GRUPUL COLAR MIHAI VITEAZUL PITETI

LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL SMEENIPROIECT DE SPECIALITATEINDRUMTOR :

ELEV :PROF. IOANA TEIANU

Miezu RobertTema proiectuluiChiulasa

demonatare reparatie - montare

CUPRINS

3ARGUMENT

51. INTRODUCERE

82. ELEMENTELE MOTORULUI

81. ORGANE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR

102. ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR

183. CHIULASA - CONSTRUCTIE

224. REPARAREA CHIULASEI

255. DEMONTAREA SI MONTAREA CHIULASEI

30MSURI DE TEHNIC A SECURITII MUNCII

31BIBLIOGRAFIE

ARGUMENTn timpul funcionrii mainile i instalaiile sufer un proces de uzur ce poate afecta buna funcionare a acestora, dar poate produce i importante erori de prelucrare sau chiar accidente de munc.n momentul predrii utilajului sau instalaiei ctre beneficiar, acestea au prevzute o serie de norme i reglementare pentru asigurarea funcionrii n parametrii normali. Printre aceste norme pot fi enumerate: respectarea parametrilor de lucru, evitarea suprancrcrilor, ungerea pieselor n micare, respectarea graficului de ntreinere, realizarea ntreinerii i reparaiei de ctre personal calificat, remedierea defeciunilor imediat ce acestea apar, urmrirea continu a funcionrii dar i verificarea parametrilor de funcionare , respectarea condiiilor de montare, dar i realizarea condiiilor optime de mediu, verificarea periodic a strii i funcionalitii accesoriilor folosite.Mecanismul biel-manivel sau mecanismul manivel-piston, transform micarea de translaie a pistonului obinut prin arderea amestecului carburant, n micare de rotaie continu a arborelui cotit.ntreinerea este ansamblul de operaii ce urmrete s menin mainile, instalaiile i utilajele n condiii normale de funcionare ntre dou reparaii consecutive reducnd posibilitatea apariiei unor reparaii accidentale.Lucrrile de ntreinere se pot executa permanent (de ctre personal de deservire) i periodic (de ctre personal calificat n acest sens).Reparaiile sunt operaii realizate n scopul remedierii defeciunilor aprute n timpul exploatrii.Un indice de calitate al unei maini este durata perioadelor dintre reparaii. Acesta depinde de durata de serviciu a pieselor componente ale mainii, dar i de modul de ntreinere i exploatare precum i de calitatea reparaiei anterioare.Lucrarea prezint principalele operaii de ntreinere, reparatii a mecanismului chiulasei dar i defectele ce pot aprea n timpul exploatrii acestei piese.Capitolul Repararea chiulase structurat pe mai multe subcapitole cuprinde: diverse problem aparute si remedierea lor.O importan deosebit se acord i principalelor msuri de protecie ce trebuie respectate n timpul operaiilor de reparare a mecanismului biel-manivel.1. INTRODUCEREMotorul cu ardere intern monocilindric, in patru timpi, cu aprindere prin scnteie (fig. 1) este format din cilindrul 1 in interiorul cruia se delpaseaza pistonul 2, care acioneaza manivela 3 a arborelui cotit prin intermediul bilei 4.n capul cilindrului se geste chiulasa 5 n care sunt amplasate supapa de admisie SA, supapa de evacuare SE i bujia 8.La partea inferioar a cilindrului se gseste carterul inferior 10 in care se gsete ulei de ungere.Amestecul aer- combustibil intr in cilindru prin colectorul de admisie 6, iar gazele arse rezultate ies din exterior prin colectorul de evacuare 7.Motorul este alctuit din mecanismul motor i sistemele i instalatiile auxiliare (mecanismul de distributie, instalatia de rcire i instalatia de ungere) necesare realitarii procesului de funcionare i sistemul de pornire.

Fig. 1 Schema de principiu a unui motor cu ardere interna in patru timpiMecanismul motor, numit si mecanismul biel-manivel, constituie principalul ansamblu al motorului cu ardere intern, cu piston. El are rolul de a transforma micarea de translaie rectilinie-alternativa a pistonului intr-o micare de rotaie a arborelui cotit.Mecanismul motor (numit i mecanismul biel-manivel sau mecanismul manivel-piston),transform micarea de translaie a pistonului , obinut prin arderea amestecului carburant, n micare de rotaie continu a arborelui cotit.

