I. COMPLIMENT SIMPLU1. CS. Cine a introdus termenul „apendicită” în practica medicală?a) Berangario de Carpib) Leonardo da Vincic) Layton McBurneyd) Reginald Fitze) Andreas Vesalius2. CS. Care este cea mai frecventă poziţie a apendicelui vermiform?a) Lateralăb) Retrocecalăc) Medialăd) Descendentăe) Ascendentă3. CS. Care factor are rolul cel mai important în dezvoltarea procesului inflamator înapendicele vermiform?a) Microbianb) Neurogenc) Mecanicd) Chimice) Hematogen4. CS. Ce forme de apendicită acută sunt atribuite la cele distructive?a) Catarală, edematoasă, flegmonoasăb) Simplă, empiem apendicular, gangrenoasăc) Catarală, edematoasă, simplăd) Colica apendiculară, gangrenoasă, perforativăe) Flegmonoasă, gangrenoasă, perforativă5. CS. Care este semnul cel mai frecvent şi constant al apendicitei acute?a) Simptomul Kocherb) Febrac) Durerea abdominalăd) Greţurile şi vomae) Dereglările dispeptice6. CS. Simptomul Kocher în apendicita acută constă în:a) La situarea bolnavului în decubit lateral stâng apar dureri în fosa iliacă dreaptă dincauza extinderii mezoului apendicular inflamatb) Apăsarea lentă a peretelui abdomenului în fosa iliacă dreaptă urmată dedecomprimarea bruscă provoacă o durere intensăc) Apariţia durerilor în fosa iliacă dreaptă la ridicarea piciorului drept în extensie saurotirea internă a acestuiad) Iradierea durerii în epigastru sau regiunea paraombilicalăe) Durerea apare în epigastru sau regiunea paraombilicală şi peste 4-6 ore se deplaseazăîn fosa iliacă dreaptă7. CS. Care este caracteristica vomei în caz de apendicită acută?a) Multiplă cu conţinut biliosb) O singură dată cu conţinut gastricc) O singură dată cu „zaţ de cafea”d) Multiplă cu conţinut „fecaloid”e) Multiplă cu conţinut gastric8. CS. În ce constă triada Dieulafoy în caz de apendicita acută?a) Durere, defans muscular şi iritaţie peritonealăb) Durere, vomă, febrăc) Durere , defans muscular şi hiperestezie cutanatăd) Durere, defans muscular şi tahicardiee) Durere, iritaţie peritoneală şi hiperestezie cutanată9. CS. Punctul McBurney, care corespunde durerii maxime în apendicita acută estesituat:a) La joncţiunea treimii drepte cu treimea medie a liniei bispinoaseb) La joncţiunea treimii medie cu cea internă a liniei, ce uneşte spina iliacă cu ombiliculc) La intersecţia liniei ce uneşte spina iliacă cu ombilicul cu marginea externă a

1

muşchiului abdominal drept din dreaptad) La unirea liniei bispinoase cu marginea externă a muşchiului abdominal drept dindreaptae) La joncţiunea treimii laterale cu cea medie a liniei, ce uneşte spina iliacă cu ombilicul10.CS. Semnul Cope sau psoas-simptom pozitiv în caz de apendicită acută poatesugera:a) Distensia cecului şi apendiceluib) Poziţia ascendentă „subhepatică” a apendiceluic) Poziţia retrocecală a apendiceluid) Iritaţie peritonealăe) Perforaţia apendicelui vermiform11. CS. Dezvoltarea frecventă a peritonitei generalizate de origine apendiculară la copii estecondiţionată de:a) Virulenţa sporită a microorganismelorb) Incompetenţa anatomică şi funcţională a epiplonuluic) Manifestări clinice atenuate şi întârzierea în stabilirea diagnosticuluid) Peristaltismul exagerate) Factorul vascular12. CS. Care este cel mai constant semn al apendicitei acute retrocecale?a) Simptomul Gabaib) Simptomul Kulencampf-Grassmannc) Simptomul Coped) Simptomul Iaure-Rozanove) Simptomul Rovsing13.CS. De la care patologie trebuie diferenţiată în primul rînd apendicita acutăretrocecală?a) Pneumonia franco-lobară pe dreaptab) Colecistita calculoasă acutăc) Boala Crohn cu afectarea ileonului distald) Colica renală pe dreaptae) Perforaţia ulcerului duodenal14.CS. În cazul apariţiei unei formaţiuni moderat dureroase în fosa iliacă dreaptă peste3-5 zile după un acces de apendicită acută, trebuie suspectată:a) Apendicita cronicăb) Invaginaţia ileocecalăc) Plastron apendiculard) Apendicita acută recurentăe) Ocluzia intestinală prin aderenţe15. CS. Care este managementul corect în cazul stabilirii diagnosticului de „plastronapendicular”?a) Pacientul necesită spitalizare în secţie chirurgicală şi apendicectomie de urgenţăb) Pacientul necesită spitalizare în secţie chirurgicală pentru supraveghere şi tratament conservatorc) După examinarea în secţia de internare, pacientul este externat cu recomandarede reinternare peste 3 luni pentru tratament chirurgical – apendicectomied) Pacientul necesită spitalizare în secţie chirurgicală şi apendicectomie în modprogramat a doua zie) Pacientul necesită tratament conservator în condiţii de ambulator16.CS. Ce procedeu chirurgical este indicat în abcedarea plastronului apendicular şiformarea abcesului periapendicular?a) Apendicectomia retrogradăb) Apendicectomia şi drenarea abcesuluic) Rezecţia unghiului ileo-cecald) Deschiderea şi drenarea abcesuluie) Operaţia este contraindicată17.CS. Ce reprezintă hernia peretelui abdominal anterior?a) Deformaţia proieminentă a abdomenului în cazul tumorii originare din pereteleabdominal anteriorb) Ieşirea totală sau parţială a organului intern din cavitatea peritoneală, acoperit de

2

peritoneu, printr-un defect în peretele abdominalc) Bombarea locală a peretelui abdominal anterior din cauza compresiei de către oformaţiune lichidiană sau solidă intraperitoneală mared) Ieşirea viscerelor sub piele pe traiectul cicatricei de laparotomie în perioadapostoperatorie precoce, fără a fi acoperite de peritoneue) Ieşirea în exterior a viscerelor abdominale deasupra nivelului pielei, printr-o breşăcompletă a peretelui abdominal18.CS. Ieşirea în exterior a organelor abdominale printr-o breşă completă a pereteluiabdominal, se numeşte:a) Eventraţieb) Herniec) Ireponibilitate d) Evisceraţiee) Strangulare19.CS. Cum se numeşte hernia, reapărută după tratamentul chirurgical anterior(efectuat la fel pentru hernie)?a) Dobândităb) Recidivantăc) Posttraumaticăd) Postoperatoriee) Patologică20.CS. Cum este numită hernia, care apare în ortostatism, în timpul tusei, la încordareaperetelui abdominal, iar în poziţie orizontală dispare?a) Dobândităb) Strangulatăc) Ireductibilăd) Reductibilăe) Patologică21.CS. Cum se numeşte hernia indoloră, care nu poate fi repusă în cavitateaabdominală?a) Reductibilăb) Strangulatăc) Ireductibilăd) Necomplicatăe) Patologică22.CS. În ce constă manevra taxis în timpul examinării pacientului cu hernie a pereteluiabdominal anterior?a) Inspecţia orificiului herniar cu degetulb) Apariţia herniei la încordarea voluntară a peretelui abdominalc) Repunerea spontană în poziţie orizontală a conţinutului herniar în cavitateaabdominalăd) Repunerea manuală a conţinutului herniar în cavitatea abdominalăe) Aprecierea palpatorie a impulsiei sacului herniar în timpul tusei23.CS. Prin ce se caracterizează strangularea ca complicaţie a herniei pereteluiabdominal anterior?a) Traumatizarea permanentă a viscerelor, situate în sacul herniarb) Formarea aderenţelor în regiunea gâtului sacului herniar, care împiedicărepunerea hernieic) Dereglarea vascularizării viscerelor din sacul herniard) Formarea aderenţelor între viscere şi partea internă a sucului herniare) Apariţia herniei în poziţia ortostatică24.CS. Stadiul de congestie a intestinului strangulat în hernie se caracterizează prin:a) Perforaţia intestinuluib) Tromboza venoasă mezenterialăc) Dereglarea afluxului venos mezenteriald) Întreruperea circulaţiei arteriale e) Necroza intestinului25. CS. Despre ce mecanism de strangulare a herniei peretelui abdominal anterior estevorba dacă complicaţia s-a dezvoltat după un efor fizic brusc?a) Strangulare elasticăb) Strangulare ischemică

3

c) Strangulare tensionatăd) Strangulare forţatăe) Strangulare stercorală26.CS. În ce tip de hernie în porţile herniare se strangulează doar o parte,antimezenterică, a intestinului, producând astfel o strangulare parietală?a) Hernia Littréb) Hernia Hesselbachc) Hernia Richterd) Hernia Maydle) Hernia Spigel27. CS. În care hernie în sacul herniar are loc strangularea diverticulului Meckel?a) Hernia Richterb) Hernia Littréc) Hernia Hesselbachd) Hernia Maydle) Hernia Spigel28.CS. În care hernie are loc strangularea retrogradă, când două anse ale intestinuluise află în sac, iar a treia intermediară – în cavitatea abdomenului?a) Hernia Maydlb) Hernia Richterc) Hernia Hesselbachd) Hernia Littrée) Hernia prin alunecare29.CS. Peretele anterior al canalului inghinal îl formează:a) Fascia transversalăb) Ligamentul Poupartc) Cordonul spermatic sau ligamentul rotundd) Aponeuroza muşchiului oblic externe) Muşchiul oblic intern30. CS. Care din metodele plastiei canalului inghinal prevede utilizarea plasei sintetice?a) Procedeul Rouxb) Procedeul Girardc) Procedeul Bassinid) Procedeul Lichtensteine) Procedeul Shouldice31.CS. Ce metodă este utilizată mai frecvent pentru plastia (repararea) pereteluiabdominal în hernia femurală?a) Procedeul Sapejcob) Procedeul Mayoc) Procedeul Shouldiced) Procedeul Bassinie) Procedeu Lexer32.CS. Care este definiţia corectă a ocluziei intestinale?a) Este un sindrom clinic, caracterizat prin vome multiple şi constipaţiib) Este un sindrom clinic, în care are loc oprirea tranzitului intestinalc) Este un sindrom clinic, cauzat întotdeauna de cancerul intestinald) Este un sindrom clinic, în care are loc încetinirea tranzitului intestinale) Este un sindrom clinic, caracterizat prin dereglări hidroelectrolitice severe33.CS. Ocluzia intestinală dinamică este divizată în:a) Ileus strangulatorb) Ileus obturatorc) Ileus compresivd) Ileus paralitice) Ileus spastic34. CS. Indicaţi denumirea formei de ocluzie intestinală, caracterizată prin oprireafluxului arterial şi venos într-un segment intestinal.a) Ocluzie intramuralăb) Ocluzie spasticăc) Pareza intestinală postoperatoried) Ocluzie extrinsecă

4

e) Ocluzie prin strangulare35. CS. Indicaţi denumirea formei de ocluzie intestinală, caracterizată prin oprireatranzitului intestinal printr-un obstacol, fără tulburări ischemice în pereteleintestinal.a) Ocluzie prin strangulareb) Ocluzie înaltă, proximalăc) Pareză intestinală postoperatoried) Ocluzie prin obturaree) Ocluzie spastică36.CS. La care formă de ocluzie intestinală se atribuie invaginaţia?a) Ocluzie spasticăb) Ocluzie prin strangularec) Ocluzie de geneză mixtăd) Ocluzie prin obturaree) Ocluzie congenitală37.CS. Cum se clasifică ocluzia intestinală cauzată de un calcul biliar?a) Ocluzie prin obturare extrinsecăb) Ocluzie de geneză mixtăc) Ocluzie prin strangulared) Ocluzie prin obturare intraluminalăe) Ocluzie prin obturare intramurală38. CS. Cum se clasifică ocluzia intestinală cauzată de o tumoare malignă a colonului?a) Ocluzie prin obturare intraluminalăb) Ocluzie de geneză mixtăc) Ocluzie prin obturare intramuralăd) Ocluzie prin strangularee) Ocluzie prin obturare extrinsecă39. CS. Cum se clasifică ocluzia la nivelul intestinului subţire cauzată de un pseudochistpancreatic?a) Ocluzie prin obturare extrinsecăb) Ocluzie prin obturare intramuralăc) Ocluzie prin strangulared) Ocluzie prin obturare intraluminalăe) Ocluzie de geneză mixtă40.CS. În ocluzia intestinală proximală (superioară) obstacolul este situat:a) Proximal de ligamentul Treitzb) În regiunea supraombilicalăc) Proximal de ungh iul ileocecald) În regiunea epigastrală sau hipocondrului drept şi stânge) La nivelul stomacului, duodenului sau jejunului41.CS. În ocluzia intestinală distală obstacolul este situat:a) La nivelul porţiunii recto-sigmoidiene a colonuluib) În regiunea subombilicalăc) Distal de ligamentul Treitzd) Distal de unghiul ileocecale) În regiunea hipogastrică sau inghinală pe dreaptă şi stângă42.CS. Care este caracterul durerii abdominale în ocluzia intestinală?a) Permanentă, chinuitoareb) Incontinuă, intensivăc) Colicativăd) Sub formă de „lovitură de pumnal”e) Permanentă, oarbă43.CS. Ce vomă este caracteristică pentru ocluzia intestinală superioară?a) Vomă frecventă şi abundentă cu conţinut „fecaloid”b) Vomă frecventă cu conţinut stomacalc) Vomă unică cu conţinut stomacald) Vomă frecventă cu conţinut de tip „zaţ de cafea”e) Voma lipseşte

5

44.CS. Indicaţi cea mai probabilă cauză a ocluziei intestinale la un bolnav cu cicatriceveche după apendicectomie suportată în antecedente.a) Calcul biliarb) Plastron apendicularc) Aderenţe peritonealed) Invaginaţiae) Stenoza postoperatorie a unghiului ileocecal 45.CS. Ce tip de distensie abdominală este mai caracteristic pentru ocluzia intestinală?a) Generalizatăb) Asimetricăc) Ocupă zonele periferice ale abdomenuluid) Simetricăe) Difuză46. CS. Semnul Wahl în cazul ocluziei intestinale constă în:a) Clapotajul provocatb) Dispariţia matităţii hepaticec) Timpanism deasupra locului balonării asimetriced) Timpanism abdominal generalizate) Matitate deplasabilă pe flancuri47. CS. Proba Schwarz în cazul ocluziei intestinale prevede:a) Efectuarea radiografiei abdominale panoramiceb) Urmărirea pasajului retrograd al masei baritate (irigoscopia)c) Urmărirea pasajului masei baritate prin intestinul subţired) Efectuarea irigografieie) Efectuarea laterografiei abdominale (în decubit lateral stâng)48.CS. Care din căile de acces chirurgical enumerate este optimă în ocluziaintestinală?a) Laparotomie preconizată de-asupra presupusului obstacolb) Laparotomie medio-medianăc) Laparotomie supraombilicală medianăd) Laparotomie pararectalăe) Laparotomie infraombilicală mediană49.CS. Cum este numit sfincterul localizat în colul veziculei biliare?a) Sfincterul Oddib) Sfincterul Baughinc) Sficncterul Hartmannd) Sfincterul Lutkense) Sfincterul Luschka50.CS. Ce asociere de simptome corespunde tabloului clinic clasic de colică hepatică?a) Durerea epigastrică violentă cu iradiere în regiunea lombară stângă, tahicardia,hipotonia, vome multiple cu conţinut biliosb) Durerea în hipocondrul drept cu iradieri în omoplatul drept, contractura musculară,tahicardia, greţuri şi vome cu conţinut biliosc) Durerea abdominală severă spastică fără localizare certă, distensia abdominală,tahicardia, hipotonia, vomă persistentă cu conţinut intestinald) Durerea în fosa iliacă dreaptă, fără iradiere, contractura musculară, tahicardia,voma unică cu conţinut stomacale) Durerea în lomba dreaptă cu iradiere în regiunea inghinală dreaptă, uneori –contractura musculară, greţuri, dizurie51.CS. Ce formă clinică a litiazei biliare este numită – sindromul Botkin?a) Forma torpidă prelungităb) Forma dispepticăc) Forma latentăd) Forma dureroasăe) Forma cardiacă52.CS. Despre ce formă clinică a litiazei biliare este vorba dacă în timpulultrasonografiei abdominale profilactice la o pacientă au fost depistaţi calculi învezicula biliară, iar manifestările clinice absentează?a) Forma torpidă prelungită

6

b) Forma dispepticăc) Forma cardiacăd) Forma latentăe) Forma dureroasă53. CS. Ce metodă radiologică de examinare nu este informativă în caz de litiază biliară?a) Colecistocolangiografia intravenoasăb) Colangiografia transparieto-transhepaticăc) Colecistografia peroralăd) Colangiopancreatografia retrogradă endoscopicăe) Radiografia abdominală panoramică54. CS. Ce patologie se referă la complicaţiile degenerative ale litiazei biliare?a) Fistula bilio-biliarăb) Coledocolitiaza secundarăc) Hidropsul veziculard) Cancerul colecistuluie) Fistula bilio-digestivă55. CS. De ce este condiţionată dezvoltarea hidropsului veziculei biliare?a) De migrarea calculelor, formaţi în colecist, prin ductul cistic în coledocb) De formarea unui traiect fistulos între cavitatea colecistului şi duodenc) De inclavarea unui calcul în colul colecistului cu reabsorbţia ulterioară apigmentului biliard) De pătrunderea în vezicula biliară a infecţiei pe cale enterogenă din lumenulduodenuluie) De obstrucţia lumenului intestinului subţire de către un calcul biliar mare56.CS. De ce factor este condiţionată dezvoltarea coledocolitiazei secundare?a) De pătrunderea în vezicula biliară a infecţiei pe cale enterogenă din lumenulduodenuluib) De migrarea calculilor, formaţi în colecist, prin ductul cistic în coledocc) De formarea unui traiect fistulos între cavitatea colecistului şi duodend) De inclavarea unui calcul în colul colecistului cu reabsorbţia ulterioară apigmentului biliare) De obstrucţia lumenului intestinului subţire de un calcul biliar mare57.CS. Indicaţi triada Charcot, ce caracterizează tabloul clinic al colangitei acute.a) Durerea, febra hectică, ascitab) Durerea, encefalopatia, icterulc) Durerea, febra hectică, encefalopatiad) Durerea, hipotonia, icterule) Durerea, febra hectică, icterul58. CS. Cum se numeşte intervenţia chirurgicală ce presupune înlăturarea completă aveziculei biliare cu calculi?a) Colecistolitotripsiab) Colecistostomiac) Colecistolitotomiad) Colecistectomiae) Colecistoenterostomia59. CS. Indicaţi principalul neajuns al colecistostomiei cu înlăturarea calculilor din lumenulcolecistului în raport cu colecistectomia.a) Imposibilitatea efectuării pe cale laparoscopicăb) Apariţia aderenţelor în jurul tubului de colecistostomiec) Necesitatea în aparataj speciald) Dezvoltarea sindromului postcolecistectomice) Reapariţi a calculilor în vezica biliară60. CS. Ce caracter al durerii este caracteristic pentru colecistita acută?a) Durerea epigastrică cu iradiere în regiunea lombară stângăb) Durerea în hipocondrul drept cu iradiere în omoplatul dreptc) Durerea în hipocondrul drept şi regiunea epigastrală în formă de „lovitura de pumnal”d) Durerea survine în crize intermitente, urmate de perioade de acalmiee) Durerea în epigastru sau regiunea paraombilicală, care ulterior se deplasează în fosailiacă dreaptă

