357BISERICA ~N MISIUNE

CHIP LUMINOS AL ORTODOXIEI ~N OCCIDENT — EPISCOPUL KALLISTOS WARE

Pr. Lect. Dr. Dan SANDU

Am avut prilejul s\-l ascult pe episcopul Kallistos Ware vorbind despre via]acre[tin\ ortodox\ `n contextul modern, l-am `nso]it zi [i noapte ca pelerin, c\u-t\tor avid al `n]elepciunii [i sfin]eniei p\rin]ilor duhovnice[ti, l-am intervievat cuprivire la practici ale ortodoxiei tradi]ionale `n via]a cre[tinului occidental la sf=r-[it de mileniu II, l-am v\zut scriind, predic=nd, slujind [i spovedind, m-a binecu-v=ntat rug=ndu-ne la m\n\stiri, `n mijlocul credincio[ilor, `n prag de mileniu III.~mi este greu s\ exprim `n cuvinte fascina]ia, ca modest cunosc\tor al spiritului anglo-saxon, pentru admirabila simbioz\ dintre rigorismul cotidian englez [i tr\irea pro-fund\, aproape mistic\, a Ortodoxiei `n persoana Prea Sfin]iei Sale. Nu exist\ `ntre-bare la care s\ nu aib\ un r\spuns, `n acord cu toate exigen]ele intelectuale [in\zuin]ele duhovnice[ti ale cre[tinului de azi, p\str=nd, cu o fidelitate `nc\p\]=nat\,linia Sf. P\rin]i [i disciplina canoanelor. Vorbe[te cu ne`nchipuit\ u[urin]\ cre[-tinilor de toate nivelurile, c\lug\rilor `mbun\t\]i]i, studen]ilor critici [i seminari[-tilor puritani, pentru c\ este un tr\itor autentic [i un spirit universitar enciclopedic1.

Cei din alte Biserici `l numesc simplu „Kallistos”, f\r\ camuflat\ smerenie [isfioas\ supunere, sim]ind `n el o cald\ atitudine p\rinteasc\. C=nd „Kallistos” roste[teS\ ne iubim unii pe al]ii, ca `ntr-un g=nd s\ m\rturisim!, are for]a convingerii c\

1 Enumer\m c=teva dintre cele mai `nsemnate lucr\ri, `n afar\ de articole, studii [iconferin]e. ~ntre lucr\rile de autor: Eustratios Argenti: A Study of the Greek Churchunder Turkish Rule, Clarendon, 1964; Communion and Intercommunion, Light & Life,1980; Praying within Orthodox Tradition, Abingdon, 1990 (second ed. St VladimirsSeminary Press, 1996); How Are We Saved?: The Understanding of Salvation in theOrthodox Tradition, Light & Life, 1996; In the Image of the Trinity: Collected Works,Vol. 2, St Vladimir's Seminary Press, 2006; The Inner Kingdom: Collected Works, Vol. 1,St Vladimir's Seminary Press, 2000; The Orthodox Way, St Vladimir's Seminary Press,1995; The Orthodox Church, 2nd ed., Pelican, 1993; The Power Of The Name, The JesusPrayer in Orthodox Spirituality, The Sisters of the Love of God, 1986; The OrthodoxWay (Revised), St Vladimirs Seminary Press,1995; Ordination of Women in theOrthodox Church, WCC Publications, Geneva, 2001; The Power of His Name, CistercianPublications, 1986; Tout ce que vit est saint, traduction de l’anglais par Françoise Lhoest,Lucie et Maxime Egger, Thierry Verhelst, Marc Guichard, Bernand et Dominique Gou-blomme, Les Editions Cerf et Le sel de la terre, Paris/Pully, 2003. Este coautor saucolaborator la alte lucr\ri `ntre care: Emil Bartos, Deification in Eastern Orthodox The-ology: An Evaluation and Critique of the Theology of Dumitru Staniloae, AuthenticMedia, 2002; George Every et.al., The Time of the Spirit – Readings Through the Christian

358 TEOLOGIE {I VIA}|

este dintre ceilal]i, dar c\ are de oferit mult din inestimabilul tezaur de iubire pecare Dumnezeu i l-a d\ruit ca unui „Pavel” al timpurilor moderne, tezaur pe care-lfolose[te ca „dar din dar”, dup\ ce L-a cunoscut pe Domnul [i L-a urmat ca dup\o chemare sf=nt\.