Fig 2. Organele fixe ale mecanismului motor1 bloc motor; 2 chiulas; 3 garnitur de chiulas; 4 capacul chiulasei; 5 garnitura capacului chiulasei; 6 buon pentru alimentarea motorului cu ulei cilindru; 6 inel de etanare; 7blocul cilindrilor; 8-garnitura chiulasei individuale; 9chiulasa individual; 10 garnitura capacului; 11capacul chiulasei; 12 urubul de fixare a capacului; 13 urub de fixare a chiulaseiParile componente ale mecanismului motor sunt: organele fixe (fig 2) :blocul motor 1, chiulasa 2, cilindrii 7, colectorul de admisie si colectorul de evacuare, semicuzineii lagarului palier 7;

organele mobile (fig 3):pistonul 1,segmenii 2, bolul pistonului 3,biela 4, semicuzineii lagrului de biel 5, arborele cotit 6, volantul 8 si amortizorul oscilatiilor 9.

Fig. 3. Organele mobile ale mecanismului motor1 piston; 2 segmeni; 3 bolul pistonului; 4 biel; 5 semicuzineii lagrelor de biel; 6 arborele cotit; 8 volantul; 9 amortizorul oscilaiilor2. ELEMENTELE MOTORULUI1. ORGANE FIXE ALE MECANISMULUI MOTORBlocul motor (fig 4) constituie scheletul motorului, fiind prevazut si cu brate sau locasuri pentru suporii de fixare pe cadrul automobilului. Constructiv, este format din blocul cilindrilor(in partea superioara) i carterul (in partea inferioara); poate fi sub forma unei piese compacte(autocamioanele Roman, Iveco, Mercedes, Volvo sau autoturismele Fiat).

Fig. 4 Blocul motoruluia cu chiulas; b cu chiulas individual; 1 capacul frontal; 2 garnitura chiulasei comune; 3 chiulasa; 4 capacul chiulasei; 5 cmaa de Cilindrii. Cilindrul 7 (fig. 5) realizeaz spaiul de lucru pentru desfurarea ciclului motor, n interiorul lui deplasndu-se liniar pistonul.Cilindrii pot fi turnai odat cu blocul motor (inamovibili , fig.5 a) sau demontabili (amovibili-, ca majoritatea motoarelor moderne, sub form de cmi de cilindru 3 (fig.5 b) se obine prin turnare, prin font aliat prelucrai fin la interior (oglinda cilindrului ), iar cei amovibili au prevzui la exterior canale destinate inelelor din cauciuc pentru etanarea cmilor de rcire cu ap.Motoarele racite cu aer au prevazute aripioare pentru marirea suprafetei de contact cu aerul racire (fig. 5 d).Pot exista si doi cilindrii orizontali, opusi (boxer), turnati din aliaj de aluminiu sub presiune, prevazuti la exterior cu aripi pentru a se mari suprafata de contact cu aerul de racire.Chiulasa (fig.6) acopera cilindrul, realizand impreuna cu pistonul spatiul de lucru inclus fluidului motor.

Fig. 5. Tipuri de cilindrii pentru tipuri de motoarea cilindri inamovibili (turnai direct n bloc); b cmaa de cilindru (umed); c cmaa de cilindru uscat; d cilindru cu aripioare pentru motor rcit cu aer (n doi timpi): 1 bloc motor; 2 camera de rcire; 3 cmaa de cilindru; 4 inele de cauciuc; 5 guler de sprijin; 6 aripioare de rcire; 7 partea activ a cilindrului; 8 fant baleiaj; 9 canal baleiaj; 10 fant evacuare; 11 prezoane fixare chiulas; 12 bloc motor

Fig. 6. Chiulasaa rcire cu ap; 1 caviti pentru camera de ardere; 2 cavitate pentru termostat; 3 cavitate pentru traductorul termometrului de ap; 4 suprafaa inferioar plan; 5 orificii pentru prezoane; 6 orificii filetate; 7 orificii pentru colectorul de admisie; 8 orificii pentru colectorul de evacuare; 9 ghid supap; 10 injector; 11 suprafee laterale; 12 scaun supap; b rcire cu ap; 13 loca bujie; 14 aripioare rcite cu aer2. ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR

