chimie sanitara.docx

8/14/2019 chimie sanitara.docx

1/16

1

Universitatea Ovidius Constanta

Facultatea de Farmacie

Corelatii intre necesarul energetic si bolile denutritie

Indrumator prof. Busuricu Florica

Student Crisan Pirlea Minodora

Stavroulakis Vasilis

An IV grupa 3

Nov 2013


2/16

2

Cuprins

1 Obiective................................................................................................3

2Introducere...........................................................................................3

3 Continut

3.1 Necesitati energetice........................................................................3

3.1.1 Energia bazala..............................................................................4

3.1.2 Actiunea dinamica specifica..........................................................5

3.1.3 Cheltuieli energetice suplimentare...............................................5

3.1.4 Energia legata de boli....................................................................5

3.2 Principiile nutritive ...........................................................................6

3.2.1 Glucide .............................................................................................6

3.2.2 Proteine.............................................................................................7

3.2 3 Grasimi...............................................................................................7

3.3 Efectele aportului neacvat de energie ......................................................7

3.4 Greutatea ideala............................................................................. ........8

3.5 Dezechilibru alimentar ...........................................................................8

4Stastici la scara nationala si internationala................................................10

5Supraponderabilitatea in randul scolarilor si adultilor.............................11

6Diete de slabire ........................................................................................11

7 Concluzie.................................................................................................14

8 Bibliografie..................................................................................................15


3/16

3

1.OBIECTIVE

studiul si informarea corecta a beneficiarilor acestui proiect despre necesarul energetic alorganismului uman

furnizarea de informatii asupra dezechilibrelor nutrititionale si bolile de nutritie furnizarea de informatii asupra incidentei mari a bolilor nutritionale si implicatiile lor asupra

calitatii vietii personale si a celor din jur

2.INTRODUCERENECESAR= De care este nevoie, de care nu se poate lipsi cineva; indispensabil,

trebuincios. . Care nu poate s nu existe sau s nu se ntmple (n condiii date). Din fr.ncessaire, lat. necessarius, it. necessario.

ENERGIE = - activitate, "" avnd semnificaia "n" i "" avnd semnificaia lucru)

Corpul uman poate fi comparat cu o main, ca mod de funcionare. Sau ......o mainpoate fi comparat cu omul, cci noi am aprut primii i le-am construit pe ele, dup

priceperea noastr. De ce aceast analogie? i omul i maina au nevoie de energie pentru afunciona.


4/16

4

Homeostazia energiei este esenial pentru supravieuirea speciei. Prin urmare,mecanismele multiple i complexe au evoluat pentru a reglementa consumul de energie icheltuielile pentru a mentine greutatea corpului. . Pentru a putea funciona normal,organismul uman necesit un aportconstant de energie, aport care se realizeaz prinintermediul principiilor alimentare obinut prin desfacerea legturilor chimice din structuraalimentelor. Pentru meninerea greutii, nu numai c aportul de energie trebuie s se

potriveasc consumul de energie, dar, de asemenea, aportul de macronutrieni trebuie sechilibreze oxidare macronutrientiilor

3. CONTINUT

3.1 NECESITATILE ENERGETICE

. Este necesar existena unor depozite energetice care s asigure organismuluiumancombustibilul n perioadele dintre prnzuri. Se poate vorbi astfel de dou etapedistincte, perioada alimentar i cea de post, ncadrul croracile metabolice activate suntdiferite, ducnd fie la stocare de energie sub form de glicogen i trigliceride, fie la consumuldin depozitele glucidice i lipidice, uneori chiar proteice.