7

61. CS. Ce caracter al vomei este caracteristic pentru colecistita acută?a) Voma repetată cu conţinut biliosb) Voma repetată sangvinolentăc) Voma unică cu conţinut stomacald) Voma multiplă cu aspect „fecaloid”e) Voma nu este caracteristică62.CS. Cum se manifestă simptomul pozitiv Murphy în caz de colecistită acută?a) Durere la palparea locului inserţiei muşchiului sterno-cleido-mastoidian pe dreaptab) Acutizarea durerilor la percuţia pe rebordul costal dreptc) Iradierea durerilor în regiunea supraclaviculară pe dreaptad) La sfârşitul inspirului adânc apare durerea şi respiraţia se întrerupe brusce) Iradierea durerilor în omoplatul drept63.CS. Cînd este indicată operaţia urgentă imediată în caz de colecistită acută?a) Dacă în pofida examinărilor efectuate, diagnosticul de colecistită acută rămîneneclarb) După ameliorarea stării generale şi dispariţia semnelor de inflamaţie acutăc) După finisarea completă a tuturor examinărilor diagnosticed) Când tratamentul conservator administrat este ineficace şi tabloul clinic persistăe) În evidenţa semnelor de colecistită acută distructivă şi peritonită generalizată64.CS. Cînd este indicată operaţia urgentă amânată în caz de colecistită acută?a) Atunci când tratamentul conservator este ineficace şi tabloul clinic persistăb) Dacă în pofida examinărilor efectuate, diagnosticul de colecistită acută rămîneneclarc) După ameliorarea stării generale şi dispariţia semnelor de inflamaţie acutăd) După finisarea completă a tuturor examinărilor diagnosticee) În evidenţa semnelor de colecistită acută distructivă şi peritonită generalizată65. CS. Regiunea stomacului, situată imediat distal de joncţiunea esofago-gastrică estenumită:a) Fundulb) Cardiac) Partea piloricăd) Corpule) Antrum66. CS. În ce porţiune a duodenului este amplasat bulbul?a) În partea ascendentăb) În partea orizontală superioarăc) În porţiunea juxtapapilarăd) În partea orizontală inferioarăe) În partea descendentă67. CS. Ulcerul Cushing reprezintă o leziune acută a mucoasei gastroduodenale, care aparepe fundalul:a) Intervenţiilor chirurgicale majoreb) Arsurilor intense gravec) Politraumatismuluid) Leziunilor cerebralee) Stărilor septice68. CS. Ulcerul Curling reprezintă o leziune acută a mucoasei gastroduodenale, ce apare pefundalul:a) Leziunilor cerebraleb) Stărilor septicec) Arsurilor intense graved) Politraumatismuluie) Intervenţiilor chirurgicale majore69. CS. Ce localizare a ulcerului gastric este mai tipică?a) În regiunea cardialăb) În regiunea antralăc) Pe peretele posteriord) Pe marea curburăe) Pe mica curbură

8

70. CS. Conform clasificării Johnson, ulcerul curburii mici a stomacului asociat cu secreţiagastrică scăzută se consideră:a) Tipul Ib) Tipul IIc) Tipul IIId) Tiipul IVe) Tipul V71. CS. Conform clasificării Johnson, ulcerul curburii mici a stomacului în asociere cu unulcer duodenal şi secreţie gastrică normală se consideră:a) Tipul Ib) Tipul IIc) Tipul IIId) Tiipul IVe) Tipul V72. CS. Conform clasificării Johnson, ulcerul prepiloric al stomacului în asociere cuhiperaciditate gastrică se consideră:a) Tipul Ib) Tipul IIc) Tipul IIId) Tiipul IVe) Tipul V73. CS. Conform clasificării Johnson, ulcerul gigant în regiunea cardiei gastrice se consideră:a) Tipul Ib) Tipul IIc) Tipul IIId) Tii pul IVe) Tipul V74. CS. Conform clasificării Johnson, ulcerul apărut oriunde pe mucoasa gastrică ca rezultatal consumului permanent de aspirină sau al remediilor antiinflamătoare non-steroidienese consideră:a) Tipul Ib) Tipul IIc) Tipul IIId) Tiipul IVe) Tipul V75. CS. Care este succesivitatea perioadelor evolutive în simptomatica perforaţiei ulceruluigastroduodenal?a) Perioada de şoc, perioada de peritonită, perioada de pseudoameliorareb) Perioada de peritonită, perioada de şoc, perioada de pseudoameliorarec) Perioada de şoc, perioada de pseudoameliorare, perioada de peritonităd) Perioada de peritonită, perioada de pseudoameliorare, perioada de şoce) Perioada de pseudoameliorare, perioada de peritonită, perioada de şoc76. CS. Triada simptomatică Mondor în ulcerul gastroduodenal perforat include:a) Durerea abdominală, contractura musculară, antecedentele ulceroaseb) Durerea abdominală, contractura musculară, poziţia antalgicăc) Durerea abdominală, contractura musculară, tahicardiad) Durerea abdominală, contractura musculară, dispariţia matităţii hepaticee) Durerea abdominală, contractura musculară, şocul 77. CS. Metoda paraclinică decisivă de diagnostic în caz de ulcer gastroduodenal perforantreprezintă:a) Evaluarea leucocitelor în sângeb) Tomografia computerizatăc) Radiografia abdominală panoramicăd) Radiografia gastrică cu masă baritatăe) Fibroesofagogastroduodenoscopia78. CS. Indicaţi cel mai caracteristic semn radiologic al ulcerului gastroduodenal perforat.a) Simptomul „ansei sentinelă”b) Pneumoperitoneumulc) Simptomul „nişei”d) Nivelurile hidroaerice multiple

9

e) Prezenţa lichidului liber în abdomen79. CS. Pneumogastrografia ca metodă diagnostică de elecţie este indicată în cazul:a) Suspiciunii de ulcer gastroduodenal perforat atipicb) Suspiciunii de ulcer gastroduodenal penetrant în organul adiacentc) Suspic iunii de ulcer gastroduodenal perforat acoperitd) Suspiciunii de ulcer gastroduodenal malignizate) Suspiciunii de ulcer gastroduodenal hemoragic80. CS. În care complicaţie a ulcerului gastroduodenal la palpare şi auscultaţie simultană seaude clapotajul gastric?a) Stenozăb) Perforarec) Hemoragied) Penetraree) Malignizare81. CS. În stenoza ulceroasă pilorobulbară subcompensată se constată întârzierea evacuăriimasei baritate din stomac cu:a) 3-6 oreb) 6-12 orec) 12-24 ored) 24-36 oree) Peste 36 ore82. CS. În stenoza ulceroasă pilorobulbară decompensată se constată întârzierea evacuăriimasei baritate din stomac cu:a) 3 oreb) 6 orec) 12 ored) 24 oree) Peste 24 ore83. CS. Ce este penetrarea ulcerului?a) Nimerirea conţinutului stomacului în spaţiul retroperitonealb) Pătrunderea lentă a ulcerului în organul adiacent c) Erodarea unui vas la baza ulceruluid) Nimerirea conţinutului stomacului în peritoneul închistat (bursa omentală)e) Dezvoltatrea ţesutului conjunctiv, ce dereglează pasajul gastroduodenal84. CS. Prin ce se deosebeşte rezecţia gastrică Billroth-I de rezecţia - metoda Billroth-II?a) Stomacul este mobilizat pe curburile mare şi micăb) Se păstrează tranzitul digestiv prin duodenc) Se înlătură două treimi gastriced) Sunt secţionate ramurile secretorii ale nervului vage) Se formează carena “stomacului”85. CS. Vagotomia selectivă în tratamentul operator al ulcerului duodenal presupune:a) Secţionarea trunchiurilor vagale cu păstrarea ramurilor hepatice şi celiaceb) Secţionarea trunchiurilor vagale cu păstrarea ramurii Latarjetc) Secţionarea trunchiurilor vagale la nivelul esofagului abdominald) Secţionarea trunchiurilor vagale cu păstrarea ramurii hepaticee) Secţionarea trunchiurilor vagale cu păstrarea ramurii celiace86.CS. Termenul „hemoragie digestivă superioară” indică că:a) Sursa hemoragică se situează proximal de ligamentul T reitzb) Sursa hemoragică se situează proximal de unghiul ileocecalc) Sursa hemoragică se situează în esofag sau în stomacd) Hemoragia se manifestă prin vomă cu sânge, dar nu prin melenăe) Sursa hemoragică se situează în esofag, în stomac, în duoden sau în jejun87.CS. Cîte grade de hemoragie se disting în caz de hemoragie digestivă superioară?a) Douăb) Treic) Patrud) Cincie) Şase

10

88. CS. Care este metoda de bază de examinare instrumentală a pacienţilor cuhemoragie digestivă superioară?a) Scintigrafiab) Ultrasonografia abdominalăc) Endoscopiad) Examenul radiologic prin contrastaree) Arteriografia selectivă89. CS. Conform clasificării endoscopice a hemoragiei digestive la categoria Forrest IIIse referă:a) Cheag aderatb) Prelingerea sângeluic) Baza curată a defectului din mucoasăd) Vas vizibil nehemoragice) Hemoragie pulsatilă în jet90.CS. Conform clasificării endoscopice a hemoragiilor digestive hemoragie pulsatilă înjet din vas vizibil se clasifică ca:a) Forrest IAb) Forrest IBc) Forrest IIAd) Forrest IIBe) Forrest III91.CS. Conform clasificării endoscopice a hemoragiilor digestive prelingerea sângeluide pe suprafaţa defectului sau de sub cheag se clasifică ca:a) Forrest IAb) Forrest IBc) Forrest IIAd) Forrest IIBe) Forrest III92.CS. Conform clasificării endoscopice a hemoragiilor digestive vasul vizibilnehemoragic se clasifică ca:a) Forrest IAb) Forrest IBc) Forrest IIAd) Forrest IIBe) Forrest III93.CS. Conform clasificării endoscopice a hemoragiilor digestive cheagul aderat seclasifică ca:a) Forrest IAb) Forrest IBc) Forrest IIAd) Forrest IIBe) Forrest III94.CS. Conform clasificării endoscopice a hemoragiilor digestive baza curată adefectului mucoasei gastrointestinale se clasifică ca:a) Forrest IAb) Forrest IBc) Forrest IIAd) Forrest IIBe) Forrest III95. CS. Cum se clasifică metodele de hemostaza endoscopică?a) Termice, chimice, mecaniceb) Fizice, chimice, injecţionalec) Termice, injecţionale, mecaniced) Fizice, chimice, biologicee) Termice, injecţionale, biologice96.CS. Sindromul Mallory-Weiss reprezintă:a) Formarea fistulei între structurile vasculare şi ducturile biliareb) Fisuri longitudinale în mucoasa şi submucoasa joncţiunii esofago-gastrice

11

c) Multitudine de capilare dilatate teleangiectatice în mucoasa gastrică d) Arteră neobişnuit de mare a submucoasei peretelui gastroduodenal, localizatăfoarte superficiale) Erozii şi ulcere în porţiunea distală a esofagului97. CS. În ce regiune anatomică se localizează fisurile mucoasei şi submucoasei însindromul Mallory-Weiss?a) În treimea media a esofaguluib) Pe curbură mică a stomaculuic) În zona piloruluid) În joncţiunea esofago-gastricăe) În corpul gastric pe peretele anterior sau posterior98. CS. Cu ce scop se instalează sonda Sengstaken-Blakemore în caz de sindromMallory-Weiss?a) Cu scop hemostatic prin compresia mecanică localăb) Cu scop hemostatic local prin introducerea vazoconstrictoarelor şi soluţiilor recic) Pentru lavajul gastric permanentd) Cu scop diagnostice) Pentru preîntâmpinarea aspiraţiei pulmonare99.CS. Leziunea Dieulafoy reprezintă:a) Fisuri longitudinale în mucoasa şi submucoasa joncţiunii esofago-gastriceb) Arteră neobişnuit de mare a submucoasei peretelui gastroduodenal, localizatăfoarte superficialc) Multitudine de capilare dilatate teleangiectatice în mucoasa gastricăd) Formarea fistulei între structurile vasculare şi ducturile biliaree) Erozii şi ulcere în porţiunea distală a esofagului100. CS. Stomacul „în pepene verde” reprezintă:a) Fisuri longitudinale în mucoasa şi submucoasa joncţiunii esofago-gastriceb) Formarea fistulei între structurile vasculare şi ducturile biliarec) Multitudine de capilare dilatate teleangiectatice în mucoasa gastricăd) Arteră neobişnuit de mare a submucoasei peretelui gastroduodenal, localizatăfoarte superficiale) Erozii şi ulcere în porţiunea distală a esofagului101. CS. Esofagita de reflux reprezintă:a) Multitudine de capilare dilatate teleangiectatice în mucoasa gastricăb) Fisuri longitudinale în mucoasa şi submucoasa joncţiunii esofago-gastricec) Arteră neobişnuit de mare a submucoasei peretelui gastroduodenal, localizatăfoarte superficiald) Erozii şi ulcere în porţiunea distală a esofaguluie) Formarea fistulei între structurile vasculare şi ducturile biliare102. CS. Indicaţi factorul, care are un rol protector asupra apariţiei esofagitei de reflux.a) Dereglarea rezistenţei mucoasei esofagiene la ionii H+b) Infecţia H.pyloric) Aciditatea înaltă a stomacului, când pH-ul conţinutului gastric nimerit în esofageste sub 2,0d) Dereglarea funcţiilor sfincterului esofagian inferior, pilierilor diafragmei şi unghiuluiHise) Scăderea clearance-ului esofagian103. CS. La bolnavii cu hemoragie digestivă superioară şi protezare aortică înantecedente este necesar de a suspecta:a) Hemobiliab) Leziunea Dieulafoyc) Ruptura spontană a aortei abdominaled) Ulcerele acute gastroduodenalee) Fistula aorto-intestinală104. CS. Hemobilia reprezintă:a) Erozii şi ulcere în porţiunea distală a esofaguluib) Formarea fistulei între structurile vasculare şi ducturile biliarec) Fisuri longitudinale în mucoasa şi submucoasa joncţiunii esofago-gastriced) Multitudine de capilare dilatate teleangiectatice în mucoasa gastricăe) Arteră neobişnuit de mare a submucoasei peretelui gastroduodenal, localizată

12

foarte superficial105. CS. Ce examinare paraclinică este cea mai informativă în diagnosticul hemobiliei?a) Examenul radiologic cu masă baritatăb) Examenul endoscopicc) Arteriografia selectivăd) Tomografia computerizatăe) Scintigrafia cu eritrocite marcate cu tehneţiu 99mTc106. CS. Care este metoda de elecţie în tratamentul hemobiliei?a) Ligaturarea chirurgicală a arterei hepatice drepte sau stângib) Instalarea sondei Sengstaken-Blakemorec) Embolizarea endovascularăd) Rezecţia segmentului lezat al ficatuluie) Administrarea remediilor acid-supresorii107. CS. Ductul Wirsung prezintă:a) Porţiunea pancreatică a coledoculuib) Ductul pancreatic accesoriuc) Ductul pancreatic comund) Ductul coledoce) Ductul hepatic comun108. CS. Teoria canalului comun a iniţierii pancreatitei acute presupune:a) Vazodilataţia, permeabilitatea vasculară crescută şi edemul după reacţii anafilacticesunt factorii, ce condiţionează eliberarea enzimelor din pancreasb) Substanţele toxice (alcoolul) stimulează secreţia pancreasului şi induce spasmulsfincterului Oddic) Refluxul biliar în ductul Wirsung provoacă activarea intrapancreatică a enzimelord) Dereglarea circulaţiei sangvine pancreatice induce pancreatita acutăe) Pancreatita apare în rezultatul pătrunderii infecţiei pe cale limfatică, hematogenă şienterogenă 109. CS. Teoria vasculară a iniţierii pancreatitei acute presupune:a) Leziunile anatomice sau modificările funcţionale ale arterelor pancreatice inducpancreatita acutăb) Vazodilataţia, permeabilitatea vasculară crescută şi edemul după reacţii anafilacticesunt factorii, care condiţionează eliberarea enzimelor din pancreasc) Pancreatita apare în rezultatul pătrunderii infecţiei pe cale limfatică, hematogenă şienterogenăd) Refluxul biliar în ductul Wirsung provoacă activarea intrapancreatică a enzimelore) Substanţele toxice (alcoolul) stimulează secreţia pancreasului şi induce spasmulsfincterului Oddi110. CS. Teoria toxică a iniţierii pancreatitei acute presupune:a) Refluxul biliar în ductul Wirsung provoacă activarea intrapancreatică a enzimelorb) Leziunile anatomice sau modificările funcţionale ale arterelor pancreatice inducpancreatita acutăc) Vazodilataţia, permeabilitatea vasculară crescută şi edemul după reacţii anafilacticesunt factorii, care condiţionează eliberarea enzimelor din pancreasd) Alcoolul stimulează secreţia pancreasului şi induce spasmul sfincterului Oddie) Pancreatita apare în rezultatul pătrunderii infecţiei pe cale limfatică, hematogenă şienterogenă111. CS. Care este debutul clasic al pancreatitei acute?a) Treptat, progresiv, fără vreo anumită cauzăb) Treptat, lent, după o masă bogată în fibre vegetalec) Brusc, după o masă bogată în grăsimi şi abuz de alcoold) Brusc, după un efort fizice) Brusc, după un traumatism abdominal112. CS. Care este caracterul durerii abdominale în pancreatita acută?a) Este în crampă, urmată de perioade de linişte (acalmie)b) Are un aspect de „lovitură de pumnal”c) Este acută în crampă, ce impune bolnavul la stop respiratord) Este oarbă, permanentăe) Este violentă, insuportabilă, continuă şi rezistentă la analgetice

13

113. CS. Semnul Grey-Turner în caz de pancreatita acută semnifică:a) Cianoza cutanată a părţilor laterale ale abdomenuluib) Paliditatea în regiunea epigastică şi a hipocondrului stângc) Cianoza cutanată în regiunea feţei şi a gâtuluid) Ictericitatea tegumentelore) Cianoza cutanată în jurul ombilicului114. CS. Semnul Cullen în caz de pancreatită acută semnifică:a) Paliditatea în regiunea epigastică şi a hipocondrului stângb) Cianoza cutanată în jurul ombiliculuic) Cianoza cutanată a părţilor laterale ale abdomenuluid) Ictericitatea tegumentelore) Cianoza cutanată în regiunea feţei şi a gâtului 115. CS. Semnul Körte în caz de pancreatită acută semnifică:a) Durerea la percuţia în epigastrub) Iradierea durerilor în regiunea lombară stângăc) Absenţa pulsaţiei aortei abdominale datorită edemului glandeid) Cianoza cutanată în jurul ombiliculuie) Rezistenţă musculară în proiecţia pancreasului116. CS. Ce stare reprezintă cea mai frecventă complicaţie pulmonară a pancreatitei acute?a) Pneumotorace din stângab) Atelectazia pulmonarăc) Pleurezia din stângad) Pneumonie bilateralăe) Empiem pleural din stânga117. CS. Care este cel mai specific indicator de laborator al pancreatitei acute?a) Scăderea hematocrituluib) Leucocitozac) Bilirubinemiad) Amilazemiae) Creşterea proteinei C reactive118. CS. Care din indicii de laborator poate fi atât micşorat, cât şi elevat în pancreatitaacută?a) Hematocritulb) Amilaza sângeluic) Leucocitele sângeluid) Bilirubina sericăe) Proteina C reactivă119. CS. Ce măsură curativă intervenţională permite înlăturarea obstacolului (calcul biliarinclavat) din regiunea distală a coledocului în caz de pancreatită acută biliară?a) Colecistectomia laparoscopicăb) Drenajul coledocian transparietohepatic sub ghidaj ultrasonograficc) Coledocotomia laparoscopicăd) Papilosfincterotomia endoscopică şi extragerea calculilore) Litotripsia extracorporală ultrasonoră120. CS. Scopul administrării Н2-blocanţilor în caz de pancreatită acută este:a) Analgeziab) Corecţia dereglărilor de coagularec) Reducerea secreţiei pancreasuluid) Inhibiţia enzimelor pancreaticee) Diminuarea toxemiei121. CS. Scopul indicării cefalosporinelor în asociere cu metronidazolul în pancreatita acutăeste:a) Resuscitareab) Inhibiţia enzimelor pancreaticec) Diminuarea toxemieid) Prevenirea complicaţiilor e) Corecţia dereglărilor de coagulare122. CS. Ce semn diferenţiază pseudochistul pancreatic de abcesul pancreatic?a) Este o complicaţie a pancreatitei acuteb) De obicei comunică cu ductul pancreatic

