Chemarea La Sfintenie

7
1 Chemarea la sfințenie (pr. lect. dr. Grigore Dinu Moș, predică în Catedrala mitropolitană din Cluj Napoca, 23 aprilie 2013) Fiţi sfinţi, că Eu, Domnul, sunt sfânt! (Lev. 11, 45) „Fiţi, dar voi, desăvârșiţi precum Tatăl vostru cel ceresc desăvârșit este” (Matei, 5, 48) Iubiți credincioși, Sfințenia este un concept apofatic, are o dimensiune tainică, de necuprins cu mintea omenească. Sfințenia lui Dumnezeu a fost definită ca sumă a perfecțiunilor și atributelor dumnezeiești, ca transcendență și alteritate radicală și înfricoșătoare a Creatorului în raport cu creaturile sale supuse limitărilor, imperfecțiunilor și greșelilor. Sfințenia lui Dumnezeu ni se arată deplin în modul cum El ne iubește și ni se face prezent, iar sfințenia omului e o stare de participare prin har la sfințenia lui Dumnezeu. E o stare ființială, harică, o mărturie a prezenței Sfântului Duh, care înnoiește și umple de har întreaga ființă a omului, chiar și trupul lui, atunci când se învrednicește de un har desăvârșit. Dar ce înseamnă în mod concret pentru noi, cei de astăzi, sfințenia? Cum putem noi răspunde, în condițiile lumii de astăzi, chemării lui Dumnezeu la sfințenie și desăvârșire? În primul rând, să luăm în serios această chemare, să îndrăznim să credem că se adresează fiecăruia dintre noi. După cum putem constata din istoria creștinismului sau citind Viețile Sfinților, Maica noastră, Biserica, a născut sfinți din toate categoriile umane și sociale, de la cei crescuți de mici în credința adevărată și după preceptele creștine, până la mari păcătoși care s-au pocăit, de la oameni simpli, fără știință de carte până la cărturari și filosofi, de la sărăci și nevoiași până la oameni înstăriți, demnitari și chiar împărăți. Nu există vreo categorie umană din care să nu se fi devenit în istoria umanității mulțime de sfinți. Și atunci de ce am fi noi excluși? Iubiți credincioși, nimeni altcineva nu ne exclude decât noi înșine. Bătrânul Filothei, unul din părinții cu viață sfântă din veacul trecut, a răspuns la întrebarea dificilă de ce oamenii nu devin sfinți, în felul următor: pricina pentru care nu devenim sfinți este greșita noastră dispoziție, neglijența și lenea, puținătatea iubirii noastre pentru Dumnezeu și iubirea pătimașă față de cele materiale.

description

omilie

Transcript of Chemarea La Sfintenie

1Chemarea la sfnenie(pr. lect. dr. Grigore Dinu Mo, predic n Catedrala mitropolitan din Cluj Napoca,23 aprilie 2013)Fii sfni, c Eu, Domnul, sunt sfnt! !e". 11, #$)Fii, dar voi, desvrii precum Tatl vostru cel ceresc desvrit este (Matei,$, #%)&u'i(i credincioi,)*n(enia e+te un concept apo,atic, are o dimen+iune tainic, de necuprin+cu mintea omenea+c. )*n(enia lui Dumne-eu a ,o+t de*nit ca +um aper,ec(iunilor i atri'utelor dumne-eieti, ca tran+cenden( i alteritate radicali n,ricotoareaCreatorului nraport cucreaturile+ale+upu+elimitrilor,imper,ec(iunilor i greelilor. )*n(enia lui Dumne-eu ni +e arat deplin n modulcum.l neiu'etei ni +e,acepre-ent, iar +*n(eniaomului eo+taredeparticipare prin/ar la+*n(enia lui Dumne-eu. .o +tare *in(ial, /aric, omrturie a pre-en(ei ),0ntului Du/, care nnoiete i umple