NECESARUL DE ENERGIE =Valoarea energetica a alimentelor cit si necesarul energetic se exprima in kilocaloriikcal /24 h sau kilojouliKJ /24 h

kilocalorie (kcal = 4,184 kj) =-cantitatea de caldura necesara pentru cresterea temperaturiiunui litru de apa de la 15C la 16C

kilojoule (1 kj = 0,239 kcal-cantitate de energie necesara pentru deplasarea unei mase de 1kgpe 10510n1316k o distanta de 1m cu o forta de 1N

Se admite ca organismul are nevoie de un necesar energetic total C E T alcatuit din

Energie bazala

Energie dinamica

Energie pentru activitate

Energie legata de boli

3.1.1ENERGIA BAZALA =METABOLISMUL BAZAL


5/16

5

Metabolismul bazaleste nivelul cel mai scazut de energie necesar intretinerii functiilor vitaleale organismului digesttie , respiratie ,circulatia , excretia , activitatea sistemulii nervos instare de repaos absolut . valorile MB sint in functie de factori exogeni si endogeni .

Exista mai multe metode de a se stabili nevoile energetice personalizate ale organismuluiuman. (RMB)si se masoara in stare de repaus total.Exista deasemenea mai multe formulede calcul pentru RMB.

Cea mai cunoscuta si cea mai folosita este formula Harrison-Benedict (1919), dar cea mainoua (1980) si utilizata in prezent de cunoscatori, este urmatoarea:

RMB (kCal / zi) = 10 x G + 6.25 x H 5 * V + 166 x S 161

in care Geste greutatea in kg, Heste inaltimea in cm, Veste varsta in ani iar constanta

Sdepinde sexul persoanei si are valoarea 1 pentru barbati si 0 pentru femei.

2,2-2,5 kcal/kg corp/ora pentru copil ( 120-150%) 1,5-1,7 kcal/kg corp/ora pentru adolescent ( 50-70%) 1 kcal/kg corp/ora pentru adult 0,8 kcal/kg corp/orapentru batran peste 60 ani ( 20%) 0,7 kcal/kg corp/ora pentru batran peste 80 ani ( 30%) 1,25 kcal/kg corp/ora pentru gravida in a doua a sarcinii ( 25%)

3.1.2 ACTIUNEA DINAMICA SPECIFICA (ADS)-cheltuiala de energie suplimentara (fata de MB) care rezulta din ingestia de alimente siincepe la circa ora dupa masa atingand maximum peste 2 -3 ore dupa care scade treptat

pana la disparitie care are loc la 10-12ore

6-8% pentru glucide 2-5% pentru lipide 20-40% pentru proteine

3.1.3 CHELTUIELI ENERGETICE SUPLIMENTARE


6/16

6

.termoreglare-muncitori cu profesii care se desfasoara in frig, vant, etc. precum forestieri,constructori, paznici, scafandri, militari pot cheltui pana la 200-300kcal in plus pentrumentinerea constanta a temperaturii corporale

efort fizic-daca simpla trecere din clinostatism in ortostatism necesita o crestere a consumuluide energie de 30-50%, profesiunile grele si sportul pot necesita o cresterea a consumului deenergie de 8-10x

sarcina-ducerea la termen a unei sarcini costa 80000kcal din care 36000kcal sunt tezaurizatesub forma a 4kg de grasime iar restul se repartizeaza in cca 150kcal/zi in primul trimestru sicca 350kcal/zi in trimestrele urmatoare

alaptare-in primele sase luni postpartum, produce in medie 800ml lapte/zi care costa600kcal la care se adauga efortul secretor care costa 150kcal astfel incat este recomandat unaport suplimentar.

3.1.4ENERGIA LEGATA DE BOLI

Evident pentru a cunoaste necesarul total de energie zilnica trebuie luat in consideraresi necesarul de energie pentru acoperirea efortului zilnic.

O metoda aproximativa dar utila pentru estimarea necesarului zilnic de energie, estecea a factorilor medii de efort (Fmef). Necesarul zilnic de energie (Qnec), va fi:

Qnec (5kCal / zi) = Fmef x RMBFactorii medii de efort fizic, au valori intre 1,2 si 1,9 astfel:

pentru somn, Fmef = 1;pentru activitati sedentare, Fmef = 1,2; Ex : munca de birou, lucrul in picioare, conducereauto si similare, fara miscare fizica;

pentru activitati usoare, Fmef = 1,375; Ex. : mers cu 44.8 km / h, gatit, spalat,ingrijire copii, si similare;pentru activitati moderate, Fmef = 1.55; Ex : mers cu 5.66.4 km / h, lucru in gradina,transportul unei greutati, activitate sportiva deintensitate moderata si similare;- pentru activitati grele, Fmef=1,725; Ex : Urcatul unui deal cu o greutate, munca manualagrea, activitati sportive de mare intensitate si similare.- pentru activitati foarte grele, Fmef = 1,9; Ex : Munca fizica foarte grea si / sau sport de

performanta

Energia de care orgnismul are nevoie este generata de trofine , adica substantelenutritine prin care arderea in organism genereaza energie .