14

c) Uneori se asociază cu compresia duodenului sau a căilor biliared) Poate fi localizat în cap, corp sau coada pancreasuluie) Prezintă o formaţiune cavitară123. CS. Peritoneul reprezintă:a) O membrană seroasăb) O membrană mucoasăc) O foiţă ce conţine fibre musculared) O foiţă submucoasăe) O membrană ce conţine ţesut adipos124. CS. Suprafaţa peritoneului este comparabilă cu cea a suprafeţei cutanate şi constituie:a) 0,5 m2b) 1 m2c) 2 m2d) 3 m2e) 4 m2125. CS. În normă cavitatea peritoneală conţine:a) Pînă la 50 ml de aerb) Pînă la 100 ml de aerc) Pînă la 50 ml de lichidd) Pînă la 500 ml de lichide) Pînă la 50 ml de lichid şi aer126. CS. Cea mai sensibilă suprafaţa peritoneală este:a) Peritoneul visceralb) Peritoneul parietal anteriorc) Peritoneul parietal posteriord) Peritoneul parietal pelvine) Peritoneul nu are inervaţie somatică127. CS. Care agent microbian aerob este predominant în peritonite?a) Pseudomonasb) Bacteroides fragilisc) Fusobacteriad) Escherichia colie) Candida128. CS. Peritonita care afectează 4 regiuni peritoneale se consideră:a) Locală limitatăb) Locală nedelimitatăc) Difuzăd) Subtotalăe) Totală 129. CS. Peritonita care afectează 7 regiuni peritoneale se consideră:a) Locală limitatăb) Locală nedelimitatăc) Difuzăd) Subtotalăe) Totală130. CS. Peritonita care afectează pînă la 2 regiuni peritoneale se consideră:a) Localăb) Generalizatăc) Difuzăd) Subtotalăe) Totală131. CS. În conformitate cu clasificarea Hamburg, peritonita tuberculoasă se referă la:a) Peritonita primarăb) Peritonita secundarăc) Peritonita terţiarăd) Peritonita difuzăe) Peritonita acută

15

132. CS. În conformitate cu clasificarea Hamburg, peritonita cauzată de perforaţia ulceruluiduodenal se referă la:a) Peritonita primarăb) Peritonita secundarăc) Peritonita terţiarăd) Peritonita difuzăe) Peritonita cronică133. CS. În conformitate cu clasificarea Hamburg, peritonita fungală se referă la:a) Peritonita primarăb) Peritonita secundarăc) Peritonita terţiarăd) Peritonita generalizatăe) Peritonita acută134. CS. În conformitate cu clasificarea Hamburg, peritonita postoperatorie cauzată dedehiscenţa anastomozei se referă la:a) Peritonita primarăb) Peritonita secundarăc) Peritonita terţiarăd) Peritonita difuzăe) Peritonita cronică135. CS. Care stadie a evoluţiei clinice a peritonitei acute durează de la 24 pînă la 72 ore dela debutul bolii?a) Prereactivăb) Reactivăc) Toxicăd) Terminalăe) Tardivă136. CS. În care stadie a evoluţiei clinice a peritonitei acute semnele peritoneale localesunt cele mai evidente?a) În prereactivăb) În reactivăc) În toxicăd) În terminalăe) În tardivă137. CS. În care stadie a evoluţiei clinice a peritonitei acute predomină dereglările generaleşi sistemice reversibile?a) În prereactivăb) În reactivăc) În toxicăd) În terminalăe) În precoce138. CS. Semnul Mondor în peritonită se determină prin:a) Colectarea anamnezeib) Inspecţiec) Palpaţied) Percuţiee) Auscultaţie139. CS. În surse incerte de peritonită abordul chirurgical de preferinţa reprezintă:a) Laparotomia mediană superioarăb) Laparotomia medio-medianăc) Laparotomia mediană inferioarăd) Laparotomia bisubcostalăe) Laparotomia suprapubiană140. CS. Necesitatea nictemirală în energie a unui pacient cu peritonită avansatăajunge la:a) 500-1000 kcalb) 1000-1500 kcalc) 1500-2000 kcald) 2000-2500 kcal

16

e) 2500-3500 kcal141. CS. Regiunea superioară a rectului este reprezentată de:a) Ampula rectalăb) Recto-sigmoidc) Canalul anald) Rectul perineale) Rectul subperitoneal142. CS. Regiunea mijlocie a rectului este reprezentată de:a) Ampula rectalăb) Recto-sigmoidc) Canalul anald) Rectul perineale) Rectul intraperitoneal143. CS. Gradul II de prolabare a hemoroizilor semnifică că:a) Hemoroizii prolabează la defecaţie şi nu se reduc spontan (trebuie reduşi manual)b) Hemoroizii nu prolabează prin orificiul anal extern în timpul defecaţieic) Hemoroizii prolabează permanent şi sunt ireductibilid) Hemoroizii prolabează la defecaţie, dar se reduc spontane) Hemoroizii prolabează la efortul fizic minimal144. CS. Conform gradului de prolabare a hemoroizilor în gradul III se determină:a) Prolabarea la defecaţie, urmată de reducere spontanăb) Prolabarea ireductibilăc) Prolabarea pîna la nivelul joncţiunii anorectaled) Prolabarea pîna la nivelul liniei dentatee) Prolabarea la defecaţie, ce necesită reducere manuală145. CS. Factorul favorizant principal în apariţia şi dezvoltarea bolii hemoroidale seconsideră:a) Diareea cronicăb) Tulburarile metabolice şi de nutriţiec) Predispoziţia geneticăd) Poziţia verticală a corpului omuluie) Constipaţia prelungită146. CS. Cea mai frecventă acuză a bolnavului cu boală hemoroidală este:a) Durerea în regiunea analăb) Pruritul analc) Prezenţa eliminarilor de sînge din rectd) Prezenţa eliminarilor de mucus din recte) Prezenţa hemoroizilor propriu-zis147. CS. Care este scopul rectorosigmoidoscopiei şi irigografiei la bolnavul cuhemoroizi?a) Stabilirea diagnosticului prezumtivb) Excluderea caracterului simptomatic (secundar) al hemoroizilorc) Excluderea patologiei extradigestive asociate, îndeosebi la pacienţii în vîrstăd) Excluderea ocluziei intestinale, condiţionate de strangularea hemoroizilore) Stabilirea gradului de prolabare a hemoroizilor148. CS. Factorul declanşator principal în etiopatogeneza fisurii anale este:a) Constipaţiab) Dieta săracă în fibre vegetalec) Microtraumatismu l mucoaseid) Diareeae) Examinarea medicală inadecvată149. CS. Cel mai caracteristic semn al fisurii anale este:a) Prezenţa eliminarilor de mucus şi puroi din rectb) Durerea specifică ce anticipează defecaţiac) Pruritul chinuitor timp de cîteva ore după defecaţied) Durer ea cu ritm specific „în 3 timpi”e) Hemoragia profuză de la nivelul defectului liniar al mucoasei150. CS. Pentru prolapsul rectal de gradul II este caracteristic:a) Prolapsul ocult, ce nu se exteriorizează prin canalul analb) Prolapsul prin canalul anal, produs doar la defecaţie

17

c) Prolapsul prin canalul anal, produs la efort fizicd) Prolapsul prin canalul anal, din cauza poziţiei ortostaticee) Prolapsul prin canalul anal ce se reduce spontan

151. CS. În care situaţie există pericol de arsură a căilor respiratorii?a) Arsură cu ulei fierbinte a feţeib) Arsură de contact cu metale incadescentec) Arsură cu flacăra a feţeid) Arsură cu apă fierbinte a feţeie) Arsură cu bitum topit a feţei152. CS. Care grade de arsuri se referă la cele superficiale?a) Gradul I, II, IIIA, IIIB, IVb) Gradul IA, IB, IIc) Gradul I, II, IIIA, IIIBd) Gradul I, II, IIIAe) Gradul II, IIIA, IIIB153. CS. Suprafaţa palmară în raport cu suprafaţa corpului la maturi corespunde:a) 1%b) 1,5%c) 2%d) 3%e) 9%154. CS. Boala arşilor la maturi se va instala cînd area afectării cu arsuri superficiale vafi:a) Mai mare de 3%b) Mai mare de 7%c) Mai mare de 10%d) Mai mare de 13%e) Mai mare de 15-25%155. CS. Boala arşilor la maturi se va instala cînd area afectării cu arsuri profunde va fi:a) Mai mare de 2%b) Mai mare de 4%c) Mai mare de 6%d) Mai mare de 8%e) Mai mare de 10%156. CS. Care din clasificări al arsurilor după profunzime este utilizată în practicamedicală în Moldova?a) Clasificare după două grade (I-II)b) Clasificare după trei grade (I-III)c) Clasificare după patru grade (I-IV)d) Clasificare după cinci grade (I-V)e) Clasificarea după şase grade (I-VI)157. CS. Care este semiologia arsurii de gradul I?a) Edem, durere, hiperemieb) Edem, durere, hiperemie, zone de necroză straturilor superficiale a dermeic) Edem, durere, flictene, hiperemied) Micşorarea sensibilităţii dureroase, zone de necroze a întregului strat dermale) Sindrom dolor nepronunţat, carbonizarea ţesuturilor158. CS. Care este semiologia arsurii de gradul II?a) Edem, durere, hiperemieb) Edem, durere, hiperemie, zone de necroză straturilor superficiale a dermeic) Edem, durere, flictene, hiperemied) Micşorarea sensibilităţii dureroase, zone de necroze a întregului strat dermale) Sindrom dolor nepronunţat, carbonizarea ţesuturilor159. CS. Care este semiologia arsurii de gradul IIIB?a) Edem, durere, hiperemieb) Edem, durere, hiperemie, zone de necroză straturilor superficiale a dermeic) Edem, durere, flictene, hiperemied) Micşorarea sensibilităţii dureroase, zone de necroze a întregului strat dermal,

18

hiperemie, edeme) Sindrom dolor nepronunţat, carbonizarea ţesuturilor160. CS. Care este semiologia arsurii de gradul IV?a) Edem, durere, hiperemieb) Edem, durere, hiperemie, zone de necroză a straturilor superficiale a dermeic) Edem, durere, flictene, hiperemied) Micşorarea sensibilităţii dureroase, zone de necroze a întregului strat dermale) Sindrom dolor nepronunţat, crustă necrotică, carbonizarea ţesuturilor161. CS. Care este temperatura ţesuturilor pe suprafaţa arsurilor profunde?a) Temperatura ţesuturilor nu se modificăb) Temperatura creşte cu 1,5-2 gradec) Temperatura scade cu 1,5-2 graded) Temperatura creşte cu 4 gradee) Temperatura scade cu 4 grade162. CS. La calcularea indexului Frank 1% de arsură profundă corespunde la:a) 2% de arsuri superficialeb) 3% de arsuri superficialec) 4% de arsuri superficialed) 5% de arsuri superficialee) 1% de arsuri superficiale163. CS. Care este mecanismul perioadei II a bolii combustionale?a) Resorbţia toxinelor bacterieneb) Resorbţia toxinelor tisularec) Impulsarea aferentă dureroasă excesivăd) Hipovolemiae) Dereglarea funcţiei rinichilor164. CS. Indicaţi metoda de rutină pentru tratament chirurgical al arsurilor profunde.a) Utilizarea dermatotenziei cu expander subcutanatb) Utilizarea lamboului liber dispicat cutanatc) Utilizarea lamboului cutanat de grosimea întreagad) Utilizarea celulelor steme) Utilizarea lamboului cutanat pe peduncul vascular165. CS. Când se iniţiază tratamentul antibacterian la pacienţii cu boala combustională?a) Din perioada septicotoxemiei combustionaleb) Din perioada şocului combustionalc) Din perioada toxemiei combustionaled) Din perioada de reconvaliscenţăe) Nu se administrează166. CS. Ce tratament local se va utiliza în caz de arsură de gradul IIIA?a) Necrectomie precoce cu autodermoplastieb) Pansamente cu unguentec) Necrectomie tardivă cu autodermoplastied) Necrotomiee) Amputaţie de membru167. CS. Cînd se va efectua necrectomia precoce cu autodermoplastie în caz de arsurăde gradul IIIB, însoţită de boala combustională?a) În primele trei zile de la traumăb) După 3-5 zile de la traumăc) În perioada septicotoxemiei combustionaled) În perioada de reconvaliscenţăe) În perioada prereactivă168. CS. Hipotermia generală se dezvoltă la micşorarea temperaturii corpului sub:a) 35°Cb) 34°Cc) 33°Cd) 32°Ce) 30°C

19

169. CS. La ce temperatură a corpului se începe faza de încetarea a activităţilor vitale aorganismului într-o hipotermie?a) Sub 34°Cb) Sub 31°Cc) Sub 29°Cd) Sub 27°Ce) Sub 25°C170. CS. La ce temperatură a corpului într-o hipotermie survine moartea clinică?a) 24°Cb) 26°Cc) 28°Cd) 30°Ce) 32°C171. CS. Primul ajutor medical în perioadă prereactivă a degeraturilor include:a) Încălzirea rapidăb) Necrectomiic) Amputaţii exremităţilord) Încălzirea treptatăe) Pansament local cu ungvent172. CS. Reducerea bruscă sau sistarea afluxului sangvin spre extremitate, ce prezintăun pericol nemijlocit pentru viabilitatea ţesuturilor, este definită ca:a) Insult ischemicb) Atac ischemic tranzitorc) Sindrom de furtd) Sindrom de ischemie acutăe) Sindrom de ischemie cronică173. CS. Mai frecvent (circa 40% cazuri) este întîlnită embolia:a) Arterei carotideb) Arterelor renalec) Arterelor mezentericed) Bifurcaţiei aorteie) Arterei femurale174. CS. Ce se subînţelege sub termenul „tromboză”?a) Obstrucţia vasului sangvin de către un tromb, format nemijlocit în locul lezăriiperetelui vascularb) Obstrucţia vasului nelezat de către un tromb, format în alte regiuni ale sistemuluicardio-vascularc) Îngustarea lumenului vascular din cauza îngroşării intimeid) Ocluzionarea treptată a vasului cu o placă ateroscleroticăe) Ocluzionarea vasului nelezat cu un fragment de ţesut sau corp străin, provenit dinalte regiuni ale sistemului cardio-vascular175. CS. Indicaţi simptomul, ce nu este caracteristic pentru embolia arterei femurale?a) Durere acută în extremitatea inferioarăb) Lipsa pulsului pe artera poplitee şi arterele planteic) Claudicaţia intermitentăd) Hipoestezia pielii planteie) Pareza plantei176. CS. Pentru aprecierea severităţii ischemiei acute în Republica Moldova esteutilizată clasificarea:a) Savelievb) Fontaine-Pocrovskic) Rutherfordd) CEAPe) Wagner177. CS. Conform clasificării acceptate în Republica Moldova, plegia membrului afectatcorespunde următorului stadiu de ischemie:a) IAb) IBc) IIAd) IIB

20

e) IIIA178. CS. Conform clasificării acceptate în Republica Moldova, durerea în membrulafectat neasociată cu dereglări motorii, corespunde următorului stadiu deischemie:a) IAb) IBc) IIAd) IIBe) IIIA179. CS. Conform clasificării acceptate în Republica Moldova, edemul subfascial lanivelul membrului afectat corespunde următorului stadiu de ischemie:a) IAb) IBc) IIAd) IIBe) IIIA180. CS. În cazul stabilirii diagnosticului „Embolia arterei femurale. Ischemia acută,stadia IIB ” înainte de efectuarea operaţiei sunt indicate următoarele investigaţii:a) Radiografia membrelor inferioareb) Angiografia cu contrastc) Angiografia-CTd) Angiografia-RMNe) Efectuarea examinărilor suplimentare nu este indicată181. CS. Metoda optimală de tratament al emboliei arterei femurale este:a) By-pass-ul femuro-popliteal cu autovenăb) Tromboliza cu utilizarea urokinazei sau streptokinazeic) Trombembolectomia urgentă cu utilizarea cateterului cu balon Fogartyd) Tratamentul conservator cu utilizarea dozelor mari de heparinăe) Tactica expectativă şi supravegherea în dinamică a bolnavului182. CS. În caz de ischemie acută a extremităţii de gradul IIIB-IIIC este indicată:a) Trombembolectomia urgentă cu utilizarea cateterului cu balon Fogartyb) By-pass-ul femuropopliteal cu autovenăc) Tromboliza cu utilizarea urokinazei sau streptokinazeid) Fasciotomiae) Amputaţia primară183. CS. Severitatea ischemiei cronice este apreciată conform clasificării:a) Savelievb) Fontaine - Pokrovskic) Forrestd) CEAPe) Wagner184. CS. Clasificarea ischemiei cronice acceptată actualmente în Republica Moldovaprevede existenţa următoarelor stadii:a) I, II, IIIb) IA, IB, II, IIIc) IA, IB, IIA, IIB, IIId) I, IIA, IIB, III, IVe) I, IIA, IIB, IIIA, IIIB, IIIC, IV185. CS. Conform clasificării ischemiei cronice a membrelor inferioare acceptateactualmente în Moldova, claudicaţia intermitentă apărută în timpul mersului pe odistanţă mai mică de 200 metri, corespunde:a) Stadiului Ib) Stadiului IIAc) Stadiului IIBd) Stadiului IIIAe) Stadiului IIIB

