nici maimult, nici mai pu\in. Nu uita delabele picioarelor ;i fese, caretrebuie s[ beneVcieze de acela;itratament.

Aplic[ o crem[ anticelulitic[,pe tot piciorul, nu doar `n zoneleafectate de “coaja de portocal[”. ~nzonele neafectate crema previne,iar surplusul de substan\e activeeste beneVc pentru zonele“bolnave”. Adaug[ ;i o crem[hidratant[, mai ales pentru zoneleuscate.

Masajul este ideal doar dac[ esterepetat constant `n Vecare sear[.Po\i folosi o crem[ care s[ aib[ efectasupra pere\ilor vasculari, cu scopulde a preveni varicele (sau de a lediminua).

Maseaz[-te cu v]rfurile dege-telor, de la glezne spre genunchi ;ide la genunchi spre ;old, ̀ n mi;c[rilungi sau circulare, dar mereu de jos`n sus.Reguli de zi cu zi<- Nu sta niciodat[ a;ezat[ pentru

o perioad[ lung[ de timp. Ideal esteca la Vecare or[ de stat pe scaun s[mergi ;i s[ te mi;ti zece minute. Egreu, dar se poate!- Evit[ pantalonii str]m\i, curelelefoarte str]nse `n talie, lenjeria sau;osetele care las[ urme pe piele.Toate acestea blocheaz[ circula\ianormal[ ;i favorizeaz[ varicele.- Opteaz[ pentru `nc[l\[mintealejer[. Ar[\i minunat pe tocuri, dar

nu te cost[ nimic s[ ascunzi subscaunul ma;inii o pereche de

pantoV u;ori, pentru ocurs[ prin ora; saupentru condus.

- Stai cu picioarele ̀ n sus,`n pat, la televizor, chiar ;i la munc[.Po\i ascunde sub birou o cutie sauun sc[unel pitic pe care s[ ̀ \i sprijinipicioarele.

- Evit[ varia\iile bru;te detemperatur[, c[ldura ;i frigulexcesive.- Ai grij[ ce, c]t ;i cum m[n]nci<

nu m]nca `n picioare, f[ exces deantioxidan\i, ia vitamine, consum[multe fructe ;i legume. ~n plus,consum[ Vbre ;i acizi gra;i buni,gen Omega 3.- Mergi descul\[ de c]te ori ai

ocazia. Dac[ se poate, prin iarb[sau nisip.

Ce nu ;tiaidesprecolagen

Colagenul este o protein[ a\esutului conjunctiv din organism.El se g[se;te `ntr-o cantitate destulde mare at]t ̀ n tot corpul omului, c]t;i al animalelor. Mai mult de 25%din proteinele de la mamifere suntconstituite din colagen. Molecula decolagen are multe forme diferite ;ivariate.

Colagenul are un caracter neted;i nedeslu;it `n piele. C]nd apare `ntendoane, el este sub forma unorcorzi Vbroase dure ;i grele.Colagenul sprijin[ corpul din multepuncte de vedere, pornind de lasus\inerea vaselor de s]nge p]n[ lacea a pielii.Nedreptatea vine odat[ cuv]rsta

Organismul tinde s[ produc[mai pu\in colagen sau de o calitatemai slab[ pe m[sur[ ce `mb[-tr]ne;te. Apar, totodat[, unele`ncruci;[ri de elemente ce determin[formarea unor Vbre mai rigide ;imai pu\in solubile ̀ n ap[. Pielea estecolagen `n propor\ie de 70%. C]ndo cantitate redus[ de colagen sau deo calitate necorespunz[toare esteprodus[, pielea ̀ ;i pierde elasticitatea;i `ncepe s[ se lase. V]rsta, ;i lipsacolagenului, reduce puterea de`ntindere a tendoanelor. Abilitateade a te mi;ca liber ;i confortabil esteredus[ din aceast[ cauz[.P[streaz[-l c]t mai multposibil

Fere;te-te sau protejeaz[-te desoare. Razele ultraviolete ale soareluireprezint[ unul dintre principaliidu;mani ai colagenului. Deasemenea, reziduurile r[mase de ladigestia zah[rului au un efect nocivasupra colagenului din piele. Decifere;te-te ;i de dulciuri!Terapiile cu colagen

Oamenii de ;tiin\[ lucreaz[ lag[sirea unor modalit[\i de a cre;teproduc\ia de colagen ;i a evita`ncruci;area elementelor de colagencare duc la apari\ia ridurilor.Cremele tipice cu colagen nu potp[trunde prin epiderm[, dartratamentele destinate stimul[riiproducerii de colagen sunt destul depromi\[toare.