3.2 PRINCIPIILE NUTRITIVE

MACRONUTRIENTI


7/16

7

GLUCIDE LIPIDE PROTEINE

Pentru calcularea valorii energetice a unui aliment se tine cont de

continutul procentual al trofinelor cantitatatea de energie eliberata de fiecare gram de trofina in parte

1gr glucide ----------4,1 Kcal

1gr de lipide ...........9,3 kcal

1gr de proteine ........4,3 kcal

3.2.1GLUCIDECARBOHIDRATI

Carbohidratii sunt nutrientul de care avem nevoie in cantitati mari. Conform Aportulalimentar de referin publicate de USDA, de 45% - 65% din calorii trebuie sa provina dincarbohidrati. Avem nevoie de aceast cantitate de carbohidrati, deoarece:

Carbohidratii sunt principala sursa de combustibil al organismului. Carbohidratii sunt uor de utilizat de ctre organism pentru energie. Toate esuturile i celulele din corpul nostru poate folosi glucoza pentru energie. Carbohidrati sunt necesaripentru sistemul nervos central, rinichii, creierul, muchii

(inclusiv a inimii) pentru a funciona corespunztor. Carbohidratii pot fi stocatI n muchi i ficat, i mai trziu folositi pentru energie. .

Carbohidratii se gasesc in principal in alimente bogate in amidon (cum ar fi cereale icartofi), fructe, lapte i iaurt. Alte alimente cum ar fi legume, fasole, nuci, seminte si branzade vaci contin carbohidrati, dar n cantiti mai mici.

3.2.2 PROTEINE

Conform Aportul alimentar de referin publicate de USDA 10% - 35% din calorii trebuie saprovina din proteine. Majoritatea americanilor a lua o multime de proteine, i pentru andeplini cu uurin Avem nevoie de proteine pentru:

Energie atunci cnd carbohidratii nu sint disponibili

Proteina se gaseste in carne, pasre, pete, nlocuitori de carne, branza, lapte, nuci, legume, siin cantitati mai mici in alimente si legume bogate in amidon.


8/16

8

3.2.3 GRASIMI

Cu toate grasimile au primit o reputaie proast pentru care provoaca cresterea in greutate,unele grsime este esenial pentru supravieuire. Conform Aportul alimentar de referin

publicate de USDA 20% - 35% din calorii trebuie sa provina din grasimi. Avem nevoie de

aceast cantitate de grasime pentru:

Energie (grsimea este cea mai concentrata sursa de energie)

Grasimea se gaseste in carne, pasre, nuci, produse lactate, unt si margarina, uleiuri,untur, pete, produse din cereale i sosuri pentru salate. Exist trei tipuri principale degrasimi, grasimi saturate, grasimi nesaturate si grasimi trans. Grasimile saturate ( in

produsele alimentare, cum ar fi carne, unt, untura, i smntn) i de grsimi trans ( n

produse de patiserie, snack-uri, alimente prajite, i margarina) s-au dovedit a fi responsabilepentru cresterea riscului bolilor de inima. nlocuirea grasimi saturate si trans din dieta cugrasimi nesaturate ( din produsele alimentare, cum ar fi uleiul de masline, avocado, nuci iulei de canola) a fost demonstrat ca reduce riscul de a dezvolta boli de inima.