21

186. CS. Conform clasificării ischemiei cronice a membrelor inferioare acceptateactualmente în Moldova, claudicaţia intermitentă apărută în timpul mersului pe odistanţă mai mare de 200 metri, corespunde:a) Stadiului Ib) Stadiului IIAc) Stadiului IIBd) Stadiului IIIe) Stadiului IV187. CS. Conform clasificării ischemiei cronice a membrelor inferioare acceptateactualmente în Moldova, prezenţa durerii în repaus, corespunde:a) Stadiului IIAb) Stadiului IIBc) Stadiului IICd) Stadiului IIIe) Stadiului IV188. CS. Conform clasificării ischemiei cronice a membrelor inferioare acceptateactualmente în Moldova, apariţia modificărilor trofice (ulcer, gangrenă),corespunde:a) Stadiului IIAb) Stadiului IIBc) Stadiului IIIA d) Stadiului IIIBe) Stadiului IV189. CS. Ce stadii ale ischemiei cronice sunt într-unite sub termenul „ischemie critică”?a) IIB, IIIb) I, IIc) III, IVd) IIIA, IIIBe) III, IV, V190. CS. Indicaţi preparatele ce posedă cea mai mare eficacitate în tratamentulconservator al ischemiei critice a extremităţii.a) Substituienţii sangvini cu acţiune hemodinamică (reopolyglucin)b) Soluţiile preparatelor reologic active (pentoxyfillin)c) Prostaglandinele sintetice (vasaprostan)d) Anticoagulantele directe (heparin)e) Vasodilatatoarele (acid nicotinic)191. CS. Hematomul pulsatil reprezintă o etapă a formării:a) Anevrismului micoticb) Anevrismului disecantc) Anevrismului venosd) Anevrismului adevărate) Anevrismului fals192. CS. Afectarea aterosclerotică a arterelor magistrale poate conduce spre formarea:a) Anevrismului adevăratb) Anevrismului falsc) Hematomului pulsatild) Anevrismului disecante) Anevrismului micotic193. CS. Infecţiile bacteriene sistemice cu evoluţie trenantă, îndelungată, (de exemplu,endocardita bacteriană) pot conduce spre dezvoltarea:a) Anevrismului micoticb) Anevrismului disecantc) Anevrismului venosd) Anevrismului adevărate) Anevrismului fals194. CS. Simptomul „yin-yang”, apreciat la ultrasonografia duplex al vaselor, estecaracteristic pentru:a) Tromboza arterialăb) Boala varicoasăc) Anevrismul venos

22

d) Anevrismul arteriale) Embolia arterială195. CS. La complicaţiile precoce ale trombozei venelor profunde ale membrelorinferioare se referă:a) Tromboembolia arterei pulmonareb) Flegmonul anaerobc) Sindromul de ischemie cronică a membrelor inferioared) Sindromul posttrombotice) Sindromul insuficienţei venoase cronice196. CS. Tromboza venelor profunde:a) Se dezvoltă mai frecvent în sistemul venei porteb) Se dezvoltă mai frecvent în sistemul venei cave superioarec) Se dezvoltă mai frecvent în sistemul venei cave inferioared) Se dezvoltă cu o frecvenţă similară în sistemul venei cave inferioare şi superioaree) Nu se dezvoltă în sistemul venei cave superioare197. CS. În sindromul Paget-Schrotter trombul se localizează în:a) Vena popliteeb) Vena subclavicularăc) Vena iliacăd) Vena cavă inferioarăe) Vena portă198. CS. Trombozele venoase acute în sistemul venei cave inferioare sunt divizate în:a) Superficiale şi profundeb) Congenitale şi dobânditec) Primare şi secundared) Simple şi complicatee) Asociate cu leziuni ulceroase ale gambei şi fără leziuni ulceroase199. CS. Care din formele enumerate de tromboză a venelor profunde se complică maifrecvent cu tromboembolia masivă a arterei pulmonare?a) Parietalăb) Cronicăc) Ocluzivăd) Distalăe) Flotantă200. CS. Simptomul Moses pozitiv în cazul patologiilor vaselor sangvine ale membrelorinferioare semnifică:a) Durere în muşchii gambei în timpul dorsiflexiei pasive a planteib) Durere în muşchii gambei, ce apare în timpul mersuluic) Durere în muşchii gambei, ce apare în timpul mersului cu garou, aplicat în treimeadistală a coapseid) Durere în muşchii gambei, ce apare la elevarea membruluie) Durere la compresia muşchilor gambei în direcţie antero-posterioară201. CS. Simptomul Homans pozitiv în cazul patologiilor vaselor membrelor inferioaresemnifică:a) Durere la compresia muşchilor gambei în direcţie antero-posterioarăb) Durere în muşchii gambei, ce apare în timpul mersului cu garou aplicat în treimeadistală a coapseic) Durere în muşchii gambei la dorsiflexia pasivă a planteid) Durere în muşchii gambei, ce apare în timpul mersuluie) Durere în muşchii gambei, ce apare la elevarea membrului202. CS. Despre impermeabilitatea venelor profunde ale membrului inferior în timpulefectuării probei „de marş” (Delbet-Perthes) mărturiseşte:a) Durerea la compresiunea muşchilor gambei în direcţie antero-posterioarăb) Durerea în muşchii gambei , ce apare în timpul mersului cu garou aplicat în treimeainferioară a coapseic) Durerea în muşchii gambei în timpul dorsiflexiei pasive a planteid) Durerea în muşchii gambei, ce apare la coborârea membruluie) Durerea în muşchii gambei, ce apare la elevarea membrului

23

203. CS. Cel mai sigur test de laborator în diagnosticarea trombozei acute a venelorprofunde ale membrelor inferioare este aprecierea:a) Nivelului protrombineib) Numărului de trombocitec) Concentraţiei fibrinogenuluid) Nivelului D-dimeruluie) Timpului de coagulare a sîngelui204. CS. Metoda instrumentală standard de diagnosticare a trombozei venelor profundeale membrelor inferioare este:a) Ultrasonografia duplexb) Flebografia cu contrastc) Tomografia computerizatăd) Rezonanţa magnetică nuclearăe) Scintigrafia izotopică205. CS. Implantarea cava-filtrelor este indicată în:a) Tromboza arterelor membrelor inferioareb) Tromboza venelor superficiale ale membrelor inferioarec) Tromboza parietală a venelor profunde ale membrelor inferioared) Tromboza flotantă a venelor profunde ale membrelor inferioaree) Sindromul Paget-Schrotter206. CS. Ce patologie corespunde clasei clinice C2 în raport cu clasificarea CEAP?a) Atrofia albăb) Teleangiectaziilec) Venele varicoase cu diametru mai mare de 3 mmd) Ulcerul venos vindecate) Varice reticulare cu diametru sub 3 mm207. CS. Ce patologie corespunde clasei clinice C3 în raport cu clasificarea CEAP?a) Edemul venos al extremităţii inferioareb) Lipodermatoscleroza gambeic) Venele varicoase cu diametru mai mare de 3 mmd) Ulcerul venos active) Atrofia albă208. CS. Ce patologie corespunde clasei clinice C5 în raport cu clasificarea CEAP?a) Ulcerul venos activb) Lipodermatoscleroza gambeic) Ulcerul venos vindecatd) Hiperpigmentarea pielii gambeie) Edemul venos al membrelor inferioare209. CS. Ce patologie corespunde clasei clinice C6 în raport cu clasificarea CEAP?a) Ulcerul venos activb) Atrofia albăc) Ulcerul venos vindecatd) Eczema venoasăe) Edemul venos al membrelor inferioare210. CS. Care este teoria actuală a cancerogenezei?Teoria „dezordinii umorale”Teoria „de diferenţiere”Teoria infecţioasăTeoria polietiologicăTeoria genetică211. CS. Din care ţesut se dezvoltă adenocarcinomul?a) Epitelialb) Conjunctivc) Glandulard) Musculare) Nervos212. CS. La ce stadiu al cancerului se atribuie „carcinomul in situ”?a) Stadiul 0b) Stadiul I

24

c) Stadiul IId) Stadiul IIIe) Stadiul IV213. CS. Care va fi stadiul cancerului în cazul când tumora este localizată în limiteleţesutului de origine şi lipsesc metastazele la distanţă?a) Stadiul 0b) Stadiul Ic) Stadiul IId) Stadiul IIIe) Stadiul IV214. CS. Care va fi stadiul cancerului în cazul când tumora invadează în ţesuturileadiacente, fără a ieşi din limitele organului respectiv şi lipsesc metastazele ladistanţă?a) Stadiul 0b) Stadiul Ic) Stadiul IId) Stadiul IIIe) Stadiul IV215. CS. Care va fi stadiul cancerului în cazul când tumora depăşeşte organul deorigine, dar fără a invada organele vecine şi lipsesc metastazele la distanţă?a) Stadiul 0b) Stadiul Ic) Stadiul IId) Stadiul IIIe) Stadiul IV216. CS. Care va fi stadiul cancerului în cazul când tumora invadează organele vecineşi sunt prezente metastaze la distanţă?a) Stadiul 0b) Stadiul Ic) Stadiul IId) Stadiul IIIe) Stadiul IV217. CS. Tumora, care conform sistemului internaţional de clasificare este clasată caT0N0M1 corespunde stadiului clinic:a) Stadiul 0b) Stadiul Ic) Stadiul IId) Stadiul IIIe) Stadiul IV218. CS. Tumora, care conform sistemului internaţional de clasificare este clasată caTisN0M0 corespunde stadiului clinic:a) Stadiul 0b) Stadiul Ic) Stadiul IId) Stadiul IIIe) Stadiul IV219. CS. Tumora, care conform sistemului internaţional de clasificare este clasată caT1N0M0 corespunde stadiului clinic:a) Stadiul 0b) Stadiul Ic) Stadiul IId) Stadiul IIIe) Stadiul IV220. CS. Tumora, care conform sistemului internaţional de clasificare este clasată caT2N1M0 corespunde stadiului clinic:a) Stadiul 0b) Stadiul Ic) Stadiul IId) Stadiul III

25

e) Stadiul IV221. CS. Sporirea valorii cărui marker tumoral seric va indica asupra cancerului deprostată?a) CEAb) CA 125c) CA 19-9d) PSAe) AFP222. CS. Mărirea valorii cărui marker tumoral seric va indica asupra cancerului de ovar?a) CEAb) CA 125c) CA 19-9d) PSAe) AFP223. CS. Care este temperatura utilizată în criochirurgia cancerului?a) -96°Cb) -100°Cc) -196°Cd) -250°Ce) -300°C224. CS. La un pacient cu cancer stomacal T4N2M1 tumora s-a complicat cuhemoragie profuză. Bolnavul a fost operat în mod urgent, efectuîndu-segastrotomia cu suturarea hemostatică a tumorii. Cum este numită o astfel deoperaţie?a) Operaţie radicalăb) Operaţie paliativăc) Operaţie combinatăd) Operaţie plasticăe) Operaţie reconstructivă225. CS. La o pacientă cu cancer de glandă mamară T2N1M0 s-a efectuatmastectomie totală cu înlăturarea ganglionilor limfatici afectaţi. Cum este numită oastfel de operaţie?a) Operaţie radicalăb) Operaţie paliativăc) Operaţie combinatăd) Operaţie plasticăe) Operaţie reconstructivă226. CS. O bolnavă cu cancer de glandă mamară iniţial a urmat chimioterapie apoi afost supusă tratamentului chirurgical – mastectomie. Cum se numeşte un astfel detratament?a) Complexb) Combinatc) Asociatd) Adjuvante) Simptomatic227. CS. Un pacient cu cancer de pulmon T4N2M1 a fost supus unui tratament cucitostatice şi hormonoterapie. Cum se numeşte un astfel de tratament?a) Complexb) Combinatc) Adjuvantd) Asociate) Simptomatic228. CS. Un pacient cu cancer de ficat T4N2M1 din cauza sindromului algic pronunţat afost supus unui tratament cu opioizi. Cum se va numi un astfel de tratament?a) Asociatb) Simptomaticc) Combinatd) Complexe) Adjuvant

26

229. CS. Un pacient cu cancer de cale biliară principală T4N2M1 complicat cu ictermecanic a fost supus unei operaţii endoscopice de restabilire a pasajului biliar prinstentarea coledocului. Cum se va numi o astfel de operaţie?a) Operaţie radicalăb) Operaţie paliativăc) Operaţie plasticăd) Operaţie reconstructivăe) Operaţie combinatăII. COMPLIMENT MULTIPLU

230. CM. Din ce straturi este constituit peretele apendicelui vermiform?a) Mucoasăb) Muscularc) Submucoasăd) Mezoule) Seroasă231. CM. La anatomia normală a apendicelui vermiform se referă:a) Peretele organului este constituit din trei straturib) Artera apendiculară este ramură a arterei mezenterice inferioarec) Artera apendiculară este ramură a arterei ileocoliced) Apendicele are forma unui cilindru cu lungimea de 6-12 cme) Peretele organului este constituit din patru straturi232. CM. Ce afirmaţii caracterizează corect rolul fiziologic al apendicelui la om?a) Protejează cecul de la ruptura spontană de către gazele intraluminaleb) Exercită funcţie de protecţie imunologicăc) Este un organ rudimentar lipsit de oarecare funcţiid) Produce hormonul care contribuie la funcţia aparatului sfincterian şi laperistaltismul intestinale) Exercită funcţie de absorbţie a acizilor biliari233. CM. Ce afirmaţii sunt corecte, referitor la incidenţa apendicitei acute?a) Riscul de apendicectomie pe parcursul vieţii este egal la femei şi la bărbaţib) Apendicita poate surveni la orice vârstă, cu o frecvenţă maximă între 10-30 de anic) Apendicita acută reprezintă cea mai răspândită problemă printre urgenţeleabdominaled) Apendicita poate surveni doar la vârsta 10-30 de anie) Riscul de apendicectomie pe parcursul vieţii la femei este mai mare, decât labărbaţi234. CM. La patogeneza multifactorială a apendicitei acute contribuie diverşi factori:a) Microbianb) Mecanicc) Neurogend) Hematogene) Chimic235. CM. Ce forme morfologice de apendicită acută se disting?a) G angrenoasăb) Obstructivăc) Cataralăd) Perforativăe) Flegmonoasă236. CM. Prin ce se caracterizează sindromul dolor în apendicita acută?a) Durerea iradiază în regiunea paraombilicală şi epigastralăb) Este localizată în fosa iliacă dreaptăc) Apare spontan şi bruscd) Iradierea durerii nu este specificăe) Are un caracter spastic, în crize intermitente237. CM. Ce include triada simptomatică Dieulafoy în caz de apendicită acută?a) Hiperestezia cutanatăb) Durereac) Iritaţia peritoneală

27

d) Defans musculare) Tahicardia238. CM. Triunghiul Iacobovici, care corespunde durerii maxime în apendicita acută,este delimitat de:a) Linia claviculară medie din dreaptab) Linia care uneşte cele două spine iliacec) Linia care uneşte spina iliacă dreaptă cu ombiliculd) Linia albă a abdomenuluie) Marginea laterală a muşchiului drept al abdomenului239. CM. Care sunt schimbările tipice în analiza sângelui în caz de apendicită acută laadulţi?a) Anemie moderată (hemoglobina – 90-110 g/l)b) Deviere moderată a formulei leucocitare spre stângac) Valorile leucocitelor şi eritrocitelor sunt în limitele normeid) Leucocitoză moderată (9-14x109 /l)e) Hiperleucocitoză (16-20x109/l)240. CM. Prin ce metode imagistice se poate confirma diagnosticul de apendicităacută?a) Laparoscopia diagnosticăb) Colonoscopiac) Ultrasonografia abdominalăd) Tomografia computerizatăe) Radiografia abdominală panoramică241. CM. Care sunt semnele ecografice asociate cu apendicita acută?a) Lipsa compresibilităţii apendiceluib) Vizualizarea fecaliţilor în lumenul apendicularc) Diametrul apendicelui peste 6-8 mmd) Prezenţa lichidului periapendicular libere) Lipsa patologiei din partea organelor adiacente242. CM. Prin ce se explică complexitatea diagnosticului de apendicită acută la copiiimici?a) Greţurile, voma şi durerea abdominală frecvent sunt semne ale maladiilorextraabdominaleb) Opunerea copilului de a fi examintc) Semnele clasice ale apendicitei acute (durere locală, defans muscular şi iritaţieperinoneală) sunt inexistented) Nu se poate aplica o laparoscopie diagnosticăe) Istoricul bolii este imposibil de colectat243. CM. Ce simptome sunt caracteristice apendicitei acute la copii şi nu sunt tipice –pentru adulti?a) Vomele multipleb) Hiperleucocitoza (15-2 0x109 /l)c) Febra înaltă (39ºC-40ºC)d) Intoxicaţia severăe) Durerea abdominală244. CM. Ce caracterizează tabloul clinic de apendicită acută la persoanele vârstnice?a) Leucocitoza este moderată sau inexistentăb) Semnele clinice locale la început sunt atenuatec) Este caracteristică frecvenţa înaltă a formelor distructive de apendicităd) Se instalează rapid tabloul clinic al unei intoxicaţiie) Uneori inflamaţia periapendiculară ia aspectul unei tumori maligne a colonului drept245. CM. Ce factor provoacă complexitatea diagnosticului de apendicită acută în timpulsarcinii?a) Leucocitoza este moderată sau inexistentăb) Deplasarea superioară şi posterioară a cecului şi apendicelui de către uterul măritc) Palparea abdomenului este inadmisibilă din cauza riscului avortului spontand) Relaxarea pere telui abdominal şi îndepărtarea apendicelui de la peritoneu

28

e) Durerile abdominale, greţurile şi voma sunt uşor confundate cu cele din cauzasarcinii246. CM. Ce simptome ale apendicitei acute retrocecale pot fi apreciate la palparea înregiunea trigonului Petit?a) Simptomul Kulencampf-Grassmannb) Simptomul Bartomie-Mihelsonc) Simptomul Coped) Simptomul Gabaie) Simptomul Iaure-Rozanov247. CM. Indicaţi simptomele ce pot fi apreciate în cazul localizării pelviene aapendicelui vermiform inflamat.a) Tenezmeleb) Iradierea durerii în regiunea lombarăc) Dizuriad) Semnul Kulencampf-Grassmanne) Durerea localizată în regiunea suprapubiană248. CM. Indicaţi afirmaţiile ce caracterizează corect plastronul apendicular.a) Apare la a 3-5 zi după debutul boliib) Apare peste câteva ore de la debutul boliic) În evoluţia patologiei se disting trei fazed) Reprezintă mereu o indicaţie către operaţiee) Reprezintă o complicaţie a apendicitei acute249. CM. În evoluţia plastronului apendicular se disting 3 faze, care se numesc:a) Faza toxicăb) Faza de abcedarec) Faza de fistularizared) Faza de peritonită generalizatăe) Faza infiltrativă250. CM. Care sunt semnele evoluţiei pozitive a plastronului apendicular?a) Micşorarea leucocitozeib) Dispariţia formaţiunii palpabile în fosa iliacă dreaptăc) Dispariţia febreid) Fistulizarea abcesuluie) Diminuarea durerii abdominale251. CM. Ce afirmaţii caracterizează corect pileflebita?a) Se dezvoltă la pătrunderea microorganismelor pe cale enterogenăb) Reprezintă o complicaţie gravă a apendicitei acutec) La tomografia computerizată se determină tromboza şi prezenţa gazului în vena portăd) Se manifestă prin triada Charcote) Este însoţită de un sindrom acut de hipertensiune portală252. CM. Care sunt manifestările clinice tipice ale pileflebitei?a) Icterulb) Febra cu frisoanec) Ficatul mărit şi durerosd) Peritonitae) Ascita253. CM. Apendicectomia presupune următoarele etape obligatorii:a) Drenarea spaţiului Douglas cu un tub de dren şi tampon de tifonb) Înfundarea bontului apendicular în peretele cecului cu suturi „în bursa” şi „Z”c) Ligaturarea şi secţionarea mezoului apendicular cu artera apendicularăd) Ligaturarea cu fir absorbabil şi secţionarea apendicelui la bazăe) Fixarea fragmentului de oment către bontul apendicular254. CM. Indicaţi componentele herniei peretelui abdominal anterior.a) Conţinutul sacului herniarb) Porţile herniarec) Sacul herniard) Baza herniarăe) Corpul herniar