Terapiile de `nlocuire a cola-genului, `n cazul `n care colagenuleste injectat `n piele, determin[umWarea pielii, ar[t]nd schimb[ridramatice ;i imediate `n aspectulpielii.

Noile forme de tratament nuprezint[ efecte secundare negative.

6 Informa\ia zilei Miercuri 10 iunie 2009Wellness Informa\ia zilei 11Miercuri 10 iunie 2009 Diet[

~n a;teptareaexamenelor

În viața oricui pot apăreasituații în care o creștere aperformanțelor intelectuale arB de mare ajutor. O memoriebună este esenţială pentruobţinerea unui rezultatmulțumitor la examenele careurmează în această perioadăpentru elevi și studenţi. Chiardacă procesul de îmbunătăţirea memoriei se realizează întimp, mai există o şansă şipentru cei care s-au “trezit”mai târziu.

Este cunoscută dorința elevilorși studenților de a memora cât maimulte cunoștințe într-un timp foartescurt. Miraculosul creier umanprime;te și stochează informații toatăvia\a, la fel ca un computer.

O condiție de bază pentrucreșterea performanțelor intelectualeeste evitarea stresului, a oboselii, și`mpletirea armonioasă și echilibratăa activității intelectuale cu cea Vzică.

Laboratoarele Medica oferă submarca PROnatura produse dedicatecreșterii performanțelor intelectuale<MEMOmagne plus, Lecitina C,Memotalalec, Fructolecitina.

Lecitina conținefosfolipide

Extractul de Ginkgo biloba -“fântâna tinereții’’ - prin conținutulîn bioWavone speciVce și terpenelactonice acționează prin creștereairigației tisulare la nivelul creierului,coronarelor, extremităților,micșorarea permeabilității capilare,creșterea tonusului venos, ;i inhibăagregarea plachetară (prin inhibareafactorului de agregare plachetară),protejează integritatea membranelorcelulare prin neutralizarea radicalilorliberi, având un puternic efectantioxidant, ameliorează metabo-lismul energetic bazal, stimul]ndcaptarea oxigenului și consumulaerob al glucozei și favorizândepurarea lactatelor după efort Vzicintens.

Lecitina conține fosfolipide(constituenții de bază ai membrane-lor celulare) cu ac\iune neurotonică,de stimulare a metabolismuluineuronal. Are ac\iuni beneVce lanivel cerebral prin creștereaperformanțelor intelectuale,stimulează refacerea organismuluidupă eforturi intelectuale intense.

Magneziul menţine funcţionareanormală a sistemului nervos şimuscular. Este de ajutor persoanelor

cu afecţiuni ale memoriei, în scăderea randamentului intelectual.

MEMOTANALEC® - Cele douăcomponente (Ginkgo biloba frunzepulbere și lecitină de soia pulbere)acţionează sinergic, produsul Vindun extraordinar neurotonic, susţinemetabolismul neuronal,defavorizează formarea cheagurilorde sânge şi obturarea vaselor de sângeperiferice, îmbunătăţeşte circulaţiaperiferică şi puterea de concentrare.

FRUCTOLECITINA - produs cecon\ine fructe de pădure bogate învitamina C, complex B și fosfolipidevegetale, esen\iale pentrufunc\ionarea memoriei la capacitatemaximă. Este un excelent toniccerebral, acceler]nd refacereaorganismului după eforturi Vzice șiintelectuale intense.

LECITINA C are în compozițielecitin[ de soia și măce;. Fructele demăceş, prin conţinutul bogat învitamina C, au rol în biogenezasubstanţei intercelulare. Intervinfavorabil în procesele metabolice deoxidoreducere, în metabolismulglucidic, protidic, lipidic, sursănaturală de antioxidanţi cediminuează efectul negativ alstresului oxidativ asupraorganismului. Acţionează substitutivîn stările de deVcit de acid ascorbic.La nivel vascular acţionează ca factorcapilaro-protector, prin creşterearezisten\ei capilare. Produsul susţineorganismul în perioadele de efortintelectual şi în cele caracterizate deo imunitate scăzută.

MAGNEZIU ;i vitamina B6.Efectele cumulate ale componentelor(lactat de magneziu pulbere,

vitamina B6 pulbere, Woarea pasiuniiextract pulbere) contribuie laechilibrarea sistemului nervos. Crescrezistenţa psihică faţă de stres. Reducstările de nervozitate, anxietate şiagitaţie.