Pistonul (fig. 7) asigura realizarea fazelor ciclului motor, prin miscarea de translatie rectilinie-alternativa in cilindru ; formeaz peretele interior ce inchide camera de ardere, suporta efortul dat de presiunea gazelor arse la destindere, care-i imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si de-aici la arborele cotit ; participa la evacuarea gazelor arse si asigura pelicula de ulei pe suprafata de lucru a cilindrului ; are rol de etansare a camerei de ardere, impreuna cu segmentii, si de evacuare a caldurii. La motoarele in doi timpi, are rol de organ de distributie, prin deschiderea-inchiderea fantelor din cilindru (n locul supapelor).Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerinelor. Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice, iar rezistenta la uzare prin protejarea suprafetei exterioare (cositorire, grafitare, eloxare) cu un strat poros care reine uleiul.Segmentii (fig.8) sunt piese inelare care, datorit elasticitii lor apas deasupra cilindrului, asigurnd etanarea cu pistonul ; se monteaz n canalele de piston i sunt : de compresie 1, cu rol de etanare ntre piston i cilindru, i de ungere (raclori) 2 si 3 pentru rzuirea i evacuarea excesului de ulei i de pe cilindru. Pentru a impiedica patrunderea uleiului n camera de ardere, segmenii raclori sunt prevzui cu orificii care corespun cu cele din piston. Segmentii transmit cldura de la piston la cilindru. Ei se confectioneaza din font aliat, iar cei de ungere pot fi si din tabla de otel, in forma de U, cu fante tip U.Segmentii de compresie se monteaza in canalele din partea superioara a capului pistonului iar cel de ungere (uneori doi), sub cei din compresie, in canalul

Fig. 7. Pistonul

Fig. 8. Forme constructive de segmeniinferior (baia de ulei). La unele motoare, pentru o buna etansare, segmentii de ungere sunt prevazuti cu arcuri expandoare 4, cu actiune axiala si radicala.De asemena, pentru ca segmentii sa poata fi montati in canalele pistonului, pentru etansare cu cilindrul si pentru compensatii termice, sunt prevazuti cu taieturi numite fante.Forma fantelor depinde de tipul motorului (deapta,inclinata sau in Z Bolul pistonului face legatura articulata dintre piston i biela, fiind solicitat la ncovoiere i strivire.Bolul are forma tubular, cilindric (uneori inegal) i se confecioneaz din oel aliat sau oel carbon ; se aplica tratament de cementare si clire superficial cu CIF, iar pentru obtinerea unei suprafete netede se rectific. In acest fel, suprafaa exterioara devine dur , rezistent la uzare, iar miezul moale i tenace, rezistent la ocuri. Se admite conicitate i ovalitate 0,003 mm. Are un regim termic de lucru ridicat (80100 C) i condiii de ungere dificil ; ungerea se face prin stropire cu uleiul scpat din lagrul bielei sau venit prin canalul 5 din corpul bielei (exceptie motoarele in 2 timpi cu aprindere prin scanteie, la care ungerea este asigurat de amestecul carburant ce obine si ulei n anumite proporii).

Modul de asamblare articulat a bolului cu biela poate s fie : fix n umerii pistonului i liber n buca bielei 6, fix n biel si liber n piston si flotant (liber in biela si piston) .Inainte de motare, pistonul se incalzeste uniform n instalaii speciale (pentru evitarea tensiunilor interne ), dup care bolul se preseaz. Jocul sau strngerea la motoare ntre bol i piston sau buca de biela este de 0,002-0,008mm ; la cele fixe n biela exista o strangere de 0,02-0,04 mm.Biela (fig 9) asigura legatura cinematica intre boltul pistounului si arborele cotit (prin fusul maneton), transformand astfel miscarea lineara a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit . Datorit solicitrilor termodinamice, i sa impune o conditie de rigiditate deosebita. Prile componente sunt: piciorul (capul mic) 1, unde se preseaza bucsa 7 din bronz pentru protectie impotriva uzurii, corpul, capul (mare) 3. in care se gesesc semicuzinetii 6 (sau rulmentii la unele motoare ); capul bielei este sectionat in plan transversal sau oblic, partea detaabil 4 numindu-se capac, prins cu uruburile 5 (numai la cele cu cuzinei) pentru montarea pe fusul maneton al arborelui cotit.Cuzinetii 6 sunt formai din dou semicarcase de oel de grosimea 1,5 3mm cu material de antifriciune la interior de grosime 0,3 0,4 mm. Pentru fixare, capul i semicuzinetii sunt prevzui cu pinteni, care impiedic deplasarea lor n timpul functionrii. Montarea corecta a capacelor este asigurata stantarea numarului de ordine a cilindrului (pe cap si capac). La partea opusa, se stanteaza greutatea bielei in grame.Unele biele sunt prevazute cu canale in tija pentru conducerea uleiului de ungere spre bolti. Bielele cu lagare din rulmenti au capul nesectionat, pentru ca arborele cotit este demontabil.