29

255. CM. Ce poate servi drept poartă herniară?a) Defectul musculo-aponeuroticb) Canalul anatomic existentc) Orificiul extern şi canalul plăgii penetranted) Cicatriciul proaspăt după intervenţia chirurgicală suportatăe) Defectul pielii şi a stratului subcutanat256. CM. Factorii determinanţi în apariţia herniei peretelui abdominal anterior, care duc lacreşterea presiunii intraabdominale sunt:a) Constipaţieb) Munca fizică greac) Trauma peretelui abdominald) Strictura uretreie) Vârsta înaintată257. CM. Factorii determinanţi în apariţia herniei peretelui abdominal anterior, care duc laslăbirea locală a peretelui abdominal sunt:a) Vârsta înaintatăb) Trauma peretelui abdominalc) Munca fizică gread) Infecţia Herpes Zostere) Strictura uretrei258. CM. Conform principiului anatomo-topografic herniile peretelui abdominal anteriorsunt devizate în:a) Congenitaleb) Inghinalec) Ireductibiled) Recidivantee) Femurale259. CM. Conform principiului etiopatogenetic herniile peretelui abdominal anterior suntdivizate în:a) Congenitale b) Inghinalec) Posttraumaticed) Femuralee) Recidivante260. CM. Conform evidenţierii semnelor clinice herniile peretelui abdominal anterior suntdevizate în:a) Congenitaleb) Femuralec) Ireductibiled) Recidivantee) Strangulate261. CM. Indicaţi metodele paraclinice utilizate în examinarea herniilor voluminoase.a) Laparoscopiab) Ultrasonografiac) Irigografiad) Radioscopia baritată a intestinului subţiree) Cistografia262. CM. Care sunt cauzele posibile ale ireductibilităţii herniei?a) Poziţia ortostatică a pacientuluib) Constipaţii severec) Formarea aderenţelor între viscere şi partea internă a sucului herniard) Formarea aderenţelor între viscerele, situate în sacul herniare) Vârsta înaintată263. CM. Ce se referă la complicaţiile herniei?a) Reductibilitateab) Durereac) Apariţia „tumorii herniere”d) Ireductibilitateae) Strangularea

30

264. CM. Enumeraţi stadiile în evoluţia unei hernii strangulate?a) Stadiul de gangrenăb) Stadiul de peritonităc) Stadiul de ischemied) Stadiul de congestiee) Stadiul de toxemie265. CM. Stadiul de ischemie a intestinului strangulat în hernie se caracterizează prin:a) Perforaţia intestinuluib) Dereglarea afluxului venos mezenterialc) Tromboza venoasă mezenterialăd) Întreruperea circulaţiei arterialee) Necroza intestinului266. CM. Ce mecanisme de strangulare a herniilor peretelui abdominal anterior sedeosebesc?a) Strangulare ischemicăb) Strangulare ireductibilăc) Strangulare idiopaticăd) Strangulare stercoralăe) Strangulare elastică267. CM. Strangularea stercorală a herniilor pertetelui abdominal anterior se întîlneşte:a) În herniile cu porţi largib) În herniile cu porţi îngustec) La bătrânid) La copiie) La gravide268. CM. Ce organe se strangulează cel mai frecvent în herniile peretelui abdominalanterior?a) Intestinul subţireb) Stomaculc) Omentul mared) Pancreasule) Uterul cu anexele269. CM. Indicaţi trei semne principale ale strangulării herniei.a) Ireductibilitatea hernieib) Durere bruscă în regiunea hernieic) Voma multiplăd) Creşterea rapidă a volumului hernieie) Constipaţii270. CM. Ce tipuri de strangulare a herniilor se referă la cele rare?a) Hernia Hesselbachb) Hernia Littréc) Hernia Spigeld) Hernia Richtere) Hernia Maydl271. CM. Care sunt particularităţile herniei inghinale oblice?a) Forma herniei este rotundăb) Iesă prin triunghiul Hesselbachc) Trece prin orificiul intern şi canalul inghinald) Nu trece prin orificiul intern şi canalul inghinale) Poate coborî în scrot272. CM. Care sunt particularităţile herniei inghinale directe?a) Trece prin orificiul intern şi canalul inghinalb) Forma herniei este rotundăc) Nu trece prin orificiul intern şi canalul inghinald) Nu coboară niciodată în scrote) Poate coborî în scrot273. CM. Ce organe pot participa la formarea herniei prin alunecare?a) Intestinul cecb) Vezica urinară

31

c) Intestinul subţired) Omentul maree) Colonul descendent274. CM. Hernia prin alunecare poate fi suspectată după următoarele manifestăriclinice:a) Dimensiunile mici ale hernieib) Deseori hernia este congenitalăc) Dimensiunile mari şi forma rotundă a hernieid) Bolnavii adesea acuză dizurie sau constipaţiee) Ireductibilitatea parţială sau completă275. CM. Care metode sunt utilizate pentru întărirea (plastia) peretelui anterior alcanalului inghinal?a) Procedeul Postemskib) Procedeul Rouxc) Procedeul Bassinid) Procedeul Shouldicee) Procedeul Girard276. CM. Care metode sunt utilizate pentru întărirea (plastia) peretelui posterior alcanalului inghinal?a) Procedeul Rouxb) Procedeul Postemskic) Procedeul Girardd) Procedeul Bassinie) Procedeul Shouldice277. CM. Indicaţi cei patru pereţi ai canalului femural – locul de ieşire a hernieifemurale.a) Ligamentul pectineu (sau Cooper)b) Ligamentul Poupartc) Vena femuralăd) Ligamentul lacunar (sau Gimbernat)e) Muşchiul ileopsoas278. CM. Indicaţi procedeele folosite în tratamentul chirurgical al herniilor ombilicale.a) Procedeul Lichtensteinb) Procedeu Mayoc) Procedeul Shouldiced) Procedeul Bassinie) Procedeu Lexer279. CM. În ocluzia intestinală gazele în lumenul intestinului subţire se acumulează:a) Din spaţiul extra- şi intracelular în urma permiabilităţii vasculare sporiteb) În urma activităţii florei microbienec) Ca rezultat al refluxului patologic din intestinul grosd) Din aerul înghiţite) Din cauza dezintegrării proteinelor intracelulare280. CM. Pierderea lichidelor în aşa-numitul sectorul 3 (după Rondall) în caz de ocluzieintestinală se referă la:a) Sechestrarea intraparietală a lichidelorb) Sechestrarea endoluminală a lichidelorc) Sechestrarea intravasculară a lichidelord) Sechestrarea intraperitoneală a lichidelore) Pierderile lichidelor prin vome281. CM. În ocluzia intestinală mecanică deshidratarea se datorează:a) Majorării diurezeib) Includerii mecanismului stimulării producerii aldosteronuluic) Sechestrării intravasculare a lichidelord) Vomelore) Sechestrării endoluminale, intraparietale şi intraperitoneale a lichidelor282. CM. Care din mecanismele fiziopatologice sunt caracteristice ocluziei intestinale?a) Diminuarea capacităţii de detoxicare a ficatuluib) Absorbţia masivă a bacteriilor şi endotoxinelor din intestinc) Inhibiţia absorbţiei lichidelor şi electroliţilor în intestin

32

d) Ischemia peretelui intestinale) Acumularea gazelor şi lichidelor în lumenul intestinului283. CM. Ocluzia intestinală mecanică este divizată în:a) Ileus paraliticb) Prin obturarec) Ileus spasticd) Prin compresiee) Prin strangulare284. CM. După nivelul obstacolului ocluzia intestinală este divizată în:a) Congenitalăb) Distalăc) Proximalăd) Mijlociee) Mecanică285. CM. Ce patologii pot provoca ocluzie intestinală acută prin strangulare?a) Cancer de colonb) Bezoarc) Atrezie congenitală a rectuluid) Hernie strangulatăe) Volvulusul colonului sigmoid286. CM. Ce stări patologice pot provoca ileus spastic?a) Procedeele chirurgicale abdominaleb) Isteriac) Infecţia abdominală sau retroperitonealăd) Otrăvirea cu plumbe) Colica renală287. CM. Ce stări patologice pot provoca ileusul paralitic?a) Otrăvirea cu plumbb) Infecţia abdominală sau retroperitonealăc) Isteriad) Procedeele chirurgicale abdominalee) Colica renală288. CM. Tabloul clinic al ocluziei intestinale mecanice include:a) Vomă unică la debutul boliib) Durere abdominală colicativăc) Oprirea tranzitului pentru scaun şi gazed) Vome frecventee) Durere abdominală permanentă chinuitoare289. CM. Ocluzia intestinală mecanică inferioară se caracterizează prin:a) Distensie abdominalăb) Vome precocec) Febrăd) Durere incontinuă intensivăe) Întrerupere de la început a tranzitului de materii fecale şi gaze290. CM. Cum este caracterizată constipaţia în ocluzia intestinală superioară mecanică?a) Emisia de gaze şi fecale se opreşte de la debutul boliib) Emisia de gaze şi fecale la debutul bolii poate fi păstratăc) Emisia de gaze şi fecale dispare în perioada tardivăd) Constipaţia reprezintă primul şi cel mai important semn al patologieie) Emisia de gaze şi fecale nu se dereglează291. CM. Care semne din cele enumerate nu sunt caracteristice pentru debutul ocluzieiintestinale?a) Contractura muscularăb) Simptomul Wahlc) Distensia abdomenuluid) Simptomul Blumberge) Clapotajul292. CM. Indicaţi fenomenele auscultative, caracteristice ocluziei intestinale.a) Matitatea deasupra locului balonării asimetrice

33

b) Clapotajul localizat provocatc) Peristaltismul hiperactivd) Timpanismul deasupra locului balonării asimetricee) Dispariţia peristaltismului293. CM. Ce semne radiologice sunt caracteristice pentru o ocluzie intestinală?a) Pneumoperitoneumb) Semnul „ansei sentinelă”c) Semnul „camerei de bicicletă”d) Niveluri hidroaerice multiplee) Pleurezie pe stânga294. CM. Niveluri hidroaerice pe radiografia abdominală panoramică pot fi vizualizate încazul:a) Ulcerului gastroduodenal perforatb) Lezării intestinului prin plagă penetrantăc) Abcesului intraperitoneald) Ocluziei intestinalee) Rupturii spontane a anevrismului aortic295. CM. Ce metode diagnostice pot fi informative pentru identificarea ocluzieiintestinale inferioare?a) Proba Schwarzb) Irigografiac) Radiografia abdominală panoramicăd) Tuşeul rectale) Ultrasonografia abdominală296. CM. Indicaţi modificările testelor de laborator, specifice ocluziei intestinaleavansate.a) Hiperproteinemieb) Acidoză metabolicăc) Creşterea nivelului hematocrituluid) Hipoproteinemiee) Scăderea nivelului hematocritului297. CM. Indicaţi criteriile de apreciere a viabilităţii ansei intestinale în timpul intervenţieichirurgicale pentru ocluzie intestinală.a) Caracterul exudatului peritonealb) Pulsaţia vaselor mezenterialec) Peristaltismul anseid) Culoarea anseie) Temperatura ansei298. CM.Ce metode de resuscitare a ansei intestinale ischemizate sunt utilizate peparcursul intervenţiei chirurgicale în caz de ocluzie intestinală?a) În mezoul ansei afectate se injectează novocaină (lidocaină) 0,5%b) Se efectuează lavajul peritoneal cu un volum mare (3-10 litri) de soluţie izotonicăcaldă (+40ºC)c) Ansa afectată este acoperită de comprese cu soluţii de oxidanţi (peroxid dehidrogen sau permanganat de kaliu)d) Ansa afectată este acoperită de comprese cu ser fiziologic cald (+40ºC)e) Se administrează infuzii intravenoase de ser fiziologic cald (+40ºC)299. CM. Indicaţi metodele decompresiei tractului digestiv, utilizate la un pacient cuocluzie intestinală.a) Prin sonda nazo-intestinală (tubul Miller-Abbott), deplasată manual în timpul operaţieib) Prin puncţia anselor intestinale cu aspirarea conţinutului în timpul operaţieic) Prin sonda nazo-intestinală (tubul Miller-Abbott), instalată preoperatord) Prin sonda nazogastrică, instalată preoperatore) Prin tubul, introdus intraoperator în colon prin rect300. CM. Ce caracterizează corect volvulusul colonului sigmoid?a) Apare contractura musculară în fosa iliacă stângăb) Voma apare de la debutc) Reprezintă torsionarea ansei colonului sigmoid în jurul axului său cu peste 180ºd) Apare distensia asimetrică pronunţată în partea stângă a abdomenuluie) Se caracterizează prin telescoparea unui segment al colonului sigmoid într-altul

34

301. CM. Ce caracterizează corect invaginaţia intestinală?a) Se referă la ocluzia intestinală prin strangulareb) Reprezintă ocluzie intestinală de geneză mixtă (prin obturare şi prin strangulare)c) Reprezintă torsionarea ansei intestinale în jurul axului său cu peste 180ºd) Se caracterizează prin telescoparea unui segment al intestinului într-altule) Se întâlneşte preponderent la nou-născuţi şi copii302. CM. Ce include triada simptomatică clasică a invaginaţiei la copii?a) Durere abdominală colicativăb) Contractură muscularăc) Durere abdominală continuăd) Tumoare abdominală palpabilăe) Debut acut303. CM. În ce porţiuni este divizat coledocul din punct de vedere chirurgical?a) Hepaticăb) Retroduodenalăc) Intramuralăd) Supraduodenalăe) Pancreatică304. CM. Ce componente anatomice se disting la vezicula biliară?a) Corpulb) Infundibululc) Funduld) Bazae) Colul305. CM. Triunghiul Calot este limitat de:a) Ductul cisticb) Artera cisticăc) Ductul hepaticd) Artera hepatică dreaptăe) Vena portă306. CM. În perioada de digestie sub acţiunea colecistokininei se petrec următoareleprocese:a) Sfincterul Oddi se relaxează b) Sfincterul Oddi este spazmatc) Bila trece din colecist prin coledoc în duodend) Acumularea şi concentrarea bilei în coleciste) Colecistul se contractă307. CM. Ce factori favorizează formarea calculilor în vezicula biliară?a) Diabetul zaharatb) Sarcinac) Nutriţia enterală îndelungatăd) Litiaza renalăe) Obezitatea308. CM. Prin ce se caracterizează colica hepatică?a) Este tipică iradierea durerii în omoplatul dreptb) Reprezintă durerea în hipocondrul drept, care debutează bruscc) Durerea are aspectul clasic „în centură”d) Este cauzată de obstrucţia tranzitorie a ductului cistic cu un calcul biliare) Este cauzată de distensia ficatului în urma colestazei309. CM. Ce metode de examinare sunt bazate pe proprietatea ficatului de a reţine şielimina substanţele de contrast cu bila şi capacitatea veziculei biliare de aconcentra bila?a) Colecistocolangiografia intravenoasăb) Colangiografia transparieto-transhepaticăc) Colecistografia peroralăd) Colangiopancreatografia retrogradă endoscopicăe) Radiografia abdominală panoramică310. CM. Ce metode de identificare a calculilor biliari sunt bazate pe administrareadirectă a substanţelor de contrast în căile biliare?a) Colangiografia transparieto-transhepatică

35

b) Colecistocolangiografia intravenoasăc) Colangiografia intraoperatoried) Colecistografia peroralăe) Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică311. CM. Ce grupe de complicaţii ale litiazei biliare se disting?a) Infecţioaseb) Degenerativec) Reactived) Mecanicee) Metabolice312. CM. Care din patologiile enumerate se referă la complicaţiile de ordin mecanic alelitiazei biliare?a) Colangita acutăb) Fistula bilio-digestivăc) Cancerul colecistuluid) Coledocolitiaza secundarăe) Hidropsul vezicular313. CM. Ce patologii se referă la complicaţiile cu caracter infecţios ale litiazei biliare?a) Colangita acutăb) Fistula bilio-digestivăc) Coledocolitiaza secundarăd) Hidropsul veziculare) Colecistita acută314. CM. De ce factori este condiţionată dezvoltarea ileusului biliar)?a) De formarea unui traiect fistulos între cavitatea colecistului şi duodenb) De pătrunderea în vezicula biliară a infecţiei pe cale enterogenă din lumenulduodenuluic) De obstrucţia lumenului intestinului subţire de un calcul biliar mared) De migrarea calculilor, formaţi în colecist, prin ductul cistic în coledoce) De inclavarea unui calcul în colul colecistului cu reabsorbţia ulterioară apigmentului biliar315. CM. Care sunt cele două cauze de bază ale dezvoltării colangitei acute?a) Dereglările metabolice în caz de obezitatea sau diabetulb) Blocul mecanic parţial sau complet al pasajului bilei în duodenc) Alterarea compoziţiei coloidale a bileid) Infecţia bacterianăe) Inclavarea unui calcul biliar în regiunea colului colecistului316. CM. Ce include triada simptomatică Charcot în caz de colangită acută?a) Durerea în hipocondrul dreptb) Ascita progresivăc) Encefalopatiad) Icterule) Febra hectică cu frisoane317. CM. Ce substanţe chimice se utilizează pentru dizolvarea calculilor în cadrultratamentului conservator al litiazei biliare?a) Glutaraldehidăb) Derivaţi ai hinoxalineic) Acidul ursodeoxicolicd) Litotripsia cu ultrasunetee) Metil tert-butil eterul318. CM. Indicaţi formele clinico-morfologice existente ale colecistitei acute.a) Empiemul colecistuluib) Colecistita bacterianăc) Colecistita flegmonoasăd) Colecistita cataralăe) Colecistita gangrenoasă319. CM. Indicaţi simptomele ce sunt caracteristice pentru colecistita acută nu însă şi pentrucolica hepatică.a) Febra înaltăb) Vezicula biliară mărită şi palpabilăc) Durerea în hipocondrul drept se păstrează pe parcursul câtorva zile

36

d) Voma repetată cu conţinut biliose) Durerea localizată în hipocondrul drept320. CM. Indicaţi simptomele comune pentru colecistita acută şi colica biliară.a) Febra înaltăb) Debutul bruscc) Voma repetată cu conţinut biliosd) Durerea localizată în hipocondrul drepte) Durerea în hipocondrul drept se păstrează pe parcursul câtorva zile321. CM. Indicaţi simptomele specifice doar pentru colecistita acută?a) Simptomul Mussi-Gheorghievskib) Simptomul Murphyc) Simptomul Blumbergd) Simptomul Ortner-Grekove) Simptomul Grey-Turner322. CM. Care metode diagnostice sunt utile pentru confirmarea colecistitei acute?a) Laparoscopiab) Colangiopancreatografia retrogradă endoscopicăc) Ultrasonografia abdominalăd) Colecistografia peroralăe) Radiografia abdominală panoramică323. CM. Ce metode diagnostice sunt inutile pentru confirmarea colecistitei acute?a) Colecistografia peroralăb) Laparoscopiac) Ultrasonografia abdominalăd) Colangiopancreatografia retrogradă endoscopicăe) Radiografia abdominală panoramică324. CM. Ce date ale examenului ultrasonografic al abdomenului confirmă diagnosticul decolecistită acută calculoasă?a) Deformaţia veziculei biliareb) Prezenţa calculilor în căile biliare extrahepaticec) Colecţii lichidiene perivezicaled) Prezenţa calculilor în vezicula biliarăe) Sporirea volumului colecistului325. CM. Care sunt avantajele laparoscopiei în caz de colecistită acută?a) Permite excluderea altor patologii extraabdominaleb) Poate deveni şi metodă curativă definitivăc) Permite depistarea gradului de răspândire a peritoniteid) Permite depistarea formei morfologice a colecistiteie) Permite aprecierea prezenţei, numărului şi dimensiunilor calculilor în colecist326. CM. Ce tipuri de intervenţii chirurgicale în raport cu gradul de urgenţă se disting încaz de colecistită acută?a) Operaţie urgentă amânată b) Operaţie primară precocec) Operaţie primară tardivăd) Operaţie programatăe) Operaţie urgentă imediată327. CM. În ce porţiuni este divizat stomacul din punct de vedere chirurgical?a) Fundul stomaculuib) Partea cardială a stomaculuic) Infundibulul gastricd) Unghiul gastrice) Porţiunea antrală a stomacului328. CM. În vascularizarea stomacului participă ramurile următoarelor arterii:a) Lienalăb) Mezenterică superioarăc) Mezenterică inferioarăd) Gastrică stângăe) Hepatică comună329. CM. Indicaţi acţiunile fiziologice ale vagului asupra stomacului.a) Mărirea secreţiei