Ce recomand[dr. Ionu\ Moraru

În cazul tulburărilor de memoriedin cadrul bolilor degenerativecerebrale se recomandăadministrarea GINKGO Q10.Aceasta contribuie la menţinereasănătăţii sistemului nervos central,limitând procesele degenerativeneuronale (tip Alzheimer,Parkinson).

Dr. Ionu\ Moraru, specialistPROnatura, recomandă o utilizarecombinată a produselor prezentatecu alte produse naturiste oferite deLaboratoarele Medica.1. ~mbun[t[\irea circulației cerebraleși periferice< Ginkgobilobil. 2. Antistres< Antistress.3. Anxiolitic< Sunătoare & Ginseng.4. Efort Vzic și intelectual< RoyalTonic Atletic / Royal Tonic Adulți.

Doctorul Ionu\ Moraru oferă șiurm[toarele sfaturi< “Odihni\i-vă!Tonicele cerebrale nu au niciun efectdacă nu dormiți suVcient. În timpulsomnului creierul se deconecteazăde la mediul înconjurător și sestochează noile date.”

Pentru a aAa mai multe detaliidespre PRO NATURA vă invităm

să ne contactați la numărul021.351.47.77 sau scrieţi pe

adresa medica@soDnet.ro orivizita\i site-ul nostru

www.pronaturashop.ro

Culorile au efecteterapeutice

Folosită încă din Evul Mediu,cromoterapia reprezintă un mijlocde combatere a diverselor maladii.Mai mult, numeroase studii audemonstrat că anumite culori auefecte puternice asupra psihicului,care ac\ionează într-un mod beneVcasupra sănătă\ii.

Terapeu\ii spun că ;i culorilehainelor, camerei în care stăm sau aleobiectelor care ne înconjoarămodiVcă starea de spirit. ~ncromoterapie, violetul măre;teautostima ;i demnitatea, echilibreazătulburările nervoase ;i mentale,reduce ritmul cardiac ;i inducesomnul. În plus, această culoareechilibrează nivelul sărurilorminerale din organism, stimuleazăactivitatea splinei ;i combatereumatismul.

Culoarea ro;u stimuleazăactivitatea ;i vitalitatea. Ro;ul are unefect beneVc asupra Vcatului ;isplinei. Contrar a;teptărilor, ro;uleste indicat ;i persoanelor care suferăde depresie sau de bron;ite cronice.De asemenea, această culoare esteindicată ;i persoanelor care auprobleme digestive.

Portocaliul stimulează vitalitatea;i bucuria.

Galbenul este culoarearesponsabilă cu energia musculară,dar în acela;i timp această culoarestimulează mentalul, este indicatăpersoanelor introvertite.

Verdele are un rol sedativ ;icalmant, posedă calită\i relaxante. Deasemenea, reduce ritmurile biologicestimulate în exces. Verdele esteindicat în hiperexcitabilitate,iritabilitate, atacuri nervoase ;i dureride cap cronice.

Albastrul ajută la diminuareatensiunii nervoase, eliminarea ideilorobsesive ;i în consecin\ă cre;tereastabilită\ii emo\ionale. Albastrulcombate gripa, reglează tensiuneaarterială ;i reduce temperaturacopilului.

Albul con\ine toate culorile ;i esteindicat în toate tipurile de disfunc\ii.

Renun\areala alimente poateduce la frustrare

M[rul este fructulrecomandat `n cadrul

oric[rui regim

Dac[ vrei s[ sl[be;ti dou[kilograme ;i pur ;i simplu nu mai;tii ce s[ faci, iat[ o solu\ie< dieta cumere. M[rul este fructulrecomandat `n orice diet[ pentrusl[bit, asta deoarece e calmant,r[coritor, laxativ, mineralizant ;islab caloric. O cur[ cu mere dureaz[

trei zile, deci nu o ̀ ncerca\i mai multtimp. Ideal ar V dac[ aceast[ diet[s-ar suplimenta ;i cu exerci\ii Vzice.~n 3 zile, `n care consumi zilnic unkilogram de mere, dar f[r[ altceva,sl[be;ti 2 kilograme. Se consum[mult[ ap[. Nu uita< m[rul este unbun tonic al sistemului nervos.

Atunci c]nd faci cur[ desl[bire, trebuie s[ ;tii c[ teafecteaz[ negativ conversa\iiledespre diete care dureaz[ preamult. C]nd cineva pomene;tedespre sl[bire to\i cei de fa\[ emitp[reri, chiar ;i cei care habar n-aude diete pentru c[ greutatea nule-a pus niciodat[ probleme.Toate aceste discu\ii nu ajut[ lanimic, pentru c[ persoana care\ine regim are senza\ia c[ to\i o`nvinov[\esc din priviri, astfel c[devine tentat[ s[ g[seasc[ scuze.