Fig. 10. BielaBiela se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la cald, dupa care se prelucreaza mecanicsi i se aplicaun teatament de caliresi revenire.Dupa fabricare, bielele se sorteaza pe seturi de motor, neadmitandu-se diferente mai mari de masa intre ele de 2 pentru autoturisme si 8 pentru autocamioane.Strangerea suruburilor de biela se face cu un moment de 60-70N*m pentru autoturisme si 110-120 N*m pentru autocamioane. Jocurile de montaj radiale sunt: intre bucsa bielei si bolti de 0,02-0,04mm iar intre fusul maneton si semicuzinetide 0,03-0,09mm.Semicuzinetii au stratul de anti frictiune aplicat prin turnare sau placare pe baza de staniu (compozitie sau metal alb), plumb, aluminui, cupru cu plumb, bronz cu plumb.Motoarele cu aprindere prin compresie, avand presiunile specifice in lagare mai mici, folosesc cuzineti bimetalci cu carcasele din otel de grosimea 3-5 mm, iar materialul de antifrictiune din bornz cu plumb de grosimea 0,5-1,5 mm.Semicuzinetii (rulmentii) muntati in capul bielei formeaza lagare de biela (manetoane).Capul bielei la motoare in 2 timpi este nesectionat, avand lagarul de biela sub forma de rulment.Arborele cotit (arborele motor) (fig.10) primeste miscarea de la piston prin biela, o transforma in miscare de rotatie pe care o transmite la exterior pentru antrenarea diferitelor subansambluri ale motorului si la transmisia automobilului pentru autodeplasare. Este piesa cea mai importanta si are ca parti componente : capatul (fusul) anterior 1, cu canal pentru pana 8, fusurile paliere 2, cu cuzinetii 10, fusurile manetoane 3, bratele manetoane 4, pentru legatura dintre fusuri, masele de echilibrare 5, pentru echilibrarea dinamica a arborelui cotit capatul posterior 6, cu flansa 7 de fixare a volantului (cu locasul 9 pentru arborele primar al cutiei de viteze).Pe capatul anterior, se monteaza prin pene: pinionul de antrenare a mecanismului de distributie, fulia (roata de antrenare) a pompei de apa pe care la unele motoare se moneteaza si amortizorul de vibratii si dispozitivul de antrenare manuala a arborelui cotit (racul) ; etansarea capacului de distributie, care inchide si pinionul conducator al angrenajului distributiei de pe arborele cotit, impotriva pierderilor de ulei este asigurat prin deflector sau prin simering.In partea posterioar , pe flans, se monteaz prin uruburi volantul ;capatul posterior este gaurit pentru fixarea bucsei din bronz sau a rulmentului de sprijin al arborelui primar al cutiei de viteze.In interior, arborele are canale pentru circulatia uleilui de ungere care corespund cu orificiile de alimentare a lagrelor paliere i manetoane; cei mai multi arbori au un singur canal de-a lungul lor.Materialul este otelul aliat prin forjare sau din fonta cu grafic nodularprin turnare.Dup prelucrare, fusurile se trateaza termic calire superficiala cu CIF si sevenire- dupa care se rectifica pe masini de rectificat arbori cotiti.Forma arborelui cotit depinde de : numrul si pozitia cilindrilor, numrul fusurilor manetoane, ordinea e functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului.Arborele cotit are un numar de fusuri paliere, de obicei egal cu numarul cilindrilor plus unul; acesta mareste rigiditatea lui, insa duce la cresterea greutatii si a lungimii, iar plerucralea este mai dificila.Fusurile paliere sunt plasate pe aceeasi axa geometrica, iar latimea lor este diferita.Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la motoarele in linie si redus la jumatate la motoarele in V. Fusul maneton inpreuna cu cele doua brate manetoane formeaza manivela. Diametrul fururilor de biela este mai mic ca cel al fusurilor paliere.Decalarea fusurilor manetone (intre ele)se face in functiune de numarul lor, asigurand prin aceasta o functionare uniforma a motorului si o echilbrare a arborelui cotit; precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea timpurilor utili.Arborele cotit se echilibreaza cu ajutorul contragreutatilor plasate in prelungirea bratelor de manivela (opuse lor) si bineinteles al decalarii corecte a manivelelor, aratate mai sus. Verificarea echilibrarii se face pe masini speciale, iar ponderea arborelui prin degajari partiale de material (gaurile sau frezele in contragreutati).La capatul anterior, prin intermediul foliei (roata) de antrenare, se monteaz amortizorul de vibraii 9, care, de obicei, este un tip de frecare moleculara i cu friciune. Arborele cotit se sprijin n blocul motor pe lagare paliere cu semicuzineii 10.Volantul are forma unui disc masiv, cu rol de inmagazinare a energiei cinetice in timpul curselor utile ale pistopanelor pe care o reda i timpii rezistenti pentru reglarea vitezei unghiulare a arborelui cotit si atenuarea socurilor in punctele moarte la turatie redusa, usurarea pornirii si placarea automobilului in loc. Se confectioneaza din otel sau fonta, dupa care se prelucreaza si se echilibreaza dinamic. La un numar mare de cilindrii ai motorului dimensiunile si masa volantului scad