T=n\rul Timothy (Timotei), cel care avea s\ devin\ prin c\lug\rire Kallistos, acunoscut Ortodoxia prin experien]\, pe fondul unei religiozit\]i anglicane, culti-vate `n familie de p\rin]i, membri activi ai parohiei lor. Din modul cum istorise[teevenimentul „r\nirii inimii”, putem conclude c\ nu a fost un „c\ut\tor” c\rtu-r\resc, ci c\ s-a l\sat purtat de Duhul [i a completat lucrarea Lui prin studiu [i prinpractic\ liturgic\. La 17 ani a avut prima experien]\ ortodox\, `ntr-o biseric\ rus\din Londra, unde a intrat f\r\ o anumit\ inten]ie. ~n interior se derula slujba Ve-cerniei, `ntr-o limb\ total necunoscut\ lui. Ochii, neobi[nui]i cu semi-`ntunericuldin biseric\, au perceput ini]ial doar un imens spa]iu gol, limitat de catapeteasm\,neobi[nuit pentru o biseric\ anglican\, plin\ cu pupitre, tapiserii, altar deschis.~ncet, `ncet, constat\ c\ de-a lungul pere]ilor, `n strane, st\teau credincio[i care serugau, `n vreme ce lumina din c=teva candele cu untdelemn sf=[ia `ntunericul. Mu-zica, de[i stranie, era `n\l]\toare prin ea `ns\[i, atr\g=ndu-l spre iconostasul po-pulat cu chipuri sfinte. Dintr-o dat\, golul a devenit `n mintea sa plin\tate. Ima-ginea tainic\ era mai vie dec=t [i-ar fi imaginat: avea `n fa]\ o comunitate smerit\,la vreme de sl\vire, comunitatea de oameni [i de sfin]i, pentru c\ slava celor `naltese constat\ din smerenia celor de jos. Aceast\ `ngem\nare vie `ntre vizibil [i invi-zibil, cunoscut\ teologilor drept „comuniunea sfin]ilor” l-a reorientat. Impresia afost at=t de puternic\, `nc=t a hot\r=t s\ se dedice aprofund\rii `nv\]\turii orto-doxe, lucru care mai t=rziu avea s\-l conduc\ la convertire, la v=rsta de 23 de ani,[i la studierea sistematic\ a teologiei ortodoxe [i a limbilor clasice.

Decizia a fost influen]at\ [i de c\l\uzirea duhovniceasc\ a doi cunoscu]i teo-logi ortodoc[i, Nikolai Zernov [i Lev Gillet, ultimul fiind semnatar al unor lucr\ride spiritualitate ortodox\ de mare valoare, sub pseudonimul „Un monah al Bise-ricii de R\s\rit”, el `nsu[i convertit de la catolicism. Nefiind n\scut [i crescut `ntr-un mediu ortodox, Timothy Ware caut\ s\ descopere teologia prin practica liturgic\ aBisericii. Rare sunt studiile `n care, trat=nd o tem\ teologic\, nu o exemplific\ prinmistagogia liturgic\. Pe de alt\ parte, fapt specific oric\rui convertit la ortodoxie,exploreaz\ aspecte pe care nu le-a cunoscut `n credin]a anterioar\: tradi]ia stator-nic\ [i dinamic\ a Bisericii, rug\ciunea lui Iisus, lucrarea credin]ei `n condi]ii de

