Universitatea de Vest Vasile Goldis Medicina si Farmacie Arad Filiala Satu Mare Specializarea: Farmacie

Referat Chimioterapia Antimicotica

Student: Anul IV. Farmacie, Grupa a II_a

Chimioterapia antimicotica

1. Bazele microbiologice i fiziopatologice Micozele sunt afeciuni infecioase cauzate de fungi patogene (ciuperci microscopice). Fungii sunt organisme eucariote care fac parte din regnul vegetal, nu conin clorofila, astfel fiind obligate s se nutreasc prin absorbie, sunt saprofite sau prsite. Orice ciuperc tipic este format din dou pri: - o parte vegetative denumit tal; - o parte de reproducere (care ia natere din tal) denumit spor n cadrul metabolismului lor unii fungi produc o serie de ubstante, unele folositoare, antibioticele, altele duntoare, toxinele. Toxinele pot fi secretate de ctre ciuperca, exotoxine, altele sunt puse n libertate numai dup liza celulelor, endotoxine. n mod tradiional, infeciile fungice- micozele- se mpart n dou clase distincte: superficiale i profunde (sau sistemice). n consecin i antifungicele sunt studiate n capitole separate: topice (sau locale) i sistemice. n realitate aceast separare este arbitrar din mai multe puncte de vedere: - antimicoticele din clasele de imidazoli, triazoli, poliene se utilizeaz att topic ct i sistemic; - multe micoze superficiale se trateaz att topic ct i sistemic; - n anumite condiii unele micoze superficiale pot evolua profound. 1.1 Micozele superficiale Paraziii fungici afecteaz cu precdere straturile superficiale ale pielii, anexele pielii (pr i foliculi polisebacei), unghiile i mucoasele. n funcie de localizare se disting: 1.1.1. Epidermofiii (epidermomicoze, dermatofiii)

Au ca localozare pielea glabra i se clasifica n: - Herpesul circinat (tricofitic)

- Pitiriasis versicolor - Epidermfitia inghinala - Epidermofiia interdigitalo-plantara - Epidermofiia minilor - Eritrasma 1.1.2. Onicomocoze (inea unguium) Sunt localizate la una sau mai multe unghii de la mini i picioare. Agenii parazii sunt specii de dermatofiti din genul Tricophyton 1.1.3. Pilomicoze Sunt localizate la nivelul prului i a folicului polisebaceu. Se difereniaz n polimicoze uscate i pilomicoze supurante 1.1.3.1 Pilomicoze uscate Afecteaz predominant pielea proas a capului copiilor de 7-14 ani; obinuit dispar odat cu pubertatea. - Microsporia - Tricofiia - Favusul 1.1.3.2. Polimicoze supurante Se gsesc sub dou forme clinice: - Kerion celsi - Sicosisul tricofitic 1.1.4 Candidoze Ele nu au specifitate de vrsta sau sex, se dezvolt pe piele, mai ales pe mucoase, pe semimucoase, n caviti. Agentul pathogen este genul Candida mai ales Candida albicans. n funcie de localizare candidozele pot fii: - Candidozele mucoaselor - Candidozele cutanate 1.2. Micoze profunde (sistemice)

Acest tip de micoze sunt mult mai rar ntlnite comparative cu cele superficiale dar sunt mult mai grave i mai greu de tratat. Micozele profunde afecteaz straturile subcutanate. Poarta de intrare a parazitului fungic este epidermal, apoi se dezvolt n derm i hipoderm de unde ciuperca invadeaz esuturile moi i osoase subiacente. Uneori poarta de intrare poate fi cea respiratori, prin inhalarea sporilor, infecia primar fiind cea pulmonara. Din aceast subclas fac parte: - Sporotricoza - Micetomul (piciorul de Madura) 2. Baze farmacologice Antimicoticele n funcie de mecanismul lor de aciune pot fi fungicide sau fungistatice. Pe baza toxicitii lor, a spectrului antifungic i a tipului micozei antimicticele se administreaz fie topic fie pe cale general. n cazul micozelor nefoliculare de obicei este sufficient un tratament local; n cazul celor foliculare i a onicomicozelor este necesar n majoritatea cazurilor un tratament sistemic prelungit, micozele profunde necesita ntotdeauna un tratament antifungic sistemic, intensiv i de lung durat. 2.1. Clasificarea antimicoticelor Principalele criterii de clasificare sunt: Provenienta si structura chimica: -antibiotice -azoli -alilamine -alte structuri Calea de administrare: -exclusiv local -exclusiv sistemic -local si sistemic Spectrul antimicotic: -spectrul larg -spectru ingust