Fig. 10- Arborele cotit3. CHIULASA - CONSTRUCTIEChiulasa este o pies static a motorului cu ardere intern, care, mpreun cu blocul motor i pistonul, formeaz camera de ardere. Geometria chiulasei este extrem de complex datorit rolului multi-funcional al acesteia. Chiulasa conine o parte a sistemului de distribuie (supape, arcuri de supap, arbori cu came, culbutori i tachei), bujiile de aprindere i cele incandescente i injectoarele (pentru motoarele cu injecie direct).Datorita rolului funcional, chiulasa este supusa unor solicitri mecanice i termice intense. Acesta trebuie s reziste forei de presiune a gazelor i a forei de strngere a uruburilor. Chiulasa este supus unor tensiuni termice importante datorit inegalitii distribuiei termice n corpul acesteia. Pentru a rspunde tuturor cerinelor din timpul funcionrii motorului, chiulasa trebuie s ndeplineasc o serie de cerine:

rigiditate mecanic ridicat

rezisten termic ridicat

etaneitate fa de lichidul de rcire, gaze de admisie i evacuare, ulei de lubrifiere

distribuirea ct mai uniform a temperaturii

realizarea formei optime a camerei de ardere

mas redus

Fig. 11 Chiulasa motorului VW de 1.8L, cu 4 cilindri i 2 supape pe cilindru1. guri de trecere a uruburilor de fixare

2. canale de curgere a lichidului de rcire

3. orificiu pentru bujie

4. suprafa a camerei de ardere

5. supap de admisie

6. supap de evacuare

7. suprafa de contact cu garnitura de chiulas

8. orificiu de curgere a gazelor de evacuare

9. orificiu de curgere a gazelor de admisie

10. urub de fixare a galeriei de evacuare

Prin intermediul orificiilor (1) chiulasa se fixeaz de blocul motor. Cuplul de strngere al uruburilor precum i ordinea de strngere a acestora este deosebit de important pentru a nu produce tensiuni mecanice care pot conduce la fisuri ale chiulasei.

Canalele de curgere ale lichidului de rcire trebuie s asigure o rcire eficient a chiulasei, mai ales n zona supapelor de evacuare, unde temperatura atinge valori maxime. Aezarea supapelor n chiulas depinde de numrul de cilindri i de ordinea de aprindere a acestora. La proiectarea motorului este de preferat ca supapele de evacuare s nu fie lng peretele despritor a doi cilindri adiaceni, pentru a limita solicitrile termice. Temperaturile uzuale n zona supapei de evacuare ating valori de 700 C.

Fig. 12 Distribuia temperaturilor n chiulas

Diametru orificiului supapei de admisie este mai mare dect cel al supapei de evacuare (6). Aceast diferen se datoreaz necesitii unei suprafee de curgere mai mare a aerului admis n motor, mai ales la motoarele aspirate. La aceste tipuri de motoare aerul (amestecul aer-combustibil) este tras n motor datorit depresiunii create de micarea pistonului n cilindru. Contrar, gazele arse sunt evacuate facil, fiind mpinse de piston. Astfel, pentru a asigura o umplere suficient a cilindrilor cu aer proaspt, diametrul orificiului de curgere al supapei de admisie este mai mare dect cel al supapei de evacuare.La chiulasele din aliaj de aluminiu (majoritare n cazul automobilelor) supapele nu se aeaz direct pe corpul chiulasei. Supapele se aeaz pe un scaun, care sunt de fapt inele presate n chiulas. Pentru a asigura rezistena mecanica i termica necesar, scaunele supapelor se confecioneaz din font sau oel aliat.

Fig. 13 Camera de ardere Fig. 14. Garnitura de chiulasa din chiulasa fr supape

Majoritatea motoarelor de automobile au chiulasa din aluminiu. Chiulasa din font de utilizeaz cu precdere la autovehicule comerciale, de transport marfa sau persoane. Chiulasa din aluminiu are avantajul unui coeficient mai mare de transfer termic (disip mai uor cldura), mas mai mic i se prelucreaz mai uor. Chiulasa din aluminiu se fabric prin turnare la presiune sczut, n forme ceramice sau metalice.

Un motor cu ardere intern, rcit cu lichid, conine trei circuite care lucreaz cu fluide: circuitul de admisie/evacuare, circuitul de rcire i cel de ungere cu ulei. Toate aceste trei circuite se intr n componena chiulasei. Din acest motiv este deosebit de important etaneitatea chiulasei pentru a nu permite interaciunea celor trei circuite.