Year, London, 1984; Colin Davey et. al., Anglican-Orthodox Dialogue: The Moscow Sta-tement Agreed by the Anglican-Orthodox Joint Doctrinal Commission, 1976 with intro-ductory and supporting material, London, SPSK, 1977;Ignatius Brianchaninov et. al.,On the Prayer of Jesus, Shambhala Publications, 2006; Andew Louth (ed.), Abba: TheTradition of Orthodoxy in the West, Festschrift for Bishop Kallistos (Ware) of Diokleia(Illustrated), St Vladimirs Seminary Press, New York, 2005; Richard Harries et. al., Timeof the Spirit: Readings Through the Christian Year, St Vladimirs Seminary Press, 1997;A monk of the Eastern Church, Jesus Prayer (Revised), St Vladimirs Seminary Press, 1987;Hylarion Alfeyev et.al., Spiritual World of Isaac the Syrian, Cistercian Publications, 2001;Philip Sherrard et. al., Philokalia: The Complete Text, Faber & Faber, 1998; Sr. Mary,Festal Menaion, Faber & Faber,1977.

359BISERICA ~N MISIUNE

persecu]ie [i ateism. Atras de ortodoxia rus\, totu[i el alege s\ fie primit `n Bi-serica Ortodox\ de sub jurisdic]ia Patriarhiei Ecumenice, de care `l lega limba greac\,pe care o studiase, precum [i grija s\ nu fie implicat `n intrigile politice urzite de ser-viciile secrete sovietice ale timpului.

Dup\ studii, cercet\ri [i peregrin\ri `n toat\ lumea ortodox\, `ntre 1958-1965,Kallistos scrie o prim\ carte, Ortodoxia – Biserica celor [apte sinoade, care aparepar]ial `n englez\, `n 1963, [i integral `n limba francez\, `n 1968. Cartea are ca-racter apologetic, autorul fiind influen]at de Vladimir Lossky. ~n edi]iile succe-sive, `mbog\]e[te [i nuan]eaz\ mai multe aspecte, `n spirit irenic, mai cu seam\cu privire la rela]iile din Sf. Treime [i adaosul Filioque.2 Nu face concesii, dar pre-vine asupra riscului de a generaliza p\reri ale unor teologi scolastici izola]i, atri-buindu-le Bisericii Catolice `n mod oficial, de[i exist\ [i nenum\rate p\reri careexplic\ Filioque `n acord cu Ortodoxia. Autorul prezint\, `n profunzime [i cu o cla-ritate specific\, no]iunile de baz\ asupra istoriei, credin]ei, vie]ii sacramentale, s\rb\-torilor, vie]ii liturgice, icoanelor, teologiei [i spiritualit\]ii Bisericii Ortodoxe. Esteuna dintre lucr\rile ortodoxe cu v\dit\ deschidere fa]\ de alte tradi]ii cre[tine, care poatefi folosit\ de necunosc\tori, dar [i de cercet\tori `n tainele teologiei.

Atitudinea rigid\ [i exclusivist\ a unor tr\itori de forma]ie rus\ ai Ortodoxiei depe continentul american `l fac s\ r\m=n\ legat de p\m=ntul englez, unde dogma-tismul `ngust nu-i este impus prin disciplin\ ecleziastic\. Dup\ c\lug\rire, Kallistos(dup\ numele cunoscutului autor filocalic Callist Xanthopoulos), se `nchinoviaz\la m\n\stirea „Sf. Ioan Evanghelistul” din Patmos, Grecia, unde petrece c=teva luniaproape `n fiecare an.