Ioana V.

Conversa\iile desprediet[ pot afecta negativ

Dac[ te numeri printrefetele care nu mai ;tiu ce s[fac[ pentru a sl[bi c]tevakilograme, `\i d[m c]tevasfaturi esen\iale pe care s[ leai ̀ n vedere ̀ n cura de sl[birepe care vrei s[ o `ncepi. ~nprimul r]nd, speciali;tii suntde p[rere c[ trebuie s[ `nve\is[ spui “nu” renun\[rilor.

~ncearc[ s[ consumi ̀ n timpulcurei de sl[bire paste, orez,cereale. Sunt surse bogate de

carbohidra\i, alimentele de baz[ale unei nutri\ii s[n[toase.~ncearc[ s[ le introduci `n meniucel pu\in o dat[ pe zi, la pr]nz saula cin[. C]nd nu le consumi,`nso\e;te felul doi cu o chiW[ saucu o garnitur[ de cartoV. |inecont de faptul c[ cu c]t renun\i lamai multe, cu at]t te frustrezi maimult. Totu;i, Vi atent[ s[ nu

dep[;e;ti maximum 1.700 decalorii pe zi.

Apa `\i taie poGade m]ncare

La capitolul gust[ri trebuie s[alternezi carnea ;i pe;tele. Lapr]nz ;i la cin[ nu te lipsi de feluldoi ;i ̀ ncearc[ s[ le variezi c]t maimult posibil< carne de 3-4 ori pes[pt[m]n[, pe;te ;i br]nz[ de 2-3 ori Vecare ;i ou[ o dat[ sau dedou[ ori pe s[pt[m]n[. Nu uita c[organismul t[u are nevoie de

lichide, astfel cu un litru ;ijum[tate de ap[ pe zi vei V mereu`n form[, iar riscul s[ te ̀ ngra;i vaV mult mai mic. E chiar necesar`ntr-o cur[ de sl[bire s[ bei c]t demult[ ap[ po\i, asta pentru c[ `\itaie po]a de m]ncare, `\i umplestomacul `nainte de a te a;eza `nfa\a farfuriei ;i te hidrateaz[.

Eeodora Pop

Atunci c]nd urmezi un regim,e foarte bine s[ ;tii c[ principalagre;eal[ care te afecteaz[ `npierderea kilogramelor `n plus estefaptul c[ te str[duie;ti prea tare.Mare grij[ trebuie s[ ai pentru a teab\ine de la tot ceea ce ai ̀ n frigider,de la ciocolat[ sau b[uturicarbogazoase. Dac[ dieta e camextremist[ ;i cei din jur `ncearc[ s[

te avertizeze, ai toate ;ansele s[ deviiagresiv[, s[ g[se;ti explica\ii ;i s[min\i c[ te sim\i bine. Dac[ pe furi;m[n]nci alimente interzise, peste olun[ de cur[, c]nd te pui pe c]ntar,`\i dai seama c[ de fapt nu ai rezolvatnimic. Dac[ te `nhami la unprogram de sl[bire o faci pentrutine, nu pentru ceilal\i.

Liviu P.

Nu m]nca alimente pe furi;

Informa\ia zilei 7Miercuri 10 iunie 2009 Re\ete

Ou[ cu ;unc[ `n sos

Tart[ cu mere ;i macSufleu de paste cu legume

Ingrediente<- 8 ou[ Verte tari- 4 linguri unt- 1 lingur[ f[in[- 2 cepe- 250 ml sup[- 50 ml sm]nt]n[- 2 linguri mu;tar iute- sare ;i piper- zah[r- 8 felii ;unc[ afumat[- 1 lingur[ ulei

Mod de preparare<~ncinge\i 2 linguri

de unt, c[li\i ceapatocat[ ;i lua\i-o la oparte. ~ncinge\i restul deunt, pres[ra\i f[ina ;iamesteca\i. Turna\isupa ;uvi\[, continu]nds[ amesteca\i. L[sa\isosul s[ Varb[ 10minute, la foc potrivit.Ad[uga\i sm]nt]na ;i mu;tarul.Condimenta\i cu sare, piper ;izah[r, dup[ care ̀ ncorpora\i ceapac[lit[.

Decoji\i ou[le, `nveli\i-le peVecare cu c]te o felie de ;unc[,apoi Vxa\i-le cu scobitori.

~ncinge\i uleiul `ntr-o tigaie deteWon, apoi c[li\i u;or ou[le cu;unc[.