De exemplu, ptrunderea uleiului n cilindri va conduce la arderea acestuia i la emisii importante de fum albastru. De asemenea, contaminarea cilindrilor cu lichid de rcire va conduce la uzura prematur a pieselor n micare (piston, segmeni) i la emisii de fum alb.

Etaneitatea chiulasei este asigurat de garnitura de chiulas. Aceasta se poziioneaz ntre chiulas i blocul motor i are rolul de a etana diferitele circuite care fac parte din chiulas. Pe lng asigurarea compresiei n cilindri i a etaneitii lichidului de rcire i a uleiului, garnitura de chiulas trebuie s aib rezisten termic i mecanic ridicat.

4. REPARAREA CHIULASEIDup demontare se face curirea chiulasei cu soluii alcaline la cald sau cu produse dizolvante. Urmeaz controlul vizual pentru depistarea defeciunilor care pot fi: tirbituri, neetaneiti, fisuri, ciupituri sau sufluri pe suprafeele laterale, suprafeele interioare ale ghidurilor supapelor i locaurilor lor, uzura scaunelor de supape i locaurilor lor, deteriorarea orificiilor filetate. Cu ajutorul riglelor i lamelelor calibrate se determin deformarea suprafeei de contact cu blocul motor, a suprafeelor de montaj a colectoarelor de admisie i evacuare i capacului culbutorilor; de asemene se verific starea i volumul camerei de ardere prin umplere cu ulei, uzura filetelor pentru locaurile bujiilor, starea suprafeei de aezare a injectorului.Principalele defeciuni care apar la chiulas precum i posibilitile de remediere se arat n figura 12 i tabelul nr. 2.Un caz particular l reprezint uzura suprafeei de aezare a supapei. n funcie de gradul de uzur, condiionarea poate fi fcut prin rodare, prin rectificare sau frezare i rodare i prin nlocuirea scaunului de supap.Rodarea se face cot la cot ntre supap i scaunul supapei n prezena unei paste abrazive. Procesul se poate considera ncheiat cnd pe suprafaa de etanare a scaunului apare un inel circular de culoare mat nentrerupt care are aceiai form i pe talerul supapei.n cazul unor uzuri mari sau urme de coroziune scaunul supapei se frezeaz utiliznd truse de freze, dup care se face rodarea.Cnd chiulasa este prevzut cu scaune detaabile suprafaa de etanare se rectific sau n cazuri extreme, scaunele se nlocuiesc cu altele noi i apoi suprafaa de aezare se rodeaz cu supapa.n finalul acestor operaii de recondiionare se face o verificare a etaneitii supapei pe scaunul su.Chiulasa se reformeaz n urmtoarele cazuri: sufluri pe suprafeele canalelor de admisie sau de evacuare i a camerelor de ardere; fisuri ale pereilor n zona ghiduilor supapelor de admisie i evacuare; fisuri ale pereilor camerei de ardere.Tabel 2Nr. Def.DefeciuneaTehnologia de recondiionareMaini, utilaje, dispozitive

1Fisuri, crpturi pe suprafaa exterioarSe recondiioneaz prin: a) sudare electric la rece; b) sudare oxiacetilenic; c) lipire cu rini epoxidice. Se verific etaneitatea chiulasei prin proba hidraulic la o presiune de 0,4 MPa Instalaie de sudur; Rini epoxidice; Instalaie hidraulic pentru verificarea etaneitii.

2Scurgeri de ap prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindereSe alezeaz orificiul i se preseaz cu o buc de trecere care se poate unge la exterior cu strat subire de ermetic sau nitroemail. Se verific etaneitatea chiulasei prin proba hidraulic la o presiune de 0,4 MPa Pres hidraulic de atelier; Main de alezat vertical; Instalaie hidraulic pentru verificarea etaneitii

3Deformarea suprafeei de aezare pe blocul motoruluiSe recondiioneaz prin frezarea acestei suprafee- Main de frezat orizontal

4 i 5Uzura suprafeelor interioare a ghidurilor supapelor de admisie i evacuarea) Se nlocuiesc ghidurile uzate cu ghiduri noi, care dup presare se alezeaz la cotele de reparaiib) Se alezeaz ghidurile uzate la cote majorate i se folosesc supape cu diametrul tijei mrit prin cromare Main de alezat; Pres hidraulic de atelier.