Din 1966, c=nd devine preot, `ncepe [i cariera universitar\, pred=nd cursul Studiicre[tine ortodoxe, la Universitatea din Oxford. ~n 1982, devine episcop al scau-nului onorific de Diokleia (`n Asia Mic\), cu re[edin]a `n Marea Britanie. Motivulpentru care continu\ misiunea `n Anglia este ascultarea fa]\ de stare]ul s\u din Pat-mos, P\rintele Amfilohie, c\ruia i-a purtat `ntotdeauna stim\. El `i d\duse as-cultare s\ creeze „link”-uri `ntre Orient [i Occident, `ntre cre[tinii ortodoc[i [i ceieterodoc[i, `ntre cre[tini `n general, separa]i prin artificiale grani]e na]ionale. Acestlucru l-a f\cut prin crearea unei comunit\]i `n spa]iul englez, unde particip\ cre[-tinii ortodoc[i de toate etniile, precum [i prin predarea `nv\]\turii la studen]i ne-ortodoc[i din universitate. ~n paralel, scrie la reviste prestigiose de teologie, tra-duce Triodul [i Mineele `n limba englez\ [i public\ Filocalia, un compendiu detexte de spiritualitate ortodox\ monastic\ apar]in=nd perioadei dintre secolele alIV-lea [i al XVI-lea, publicate pentru `nt=ia oar\ la Vene]ia, `n 1783, de Macarie alCorintului [i Nicodim Aghioritul. A pus `ntotdeauna, `n scrierile sale, accentul pedes\v=r[irea interioar\ a omului, prin leg\tura tainic\ [i nemijlocit\ cu Hristos, carea ferit ortodoxia de ritualism exacerbat. Valoarea universal\ a Filocaliei conduce

2 Am putut consulta a doua edi]ie `n limba francez\, L’Orthodoxie, l’Église des septConciles, traduite de l’anglais par Françoise Lhoest sous la directin de l’auteur, Thëo-phanie, Desclëe de Brouwer, 1997, versiunea englez\ The Orthodox Church, Penguin Books,second edition, London, 1964 [i cea rom=neasc\, Istoria Bisericii Ortodoxe, traducere deAlexandra Petrea, Aldo Press, Bucure[ti, 1997.

360 TEOLOGIE {I VIA}|

la rodiri duhovnice[ti autentice numai dac\ cel ce practic\ nevoin]ele [i rug\-ciunea inimii r\m=ne `n Biseric\, membru activ [i deplin, participant la via]a eisacramental\.

Nimic nu este esoteric `n scrisul lui Kallistos Ware, pentru c\ Ortodoxia, a[acum o prezint\ el, este un modus vivendi, care se aplic\ fiec\rui cre[tin. Rug\ciuneainimii nu este doar avantajul celor ale[i, al misticilor, siha[trilor, eremi]ilor, z\vo-r=]ilor, ci poate fi practicat\ de oricine, sub `ndrumarea p\rintelui duhovnic. Eatrebuie s\-l `nso]easc\ pe cre[tin `n toat\ vremea [i `n tot locul. El o recomand\tuturor cre[tinilor ortodoc[i chiar ca remediu tuturor cre[tinilor ortodoc[i `mpotrivastresului [i tensiunii din lumea modern\.

Se pare c\ succesul nea[teptat al Filocaliei, `mbog\]it\ de notele consistente aleepiscopului Kallistos, l-au f\cut cunoscut p=n\ la a fi considerat drept cel maiprolific autor de literatur\ teologic\ ortodox\ din Occident. ~n]eleas\ ca „expe-rien]a Duhului”, Filocalia este un `ndemn adresat tuturor cre[tinilor, dintre caremul]i r\spund nea[teptat de profund. Departe de a fi un instrument de izolare a ex-perien]ei duhovnice[ti de contextul doctrinar, sacramental [i comunitar, ea nu cadenici `ntr-un gnosticism esoteric, nici nu `ncurajeaz\ sentimentalismul religios, cimai degrab\ invit\ la pruden]\ [i vigilen]\ `n cre[terea duhovniceasc\, `n contextulr\sp=ndirii spiritualit\]ilor confuze moderne. Duhul Sf=nt Se transmite prin via]\sacramental\, dar nu se desparte de cuv=nt, de textul scris [i rostit. Acest Duh Sf=nt~l transmite experien]a filocalic\.