2.2. AntibioticeGriseofulvina Grisofulvina este un antibiotic extras dinmediile de cultura de Penicillium griseofulvum. Se administreaza oral, patrunzand in celulele fungiilor sensibili printr-un process dependent de energie. Reactii adverse: -nervos centrale -gasto- intestinale -hematologice -renale -cutanate Amfotericina B Antibiotic cu structura de macrolida polienica administrate oral sau in perfuzie prin centrii sai activi se leaga ireversibil de structurile steroidice ale membranelor fungice.Reactii adverse: -la doze mari afectare toxica a rinichiului -la doze terapeutice prezinta hematorie, cilindrurie, hipomagnezie -in cazul injectarii pot aparea cefalee, dureri lombare -in timpul tratamentului uneori apre progresiv anemie hipocroma normacitara Alta antibiotice sunt: Nistatina si Natamicina

2.3. Azoli ( imidazoli, triazoli )Din familia imidazolilor fac parte: -Ketoconazolul -Miconazolul -Clotrimazolul -Econazolul -Tioconazolul 2.3.1 Fluconazolul Este derivat de triazoli ( bistriazoli ) fluorurat, fungicide cu spectru larg, activ pe cale orala. Fcin. : -administrat oral se obsoarbe usor, Bd peste 90%; -absorbtia nu este influentata de prezenta alimentelor sau a medicamentelor care scad acidtatea gastrica; -se leaga in proportie mica de albulinele plasmatice ( aproximativ 10% ) -distributie larga in organism, concentratii ridicate in LCR, saliva, sputa, secretie vaginala -epurare majoritara prin eliminarea renala ( 80 % sub forma nemetabolizata ) -TI /2 aprox. 30 ore Mecanism de actiune: inhiba C-14 alfa- steroldemetilaza, astfel blocheza transformarea lanosterolului in ergosterol; consecutive creste permeabilitatea membranara. Dezvoltarea rezistentei este rara probabil prin cresterea sintezei fungice de C-14 alfasteroldemetilaza. Reactii adverse: -gastrointestinale: greata, voma, diaree, dureri abdominale;

-cefalee, eruptii cutanate; -pozitivarea testelor hepatice, dar rar manifestari hepatotoxice; -altele: alopecie, obisnuitreversibila ( la doze mari) , foarte rar sindrom Stevens-Jonson; Fluconazolul are actiune teratogena la rozatoare; medicamentul trebuie evitat in sarcina. Fter. si Fgraf: -candidoza digestiva superioara ( rezultate bune sa obtin si la SIDA ) : oral , 200mg initial apoi 100mg pe zit imp de cel putin 2 saptamani in cea orofaringiana sic el putin 5 saptamani in cea esofaringiana; - candidoza vaginala acuta: oral, 150 mg doza unica -candidoza severa : oral, 400 mg initial apoi 200 mg pe zi -la copii se administreaza intre 3 si 6 mg/ kg -administrat profilactic la cei cu transplant de maduva osoasa poate reduce incidenta infectiilor fungice; Interactiuni: -inhiba citocromii pe mare- 450 hepatici si poate creste Cp a ciclosporinei , fenitoinei, sulfamidelor antidiabetice, anticoagulantelor orale etc. -rifampicina ii scade Cp; -diureticile tiazidice pot sa-I creasca Cp; -toate aceste asocieri trebuie evitate sau se vr modifica dozele corespunzator; Alt tip de triazoli sunt: itraconazolul si terconazolul.

2.4. AlilamineDin aceasta subclasa fac parte terbinafina si naftifina

2.5. Alte structuriDin aceasta catogorie fac parte : Flucitozina, Amarolfina, Haloprogin, Tolnaftat, Tolciclat, Ciclopirox etc..

Bibliografie

Tratat de Farmacologie, Editia I, Sub redactia Aurelia Nicoleta Cristea ; Editura Medicala Bucuresti 2008