6 i 7Uzura locaurilor ghidurilor supapelor de admisie i evacuareSe recondiioneaz prin alezarea locaurilor la o cot majorat i se preseaz ghidurile cu diametrul exterior mrit Main de alezat; Pres hidraulic de atelier

8 i 9Ciupituri, uzuri sau sufluri pe suprafaa de aezare a supapei de admisie sau de evacuarea) Se rectific (frezeaz) suprafaa de aezare respectnd unghiurile de nclinareb) Se introduce un scaun de Dispozitiv pneumatic de rectificat; Pres; Dispozitiv de rodat

supap nou ce se preseaz prin subrcire la -70oC urmat de o rectificare a suprafeei conice de aezaren ambele cazuri suprafaa conic de aezare se rodeaz cu supapa sasupape.

10 i 11Uzura locaurilor pentru scaunul supapei de admisie sau de evacuareSe recondiioneaz prin alezarea locaului la o cot majorat i se preseaz un scaun de supap nou (care va fi subrcit la 70oC) cu diametrul exterior mrit corespunztor Main de alezat; Pres hidraulic

12Ciupituri, rizuri sau uzura suprafeei de aezare a injectoruluiSe recondiioneaz prin zencuirea suprafeei respective Main de gurit; Zencuitor

13Deformarea suprafeei de asamblare cu colectorul de admisie sau de evacuareSe recondiioneaz prin frezarea suprafeei respective- Main de frezat plan;

14Deteriorarea filetului gurilor pentru fixarea injectoarelor, suporilor axului culbutorilor i gurilor de prindere a colectoarelor de admisie i evacuarea) Se gurete i se refileteaz la cot majoratb) Se ncarc cu material prin sudur oxiacetilenic dup care se gurete i se nfileteaz la cota nominal Instalaie de sudur; Main de gurit; Tarozi; Dispozitiv de ghidare cu buce detaabile

5. DEMONTAREA SI MONTAREA CHIULASEIGarnitura de chiuloasa are rolul de a asigura etanseitatea camerei de ardere, cat si a prelua partial din dilatarile neuniforme ale materialului chiuloasei si blocului motor.

Conditii tehnice privind inlocuirea garniturii de chiuloasa:

dupa fiecare interventie tehnica, care necesita demontarea chiuloasei, se va inlocui obligatoriu garnitura de chiuloasa, deoarece, prin strangere, aceasta se deformeaza plastic, astfel incat la o noua remontare nu se mai poate crea o etansare perfecta;

la scoaterea chiuloasei de pe blocul cilindrilor se va tine seama la faptul ca intotdeauna, din cauza strangeri, garnitura de chiuloasa la demontare ramane lipita de chiuloasa sau carter, ceea ce antrena deplasarea camasilor de cilindru respectiv deteriorarea garniturilor de etansare la baza lor, precum si crearea posibilitatiilor de a introduce impuritati in carterul motor. Pentru realizarea unei dezlipiri uniforme, se recomanda baterea usoara a extremitatii chiuloasei, cu un ciocan cu capul din cauciuc brut sau material plastic, dupa care se va face o mica rotire, in jurul bucsei de centrare (fig.3) situata la partea centrala;

Fig. 15. Bucsa de centrare

daca la scoaterea garniturii de chiuloasa au ramas lipite resturi din materialul garnituri, pentru indepartarea lor nu se va folosi niciodata razuitorul metalic, ci se vor folosi intotdeauna produse dizolvante (tip decanol sau asimilate), care se inlatura apoi usor prin stergere, sau razuire cu o bucata de lemn, protejand astfel planeitatea si rugozitatea suprafetei de asezare a chiuloasei pe bloc;

la montarea garnituri de chiuloasa pe blocul motor se va avea in vedere pozitia de asezare, astfel ca inscriptia HAUT-TOP sa fie orientata in sus, iar suprafetele garnituri, chiuloasei si blocului sa fie uscata (fig.4). De asemenea se verifica daca orificiul din garnitura se suprapune peste canalul de ungere din bloc;

strangerea suruburilor chiuloasei se va face la un cuplu de 5,5-6,5 daNm, respectanduse ordinea de strangere, incepand din partea centrala in cruce sau circular.Se mentioneaza ca ultima operatie de strangere la cuplu trebuie precedata de o slabire cu un sfert de tura a suruburilor chiuloasei;

Fig. 16. Garnitura de chiulasaRestrangerea suruburilor de fixare a chiuloasei se executa:

dupa parcurgerea a 500 Km;

dupa 2 h 30 de la oprirea motorului (cand se demonteaza chiuloasa cu ocazia unei interventii la motor);

inainte de inlocuirea garniturii de chiuloasa se face verificarea planeitatii chiuloasei masarandu-se deformatia X cu ajutorul unei rigle si unui set de cale;