37

b) Reducerea secreţieic) Majorarea motoriciid) Vazodilataţiae) Micşorarea motoricii330. CM. Vagotomia chirurgicală provoacă următoarele efecte asupra stomacului:a) Majorarea motoriciib) Micşorarea motoriciic) Reducerea secreţieid) Spasmul piloruluie) Relaxarea pilorului331. CM. Indicaţi factorii etiopatogenici de bază ai ulcerului gastroduodenal.a) Consumul unor substanţe medicamentoase (aspirina, remedii antiinflamatorii nonsteroidiene)b) Abuzul de alcoolc) Hiperaciditatead) Infecţia Helicobacter pylorie) Diminuarea motilităţii şi staza gastrică332. CM. Ulcerul gastroduodenal acut se poate complica cu:a) Penetraţieb) Stenozăc) Hemoragied) Malignizaree) Perforaţie333. CM. Indicaţi complicaţiile acute ale ulcerului gastroduodenal.a) Stenoza b) Penetraţiac) Malignizaread) Perforaţiae) Hemoragia334. CM. Cum se clasifică ulcerul gastroduodenal perforant după origine?a) Perforaţia atipică a ulceruluib) Perforaţia ulcerului gastricc) Perforaţia ulcerului acutd) Perforaţia ulcerului cronice) Perforaţia ulcerului duodenal335. CM. Cum se clasifică ulcerul gastroduodenal perforant după localizare?a) Perforaţia ulcerului acutb) Perforaţia ulcerului gastricc) Perforaţia atipică a ulceruluid) Perforaţia ulcerului duodenale) Perforaţia ulcerului cronic336. CM. Cum se clasifică ulcerul gastroduodenal perforant după evoluţia clinică?a) Perforaţia ulcerului cronicb) Perforaţia acoperită a ulceruluic) Perforaţia ulcerului în peritoneu liberd) Perforaţia ulcerului acute) Perforaţia atipică a ulcerului337. CM. Care perioade se disting în evoluţia perforaţiei ulcerului gastroduodenal?a) Perioada de peritonităb) Perioada complicaţiilor supurative tardivec) Perioada toxicăd) Perioada de şoce) Perioada de pseudoameliorare338. CM. Perioada de şoc în evoluţia ulcerului gastroduodenal perforat se caracterizeazăprin următoarele semne:a) Vomă multiplăb) Bradicardiec) Hipotonied) Durere abdominală de tip „lovitură de pumnal”e) Distensie abdominală

38

339. CM. Indicaţi părţile componente ale triadei simptomatice Mondor în ulcerulgastroduodenal perforat.a) Antecedentele ulceroaseb) Durerea abdominalăc) Şoculd) Contractura muscularăe) Dispariţia matităţii hepatice340. CM. În ulcerul gastroduodenal perforat se apreciază următoarele semne pozitive:a) Blumbergb) Elekerc) Kussmauld) Dielafoye) Grey-Turner341. CM. Perioada de peritonită generalizată în evoluţia ulcerului gastroduodenal perforat secaracterizează prin următoarele semne:a) Dispariţia peristaltismuluib) Durerea abdominală de tip „lovitură de pumnal”c) Bradicardiad) Distensia abdominalăe) Tahicardia342. CM. În perforaţia atipică a ulcerului gastroduodenal conţinutul stomacului serăspândeşte în:a) Organul cavitar vecinb) Bursa omentalăc) Spaţiul retroperitoneald) Peritoneul libere) Cavitatea pleurală343. CM. Ce metode se referă la cele operatorii în tratamentul ulcerului gastroduodenalperforat?a) Procedeu Oppelb) Metoda Taylorc) Metoda Mikuliczd) Suturarea laparoscopică a ulceruluie) Rezecţia gastrică344. CM. Indicaţi principiile metodei Taylor utilizate în tratamentul ulcerului gastroduodenalperforat.a) Suturarea laparoscopică a ulceruluib) Aspiraţia nazogastrică permanentăc) Corecţia dereglărilor hidroelectroliticed) Administrarea H2-blocatorilor sau a inhibitorilor pompei de protone) Antibioticoterapia masivă345. CM. Semnele clinice caracteristice pentru stenoza ulceroasă pilorobulbară sunturmătoarele:a) Voma cu „zaţ de cafea”b) Hipotonia cu tahicardiec) Distensia epigastricăd) Voma cu conţinut de stazăe) Denutriţia346. CM. Care sunt particularităţile caracteristice ale maselor vomitive în stenoza ulceroasăpilorobulbară decompensată?a) Prezenţa cantităţii mari de bilăb) Amestec de sânge proaspăt c) Lipsa de mucusd) Lipsa de bilăe) Prezenţa alimentelor utilizate în ajun347. CM. În ce faze este divizată stenoza piloroduodenală de origine ulceroasă?a) Faza stenozei parţialeb) Faza stenozei decompensatec) Faza stenozei compensated) Faza stenozei complete

39

e) Faza stenozei subcompensate348. CM. Semnele radiologice ale stenozei ulceroase pilorobulbare decompensate sunt:a) Prezenţa pneumoperitoneuluib) Întârzierea evacuării din stomacc) „Nişa” adâncă în zona pilorobulbarăd) Situarea curburii mari a stomacului inferior de cristele iliacee) Semnul de „fulgi de zăpadă”349. CM. În stenoza ulceroasă pilorobulbară decompensată testele biochimice evidenţiazăsindromul Darrow, manifestat prin:a) Hipocloremieb) Hipokaliemiec) Hipocalcemied) Alcalozăe) Acidoză350. CM. Care sunt metodele posibile ale tratamentului endoscopic şi chirurgical al stenozeiulceroase pilorobulbare?a) Rezecţia gastricăb) Suturarea ulceruluic) Dilatarea endoscopică cu balon a canalului piloric stenozatd) Anastomoza gastro-jejunală de ocoliree) Fotodistrucţia şi fotocoagulare cu lazer endoscopică a canalului piloric stenozat351. CM. Ulcerul duodenal poate penetra în:a) Ligamentul hepato-duodenalb) Capul pancreasuluic) Colecistd) Peritoneul libere) Bursa omentală352. CM. Care patologii se evidenţiază clinic prin hemoragie digestivă superioară?a) Sindromul Mallory-Weissb) Leziunea Dieulafoyc) Sarcina extrauterină ectopicăd) Ulcerele gastrice acutee) Cancerul colonului hemoragic353. CM. Care patologii se evidenţiază clinic prin hemoragie digestivă superioară?a) Ruptura spontană a anevrismului aorticb) Hemoroizi internic) Fistula aorto-intestinalăd) Esofagita erozivăe) Stomacul „în pepene verde”354. CM. Indicaţi două cele mai frecvente cauze ale hemoragiei digestive superioarenon-variceale?a) Sindromul Mallory-Weissb) Leziunea Dieulafoyc) Ulcerul cronic gastroduodenald) Eroziile şi ulcerele acutee) Hemobilia355. CM. Care din semnele clinice enumerate sunt caracteristice doar hemoragieidigestive superioare, nu însă şi hemoragiei digestive inferioare?a) Hematemezisb) Melenăc) Scaun „ca păcura”d) Vomă cu „zaţ de cafea”e) Hipotonia356. CM. Care din semnele clinice enumerate pot fi întîlnite atât în hemoragia digestivăsuperioară, cât şi în cea inferioară?a) Hematemezisb) Melenăc) Scaun „ca păcura”d) Vomă cu „zaţ de cafea”e) Hipotonia

40

357. CM. Care este scopul instalării sondei nazo-gastrice în cazul hemoragiei digestivesuperioare?a) Medicaţia acid-supresorie localăb) Stoparea hemoragiei prin tamponare mecanicăc) Preîntâmpinarea aspiraţiei pulmonared) Diagnostic (hemoragie activă sau stopată)e) Lavajul gastric precedent endoscopi ei358. CM. Care categorii de bolnavi au un risc sporit de aspiraţie pulmonară în cazulhemoragiei digestive superioare?a) Bolnavii în comă cerebrală cu leziuni gastrice de stresb) Bolnavii cu ciroză hepatică şi encefalopatie cu hemoragie din varice esofagienec) Bolnavii cu emfizem pulmonard) Bolnavii cu patologii cardiovasculare acute (infarct miocardic)e) Bolnavii cu sindrom Mallory-Weiss în stare de ebrietate (sau deliriu tremens)359. CM. Indicaţi analizele urgente obligatorii necesare pentru examinarea primară apacientului cu hemoragie digestivă superioară.a) Recoltarea sângelui pentru testele de compatibilitateb) Aprecierea glicemieic) Evaluarea nivelului hemoglobinei, eritrocitelor şi hematocrituluid) Aprecierea grupei sangvine şi factorului Rhe) Evaluarea probelor hepatice360. CM. Indicaţi avantajele endoscopiei în hemoragiile digestive superioare.a) Determinarea volumului pierderii sangvineb) Aprecierea stării hemodinamiciic) Posibilitatea acţiunii curative (hemostatice) localed) Identificarea sursei hemoragieie) Aprecierea activit ăţii hemoragiei361. CM. Indicaţi caracteristicele corecte ale vasului vizibil nehemoragic.a) Indică hemoragie stopată definitivb) Se referă la stigmatele hemoragicec) Reprezintă un risc minor de resângerared) Reprezintă un risc major de resângeraree) Indică hemoragia stopată recent362. CM. Conform clasificării endoscopice a hemoragiei digestive la categoria Forrest Ise referă:a) Vas vizibil nehemoragicb) Prelingerea sângeluic) Hemoragie pulsatilă în jetd) Baza curată a defectului din mucoasăe) Cheag aderat363. CM. Conform clasificării endoscopice a hemoragiei digestive la categoria Forrest IIse referă:a) Baza curată a defectului din mucoasăb) Hemoragie pulsatilă în jetc) Prelingerea sângeluid) Cheag aderate) Vas vizibil nehemoragic364. CM. În cazul hemoragiilor digestive hemostaza endoscopică este indicată:a) Bolnavilor cu stigmate minore ale hemoragiei recente (puncte plate colorate)b) Tuturor bolnavilorc) Bolnavilor cu stigmate majore ale hemoragiei recente (vas vizibil şi cheag aderat)d) Doar bolnavilor cu dereglări de coagularee) Bolnavilor cu hemoragie activă365. CM. Indicaţi metodele existente de hemostază endoscopică.a) Chimiceb) Biologicec) Mecaniced) Termicee) Injecţionale

41

366. CM. Care metode de hemostază endoscopică se referă la cele mecanice?a) Electrocoagularea monopolarăb) Ligaturarea endoscopicăc) Injectarea alcooluluid) Aplicarea clipselor hemostaticee) Aplicarea laserului Nd-YAG367. CM. Care metode de hemostază endoscopică se referă la cele termice?a) Aplicarea laserului Nd-YAGb) Aplicarea clipselor hemostaticec) Electrocoagularea monopolarăd) Utilizarea argon-plasmeie) Ligaturarea endoscopică368. CM. Care agenţi hemostatici sunt utilizaţi pentru hemostaza endoscopică prininjectare?a) Peroxid de oxigenb) Soluţie fiziologicăc) Vicasold) Alcoole) Adrenalina369. CM. Ce preparate se administrează pacientului cu hemoragie digestivă superioarăpentru micşorarea acidităţii gastrice?a) Medicaţia pentru eradicarea H.pylorib) Acidul aminocapronicc) Crioprecipitatuld) Inhibitorii pompei protonicee) H2-blocatorii370. CM. Care preparate sunt administrate pacientului cu hemoragie digestivăsuperioară cu scop procoagulant?a) Acidul aminocapronicb) H2-blocatoriic) Medicaţia pentru eradicarea H.pylorid) Inhibitorii pompei protonicee) Crioprecipitatul371. CM. Indicaţi H2-blocatorii, utilizaţi în tratamentul hemoragiei digestive superioare.a) Ranitidinab) Omeprazolc) Cimetidinad) Famotidinae) Lansoprazol372. CM. Indicaţi inhibitorii pompei protonice, utilizaţi în tratamentul hemoragieidigestive superioare.a) Lansoprazolb) Omeprazolc) Ranitidinad) Pantoprazole) Ftalazol373. CM. Care sunt cauzele de bază ale apariţiei ulcerului peptic al anastomozeigastro-jejunale?a) Gastrinomulb) Combustii extinsec) Vagotomia incompletăd) Rezecţia gastrică neadecvată cu păstrarea unei porţiuni a regiunii antralee) Insuficienţă multiplă de organe374. CM. Cum se mai numesc ulcerele acute gastroduodenale?a) Ulcere de stresb) Ulcere peptice ale anastomozei gastroduodenalec) Boala ulceroasă gastroduodenalăd) Leziunea Dieulafoye) Leziuni acute ale mucoasei gastroduodenale375. CM. Pentru sindromul Mallory-Weiss este caracteristic:

42

a) Predominarea patologiei la bărbaţib) Abuzul recent de alcoolc) Apariţia fisurilor longitudinale în mucoasa şi submucoasa joncţiunii esofagogastriced) Pierdere sangvină ocultă de lungă duratăe) Vome cu sânge376. CM. Care metode de tratament se utilizează în cazul sindromului Mallory-Weiss?a) Rezecţia gastrică subtotală cu vagotomieb) Embolizarea endovasculară a vasului sângerîndc) Gastrotomia anterioară largă cu suturarea defectuluid) Instalarea sondei Sengstaken-Blakemoree) Hemostaza endoscopică377. CM. Prin ce se caracterizează hemoragia digestivă superioară, cauzată destomacul „în pepene verde”?a) Hematemeză şi melenăb) Predominarea la bărbaţii de vârstă înaintatăc) Necesitatea în hemotransfuzii frecvente pentru corecţia anemieid) Pierdere sangvină ocultă de lungă duratăe) Predominarea la femeile de vârstă înaintată378. CM. Care sunt manifestările clinice ale esofagitei de reflux?a) Pirozisb) Hemoragii digestive cronice minorec) Anemia fierodeficitarăd) Disfagiae) Consumul recent al aspirinei sau remediilor antiinflamatorii non-steroidiene379. CM. Care sunt etapele de bază ale intervenţiei chirurgicale pentru o fistulă aortointestinală?a) Efectuarea by-pass-ului arterial extraanatomic b) Înlăturarea grefei aortalec) Protezarea aortică repetatăd) Suturarea simplă a comunicării între aorta şi intestine) Lichidarea defectului din intestin380. CM. Hemobilia se caracterizează prin următoarele manifestări:a) Deseori este consecinţa tardivă a leziunilor traumatice ale ficatuluib) Apare pe fundalul aterosclerozei vaselor intrahepaticec) Formarea fistulei între structurile vasculare şi ducturile biliared) Deseori este complicaţie a litiazei biliaree) Se manifestă prin hemoragie digestivă superioară381. CM. Care sunt manifestările clinice ale hemobiliei?a) Splenomegaliab) Durerea în regiunea rebordului costal dreptc) Icteruld) Melenae) Febra hectică cu frisoane382. CM. Ce porţiuni se deosebesc în pancreas din punct de vedere anatomo-chirurgical?a) Capulb) Corpulc) Coadad) Infundibulume) Colul383. CM. Care enzime pancreatice se produc şi se eliberează în formă activă?a) Elastazab) Tripsinac) Calicreinad) Lipazae) Amilaza384. CM. Care enzime pancreatice se produc şi se eliberează în formă neactivă şi suntactivate de către enterokinază în duoden?a) Tripsinab) Elastazac) Calicreinad) Amilaza

43

e) Lipaza385. CM. Care din arteriile enumerate participă la vascularizarea pancreasului?a) Artera lienalăb) Artera mezenterică inferioarăc) Artera mezenterică superioarăd) Artera gastroduodenalăe) Artera gastrică stângă386. CM. Ce afirmaţii definesc corect pancreatita acută?a) Se caracterizează prin inflamaţie bacteriană acută a celulelor acinare b) Se caracterizează prin răspuns inflamator regional şi sistemicc) Se caracterizează prin distrucţie acută enzimatică a celulelor acinared) Este afectarea preponderent a pancreasului endocrine) Este alterarea preponderent a pancreasului exocrin

387. CM. Indicaţi două forme etiologice, mai frecvente, ale pancreatitei acute.a) Posttraumaticăb) Medicamentoasăc) Alcoolicăd) Idiopaticăe) Biliară388. CM. Conform fazei schimbărilor morfologice din pancreas, pancreatita acută estedivizată în:a) Pancreatita acută supurativ-necrotică, sau necroza pancreatică infectatăb) Pancreatita acută flegmonoasăc) Pancreatita acută gangrenoasăd) Pancreatita acută edematoasăe) Pancreatita acută necrotică389. CM. Conform evoluţiei fiziopatologice în pancreatita acută se desting următoareleperioade:a) Perioada complicaţiilor supurative tardiveb) Perioada dereglărilor de coagularec) Perioada insuficienţei funcţionale a organelord) Perioada formării necrozelor pancreaticee) Perioada dereglărilor hemodinamice390. CM. Durerea abdominală în pancreatita acută iradiază:a) În regiunea supraclaviculară pe stângab) Iradierea are un caracter de „centură”c) În organele genitale şi în coapsă pe partea stângăd) În regiunea lombară din stângae) În regiunea unghiului inferior al omoplatului drept391. CM. Prin ce se explică mecanismul de producere a durerii în caz de pancreatita acută?a) Afectarea directă a structurilor nervoase retroperitoneale cu enzimeb) Eliberarea substanţelor vasoactivec) Afectarea structurilor nervoase retroperitoneale cu toxinele bacteriened) Edemul parenchimului şi distensia capsulei pancreaticee) Ischemie tisulară392. CM. Indicaţi caracteristicele corecte ale vomei în pancreatita acută.a) Sunt singulareb) Sunt cu conţinut biliosc) Sunt cu conţinut „fecaloid”d) Sunt multiplee) Nu aduc uşurare393. CM. Indicaţi depistările radiologice posibile la un pacient cu pancreatită acută severă.a) Aer liber sub hemidiafragmul dreptb) Simptomul „ansei sentinelă”c) Niveluri hidroaerice multipled) Dilatarea podcoavei duodenuluie) Simptomul „nişei”