3.3 EFECTELE APORTULUI NEADECVAT DE ENERGIE SI

BOLILE DE NUTRITIE

Starea de sntate a fiecrui individ, evaluat adesea prin ceea ce senumeste un status

nutriional optim deriv din echilibrul obinut ntre necesarul iaportul nutriional. Existenaunui stri de nutriie optime promoveaz creterea i dezvoltarea organismului, menine stareade sntate, permite desfurarea activitii zilnice i particip la protecia organismului fade diverse agresiuni sau boli. n determinarea statusului nutriional, un rol aparte l deine

balana energetic a organismului ce st la baza stabilitii ponderale i a echilibruluimediuluiintern. Pe un talger al balanei sunt aporturile energetice (reprezentate aa cum am artat dealimente) iar pe cellalt consumurile energetice pentru meninerea funciilor organismului,termoreglare si activitate fizic n cazul organismului uman, aportul energetic estediscontinuu i variabiln timp ce consumul energetic este permanent.

3.4 GREUTATEA IDEALA

Se calculeaza dupa mai multe formule

BROCA-G=T-100 , unde G = greutatea T= inaltimea im cm

Se accepta mici variatii 10-15%

LORENTZeste complicata si nu se utlizeaza


9/16

9

INDICELE DE MASA CORPORALA-IMC=G/T2 unde T =G in kg iar T inaltimea in m

Importana modificrilor ce au loc la nivelul depozitelor energetice ale

organismului, modificri survenite n urma dezechilibrului dintre aportul i consumulenergetic, depinde de durata acestui dezechilibru. Necesarul energetic zilnic la majoritateaindivizilor se afl n intervalul 15003000 kcal; datoritexistenei depozitelor energetice aleorganismului.Dezechilibrul acestei balane energetice pe timp scurt (aa cum apare ntre mesesau de la o zi la alta) nu determin modificri semnificative n ceea ce priveteenergia total aorganismului, deci nu modific greutatea corporal. Dezechilibrele ce apar i se menin pe o

perioad de cteva zile, sptmni sau luni pot duce la modificrisubstaniale ale energieitotale i, deci, la modificri corespunztoare ale greutii corporale dar i la tulburrimetabolice . Cind se ajunge la un dezechilibru alimentar se instaleaza starile patologice,

numit generic

3.5 DEZECHILIBRU ALIMENTAR - BOLI DE NUTRITIE .

3.5. 1 SUBPONDERALITATE greutate sub doua deviatii standard sau 20% dingreutatea ideala cauzata de:

boala Simmonds, sdr. Sheehan, boala Addison, sdr. de malabsorbtie neoplazii, insuficiente cardiace, hepatice sau renale cronice, infectii cronice, alcoolism cronic, diabet zaharat,

hipertiroidism sau tulburari psihice precum anorexia nervosa sau bulimia nervosa

TAB 1

BMI (kg/m2) grad de subponderalitate Caracteristici


10/16

10

3.5.2 SUPRAPONDERALITATE-greutate peste doua deviatii standard sau 20% dingreutatea

ideala cauzata de: sdr. Cushing, sdr. Prader-Willi, 3 sdr. Babinski-Frohlich, insulinom, hipotiroidism tulburari psihice precum binge eating

TAB 2

BMI (kg/m ) grad de supraponderalitate Caracteristici

>25 Hiperponderalitate tesut adipos subcutanat bine reprezentat>30 obezitate clasa I-a apare barbia dubla si dispneea de efort

>35 obezitate clasa a II-a abdomen protruziv cu sort adipos prepubian>40 obezitate clasa a III-a factor de risc pentru DZ, ateroscleroza, IMA si AVC

TAB 1 SI 2 CORELATIE INTRE IMC SI BOLI NUTRITIONLE

4. STATISTICI LA SCARA NATIONALA SI INTERNATIONALA

Asociaia European pentru Studiul Obezitii arat c prevalena obezitii pe

continentul nostru este de 10-25% la brbai i 10-30% la femei . In ultimii 10 ani prevalenaobezitii a crescut cu 10-40% n majoritatea rilor europene. In majoritatea rilor peste 50%din populaie este suproponderal sau obez. Prevalena obezitii a fost mai mare la brbaidect la femei n 14 din 36 ri sau regiuni pentru ambele sexe, iar prevalensupraponderabilitii a fost mai mare la brbai n toate cele 36 de ri.(sursa: www.easo.org)