Turna\i toat[ cantitatea de sos`ntr-un platou ad]nc, scufunda\iou[le ̀ nvelite cu ;unc[ ;i orna\i cuverdea\[. Ca garnitur[, a;eza\i peun platou separat cartoV Ver\i.

Ingrediente<- 1 pachet aluat de pizza- 1 dovlecel- 1 ardei gras ro;u- 50 gr m[sline negre (f[r[s]mburi)- 1 c[\el de usturoi- 100 gr ro;ii- busuioc- 4 linguri ulei de m[sline- sare ;i piper- boia de ardei- 100 ml suc de ro;ii- 100 gr ;unc[ afumat[- 125 gr br]nz[ mozzarella

Mod de preparare<Fr[m]nta\i ;i

`ntinde\i aluatul. Sp[la\idovlecelul ;i ardeiul,apoi toca\i-i. Cur[\a\ic[\elul de usturoi ;izdrobi\i-l. Sp[la\i ro;iile;i t[ia\i-le cubule\e.Sp[la\i busuiocul. ;irupe\i frunzuli\ele.

Pre`nc[lzi\i cup-torul la 200ºC. ~ncinge\i2 linguri de ulei `ntr-otigaie, c[li\i dovlecelul,ardeiul ;i usturoiul.

Condimenta\i cu sare, piper ;iboia.

Unge\i aluatul cu suc de ro;ii.Acoperi\i cu ;unca t[iat[ felii ;ilegumele c[lite. T[ia\i mozzarellafe\ii sub\iri ;i a;eza\i-le pestelegume. Rula\i aluatul, apoi t[ia\i-l `n felii de 2 cm grosime ;i Vxa\i-le cu scobitori.

Unge\i mini-rulourile curestul de ulei ;i a;eza\i-le pe o tav[uns[ cu gr[sime. Da\i-le 10minute la cuptor. Fierbin\i,a;eza\i-le pe un platou ;i orna\i-le cu busuioc.

Ingrediente<- 4 ro;ii- 250 gr spanac- 400 gr paste tubulare- 300 ml sm]nt]n[- 400 ml sup[- 100 gr ca;caval ras- 125 gr mozzarella

Mod de preparare<

Op[ri\i ro;iile, `ndep[rta\i-lecoaja, t[ia\i-le `n patru,

`ndep[rta\ile semin\ele ;i t[ia\i-lecubule\e. ~nmuia\i spanacul `npu\in[ ap[ Vart[ cu sare.

~ncinge\i cuptorul la 200ºC.Amesteca\i `ntr-o form[ pastele,spanacul ;i ro;iile. Turna\i pesteele sm]nt]na ;i supa,condimenta\i ;i pres[ra\ica;cavalul ras. T[ia\i mozzarellafelii ;i pune\i-o peste suWeu.

Coace\i 40 de minute, p]n[c]nd se evapor[ lichidul diningrediente, iar pastele sunt Verte.

Ingrediente<- ½ cub drojdie (21 gr)- 240 ml lapte- 200 gr f[in[- sare- 175 gr zah[r- 150 gr unt moale- 30 gr gri;- 125 gr mac m[cinat- 2 g[lbenu;uri- 300 gr br]nz[ de vaci- 2 linguri\e amidon- 6 mere mici- 3 linguri unt topit

Mod de preparare<Drojdia se dizolv[ `n 80 ml

lapte c[ldu\> se adaug[ f[in[, sare,50 gr zah[r ;i 75 gr unt> sefr[m]nt[ ;i aluatul se las[ s[creasc[ 45 de minute acoperit cuun prosop de buc[t[rie.

Se Verbe 125 ml lapte cu 30 grunt> se adaug[ gri;ul ;i se las[ s[Varb[ la foc moale 5 minute. Se`nglobeaz[ macul ;i 75 gr zah[r. Sebat g[lbenu;urile cu 40 gr unt ;i50 gr zah[r> se adaug[ restul delapte, br]nza de vaci ;i amidonul.

Se ̀ ntinde o foaie de aluat ;i setapeteaz[ cu ea o form[ de tort (ø26 cm) uns[ cu margarin[. Sedecojesc merele ;i se scotcotoarele cu instrumental special,ac\ion]nd din partea de jos. Secresteaz[ merele `n c]teva locuri;i se a;az[ pe aluat. Se repartizeaz[umplutura de br]nz[ `n goluriler[mase, iar merele se ung cu unttopit. Se coace 45 de minute.