44

394. CM. Avantajele ecografiei abdominale în diagnosticul pancreatitei acute sunturmătoarele:a) Diagnosticul simultan al colelitiazeib) Accesibilitatea în urgenţăc) Aprecierea pronosticuluid) Monitorizarea evoluţiei imagisticee) Caracterul non-invaziv395. CM. Ce date obţinute la ultrasonografia abdominală confirmă diagnosticul depancreatită acută?a) Focare de necroză în ţesutul glandeib) Mărirea dimensiunilor pancreasuluic) Pete de steatonecroză pe oment şi peritoneud) Colecţii lichidiene peripancreaticee) Caracterul hemoragic al exudatului peritoneal396. CM. Ce date, obţinute în timpul laparoscopiei, confirmă diagnosticul de pancreatităacută?a) Colecţii lichidiene peripancreaticeb) Caracterul hemoragic al exudatului peritonealc) Mărirea dimensiunilor pancreasuluid) Pete de steatonecroză pe oment şi peritoneue) Focare de necroză în ţesutul glandei397. CM. Indicaţi sistemele de scor, destinate evaluării pronosticului pancreatitei acute.a) Baylorb) Ransonc) A PACHE -IId) Imrie-Glasgowe) Hamburg398. CM. Cu scop de corecţie a dereglărilor de coagulare în pancreatita acută seadministrează:a) Dextraneb) Somatostatinac) Heparinad) Plasmoferezae) Plasma proaspăt congelată399. CM. Cu scop de reducere a secreţiei pancreasului în pancreatita acută seadministrează:a) Octreotidab) Omeprazolulc) Somatostatina d) Aprotininae) Gordox400. CM. Cu scop de inhibiţie a enzimelor pancreatice în pancreatita acută seadministrează:a) Octreotidab) Somatostatinac) Omeprazoluld) Gordoxe) Aprotinina401. CM. Indicaţi afirmaţiile, ce caracterizează corect peritonita fermentativă.a) Reprezintă un exudat enzimatic inraperitonealb) Caracterul exudatului intraperitoneal întotdeaună este serosc) Este o complicaţie a pancreatitei acuted) Este una dintre cauzele pancreatitei acutee) Caracterul exudatului intraperitoneal poate fi seros, seros-hemoragic şi hemoragicintens402. CM. Ascita pancreatică se caracterizează prin următoarele:a) Semnele peritoneale sunt negativeb) Provine de la compresia venei portă de către plastronul pancreaticc) Reprezintă un exudat enzimatic intraperitoneald) Exudatul intraperitoneal poate fi seros, seros-hemoragic şi hemoragic intens

45

e) Semnele peritoneale sunt pozitive403. CM. Pseudochistul pancreatic se caracterizează prin următoarele:a) Se dezvoltă în rezultatul infectării focarului necrotic pancreaticb) Pereţii sunt formaţi din organele din vecinătatec) Cavitatea chistului din interior nu este acoperită de epiteliud) Prezintă o formaţiune cavitarăe) Cavitatea chistului din interior este acoperită de epiteliu404. CM. Ce complicaţii sunt caracteristice pentru pseudochistul pancreatic?a) Obstrucţia tractului gastrointestinalb) Supuraţia (infecţia)c) Malignizaread) Peritonita biliarăe) Icterul mecanic405. CM. Ce operaţii sunt posibile pentru pseudochistul pancreatic?a) Burso-omentostomia externăb) Excizia psedochistului în limitele ţesuturilor neafectatec) Pancreatectomie totalăd) Drenarea internă a chistului (chistogastrostomia, chistojejunostomia)e) Drenarea externă a chistului406. CM. Clearance-ul abdominal:a) Este un mecanism de apărareb) Expulzează bacteriile în ductul toracic dreptc) Este asigurat de vasele arterialed) Reprezintă mecanismul principal al reacţiilor sistemice în caz de peritonităe) Este asigurat de stomele diafragmale407. CM. Indicaţi substanţele ce participă în formarea aderenţelor peritoneale fibroase.a) Fibrinab) Opsoninelec) Tromboplastina tisularăd) Colagenule) Fibrinogenul408. CM. Indicaţi funcţiile peritoneului.a) Absorbţieb) Secreţiec) Apărare antiinfecţioasăd) Formarea aderenţelor fibroasee) Digestie409. CM. Indicaţi funcţiile omentului.a) Delimitarea zonei de inf lama ţieb) Adsorbţia particulelor micic) Eliberarea fagocitelord) Sinteza enzimelor şi hormonilore) Asigurarea circulaţiei sangvine colaterale410. CM. Indicaţi căile posibile de pătrundere a infecţiei în cavitatea peritoneală.a) Traumaticăb) Perforativăc) Intraoperatoried) Hematogenăe) Limfatică411. CM. Indicaţi două cauze nozologice, cele mai frecvente, ale peritonitei.a) Ascita spontană infectatăb) Ulcerul gastroduodenal perforatc) Salpingita acutăd) Apendicita acutăe) Ulcerul gastroduodenal hemoragic412. CM. Indicaţi două mecanisme principale de apărare în caz de peritonită.a) Mecanicb) Chimicc) Fizicd) Imun

46

e) Abacterian413. CM. Care sunt fenomenele patofiziologice caracteristice peritonitei?a) Sporirea metabolismuluib) Sechestrarea lichidelor în „spaţiul trei”c) Vasodilatarea şi şoculd) Consumul proteic scăzute) Endotoxicoză414. CM. După evoluţia peritonitei se deosebesc:a) Peritonită acutăb) Peritonită subacutăc) Peritonită cronicăd) Peritonită recidivantăe) Peritonită fulminantă415. CM. În funcţie de caracterul conţinutului intraperitoneal peritonitele se clasifică în:a) Sterileb) Seroasec) Purulented) Biliaree) Hematice416. CM. Indicaţi stadiile evoluţiei clinice ale peritonitei acute.a) Prereactivăb) Reactivăc) Toxicăd) Terminalăe) Reconvalescenţa417. CM. Tratamentul complex al peritonitei acute include următoarele măsuri curative:a) Intervenţia chirurgicalăb) Antibioticoterapiac) Reechilibrarea hidrică şi electroliticăd) Transfuzii masive de masă eritrocitarăe) Restabilirea activităţii intestinului418. CM. Intervenţia chirurgicală în peritonita acută purulentă avansată includeurmătoarele etape obligatorii:a) Aplicarea laparostomeib) Drenarea cavităţii peritonealec) Lavajul peritoneald) Înlăturarea conţinutului contaminat (lichid, mase necrotice, fibrină)e) Rezolvarea cauzei peritonitei419. CM. Indicaţi măsurile ce pot restabili activitatea intestinală.a) Sonda Miller-Abbottb) Blocajul epidural cu lidocainăc) Clistereled) Sonda Blakemoree) Administrarea parenterală de prozerină, ubretid, soluţie hipertonică420. CM. Indicaţi semnele clinice ale abcesului subhepatic.a) Febră înaltă cu frisonb) Tenezmec) Dizurie d) Durere localizată în hipocondrul drepte) Tahicardie421. CM. Selectaţi afirmaţiile veridice pentru patologiile regiunii anorectale.a) Cele mai multe leziuni sunt de origine benignăb) Durerea şi distensia abdominală însoţesc constant aceste patologiic) Majoritatea patologiilor sunt imposibil de depistat fără utilizarea examinărilorimagistice specialed) Majoritatea patologiilor sunt uşor depistabile prin examinări simplee) Cele mai multe leziuni sunt de origine malignă422. CM. Rectul se deosebeşte de colon din punct de vedere anatomic prinurmătoarele:a) Distal de regiunea rectosigmoidiană dispare mezoulb) Proximal de regiunea rectosigmoidiană dispare mezoul

47

c) Musculatura longitudinală a rectului este prezentată prin 2 benzi (tenii musculare)d) Musculatura longitudinală a rectului este prezentată prin 3 benzi (tenii musculare)e) Din exterior pe toată circumferinţă rectul este acoperit cu muşchi longitudinali423. CM. La spaţiile perianorectale de ţesut celulo-adipos se referă:a) Spaţiul perianalb) Spaţiul subcutanatc) Spaţiul intersfincteriand) Spaţiul hemoroidale) Spaţiul ischiorectal424. CM. La spaţiile perianorectale de ţesut celulo-adipos nu se referă:a) Spaţiul pelviorectalb) Spaţiul retrorectalc) Spaţiul sigmoidorectald) Spaţiul pectineorectale) Spaţiul ischiorectal425. CM. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la reţeaua venoasă a anusului.a) Este situată în submucoasăb) Este situată între cele doua straturi musculare (intermuscular)c) Plexurile venoase leagă între ele sistemul venos portal şi caval inferiord) Plexurile venoase leagă între ele sistemul venos portal şi mezenterial inferiore) Plexurile venoase leagă între ele sistemul venos mezenterial inferior şi superior426. CM. La manifestările clinice ale bolnavului cu patologia rectului se referă:a) Eliminarea de mucus din rectb) Eliminarea de puroi din rectc) Melenad) Defecaţia cu amestec de sînge de culoare roşie aprinsăe) Hematemeza427. CM. Durerea abdominală colicativă în cazul patologiei rectului poate fi determinatăde:a) Cancerul rectalb) Fisura analăc) Hemoroizii strangulaţid) Prolapsul rectale) Strictura rectului428. CM. Durerea severă în regiunea canalului anal şi a perineului este mai obişnuităpentru:a) Fisura analăb) Paraproctita acutăc) Tromboza anorectalăd) Fistula anorectalăe) Cancerul rectal429. CM. Eliminarea de mucus şi puroi din rect se observă mai frecvent în caz de:a) Proctită acutăb) Proctită cronicăc) Fisura analăd) Proctosigmoidităe) Fistula anorectală430. CM. În ce patologii este frecvent constatată hemoragia rectală?a) Boala hemoroidalăb) Prolapsul rectalc) Fistula anorectalăd) Fisura analăe) Tumorile rectale431. CM. Eliminarea sângelui de culoare roşie aprinsă din rect la sfârşitul actului dedefecaţie este tipică pentru:a) Tumori rectaleb) Diverticuloza rectuluic) Hemoroizid) Fistula anorectalăe) Fisura anală

48

432. CM. Hemoragiile cronice oculte sunt mai caracteristice pentru următoarelepatologii ale rectului:a) Boala hemoroidalăb) Diverticuloza rectuluic) Tumori rectaled) Prolapsul rectale) Fisura anală433. CM. Diareea constatată mai frecvent este asociată cu următoarele patologii aleregiunii anorectale:a) Paraproctita acutăb) Hemoroizi internic) Paraproctita cronicăd) Colita ulceroasă nespecificăe) Proctosigmoidita434. CM. După localizare hemoroizii pot fi clasificaţi în:a) Hemoroizi internib) Hemoroizi interni exteriorizaţic) Hemoroizi externid) Hemoroizi micştie) Hemoroizi intermediari435. CM. Cu referinţă la hemoroizii interni sunt valabile urmatoarele afirmaţii:a) Se situează deasupra liniei dintateb) Se situează sub nivelul liniei dintatec) Sunt acoperiţi cu mucoasa rectalăd) Sunt acoperiţi de piele perianalăe) Apar iniţial în trei zone a circumferinţei anale (la 3, 7 şi 11 ore în poziţia bolnavuluiîn decubit dorsal)436. CM. Cu referinţă la hemoroizii externi sunt valabile urmatoarele afirmaţii:a) Sunt acoperiţi de epiteliu scuamosb) Se situează deasupra liniei dintatec) Se dezvoltă din ramurile plexului venos hemoroidal inferiord) Se dezvoltă din ramurile plexului venos hemoroidal superiore) Se dezvoltă sub joncţiunea muco-cutanată437. CM. Hemoroizii secundari (simptomatici) se dezvoltă în prezenţa:a) Bolii hemoroidale complicateb) Sindromului de hipertensiune portalăc) Sindromului de hipertensiune arterialăd) Trombozei venoase neoplazice în cancerul rectale) Trombozei venei cave inferioare438. CM. La factorii favorizanţi în apariţia şi dezvoltarea bolii hemoroidale se atribuie:a) Poziţia verticală a corpului omuluib) Diareea cronicăc) Tulburările metabolice şi de nutriţied) Predispoziţia geneticăe) Constipaţia prelungită439. CM. La factorii determinanţi în apariţia şi dezvoltarea bolii hemoroidale se atribuie:a) Poziţia verticală a corpului omuluib) Diareea cronicăc) Tulburarile metabolice şi de nutriţied) Sarcinile şi naşterile repetatee) Constipaţia prelungită440. CM. La caracteristicile hemoragiei din cadrul bolii hemoroidale se referă:a) Poate reprezenta primul semn al boliib) Nu corelează cu actul de defecaţiec) Apare în timpul defecaţieid) Sîngele este de culoare roşie aprinsăe) Sîngele este de culoare vişinie întunecată, fiind amestecat cu masele fecale

49

441. CM. Ce manifestări clinice apar în stadia finală a bolii hemoroidale, odata cuprolabarea ireductibilă a nodulilor hemoroidali?a) Crampele abdominaleb) Hemoragia nelegată cu defecaţiec) Eliminări mucoidale din rectd) Pruritul anale) Distensia abdominală442. CM. În diagnosticul bolii hemoroidale se utilizează următoarele metode deexaminare:a) Anoscopiab) Inspecţiac) Tuşeul rectald) Sfincterometriae) Ultrasonografia transanală443. CM. Tratamentul conservator al bolii hemoroidale include:a) Combaterea sedentarismului şi a obezităţiib) Regim alimentar cu evitarea constipaţiei şi a excesului de condimentec) Regim alimentar cu conţinut redus de glucided) Igiena regiunii analee) Băiţe de şezut cu antiseptice444. CM. La metodele de tratament termic ale bolii hemoroidale se referă:a) Coagularea cu ultrasuneteleb) Coagularea cu argon plasmac) Electrocoagularead) Fotocoagularea cu lasere) Coagularea prin rezonanţă magnetică445. CM. Excizia chirurgicală a nodulilor hemoroidali (hemoroidectomia) este indicată înurmatoarele situaţii:a) Hemoroizi de gradul I-IIb) Tromboza hemoroidală la 1-2 zi după debutc) Hemoroizi de gradul IIId) Hemoroizi de gradul IVe) Tromboza hemoroidală la 5-7 zi după debut446. CM. Cu referinţă la tromboza hemoroidală externă şi tactica de tratament alacesteia sunt veridice următoarele afirmaţii:a) Reprezintă o complicaţie rarăb) În unele cazuri poate avea loc vindecarea spontanăc) În toate cazurile necesită tratament chirurgicald) Hemoroidectomia este indicată în faza precoce a boliie) La etapa tardivă este tratată conservator447. CM. Cu referinţă la hemoroizii strangulaţi sunt valabile următoarele afirmaţii:a) Reprezintă indicaţie către hemoroidectomie urgentăb) Sunt complicaţie a prolapsului hemoroizilor de gradul III ce devin ireductibilic) Survine deseori la persoane anterior asimptomatice, ca prima manifestare a boliid) Survine de regulă la persoane cu anamneză de lungă durată a bolii hemoroidalee) Sunt tipice durerea severă şi retenţia de urină448. CM. Particularităţile evoluţiei şi tratamentului hemoragiei hemoroidale acute încazul hipertensiunii portale sunt:a) Posedă tendinţă spre stopare spontanăb) Nu are tendinţă spre stopare spontanăc) Este indicată corecţia coagulopatiei coexistented) Este indicată hemoroidectomia radicalăe) Este indicată sutura hemostatică a nodulului lezat449. CM. Pentru fisura anală este caracteristică:a) Lipsa dureriib) Localizarea predominant posterioară, în dreptul coccisuluic) Prezenţa leziunilor liniare multipled) Prezenţa unei leziuni liniare de obicei solitaree) Asocierea durerii şi contracturii muşchilor sfincterului anal

50

450. CM. Fisurile anale pot fi clasificate în următoarele tipuri:a) Fisură acutăb) Fisură subacutăc) Fisură cronicăd) Fisură primarăe) Fisură secundară451. CM. Fisura anală secundară poate fi cauzată de următoarele maladii sistemice:a) Boala Crohnb) Diverticulozac) Polipozad) Cancerule) Limfogranulomatoza452. CM. În diagnosticul fisurii anale sunt utile urmatoarele metode de examinare:a) Inspecţiab) Tuşeul rectalc) Fistulografiad) Anoscopiae) Examenul bacteriologic al conţinutului patologic eliminat din defectul mucoasei453. CM. Cu referinţă la tratamentul fisurii anale sunt veridice următoarele afirmaţii:a) Singura metodă eficace de tratament este intervenţia chirurgicalăb) Scopul tratamentului iniţial este stoparea hemoragieic) Scopul tratametului iniţial este calmarea dureriid) Aproape jumătate dintre fisurile anale se vindecă fără tratament operatore) Tratamentul chirurgical este indicat doar în fisurile acute454. CM. La deficientele anatomice comune pentru bolnavii cu prolaps rectal se referă:a) Atrofia muşchilor sfincterului internb) Absenţa fasciei endopelvice pe suprafaţa posterioară a rectuluic) Sfincterul anal slăbit cu diastaza levatorilord) Sacul Douglas adînce) Rectosigmoidul lung (dolihosigma)455. CM. Ce factori predispun spre prolaps rectal?a) Creşterea presiunii intraabdominaleb) Malnutriţia prin pierderea grăsimii ischiorectalec) Intervenţiile chirurgicale anorectale, care lezează integritatea anatomică aplanşeului pelvic şi sfincterului anald) Tumorile rectale malignee) Sindromul de hipertensiune portală456. CM. Simptomatologia asociată prolapsului rectal cuprinde:a) Incontinenţa gazelor şi maselor fecaleb) Eliminarea de mucus şi sânge prin anusc) Durere caracteristică „în 3 timpi” şi hemoragie în timpul defecaţieid) Hemoragii abundente cu sînge de culoare roşie aprinsăe) Durere moderată şi prurit anal457. CM. Cu referinţă la tratamentul prolapsului rectal sunt valabile următoareleafirmaţii:a) Tratamentul conservator este mai preferabil şi efectiv la pacienţii pediatricib) Se poate utiliza injectarea unui sclerozant în mucoasa-submucoasa rectuluic) Se pot utiliza diverse metode de derivaţie externă (colostomie)d) Se pot utiliza diverse metode de rectopexiee) Se pot utiliza diverse metode rezecţionale458. CM. Se deosebesc următoarele tipuri de fistulă anorectală:a) Fistula intersfincterianăb) Fistula parasfincterianăc) Fistula transsfincterianăd) Fistula suprasfincterianăe) Fistula extrasfincteriană459. CM. La manifestările clinice obişnuite ale fistulei anorectale se referă:a) Scurgerile hemoragice intermitente prin orificiul fistulosb) Scurgerile sero-purulente intermitente prin orificiul fistulosc) Scurgerile sero-purulente din rect corelate cu actul de defecaţie

51

d) Pruritul perianal datorită secreţiei fistulei, care umezeşte perineule) Recurenţa abcesului perianal (paraproctitei acute) rezolvat în antecedente prindrenare repetată, incompletă460. CM. Ce metode paraclinice de examinare sunt utile în diagnosticul fistuleianorectale?a) Cateterizarea traiectului fistulos cu o sondă butonatăb) Anoscopia anticipată de injectarea unui colorant prin orificiul fistulos externc) Fistulografiad) Examenul bacteriologic al continutului din fistulăe) Sfincteromanometria461. CM. Principiile tratamentului chirurgical al fistulelor anorectale includ:a) Excizia fistuleib) Ligaturarea fistuleic) Eliminarea orificiului internd) Plombarea canalului fistulos cu polimer adezive) Drenarea adecvată462. CM. La procedeele utilizate în tratamentul fistulei anorectale se referă:a) Fistulotomia (transecţia canalului fistulos)b) Fistulectomia (excizia traiectului fistulos)c) Plombarea canalului fistulos cu polimer adezivd) Tratamentul fistulei prin metoda ligaturalăe) Tratamentul fistulei prin electro- şi fotocoagulare463. CM. Care din factorii enumeraţi influienţează gradul arsurii?a) Temperatura de acţiuneb) Conductibilitatea termică a mediuluic) Starea hemodinamicii centraled) Expoziţia acţiunii termicee) Starea hemodinamicii locale464. CM. În ce grade de arsuri se afectează stratul cambial al pielii?a) Gradul IIb) Gradul IIIAc) Gradul IVd) Gradul IIIBe) Gradul I465. CM. Indicaţi semnele combustiei căilor respiratorii:a) Combustia pielei buzelor şi nasuluib) Tusă uscatăc) Epistaxisd) Vomă cu sîngee) Schimbarea vocii466. CM. În care situaţii se va declanşa boala arşilor?a) Arsuri superficiale mai mare de 25%b) Arsuri a regiunilor funcţional activec) Arsuri a căilor respiratoriid) Arsuri profunde mai mare de 10%e) Arsuri profunde mai mare de 5%467. CM. Care metode sunt utilizate pentru determinarea suprafeţei arsurilor?a) Metoda lui Wellsb) Regula suteic) Regula palmeid) Metoda lui Lund-Browere) Indexul lui Kiss468. CM. Care sunt semnele combustiei de gradul IIIA?a) Crustă necrotică subţireb) Carbonuzarea ţesuturilorc) Dureri pe suprafaţa afectatăd) Scăderea sensibilităţii a suprafeţei afectatee) Flictene cu conţinut seros469. CM. Ce este caracteristic pentru arsurile profunde?a) Epilarea în locul arsurii este dureroasăb) Epilarea în locul arsurii este lipsită de durere