Kallistos Ware nu predic\ o ortodoxie exclusivist\, idealizat\, polemic\ sau agre-siv\, a[a cum este uneori perceput\ de cei din afara ei. Ortodoxia, `n viziunea sa,este deschis\, dar echilibrat\, ferm\, dar accesibil\, `ndr\znea]\, primitoare, tole-rant\ [i generoas\. Ortodoxia este, fundamental, o afirma]ie [i nu o nega]ie, unspa]iu primitor, nu un turn de filde[. Nu este nimic anacronic `n mesajul ei, nu arevreo problem\ `n a aborda provoc\rile lumii moderne. ~n cartea Ortodoxia – ca-lea dreptei credin]e3, adnotat\ de autor pe parcursul public\rilor succesive, elface un un compendiu fundamental de rug\ciuni, citate ale P\rin]ilor Bisericii, cufond teologic [i ascetic, pe marginea tematicii dogmatice de baz\ a Bisericii Or-todoxe. Via]a spiritual\ ortodox\ este marcat\ de prezen]a [i credin]a `n Hristos,Unul din Treime, Dumnezeul deodat\ necunoscut [i at=t de aproape de fiecaredintre noi. Cugetarea la Dumnezeu produce `n om c\utare, `ntreb\ri, posibile r\spun-suri. R\spunsul cel mai profund `n leg\tur\ cu El este acela `n care subiectulcunoa[terii constat\ c=t de multe nu [tie. Acesta este apofatismul, care, de[i pareo nega]ie, este o supra-afirma]ie. Prezen]a lui Hristos `n via]a cre[tinului nu aduce ocunoa[tere filosofic\ superioar\, ci determin\ un mod de existen]\ [i un sens alrug\ciunii. Autorul invit\ pe cititor la experien]a personal\ a prezen]ei lui Dumnezeu

3 A fost republicat\ cu ocazia vizitei sale la Ia[i ca Episcop – Kallistos – Ware, Orto-doxia – calea dreptei credin]e, traducere de E. Chiosa, G. Jacot\ [i Pr. D. Ailinc\i, ed. aII-a, Trinitas, Ia[i 1999. ~n Prefa]a lucr\rii, ~nalt Preasfin]itul Daniel creioneaz\ per-sonalitatea viitorului ierarh c\rturar: „~mbr\cat cu haina monahal\ [i purt=nd metanii `n m=n\,P\rintele Kallistos Ware impresiona prin rigoarea [tiin]ific\ a prelegerilor sale [i prin con-vingerea sa cre[tin\ profund\”.

361BISERICA ~N MISIUNE

`n lume, `n Cele Trei Persoane, Tat\l Creatorul, Dumnezeu Omul [i Duhul Sf=nt,un Dumnezeu care umple lumea [i o m=ntuie[te. Autorul conclude c\ Ortodoxiaeste calea c\tre unirea cu Dumnezeu, iar omul, un c\l\tor c\tre infinitul divin4.

El constat\ adeseori c\ frica de a nu fi „contamina]i” paralizeaz\ pe unii or-todoc[i, de[i sunt multe lucruri de `nv\]at de la teologi cre[tini eterodoc[i. Anti-intelectualismul este o primejdie care poate afecta nefericit ortodoxia ast\zi, iar acestlucru nu trebuie s\ justifice tendin]e fundamentaliste din monahismul contemporan.

Ortodoxia nu se propov\duie[te `n afara culturii, ci `n interiorul acesteia, av=ndcapacitatea de a selecta ceea ce este `n acord cu tradi]ia ei milenar\, f\r\ a renega`n mas\ ceea ce ]ine de cultur\. Kallistos Ware afirm\, f\r\ echivoc, c\ nu exist\ niciincompatibilitate, nici contradic]ie `ntre a fi ortodox pe plan duhovnicesc [i occi-dental `n demersul dogmatic. El `ndeamn\ la smerenia de a recunoa[te c\ Occi-dentul poate ajuta Ortodoxia s\ g\seasc\ solu]ii la multe probleme actuale vitale,cum ar fi slujirea social\, care concretizeaz\ poten]ialitatea sacramental\ a lumiicreate. Adev\ratul ortodox nu schimb\ lumea prin ceea ce spune, ci prin ceea ce este,prin felul `n care tr\ie[te. Dac\ Heidegger afirma c\ „omul este mai mult dec=t ar fidac\ s-ar mul]umi s\ fie ceea ce este”, Kallistos Ware spune c\, `n credin]\, „deviiceea ce e[ti”, mai exact, revii la tine `nsu]i, `l descoperi pe cel ce este deja `n tine, `lascul]i pe cel ce n-a `ncetat niciodat\ s\ vorbeasc\ cu tine, `l posezi pe cel ce teposed\, redevii chipul lui Dumnezeu, recreat prin Taina Botezului5.