de /ar ntreaga *in(a omului, c/iar i trupul lui, atunci c0nd +e n"rednicete de un /ar de+"0rit.Dar ce n+eamn n mod concret pentru noi, cei de a+t-i, +*n(enia1 Cum putemnoi r+punde, n condi(iile lumii de a+t-i, c/emrii lui Dumne-eu la +*n(enie ide+"0rire12n primul r0nd, + lum n +erio+ acea+t c/emare, + ndr-nim + credemc +eadre+ea- *ecruiadintrenoi. Dup cumputemcon+tata din i+toriacretini+mului +au citind 3ie(ile )*n(ilor, Maica noa+tr, 4i+erica, a n+cut +*n(idintoatecategoriileumanei +ociale, delacei cre+cu(i demici ncredin(aade"rat i dup preceptele cretine, p0n la mari pctoi care +5au pocit, dela oameni +impli, ,r tiin( de carte p0n la crturari i *lo+o*, de la +rci ine"oiai p0nlaoameni n+tri(i, demnitari i c/iar mpr(i. Nue6i+t"reocategorieumandincare+nu+e*de"enitni+toriaumanit(ii mul(imede+*n(i. 7i atunci de ce am * noi e6clui1 &u'i(i credincioi, nimeni altcine"a nu nee6clude dec0t noinine. 4tr0nul8ilot/ei, unuldin prin(iicu "ia( +,0nt din"eacul trecut, a r+pun+ la ntre'area di*cil de ce oamenii nu de"in +*n(i, n ,elulurmtor9 pricinapentrucarenude"enim+*n(i e+tegreitanoa+trdi+po-i(ie,neglijen(a i lenea, pu(intatea iu'irii noa+tre pentru Dumne-eu i iu'ireaptima ,a( de cele materiale.Dar oare la ce proa+t orientare +au greit di+po-i(ie a +u:etului no+tru +ere,er4tr0nul 8ilot/ei1.+te"or'anprimul r0ndde+preignoran(,a(dec/emarea nalt adre+at de Dumne-eu *ecruia dintre noi i de+pre de-ndejdecu pri"ire la putin(a mpliniriiace+teic/emri. ;rintele )o,ronie )a/aro", unuldinoamenii cei mai du/o"niceti ai +ecolului al i tragic al re,u-ului ace+tei c/emri dumne-eie>ti, re,u- cau-at de o n?elegerep+i/ologic >i n ultim in+tan? ,al+ a +mereniei.Cciatunci @c0nd +emic>orea-ade"rateledimen+iuni aleDumne-eie>tii De+coperiri pentru*in?aomului, atunci +e e6clude orice putin? pentru omde a ajunge la m+ura2ade"ratei pocin?e. Dac te +ocote>ti a * doar o jalnic *in?, u>or ?i "ei ngdui>i ierta +ie?i o mul?ime de ,rdelegi de toate ,elurileA >i tocmai prin ,aptul c +e+ocote+c pe einiimaiprejo+B dec0t ceea ce Cri+to+ ne5a artat de+pre om,@oamenii nrealitate+nu"paracea+taoe6agerare)re,u-a5!urmapeGolgota. D mic>ora n con>tiin?a noa+tr ideea cea mai nainte de "eci a =atluipentru om, nu e+te do"ad de +merenie, ci de rtcireA >i mai mult dec0t acea+taE un mare pcat. D"em ne"oie de o ndr-nea?a 'r'?ie, pentru a ne apropia decuprin+ul Dumne-eie>tii De+coperiri cu,a?ade+coperit, >i +la"aDomnului caprin oglind pri"ind, ntru acela>i c/ip + ne +c/im'm din +la" n +la", ca de laDu/ul Domnului c,. 2 Corinteni, 3, 1%)B(Dr/im. )o,ronie,!aterea "ntru"mpria cea necltit, .ditura Fentregirea, Dl'a5&ulia, 2003, p. 10G). 2n ace+t+en+, e6perien?a de dou mii de ani a 4i+ericii lui Cri+to+ arat con"ingtor c,de cum +e mic>orea- dimen+iunile De+coperirii date nou, ndat >i !umina carene5a aprut, treptat ncetea- + ne mai atrag ctre )ine. ;entru a * cre>tini,pentru a p+tra n +u:et ndejdea n:crat, neaprat ne tre'uie o ndr-nealne'un9 2ndr-ni?i, .u am'iruit lumea E a -i+ DomnulB i#idem, p. 2#).Mic>orarea g0ndului cel mai nainte de "eci al 8ctorului cu pri"ire la om e+te omare gre>eal >i un mare pcat >i pentru ,aptul c nemai"-0nd oamenii @nici n+ine, nici n ,ratele