11/16

11

TABELELE 3 I 4Supraponderabilitatea i obezitatea n Uniunea European bazat

pe msurtori , respectiv autoraportare sursa:www.easo.org)

5.SUPRAPONDERABILITATEA IN RINDUL SCOLARILOR SI

ADULTILOR

Numrul cazurilor de obezitate la elevii din nvmntul primar s-a dublat in ultimii 8ani. Potrivit studiului realizat de Institutul de Sntate Public Bucureti, cauza principal estestilul de via nesntos al colarilor: mai multe gustri pe parcu rsul unei zile, constnd indulciuri, minuturi, snacks-uri i rareori, consum de fructe. In alimentaia copiilor iadolescenilor supraponderali i obezi se regsete de mai multe ori pe zi consumul de

produse fast-food, dulciuri, buturi rcoritoare carbogazoase . Studiul arat c se constat o
http://www.easo.org/http://www.easo.org/http://www.easo.org/http://www.easo.org/


12/16

12

cretere mai accentuat a obezitii pe grupe de vrst la copiii din nvmntul primar. Dacn 2001, in clasa a IV-a, obezitatea neendocrin a fost de 1,6%, in 2008 a ajuns la 3,6%.(sursa:www.euractiv.ro)

. Date statistice pentru Romnia. Indicator Valoare (an)

Copii sub vrsta de 5 ani suproponderali (%) 8.3 (2002)

Prevalena adulilor (vrsta 15 ani) de sex femininobezi (%) ?

9.5 (2000)

Prevalena adulilor (vrsta 15 ani) de sex masculinobezi (%)?

7.7 (2000)

TAB 5 DATE STATISTICE PENTRU ROMANIA Sursa: www.apps.who.int

6.DIETE DE SLABIRE

Mancarea este o chestie nedreapta. Fiecare imbucatura ramane cel mul t doua minute in

gura, doua ore in stomac, dar trei luni pe soldur i.

Christian Dior

Mare parte dintre noi trim sub tirania unor norme culturale care impun pstrareacorpului ct mai perfect cu ajutorul dietelor. Astzi, grsimea este rea iar norma estedieta. Cu toate acestea dac aruncm o privire n trecut, observm c exist o adevratindustrie care st n spatele dietelor. Chiar i aa, continum s inem diete n sperana de a

pierde ct mai mult din greutate, ntr-o perioad ct mai scurt.

n cartea sa Calories and Corsets: a history of dieting, Louise Foxcroft explic faptulc, iniial, cei care in diete pierd ntre 5 i 10% din masa corporal, dar n majoritateacazurilor, kilogramele pierdute prin mult trud revin dup puin timp. Exist rapoarte care,dup analizarea mai multor studii cu privire la diete, au concluzionat c, la doi ani dup ce auinut diete, dou treimi dintre indivizi cntresc mai mult dect o fceau nainte de a ineregimul. Alte studii au susinut c regimurile stricte, care impun un consum foarte limitat decalorii, nu au rolul de a prelungi viaa, aa cum considera muli dintre oameni. De fapt, se

parc, spre deosebire de exerciiile fizice care sunt benefice, dietele repetate pot afecta inima.

Cert este c, potrivit cercetrilor din ultimii ani, s-a constatat c obezitatea fcea parte dinviaa omului din paleolitic. Este posibil ca ngrarea s fi devenit un fenomen comun odatce oamenii au nceput s devin din vntori-culegtori, agricultori, acum 12.000 de ani.


13/16

13

Regina Hatchepsut, care a devenit faraon n 1479 .e.n. i care este privit drept unuldintre cei mai buni conductori, specialitii spun c s-ar putea s fi fost supraponderal, iaracest lucru este susinut de dovezi istorice printre care i nite cercetri realizate pe bazarmielor ei.

Hipocrate, , recomanda, pentru persoanele obeze cu laxitate a musculaturii i tenulrou, o diet pe baz de alimente uscate care s completeze constituia lor jilav, dar i una

bazat pe emolieni care s ajute la curarea intestinelor. Micul dejun nu trebuia ratatniciodat, iar dup aceast mas individul putea trage un pui de somn pentru ca apoi fie sfac plimbri lungi sau s practice un sport.