~n alte lucr\ri, el pune accentul pe provoc\rile moderne `n fa]a vie]ii de cre-din]\, cum ar fi mercantilismul, imoralitatea f\r\ precedent, problemele revolu]ieigenetice [i numerice, criza ecologic\. Episcopul Kallistos are un sim] al discern\-m=ntului [i echilibrului pe care omul trebuie s\ le cultive, `ntre tenta]iile lumiiconsumiste [i demnitatea suprem\ a fiin]ei umane. Totul pivoteaz\ `n jurul `ntre-b\rii: „Ce `nseamn\ a fi creat dup\ chipul lui Dumnezeu Treime?”. El arat\ c=t deprofund\ este natura intim\ a fiin]ei umane, taina omului care poate intra `n re-la]ie cu Dumnezeu [i cu semenii. Omul, universul cosmic la scar\ mic\, devinemijlocitorul `ntre cer [i p\m=nt. Fiecare persoan\ este o icoan\ trinitar\, fiecarecre[tin este un pelerin necunoscut care urm\re[te s\ ating\ ]inta [i s\-[i urmezepropria voca]ie dincolo de conven]iile sociale [i, uneori, chiar de codurile morale(evident, el face trimitere la „nebunii pentru Hristos”). ~ntr-un gest de perma-nent\ p\rt\[ie reciproc\, de solidaritate, de jertf\ de sine, de abandon `n fa]a vo-in]ei divine, de transfigurare a suferin]ei, el caut\ neostenit sursa vie]ii: DumnezeuTreime. Scopul acestui drum anevoios este `ndumnezeirea, ceea ce presupune un anu-mit martiriu interior. Rod al `mpreun\-lucr\rii harului divin cu voin]a uman\, m=n-tuirea este dorin]a fiec\rui cre[tin ortodox. „Nimeni nu se m=ntuie[te „din” lume,ci „cu” lumea; de aceea lumea trebuie tratat\ ca o tain\”, scrie Episcopul Kallistos.

Pe linia preocup\rilor fa]\ de noile tendin]e `n practica liturgic\ a Bisericiloroccidentale se `nscrie [i hirotonirea femeii, c\reia Kallistos Ware i-a dedicat mai

4 Kallistos Ware, ~mp\r\]ia l\untric\, traducere din limba francez\ de Sora Eugenia Vlad,Christiana, Bucure[ti, 1996, pp. 43-44.

5 Prea Sfin]itul Kallistos Ware, Rug\ciune [i t\cere `n spiritualitatea ortodox\, traducerede Gabriela Moldoveanu, Christiana, Bucure[ti, 2003, p. 21.

362 TEOLOGIE {I VIA}|

multe studii6. Problema rolului sacramental al femeii `n Biseric\, participarea [iresponsabilit\]ile ei liturgice, autoritatea `n spa]iul eclesial sunt tot at=teachestiuni care reflect\ dorin]a unor Biserici occidentale de a acorda femeii un rolsacramental egal cu cel al b\rba]ilor. Se `ncearc\, de fapt, s\ se r\spund\ laprobleme sociale care sunt proiectate `n mediul bisericesc. Bisericile Ortodoxenu au acordat suficient\ aten]ie acestei chestiuni, consider=nd c\ nu este oproblem\ care s\ le priveasc\ `n mod direct.