lor ade"rata >i "ecinica "rednicie, ei +unt ca *arele +l'aticeunii cu al?ii >i at0t de u>or +e omoar unul pe altulB i#idem, p. 12).D+t,el, printele )o,ronie )a/aro" a artat c e+en(a +piritual ade-ndejdii n care +e +cu,und tot mai mult omenirea i cretinii nii deodatcu lumea acea+ta e+te a nu mai crede n c/emarea per+onal la de+"0rire, la+*n(enie, a nu mai crede n propria n"iere, n "ia(a "enic pe care Dumne-eune5o druiete anticipat nc de aici, din "remea ace+tei "ie(i. Cci dac +*n(enia,ca +tare de renatere /aric a du/ului, n+eamn a trin"ierea +u:etuluincnainte de n"ierea trupului, e+en(a de-ndejdii e+te tocmai acea+t neputin(a dea crede i a pregu+ta prin /ar "ia(a "enic nc din /otarele ace+tei lumi.2nacea+tpri"in(amcon+tatatorealitate,oartengrijortoare, pentrucarenuama"ut p0nrecentcon*rmri +tati+tice. Dintr5un+ondaj deopiniee,ectuat anul trecut re-ultcdoar 3HIdinrom0ni credn"ia(adeapoi,aproape$0Iaua*rmatcnucred, ntimpce1#Inui5aupututdeclinaopo-i(ie, dei marea majoritate +5au declarat cretini ortodoci. Dar ce rm0ne dincretini+mul no+tru ,r credin(a e,ecti", lucrtoare, n n"iere i n"ia(a"enic1 Ce rele"an(,ceputere mai poatea"eauna+t,elde cretini+m1 Niciuna. Fm0ne o ideologie rece i o moral moart, precum cele ale lumii ace+teia.Nurm0nedec0t, ceeacedinpcat con+tatmade+eaunconglomerat de+uper+ti(ii, detemeri i comple6ereligioa+e, dedeprinderi magicei a+igurriideologice ale unor ne"oi pur p+i/ologice. Dac Cri+to+ nu a n"iat, i nici noi nu"om n"ia, -adarnic e+te credin(a noa+tr, o tim nc de la ),0ntulDpo+tol;a"el. &ar n"ierea+u:etului i +*n(ireanoa+tr, umplereanoa+trdelumina/arului ),0ntului Du/, *e ncepe nc de aici, *e, dup cum ne a"erti-ea- ),0ntul)imeon Noul=eolog, nu le "om do'0ndiniciodat, cci nimic necurat nu poateintra n 2mpr(ia cerurilor. 8r do'0ndirea "ederii i +im(urilor du/o"niceti nu"om putea + 2l "edem i + 2l +im(im pe Dumne-eu nici aici, nici n "ia(a "iitoare.8r Du/ul ),0nt, a crui do'0ndire con+tituie dup cu"0ntul ),0ntului )era*m de)aro" n+ui +copul "ie(ii, nu putem n(elege drago+tea lui Dumne-eu, i n a,ara3tririi ace+tei iu'iri dumne-eieti, de-ndejdea noa+tr +porete. &at aparent uncerc "icio+, cum l "om putea +parge oare, pentru a pi +pre Dumne-eu1 ),0ntul)iluan Dt/onitul ne arat9 @&nimile noa+tre +5au n"0rto>at cu totul >i nu n?elegemce e +merenia +au iu'irea lui Cri+to+. . ade"rat c acea+t +merenie >i acea+tiu'ire nu +e cuno+c dec0t prin /arul Du/ului ),0nt, dar uitm c e cu putin? +atragem/arul lanoi. ;entruacea+ta, n+, tre'uie+5l dorimdintot +u:etulno+tru. Dar cum pot + dore+c ceea ce nu am cuno+cut1 Noi to?i a"em pu?in dinacea+t cuno>tin? >i Du/ul ),0nt mi>c *ecare +u:et + caute pe Dumne-eu. J,cumtre'uiecerut Domnului ca.l +dea+u:etului +merit peDu/ul ),0ntKBCu"io+ul )iluanDt/onitul,$ntreiadul de%nde&dii 'i iadul smereniei, .dituraDei+i+, 1LL#, p.G2)&u'i(i credincioi,2n+ui Du/ul ),0nt +e roag pentru noi cu +u+pine negrite (omani %, 2H).)e roag n noi i pentru noi i mpreun cu noi, ca + atrag i + n+u:e(ea+crugciunea noa+tr, iar unind rugciunea noa+tr cu a !ui+ ne +*n(ea+c totmai mult, + aduc /ar pe+te /ar, ca .l + +trlucea+c "enic de pe c/ipurile idin,aptelenoa+tre. &ataadar unreper "iui nemijlocit al cii noa+tredem0ntuire9 pu(inul /ar din noi recunoate i caut mai multul /ar din lucrrile icu"intele lui Cri+to+ i ale +*n(ilor, din 4i+eric, din =aine, din pre-en(a oamenilordu/o"niceti. 