Mini-rulouri de pizza

10 Informa\ia zilei Miercuri 10 iunie 2009Eco pagina

Ecoul verde

“Planeta are nevoie de tine - S[ ne unimpentru a combate schimb[rile climatice!”

Tema aleasă anul acesta decătre UNEP (United NationsEnvironmental Programme -Programul pentru Mediu alNaţiunilor Unite) pentru ZiuaMondială a Mediului (5 Iunie)este “Planeta are nevoie de tine- Să ne unim pentru a combateschimbările climatice!”.

Deviza reWectă necesitateaadoptării de urgenţă de către statelemembre a unui nou protocol privindschimbările de clim[, care să includăşi combaterea sărăciei, precum şi unmanagement îmbunătăţit alpădurilor. Schimbările climatice, unsubiect destul de controversat încomunitatea ştiinţiVcă, au reuşit săincite imaginaţia multor savanţi şi săimpună politicienilor angajamentela nivel global.

Între extreme, de la previziuniapocaliptice ale sfârşitului acestuisecol până la simulări climaticefundamentate şi prezentate caevoluţii ciclice normale, schimbărileclimatice reprezintă una dinprovocările ştiinţiVce majore alesecolului XXI.

Este cert că asistăm la schimbărişi variaţii majore ale climei,evidenţiate de fenomene extreme totmai dese şi mai intense. Este certfaptul că omenirea consumă într-unritm alert resurse ale planetei (carbonîn ultimă instanţă) pe care aceasta, înechilibrul ciclic al carbonului înnatură, le-a “sechestrat” în depozitegeologice din momentul apariţieivieţii pe Pământ. Este cert că este greusă nu relaţionăm actuala creştere înfrecvenţă a extremelor meteorologicede faptul că în ultima sută de ani amconsumat mai mult de jumătate dinresursele de energie fosilă disponibileale planetei.

Cauza este accentuareaefectului de seră

Principala cauz[ a modiVcărilorclimatice o reprezintă accentuareaefectului de seră. AtmosferaPământului se comportă exact cafolia transparentă a unei sere, avândrolul de a permite traversarea energieisolare şi reţinerea acesteia prinreWexie. În lipsa atmosferei,temperaturile pe Pământ ar Vcomplet improprii vieţii. Vaporii deapă din atmosferă contribuiesemniVcativ la crearea acestui “scut”protector al planetei. Azotul,oxigenul şi argonul - componenţiimajoritari ai atmosferei - nucontribuie la fenomenul de reWectare

a razelor calorice. Gazelecomponente ale atmosferei care potreWecta energia solară sunt dioxidulde carbon (CO2), care se găseşte încantitatea cea mai mare, metanul(CH4), care are un potenţial dereWexie foarte mare, precum şimajoritatea gazelor folosite în trecutca refrigeranţi în aparatele frigoriVceşi a căror folosire este interzisă la oraactuală prin Protocolul de laMontreal (1987).

Se observă dependenţatemperaturii medii a Pământului înultimii 1.000 de ani de concentraţiaCO2 în atmosferă. În ultimul secol,concentraţia de CO2 a crescut cuaproximativ 30%, iar temperaturamedie cu aproape 1 grad Celsius.Specialiştii climatologi prevăd căaceastă tendinţă se va accelera, astfelîncât este aşteptată o creştere detemperatură medie a globului de la1,4°C până la 5,8°C în anul 2.100, şide la 2° C până la 6,3°C în Europa.

Ce trebuie s[ facem?Răspunsul este simplu< trebuie să

reducem emisiile de gaze cu efect deseră în atmosferă. Temperaturile vor

mai creşte o perioadă de timp, chiardacă lu[m acum măsurile necesare.Însă dacă nu facem nimic vor creşteşi mai mult şi schimbarea climaticăriscă să devin[ imposibil de controlat.

În 1992, guvernele au adoptatConvenţia Cadru a Naţiunilor Uniteasupra Schimbărilor Climatice(CCNUCC) la Rio de Janeiro, care şi-a propus stabilizarea concentraţiilorgazelor cu efect de seră în atmosferăla un nivel care împiedică oriceperturbare antropică (datoratăomului) periculoasă sistemuluiclimatic.

În anul 1997, Protocolul de laKyoto a angajat 160 de guverne înreducerea cu 5,2% a emisiilor de gazecu efect de seră în perioada 2008-2012 comparativ cu anul 1990.Printre ţările care nu au ratiVcat acestprotocol se aWă şi Statele Unite,responsabile pentru mai mult de otreime din totalul emisiilor de gaze deseră la nivel mondial. UniuneaEuropeană s-a angajat să reducă cu8% emisiile în acelaşi interval.