52

c) Prelucrarea locului arsurii cu alcool este dureroasăd) Prelucrarea locului arsurii cu alcool este indolorăe) Înţeparea locului arsurii este indoloră470. CM. Care sunt mecanismele şocului combustional?a) Endotoxicozab) I mpulsarea aferentă dureroasă excesivăc) Diseminarea bacterianăd) Hipovolemia cauzată de plasmoragiee) Dereglarea funcţiei rinichilor471. CM. Ce include primul ajutor în caz de arsuri?a) Stoparea acţiunii agentului termicb) Aplicarea pansamentului asepticc) Transfuzie de masă eritrocitarăd) Analgezie şi iniţierea tratamentului antişoce) Transportarea traumatizatul în secţie specializată472. CM. Metodele raţionale de tratament al combustiilor profunde sunt:a) Pansament gipsatb) Baroterapiec) Amputaţiid) Necrectomiie) Grefarea cutanată473. CM. Indicaţi criteriile eficacităţii tratamentului şocului combustional:a) Normalizarea presiunii venoase centraleb) Normalizarea tensiunii arterialec) Normalizarea temperaturii corpuluid) Normalizarea diurezeie) Creşterea concentraţiei ureiei în sănge474. CM. Ce factori contribuie la dezvoltarea degerăturilor?a) Umeditatea atmosferică crescutăb) Încălţămintea strînsăc) Nutriţie insuficientăd) R eactivitatea organismului scăzutăe) Dereglarea circulaţiei sanguine475. CM. Indicaţi semnele locale în perioada prereactivă a degerăturilor.a) Flictene cu lichid hemoragicb) Flictene cu lichid transparentc) Edem pronunţatd) Anestezie localăe) Paliditate pronunţată a pielei476. CM. Care sunt fazele ce survin într-o hipotermie?a) Faza de adaptaţieb) Faza de stuporc) Faza de excitaţied) Faza de încetarea a activităţii vitalee) Faza de reconvalescenţă477. CM. Indicaţi cele mai eficace metodele de administrare a medicamentelor întrauma hipotermică.a) Subcutanăb) Intraarterialăc) Intravenoasăd) Intramuscularăe) Perorală478. CM. În evoluţia degerăturilor deosebim următoarele perioade:a) De şocb) Prereactivăc) Reactivăd) Compensatoriee) De decompensare

53

479. CM. Care va fi acţiunile de prim ajutor în caz de electrocutare?a) Se deconectează curentul electricb) Se efectuiază masaj indirect de cord, respiraţie artificialăc) Se administrează alimentaţie parenteralăd) Se efectuiază cateterizmul venei subclavee) Se fac inhalaţii cu soluţii de amoniu480. CM. Indicaţi particularităţile combustiei prin electrocutare.a) Sunt superficialeb) Sunt p rofundec) P rofunzimea reală a afectării nu corespunde manifestărilor localed) Crepitaţia localăe) Flictene cu conţinut hemoragic481. CM. Ce stări patologice conduc spre dezvoltarea sindromului de ischemie acută aextremităţii?a) Stenoza arterialăb) Tromboza arterialăc) Fistula arterio-venoasăd) Embolia arterialăe) Trauma arterei magistrale482. CM. Sub noţiunea de „embolie” se subînţelege:a) Obstrucţia vasului sangvin cu un tromb, format în locul lezării peretelui vascularb) Obstrucţia unui vas integru (nelezat) cu un tromb , format în alte regiuni ale sistemului cardio-vascularc) Îngustarea lumenului vascular în urma îngroşării intimeid) Obstrucţia vasului cu placă ateroscleroticăe) Obstrucţia vasului nelezat cu fragment de ţesut sau corp străin , migrat din alteregiuni ale sistemului cardio-vascular483. CM. Locurile tipice de formare a trombilor, ce produc embolia arterelor perifericesunt:a) Compartimentele inimii drepteb) Compartimentele inimii stîngic) Anevrismele aortei şi arterelor marid) Sistemul venei cave inferioaree) Sistemul venei cave superioare484. CM. Asocierea căror condiţii patologice poate conduce spre dezvoltarea emboliei„paradoxale” a arterelor periferice?a) Prezenţa maselor trombotice în lumenul ventricolului stîngb) Prezenţa defectului de sept interatrial sau interventricularc) Prezenţa unui anevrism mare al aortei abdominale cu tromboză parietalăd) Prezenţa maselor trombotice în venele profunde ale membrelor inferioaree) Prezenţa fistulei între o arteră şi venă periferică485. CM. Care din patologiile enumerate se pot complica cu sindromul de ischemieacută a extremităţii?a) Vicii ale valvelor corduluib) Trauma arterelor magistralec) Anevrisme postinfarct ale ventricolului stîngd) Aritmie paroxisticăe) Hipertensie arterială esenţială486. CM. Care din datele anamnestice enumerate sunt caracteristice pentru bolnavii cutromboză arterială?a) Fumatul îndelungatb) Dereglarea ritmului cardiacc) Suportarea în antecedente a operaţiilor reconstructive pe vased) Suportarea în antecedente a protezării valvulelor cardiacee) Claudicaţia intermitentă487. CM. Care din afirmaţiile enumerate sunt veridice pentru tromboza arterială?a) Debutul patologiei nu este într-atît de acut ca în cazul embolieib) Debutul patologiei este mai acut ca în caz de emboliec) Sindromul algic este mei exprimat ca în caz de embolie

54

d) Sindromul algic este mai puţin exprimat faţă de emboliee) Diferenţierea clinică a trombozei arteriale de embolie nu este posibilă488. CM. Care din patologiile enumerate servesc drept cauză de dezvoltare asindromului de ischemie cronică a extremităţii?a) Ateroscleroza obliterantăb) Embolia arterialăc) Trombangeita obliterantă ( boala Buerger )d) Sindromul posttrombotice) Aortoarteriita nespecifică ( boala Takayasu )489. CM. Indicaţi factorii de risc în dezvoltarea aterosclerozei obliterante?a) Vîrsta mai mare de 60 anib) Sexul femeninc) Fumatuld) Diabetul zaharat tip IIe) Hipertensiunea arterială490. CM. Care din afirmaţiile enumerate caracterizează simptomul de claudicaţieintermitentă?a) Durerile în muşchii gambei membrului afectat apar doar în timpul mersuluib) Durerile în muşchii gambei apar după mers (parcurgerea unei anumite distanţe)c) Durerea în muşchii gambei îl impune pe bolnav să se opreascăd) Durerea în muşchii gambei dispare după cîteva minute de repause) La deplasarea ulterioară durerile în muşchii gambei nu reapar491. CM. Indicaţi poziţiile tipice în pat ale bolnavului cu ischemie cronică a membrelorinferioare în stadiul III?a) În decubit dorsal cu extremitatea elevatăb) Pe şezutec) În decubit ventrald) Poziţie geno-cubitalăe) În decubit dorsal cu extremitatea coborîtă (lăsată în jos)492. CM. Care din metodele enumerate de examinare instrumentală sunt utilizatepentru programarea tratamentului pacienţilor cu sindrom de ischemie cronică amembrelor inferioare?a) Ultrasonografia duplexb) Radiografia membrelor inferioarec) Angiografia cu contrastd) Angiografia-CTe) Angiografia-RMN493. CM. Metoda endovasculară de tratament a patologiilor obliterante ale arterelor şi asindromului de ischemie cronică presupune:a) Introducerea intraarterială a embolilor artificialib) Dilatarea sectorului stenozat al arterei cu un cateter cu balon specialc) Instalarea în zona de efectuare a dilatării a unui carcas special - stentd) Administrarea intraarterială îndelungată a tromboliticelore) Controlul angiografic al efectuării procedurii494. CM. La metodele chirurgicale de tratament a patologiilor obliterante ale arterelor şia sindromului de ischemie cronică se referă următoarele intervenţii:a) Endarterectomiab) Flebectomiac) Trombembolectomiad) By-pass-ul arterial ( protezarea )e) Fasciotomia495. CM. La asocierea căror factori, în caz de ischemie cronică, este indicată amputaţiaprimară la nivelul coapsei sau gambei?a) Prezenţa claudicaţiei intermitenteb) Prezenţa ischemiei criticec) Imposibilitatea efectuării operaţiei vasculare reconstructived) Lipsa efectului de la terapia conservatoriee) Vîrsta bolnavului mai mare de 70 ani496. CM. Leziunea arterelor magistrale ale extremităţii poate conduce spre formarea:a) Anevrismului adevăratb) Anevrismului fals

55

c) Hematomului pulsatild) Anevrismului disecante) Anevrismului micotic497. CM. Anevrism al unei artere magistrale este considerată:a) Proieminarea sacciformă a peretelui arterialb) Dilatarea difuză a lumenului arterei cu 30% şi mai multc) Dilatarea difuză a lumenului arterei cu 40% şi mai multd) Dilatarea difuză a lumenului arterei cu 50% şi mai multe) Îngustarea arterei, condiţionată de dereglarea inervaţiei acesteia498. CM. Indicaţi simptomele caracteristice anevrismului arterial necomplicat.a) Durere acută subită în regiunea extremităţii afectateb) Lipsa pulsaţiei distal de anevrismc) Prezenţa unei formaţiuni de volum pulsatiled) Lipsa suflurilor patologice la auscultarea artereie) Suflu sistolic perceput la auscultare deasupra arterei afectate499. CM. Indicaţi complicaţiile posibile ale anevrismului arterei magistrale a extremităţii.a) Trombembolia arterei pulmonareb) Trombembolia arterelor aflate distal de anevrismc) Tromboza cavităţii anevrismuluid) Ruptura (eruperea) anevrismuluie) Supurarea anevrismului500. CM. Indicaţi metodele de tratament al anevrismelor arteriale adevărate şi false.a) Injectarea soluţiei de trombină în cavitatea anevrismuluib) Injectarea soluţiei de heparină în cavitatea anevrismuluic) Implantarea endovasculară a „stent-graft”-urilord) Ligaturarea dublă a arterei cu by-pass de ocoliree) Rezecţia anevrismului cu protezarea arterei501. CM. Indicaţi arterele, pe care lipseşte pulsaţia în caz de embolie în segmentulaorto-iliac?a) Artera femuralăb) Artera popliteec) Artera dorsalis pedisd) Artera tibială posterioarăe) Pulsaţia se apreciază pe toate arterele enumerate502. CM. Indicaţi arterele, pe care lipseşte pulsaţia în caz de embolie a bifurcaţieiarterei femurale comune?a) Artera femuralăb) Artera popliteec) Artera dorsalis pedisd) Artera tibială posterioarăe) Pulsaţia se determină pe toate arterele enumerate503. CM. Indicaţi arterele, pe care lipseşte pulsaţia în caz de embolie la nivelulbifurcaţiei arterei poplitee?a) Artera femuralăb) Artera popliteec) Artera dorsalis pedisd) Artera tibială posterioarăe) Pulsaţia se apreciază pe toate arterele enumerate504. CM. Indicaţi arterele, pe care lipseşte pulsul în caz de embolie a arterei axilare?a) Artera brahialăb) Artera cubitală ( segment al arterei brahiale în regiunea fosei cubitale )c) Artera radialăd) Artera ulnarăe) Pulsul se determină pe toate arterele enumerate505. CM. Indicaţi mecanismele trombozei vasculare, ce constituie triada clasicăVirchow.a) Hipercoagulareab) Hipertermiac) Staza sangvinăd) Tahicardia

56

e) Leziunea endoteliului vascular506. CM. Drept factori de risc în dezvoltarea trombozei venoase servesc:a) Operaţiile şi traumeleb) Hipocoagulareac) Caşexiad) Vîrsta înaintatăe) Tumorile maligne507. CM. Indicaţi stările patologice asociate cu predispunerea spre trombogeneză(trombofiliile congenitale şi dobîndite).a) Deficitul antitrombinei IIIb) Sindromul antifosfolipidicc) Supradozarea cu antagoniştii vitaminei Kd) Deficitul proteinei C şi Se) Lupusul eritematos sistemic508. CM. La complicaţiile tardive ale trombozei venelor profunde ale membrelorinferioare se referă:a) Contractura ischemicăb) Sindromul insuficienţei venoase cronicec) Fistula arterio-venoasăd) Sindromul posttrombotice) Tromboembolia arterei pulmonare509. CM. Se disting următoarele forme de tromboză a venelor profunde ale membrelorinferioare:a) Tromboza în sistemul venei safene mari (magna)b) Tromboza în sistemul venei safene mici (parva)c) Tromboza proximală ( centrală )d) Tromboza distală ( periferică )e) Tromboza ascendentă510. CM. Indicaţi simptomele clinice, caracteristice pentru tromboza distală a venelorprofunde ale membrelor inferioare?a) Edem pronunţat al coapseib) Edem plantarc) Durere la palpare în fosa popliteed) Claudicaţie intermitentăe) Simptom Homans pozitiv511. CM. Indicaţi simptomele clinice, caracteristice pentru tromboza proximală avenelor profunde ale membrelor inferioare?a) Edem plantarb) Edem al gambeic) Edem al coapseid) Diminuarea sensibilităţii la nivelul planteie) Durere la palpare în regiunea inghinală512. CM. Care din simptomele clinice enumerate se determină în tromboza venelorprofunde ale membrelor inferioare?a) Simptomul Kocherb) Simptomul Mosesc) Simptomul Melnicov (ligaturii)d) Simptomul Homanse) Simptomul Blumberg513. CM. Tratamentul conservator al trombozei acute a venelor profunde ale membrelorinferioare:a) Începe mereu cu indicarea anticoagulantelor indirecteb) Începe mereu cu indicarea anticoagulantelor directec) Începe mereu cu indicarea antagoniştilor vitaminei Kd) Nu prevede indicarea anticoagulantelore) Prevede trecerea treptată de la anticoagulante directe la cele indirecte514. CM. Varicotromboflebita acută se poate complica cu:a) Gangrena extremităţiib) Tromboza venelor profundec) Sindromul de insuficienţă arterială cronică

57

d) Contractură ischemicăe) Tromboembolia arterei pulmonare515. CM. În tratamentul complex al varicotromboflebitei se utilizează:a) Remediile antiinflamatorii nesteroidieneb) Preparatele antienzimaticec) Bandajul elastic al membrului afectatd) Hipotermia localăe) Tromboliza cu utilizarea fibrinoliticelor516. CM. Ce patologie corespunde clasei clinice C1 în raport cu clasificarea CEAP?a) Ulcerul venosb) Teleangiectaziilec) Venele varicoase cu diametru peste 3 mmd) Edemul venos al extremităţii inferioaree) Varicele reticulare cu diametrul venelor sub 3 mm517. CM. Ce patologie corespunde clasei clinice C4 în raport cu clasificarea CEAP?a) Edemul venos al membrelor inferioareb) Lipodermatoscleroza gambeic) Eczema venoasăd) Hiperpigmentarea pielii gambeie) Atrofia albă518. CM. Sindromul insuficienţei venoase cronice este remarcat în următoarelepatologii:a) Ateroscleroza obliterantăb) Boala varicoasăc) Trombangeita obliterantăd) Boala posttromboticăe) Aortoarteriita nespecifică519. CM. Indicaţi mecanismele patogenetice de bază ale sindromului de insuficienţăvenoasă cronică.a) Surplusul masei corporaleb) Ocluzia venelor magistrale ( profunde )c) Ocluzia venelor superficialed) Hipertensiunea arterialăe) Refluxul venos520. CM. Indicaţi simptomele caracteristice ale insuficienţei venoase cronice.a) Senzaţie de greutate în membrele inferioareb) Claudicaţie intermitentăc) Prurit cutanat la nivelul gambeid) Crampe musculare nocturne în muşchii gambei (gastrocnemieni)e) Durere la elevarea extremităţii521. CM. Indicaţi metodele de tratament al bolnavilor cu sindrom de insuficienţăvenoasă cronică?a) Ligaturarea venelor perforante incompetenteb) Excizia venelor superficiale incompetentec) Simpatectomiad) Embolizarea endovascularăe) Compresia elastică522. CM. Ce principii stau la baza clasificării tumorilor?ClinicEcograficMorfologicHistologicEndoscopic523. CM. Caracteristicile tumorilor benigne sunt:a) Pronostic favorabilb) Invazie progresivăc) Evoluţie lentăd) Prezenţa metastazelore) Histologic – celule imature

58

524. CM. Caracteristicile tumorilor maligne sunt:a) Pronostic favorabilb) Invazie progresivăc) Evoluţie lentăd) Prezenţa metastazelore) Histologic – celule imature525. CM. În baza căror componente se stabilesc stadiile tumorilor maligne?a) În baza apartenenţei histologice a tumoriib) În baza particularităţilor cancerogenezeic) În baza dimensiunilor focarului primard) În baza prezenţei sau lipsei invaziei tumoralee) În baza prezenţei sau lipsei metastazelor regionale şi la distanţă526. CM. Ce criterii stau la baza clasificării internaţionale a cancerului?a) T – tumora primarăb) S – stadiul clinicc) I – gradul de invadare tisularăd) N – prezenţa sau lipsa metastazelor în ganglionii limfatici regionalie) M – absenţa sau prezenţa metastazelor la distanţă527. CM. Ce prevede „vigilenţa oncologică” în timpul examinării unui pacient?a) Cunoaşterea simptomelor precoce ale canceruluib) Cunoaşterea simptomatologiei şi a tratamentului stărilor precanceroasec) Cunoaşterea metodelor paliative de tratament al canceruluid) Examinarea complexă şi minuţioasă a bolnavilor în vederea excluderii în primulrând al cancerului e) Cultivarea obişnuinţei de a suspecta în cazurile grave, neordinare, atipice, înprimul rând existenţa unui cancer528. CM. Mărirea valorilor căror markeri tumorali serici va indica asupra cancerului depancreas?a) CEAb) CA 125c) CA 19-9d) PSAe) AFP529. CM. Mărirea valorilor căror markeri tumorali serici vor indica asupra canceruluihepatic?a) CEAb) CA 125c) CA 19-9d) PSAe) AFP530. CM. Mărirea valorilor căror markeri tumorali serici vor indica asupra cancerul destomac?a) CEAb) CA 125c) CA 19-9d) PSAe) AFP531. CM. Principiul de ablastie şi antiblastie în tratamentul chirurgical al canceruluiprevede:a) Toate vasele tumorii prealabil vor fi ligaturate, îndeosebi cele venoaseb) Utilizarea bisturiului electric pentru înlăturarea tumoriic) Administrarea de antibiotice pre-, intra- şi postoperatord) Radioterapia preoperatoriee) Administrarea citostaticelor intra- şi postoperator

59