2n ace+t +en+ ),0ntul &+aac )irul ne n"a(9 @8iecare o'i>nuie>te +alerge+prerudele+ale. Mi +u:etul a"0ndprt>iecuDu/ul, dacaude"reuncu"0nt, care are a+cun+ n el putere du/o"nicea+c, trece cu tot ,ocul de parteaDu/ului. Nu n+ pe tot omul l tre-e>te la umilire un lucru +pu+ du/o"nice>te >icare are a+cun+ ntr5n+ul putere mare. Cu"0ntul de+pre "irtute are ne"oie de oinim, care + *e goal de pm0nt >i de orice "or' pm0ntea+c.B ),0ntul &+aac)irul,)uvintedesprenevoin, .ditura4una"e+tire, 4acu, 2001, p. 2L). =ot),0ntul &+aac )irul ne ndeamn9 @Dpropie5te de cei drep?i, >i prin ei, deDumne-eu te "ei apropia. Caut + trie>ti mpreun cu oamenii +meri?i, ca + tedeprin-i + te por?i ca eiB i#idem, p. $3), *indu5ne de ,olo+ nu numai cu"0ntul, ci>i "ederea lor.;rin urmare, + cutm a * n comuniune cu +*n(ii 4i+ericii, ndeo+e'i cu+*n(ii contemporani i cu oamenii du/o"niceti din -ilele noa+tre, care aucuno+cut dine6perien(pro'lemelei ne"oile"eacului no+tru, i carenepottraducepen(ele+ul no+trumarilee6perien(edu/o"niceti, alerugciunii iiluminrii, pe care le5au trit )*n(ii de odinioar, i pe care ni le5au l+atmotenire n +crierile *localice. D intra ia rm0ne n comuniunea +*n(ilor din4i+eric nu +e poate reali-a prin +incope i+torice, +rind pe+te +*n(iicontemporani i recuper0nd a+t,el un pre+upu+ cretini+mgenuin patri+tic,acea+ta *ind o reac(ie +peci*c prote+tanti+mului, care a ncercat n mod +imilar+ recupere-e cretini+mul primar 'i'lic pun0nd n parante-e 4i+erica i+toric i=radi(ia ei "ie. &ar o ,orm acce+i'il aproape oricui de a intra n comuniune cu+*n(ii e+tedealeciti +crierile, cci cu"intelelornucon(indoaroin,orma(iein,orma(ie pe care ade+eori mul(i oameni coli(i din -ilele noa+tre deja o au), cio putere /aric, i o pecete per+onal, prin care ei intr n comuniune cu noi.De a+emenea, + +porim n 'una o'inuin( de ne ruga +*n(ilor, ncep0ndc/iar delapro'lemelecotidiene, aparent nen+emnateale"ie(ii, cadepild#pierdereaunorlucruri. Cci mijlocirealorareoputeree6traordinar. ;rintele)o,ronie )a/aro" +punea c un +,0nt in:uen(ea- i trage dup +ine prin "ia(a,cu"0ntul i rugciunealui milioanedeoameni. 3reau+"punla+u:et omrturie care + ne +porea+c ncrederea i rugciunea ctre +*n(i. ;rin(ii +tare(ide la mn+tirea Jptina a"eau n r0nduiala de rugciune pe care o (inea -ilnico'teamn+tirii, alturi derugciunealui &i+u+, alturi de+curtei repetaterugciuni adre+ate Maicii Domnului i ngerului p-itor, i o rugciune adre+attuturor +*n(ilor, i anume9Toi sfnii, ru*ai+v lui Dumne%eu pentru minepctosul. &ar unul dintre +tare(i a a"ut o "i-iune, c atunci c0nd orice credincio+ro+teteacea+trugciune, to(i +*n(ii dincer caddeodatnaintea=ronuluicere+c, i -ic9 Doamne, miluiete5l. Cu toat acea+t 'inecu"0ntat ncredere, nue n+ nde+tultor + cerem ajutorul i mijlocirea +*n(ilor doar pentru re-ol"areapro'lemelor noa+tre mai mult +au mai pu(in lumeti i trectoare, ci am +im(i unr+pun+/aricnent0r-iat ninimai +u:etul no+trudacamceremijlocirea+*n(ilor pentru a de"eni noi nine +*n(i.2n mod parado6al n+, un alt moti" pentru care nu pimpe calea+*n(eniei, e+te ,aptul c i5am pu+ pe +*n(i pe un piede+tal at0t de nalt, nc0t nule mai percepem umanitatea, i nu mai ndr-nim +5i urmm, con+ider0ndu5nene"rednici. 