Una dintre cele mai inedite diete a fost cea pe baz de alcool. Wiliam Cuceritorul afost cel care, n 1087 a pus temelia acestei diete bazate doar pe alcool, dar totul a ajuns s sesfreasc ntr-un mod tragic. n loc s piard din greutate, Wiliam Cuceritorul umbla tot

timpul beat i ntr-una din zile a czut de pe armsarul su. n urma acestui evenimentnefericit, Wiliam s-a stins din via lsndu-i slujitorii s caute un cociug suficient de mare

pentru a-l ncpea.

ntre timp, cu un secol n urm ncepuser s apar unele dintre cele mai faimoase cridespre slbit, printre care i: The Art of Living Long a lui Luigi Cornaro. Conform lui,oamenii ar trebui s consume zilnic 350 de grame de alimente precum pine, supe,glbenuuri de ou sau carne i 400 de grame de vin pe zi.

George Cheyne, un adevrat guru al dietelor. Dei el cntrea peste 200 de kilograme,

asta nu l-a mpiedicat s le vorbeasc prietenilor despre legtura dintre minte i corp i s ledea sfaturi privitoare la diete. De asemenea, el a publicat o serie de lucrri, unele dintre elefiind traduse i n alte limbi i aprnd n mai multe ediii. Tratamentele recomandate de el

pentru combaterea obezitii erau bazate pe cumptare i vegetarianism.

Una dintre victimele dietelor a fost prinesa Sisi care dup 3 sarcini n doar 4 ani,suferea de anemie i era extenuat. Desigur asta nu ar trebui s ne mire dac lum nconsiderare faptul c pentru a se asigura c arat bine, ea i administra purgative i sesupunea la nenumrate exreciii fizice, avnd propria ei sal de gimnastic i practicnd

drumeii sau echitaie. Vestit pentru corsetele ei, Sisi reuea s se mbrace n 3 ore. Mai mult,ea mnca foarte puin la micul dejun, la cin prefera doar supele, iar alimentele sale preferateerau portocalele i laptele. Se spune c prinesa lua cu ea aparate de gimnastic atunci cnd

pleca n cltorii i c a practicat exerciii fizice intense pn n anul n care a murit.

Lordului Byron care a fost unul dintre oamenii ce au inut cele mai multe diete nscopul de a avea o nfiare demn de un poet romantic. Aa cum fac i vedetele din ziua deastzi, Byron a depus eforturi uriae pentru a scpa de obezitatea morbid. n 1820, poetulfcea popular dieta bazat pe ap i oet. Byron era anorexic i bulimic, iar consumul marede ap i oet din cidru de mere i-a cauzat acestuia diaree i vom. (n prezent, oamenii detiinspun c apa i oetul nu ajut la pierderea kilogramelor n plus).


14/16

14

Sylvester Graham, un mare nutriionist al secolului al 19-lea este cel care a pus bazeleuneia dintre cele mai cunoscute diete. Aceast diet i poart numele nutriionistului americani are la baz legumele i fructele. Dieta Graham presupunea un consum echilibrat de fructe,legume, zarzavaturi, cereale integrale i alte alimentebogate n fibre alimentare.

n aceeai perioad intr n scen dieta bazat pe carbohidrai puini. n anul 1864,William Banting publica Letter of Corpulence, n care descria cum o alimentaie bazat peun consum sczut de carbohidrai l-au ajutat s slbeasc 23 de kilograme.

n 1961, apare pentru prima dat n, cartea medicului Herman Taller, dieta caloriilenu conteaz. Taller susinea faptul c nu conteaz cte calorii mnnci, atta timp ct nuconsumi carbohidrai, iar ziua i-o ncepi prin a bea un phru de ulei de ofran. Desigur,toate acestea erau doar minciuni, iar doctorul Taller a fost amendat pentru afirmaii nefondate,infraciune ce a dus la ruinarea reputaiei acestuia.