Voca]ia profund\ a omului este, `n viziunea Episcopului Ware, de a ajunge laasem\narea cu Dumnezeu. ~n acest scop, el caut\ adev\rul, urmeaz\ credin]a, seostene[te `n via]\ [i `n]elege c\ moartea este mai pu]in o separare a sufletului detimp [i mai degrab\ o trecere spre lumina lui Hristos ~nviat. Poc\in]a aducebucurie interioar\, rostirea numelui Domnului [i paternitatea spiritual\ fac partedin pelerinajul c\tre `mp\r\]ia ascuns\ `n interiorul omului, `n lini[tea rug\ciunii[i pacea inimii. Lucrarea este un `ndreptar practic de cea mai mare trebuin]\ celorce caut\ `mp\r\]ia.

Tot ce tr\ie[te este sf=nt – o viziune care `ndeamn\ la atitudine teologic\ fa]\de dezastrele care se petrec `n lume, `n condi]iile neoliberalismului economic.„Poc\in]a” pe care o propune episcopul Kallistos, `nseamn\ `ntoarcerea inimiispre Duhul Sf=nt, f\r\ de care toate normele etice, politice [i sociale sunt sordide.Cu sim] pedagogic, el propune fundamentele teologice ale unei rela]ii noi,dinamice, re`nnoite `ntre fiin]a uman\ [i cosmos, ca [i fa]\ de propriul ei trup.Motivat de perspectiva teofanic\ a crea]iei (Dumnezeu este prezent `n crea]ieprin energiile necreate), el abordeaz\ persoana uman\ `ntr-o manier\ holistic\,dep\[ind toate formele de dualism [i ar\t=nd cum at=t natura ne`nsufle]it\, c=t [ifiin]a uman\, create bune la origine, sunt chemate la transfigurare, la a devenitainele `mp\r\]iei [i prezen]ei lui Dumnezeu. Pentru aceasta, omul trebuie s\-[iasume rolul de preot al crea]iei, adic\ s\ se reorienteze el `nsu[i spre Dumnezeu,s\-[i cur\]easc\ sim]irile [i s\ extind\ lucrarea euharistic\ spre crea]ie, respectivs\ ofere jertf\ `n numele crea]iei, s\ se limiteze `n dorin]a de a consuma [i epuizaresursele p\m=nte[ti. Episcopul Ware pune la dispozi]ie [i „instrumentele” carepot duce la o astfel de practic\ spiritual\, un fel de piloni ai credin]ei, care suntsim]ul liturgic, asceza, postul [i rug\ciunea isihast\.

Pe aceast\ linie se `nscrie [i prelegerea pe care a ]inut-o `n fa]a corpului profe-soral [i studen]ilor de la Facultatea de Teologie „Dumitru St\niloae” din Ia[i, `noctombrie 2005, `n timpul unui pelerinaj pe la m\n\stirile din Rom=nia, organizatde Funda]ia „Prietenii „Sf. Munte Athos”, prelegere pe care o red\m integral.

6 ~n Ordination of Women in the Orthodox Church, WCC Publications, Geneva, 2001,dar [i contribu]ia la lucrarea Pr. Thomas Hopko, Woman and the Priesthood, Prestwood,New York, 1983.

363BISERICA ~N MISIUNE

An Icon of Light in the Western Orthodoxy — Bishop Kallistos Ware

The author of this article, “An Icon of Light in the Western Orthodoxy – BishopKallistos Ware” Rev. Lect. Dr. Dan Sandu configures the main aspects of a great per-sonality of our Church in the Western world. He speaks of the conversion of TimothyWare to Christ and also analyses his profound way of doing theology. The article con-cludes with a theological research of H.E. Kallistos on the field of eco-theology, translatedby Rev. Dan Sandu. Here, the great theologian articulates a theology of priesthood ofman toward creation and the ecclesiological foundation of a deeper respect and lovefor the world given to us by God.