Educaţia pentru un mediu curatşi sănătos este pentru APM SatuMare un proces pe care îlcoordonează şi serveşte la

recunoaşterea valorilor mediuluiînconjur[tor şi la clariVcareaconceptelor privind mediulînconjur[tor. În acest sens, APM SatuMare a iniţiat la nivelul unităţilorpreşcolare şi şcolare numeroaseprograme de educaţie ecologică, iarunul dintre acestea este programul“Ne jucăm şi reciclăm” care se vaVnaliza în preajma evenimentuluiecologic “Ziua Mondială aMediului”.

Colectarea bateriilor uzatela nivelul unităţilorpreşcolare şi şcolare

Parteneri în implementarea luisunt< APM Satu Mare, ISJ Satu Mare,Clubul LIONS, IF Tehnology SA,Garda de Mediu - ComisariatulJudeţean Satu Mare. Scopulprogramului este< asigurarea unuimanagement integral al deşeurilorprin creşterea nivelului de informare,conştientizarea şi educaţiapreşcolarilor şi şcolarilor în spiritulcolectării selective a deşeurilorpericuloase menajere (bateriiportabile uzate), în scopul adoptăriiunei atitudini ce vizează dezvoltareadurabilă. În urma lansării acestuiprogram s-au înscris 36 de unităţipreşcolare din judeţul Satu Mare, dincare 16 din mediul urban şi 20 dinmediul rural.

Pentru asigurarea infrastructuriide colectare a bateriilor uzate, VrmaIF Tehnology SA din Cluj Napoca aoferit pentru Vecare grădiniţă, cu titlugratuit, containere speciale pentruacest tip de deşeu.

Pe toată perioada implementării,echipa de specialişti de la APM şimembrii clubului Lions aumonitorizat modul de desfăşurare aproiectului. S-a constatat interesuldeosebit atât din partea cadrelordidactice, cât şi din partea părinţilorşi preşcolarilor, colectându-se înperioada decembrie 2008 - iunie 2009o cantitate de 663 kg de baterii uzateprovenite din jucării.

Evaluarea rezultatelor obţinutede instituţiile de învăţământpreşcolar înscrise în program va avealoc în data de 10 iunie 2009 la Teatrulde Nord Satu Mare, la ora 10.00, într-un cadru festiv, cu ocazia ZileiMondiale a Mediului, ocazie cu careorganizatorii vor premia instituţiilecâştigătoare şi vor oferi micuţilorpreşcolari pacheţele cu dulciuri laVnalul spectacolului oferit de actoriiTeatrului de Nord Satu Mare.

Material realizat de cătreAgenţia pentru Protecţia Mediului

Satu Mare

8 Informa\ia zilei Miercuri 10 iunie 2009Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 10 iunie 2009 Vedete

Christina Aguilera ;i alte m[mici celebre, despre bucuriile maternit[\iiNop\i nedormite? Vergeturi?

C]teva m[mici celebre au explicat ̀ nce mod maternitatea prie;tecorpului unei femei, ̀ ntr-un interviuacordat revistei “People”.Christina Aguilera ;i Max(16 luni)

Este cunoscut[ pentru vocea eiputernic[ ;i schimb[rile dese delook. Dar ̀ n prezent vedeta ̀ n v]rst[de 28 de ani este ocupat[ cu cel maiimportant proiect de p]n[ acum -este m[mica lui Max, b[ie\elul ei de1 an ;i 4 luni cu Jordan Bratman (31de ani). “Trebuie s[ avem grij[ cevorbim `n preajma lui! Vacuum afost unul din primele sale cuvinte.Are o pasiune pentru cură\enie ;i îiplace să alerge prin casă cu o cârpă;i să ;teargă praful. Îi mai place să ̀ ;icure\e sc[unelul dup[ ce termin[ dem]ncat. E atât de drăgu\! E ajutorulmeu de n[dejde.”

De c]nd ̀ l are pe Max, Christinaa `nv[\at s[ aib[ r[bdare. “M[ simtmult mai fericit[ acum. :i ciudat,acum reu;esc s[ fac mai multelucruri. Am ̀ nv[\at c[ exist[ o limit[de timp pentru orice, iar asta m[motiveaz[ s[ m[ `ncadrez `n timp.Maternitatea m-a ajutat s[ m[echilibrez ;i s[-mi planiVc lucrurilemult mai bine.” C]nt[rea\a maideclar[ c[ `n noua sa postur[ demam[ a f[cut lucruri pe care nu le-a `ncercat niciodat[. “Sunt unadev[rat vampir - dar Max m[ faces[ stau la soare sau la piscin[ `nmijlocul zilei. El scoate la lumin[ oalt[ parte din mine care `mi placefoarte mult. De asemenea, n-am ;tiuc]t de frumos e sunetul r]sului p]n[c]nd l-am auzit pe Vul meu r]z]nd.Ne distr[m copios c]nd ne g]dil[m.~i place c]nd ne prostim ;i cum areo mam[ care n-are nicio problem[s[ se prosteasc[ ne `n\elegem deminune.”Angie Harmon ;i Emery (5 luni)