Pentru inlocuirea garniturii de chiuloasa este necesar sa se respecte urmatoarea ordine de demontare:

se deconecteaza bateria de acumulatoare;

se scoate racordul filtrului de aer;

se goleste circuitul de racire;

se demonteaza de pe chiuloasa (fig 5) : racordurile electrice, conductele de alimentare cu benzina, alternatorul, conductele de aspirare a vaporilor de ulei din carterul motor, capacul chiuloasei, cablurile de acctionare a clapetei obturatoare si a clapetei pentru pornirea la rece: conductele circuitului de racire (chiuloasa-carburator si pompa apa-carburator)

Atentie la scoaterea capacului chiuloasei-garnitura de etansare trebuie sa ramana pe capac;

se desurubeaza in ordinea preschisa suruburile care fixeaza chiuloasa pe blocul cilindrilor, exceptand surubul central care se slabeste pentru permiterea rotiri chiuloasei la demontare;

se scot si se aseaza in ordine tijele culbutorilor;

la scoaterea chiuloasei, trebuie sa se pastreze ordinea de montare a tijelor impingatoare si a tachetilor, astfel ca la remontare sa se asigure aceiasi pozitie de lucru.

diferentele de planeitate nu trebuie sa depaseasca 0,05mm. In caz contrar se va proceda la rectificarea prin frezare a suprafetei de contact, respectandu-se valorile inaltimii chiuloasei II (v. 2.2).

Fig.161 fise buji;

2 fisa centrala a bobinei de inductie;

3 cablul electric al circuitului primar al ruptorului;

4 cablurile electrice de la alternator ( +,- DF);

5 conducta de alimentare cu benzina a carburatorului;

6 conducta avansului depresional;

7 racordurile de aspiratie a vaporilor de ulei din caterul motor;

8 alternator;

9 cureaua ventilatorului;

10 piulite de fixare capac chiuloasa;

11 cablurile de actionare a clapetei obturatoare si a clapetei pentru pornirea la rece;

12 conductele cu circuitul de racire.

Dupa demontarea chiuloasei asamblate de pe blocul cilindrilor, la remontare se floseste obligtoriu o noua garnitura de chiuloasa: operatiile necesare remontarii chiuloasei se executa in ordine inversa, respectandu-se conditiile tehnice mentionate mai sus.

In final se mai executa operatiile: se regleaza jocul dintre supape si culbutori; se regleaza cursa libera a pedalei de acceleratie si a pozitiei butonului de comanda a clapetei de pornire la rece; se realizeaza umplerea si scoaterea aerului din circuitul de racire; se regleaza aprinderea si carburatia lamotor, se aduce motorul la regimul termic normal, observandu-se etanseitatea sistemelor motorului. Dupa 500 Km rulati, se procedeaza la o noua strangere a chiuloasei si la reglajul jocului dintre culbutori si supape.

MSURI DE TEHNIC A SECURITII MUNCIICa msur de protecie a muncii la repararea mecanismului biel manivel, se impune folosirea sculelor i dispozitivelor adecvate, n bun stare, pentru manipularea pieselor grele se vor folosi mijloace mecanizate.Depresarea i asamblarea agregatelor se vor face numai cu prese universale sau speciale.Muncitorii din acest sector trebuie s fie buni cunosctori ai procedeelor tehnologice, pentru a evita eventualele pericole de accidentare.La recondiionarea pieselor componentele vor respecta toate msurile de tehnic a securitii muncii i de prevenire i stingere a incendiilor specifice mainilor i locurilor de munc unde se realizeaz lucrarea respectiv. Operaiile de demontare a unei maini sau utilaj trebuie s se desfoare sub conducerea direct a maistrului. nainte de a ncepe demontarea se va studia documentaie tehnic i se vor stabili masele pieselor grele care vor fi manevrate numai cu mijloace de ridicat i transportat. De asemenea se vor asigura spaiile de acces ntre mainile i utilajele ce sunt n reparaie, precum i iluminarea corespunztoare a fiecrui loc de munc.n cazul recondiionrii prin cromare, metalizare, sudare etc. personalul muncitor care efectueaz aceste lucrri va trebui s fie bine instruit n privina funcionrii instalaiei respective i s poarte echipament de protecie adecvat.BIBLIOGRAFIE1. D. Marinca,D. Abaitancei- Fabricarea i repararea autovehiculelor rutiere EDP Bucureti2. M. Untaru, Gh. Fril Calculul i construcia automobilelor EDP Bucureti3. Stelian Samoil, Gh. Tocaciuc 4. Instalaii i echipamente auto manual pentru coli profesionale, EDP Bucureti 19945. Gh. Fril, Mariana FrilAutomobile, cunoatere, ntreinere i reparare manual pentru coli profesionale EDP Bucureti