Dieta Hay care i poart numele creatorului, la rndul su o persoan supraponderal.Aceast diet pune accentul pe mestecarea ct mai bine a mncrii, evitarea alimentelor care

pot produce aciditate n fluxul sangvin prin consumarea amidonului separat de fructe i deproteine. Desigur, reeta nu d rezultate reale dar asta nu l-a mpiedicat pe Henry Ford, careconsuma doar fructe la micul dejun, alimente bogate n amidon la prnz i proteine la cin, sse declare mulumit de efectele sale. Optimizat un pic, aceste regim devine, n anii 1980, bine-cunoscuta diet Beverly Hills.

Aceast diet a fost optimizat de Beverly Mazel n 1981, iar cartea sa a stat pe primul

loc al listei de bestseller-uri a celor de la New York Times timp de 30 de sptmni. DietaBeverly Hills spunea c n primele zece zile trebuie s consumi doar fructe. Dup acest succesrsuntor, Mazel i-a deschis un cabinet n care celebritile veneau pentru a fi tratate dekilogramele n plus. Desigur, aceast diet a fost aspru criticat la vremea ei, doctorii spunndc un consum excesiv de fructe poate duce la diaree, deshidratare, iar n cazuri extreme puteacauza moartea din cauza scderii mari a presiunii sangvine.

n acelai fel, regimul Atkins, bogat n proteine, a devenit recent dieta Dukan, adoctorului francez cu acelai nume. Implorat de unpacient obez s l ajute s slbeasc,

Dukan i recomand acestuia s mnnce doar carne macr i s bea ap din belug. Dup 5zile, rezultatele au fost uimitoare, pacientul a slbit 5 kilograme. Aceast diet i mulumete

pe oameni deoarece ei pot mnca ct au nevoie pentru a nu le fi foame.

.

7.CONCLUZIE

Dac nainte obezitatea si bolile dezechilibrelor era o problem a celor bogai, astzi,cnd sedentarismul i mncarea de tip junk food sunt la putere, ea invadeaz oamenii din toate


15/16

15

clasele sociale.Datele de mai sus subliniaz nc o datim portana adoptrii unui stilde viasntosnc din copilrie, implicarea n cunotin decauz a familiei fiind indispensabile curecomandari si directionare catre cadrele de specialitate , nutritionistii .

8 .BIBLIOGRAFIE

1,http://www.descopera.ro/cultura/10410669-istoria-dietelor-sacrificarea-pentru-corpul-perfect

2. Voiculescu, I C, Petricu,I CAnatomia si fiziologia omului

3.Busuricu Florica- Chimia si igiena alimentului

4 J Galgani i E Ravussin Metabolismul energetic, de selecie a combustibilului iRegulamentul greutatea corpului
http://www.descopera.ro/cultura/10410669-istoria-dietelor-sacrificarea-pentru-corpul-perfecthttp://www.descopera.ro/cultura/10410669-istoria-dietelor-sacrificarea-pentru-corpul-perfecthttp://www.descopera.ro/cultura/10410669-istoria-dietelor-sacrificarea-pentru-corpul-perfecthttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Denergy%2Bnecessary%2Bof%2Bthe%2Bbody%26biw%3D1093%26bih%3D539&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/%3Fterm%3DGalgani%2520J%255Bauth%255D&usg=ALkJrhiAKGtmwKDNMCPRiRs9jW7XQeAP-Ahttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Denergy%2Bnecessary%2Bof%2Bthe%2Bbody%26biw%3D1093%26bih%3D539&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/%3Fterm%3DGalgani%2520J%255Bauth%255D&usg=ALkJrhiAKGtmwKDNMCPRiRs9jW7XQeAP-Ahttp://www.descopera.ro/cultura/10410669-istoria-dietelor-sacrificarea-pentru-corpul-perfecthttp://www.descopera.ro/cultura/10410669-istoria-dietelor-sacrificarea-pentru-corpul-perfect


16/16

16

5.www.ms.gov.ro/.../1%20echilibru%20energetic%20si%20stare%20nutriti.

chimie sanitara.docx

Documents

Transcript of chimie sanitara.docx