Vedeta din serialele “BaywatchNights” sau “Lege ;i ordine” ;i so\ulsău, fostul juc[tor de fotbal americanJason Sehorn (38 de ani), s-aubucurat de venirea pe lume a celuide-al treilea urma;, tot o feti\ă, `nluna decembrie a anului trecut.Emery a fost a;teptat[ cu nerăbdare,mai ales de primele două feti\e alecuplului, Finley Faith, de 5 ani, ;iAvery Grace, de 3 ani.

Fost manechin, Angie (36 deani) recunoa;te c[ a fost ̀ ntotdeaunadestul de slab[, dar acum declar[fericit[ “am s]ni ;i un posterior!”. Ea`ncearc[ s[ sl[beasc[, dar s[-;ip[streze, `n acela;i timp, noile“caracteristici”. “Am spus`ntotdeauna c[ e nevoie de un an

pentru a reveni la m[surile dedinainte de a r[m]ne `ns[rcinat[.Am unele momente `n care `ncercs[ m[ ̀ mbrac, dar ̀ mi dau seama c[nu-mi mai vine nimic ;i m[ simtfrustrat[. ~i spun so\ului «Nu mai`ncap `n nicio hain[!», iar el `mispune «Da, dar ai un bebelu;s[n[tos.» Are dreptate.”Milla Jovovich ;i Ever (18 luni)

Modelul ;i actri\a de origineucrainean[, care a devenit mamaunei feti\e, Ever Gabo, s-a str[duitdin r[sputeri s[ sl[beasc[ dup[na;terea micu\ei. ~n perioada sarcini,Milla a luat `n greutate peste 30 dekilograme, ceea ce i-a f[cut ;i maidiVcil[ misiunea de a sc[pa desurplusul de kilograme.

Jovovich, `n v]rst[ de 33 de ani,a declarat c[ i-a fost foarte greu s[revin[ la silueta de invidiat pe careo avea `nainte de a r[m]ne`ns[rcinat[< “O diet[ echilibrat[ ;i omul\ime de exerci\ii Vzice m-auajutat. ~mi doresc foarte mult un aldoilea copil, dar nu chiar acum. Abiaam sc[pat de kilogramele `n plus,a;a c[ vreau s[ m[ bucur de siluetamea pentru pu\in timp.” Natalie Morales ;i Luke (8 luni)

Prezentatoarea emisiunii“Today Show” de pe NBC a fostsurprins[ de includerea ei pe listaPeople a m[micilor frumoase.~ntrebat[ Vind dac[ na;terea i-aschimbat ideile despre frumuse\e,Natalie (37 de ani) a r[spuns< “M-af[cut s[-mi apreciez corpul mult maimult. Cred c[ maternitatea estepentru ce sunt femeile f[cute.Frumuse\ea vine din interior.”

Ambele sarcini au f[cut-o s[ sesimt[ mult mai frumoas[< “M-amsim\it `ntotdeauna mai frumoas[c]nd am fost `ns[rcinat[. Poate unpic mai plinu\[, dar...”. ~n leg[tur[cu rutina de ̀ nfrumuse\are, ea spunec[ nu prea exist[. “Dup[ ce ai doicopii, faci lucrurile `n grab[. ~nweekend-uri ̀ mi port p[rul ̀ n coad[;i nu folosesc machiaj deloc.”Singurul produs pe care-l folose;teeste rujul sau strugurina.

Revenirea la forma ini\ial[ dup[cele dou[ sarcini a fost destul de grea.“Cred c[ trucul meu a fost c[ amf[cut mi;care tot timpul c]t am fost`ns[rcinat[, cu ambii copii. A fostfoarte greu, dar am f[cut exerci\iip]n[ ̀ n luna a noua, cu o s[pt[m]n[`nainte de a na;te. F[ceam exerci\iide 4-5 ori pe s[pt[m]n[, de la 45 deminute p]n[ la o or[.” A alergat afar[sau pe band[, a f[cut kickboxing ;iexerci\ii pilates, toate acesteaajut]nd-o s[-;i recupereze silueta.