2n ace+t +en+, ar * 'ine + le cunoatem "ia(a, din c/iar mrturiile lor+audinmrturiilei+toricilor, iar nunumai dinlim'ajul do6ologici iconical4i+ericii i al +*ntelor +luj'e, cci ace+tea ne n,(iea-, aa cum +e i cu"ine,numaic/ipul lor tran+*gurat, umanitatea lor ndumne-eit. )pre e6emplu, c0tndejdeputemprimi citind"ia(aor poemele),0ntului Grigorie=eologul +aujurnalul ),0ntului &oan de Nron+tadt, n care "edem c i ei au ,o+t oameni ca noi,cu nede+"0riri, cu greelin cu"0nt i c/iar n ,apt, cu +cptri intri+triomeneti. )*n(enia lor nu a con+tat n lip+a oricrei greeli +au +cderi omeneti,ci n primul r0nd n capacitatea lor de a +e poci, de a pune mereu nceput 'un,de are"enin/ar dupce ace+ta+5andeprtat caurmare a "reunei greeli.Marea ndejde pe care ne5o d cunoaterea "ie(ii lor e aceea c n(eleg0nd c iei au ,o+t oameni ca noi, n(elegem c i noi am putea de"eni +*n(i precum au,o+t ei, de+igur n conte6tul i la m+ura noa+tr. ) nu uitm c Dpo+tolul ;a"el inumea pe cretinii din 4i+erica primar +*n(i, dar acea+ta nu n+eamn c ei eraucu to(ide+"0ri(i, c nu a"eau cderile iridicrile lor, cin+eamn c a"eaudeplina contiin( a c/emrii lor nalte i a apartenen(ei lor la 4i+erica cea +,0nta luiCri+to+, c+ea:pe calea +*n(eniei.Cci,+nu uitm, Cri+to+ nue+tenumai captul drumului +*n(eniei, ci .l e+te i Calea n+i, i Dde"rul i 3ia(a,careni +emprte+ctreptat nurcuul no+trudu/o"nice+c. 2nace+t +en+,4i+erica ne5a pu+ la ndem0n )*ntele =aine prin care ne putem+*n(i ipre+c/im'a "ia(a, p0n la a de"eni /ri+to,ori i pne"mato,ori.Co'or0nd ce"a mai ad0nc n umanitatea noa+tr, n+pre e6perien(elenoa+tre cele maiper+onale imaiuni"er+ale, cele ale iu'iriiiale mor(iicelorapropia(i, con+tatm c ne dat iaicio e6perien( a pregu+trii+au mcar aintuirii "eniciei, care ne arat nc o dat c Jrtodo6ia e n+i *rea omului, iar+*n(eniaere+taurareai mplinireaace"ace*reanoa+trn+i ocerei o+trig. Dtunci c0nd iu'im cu ade"rat pe cine"a nu ne putem mpca nicidecumcu moartea acelei per+oane, +im(imne*re+cul i neade"rul mor(ii, n+idrago+tea noa+tr a*rm "enicia per+oanei iu'ite. De aceea, -icea in+pirat un$poet, @c0nd +puicui"a te iu'e+c, i+puide ,apt, tu nu "eimuriniciodatB. Dea+emenea, ad0nca m0/nire pe care ne5o pricinuiete moartea celor apropia(i, denimic altce"a egalat, atmo+,era de tri+te(e pro,und a unei nmorm0ntri, aratnc o dat c +u:etul no+tru nu +e mpac cu moartea, c el +u+pin i +trig, +er+coletedinad0ncuri, t0njetedup"ia(, dup3enicie, dupa*mereumpreun cu ceiiu'i(i. Cu at0t maimult, Creatorulno+tru, care e+te drago+tede+"0rit, nu"al+apenimeni nmoarte. Dacnoi l5amcondamnat peDumne-eu la moarte, Dumne-eu ne5a condamnat pe noila nemurire, +puneain+pirat ),0ntul &u+tin;opo"ici. &ar acelacaree6peria-iu'ireade"rmai,+imte cu toat *in(a i cu toat con"ingerea c +5a mutat de la moarte la "ia(. 2nnc/eiere, a"rea+punlainima"oa+trcu"intele4tr0nului &o+i,3atopedinul, care,c0ndoretro+pecti"adarurilor i lucrrilor +peci*ceale+*n(ilorde5alungul i+toriei cretineaartatcaree+te+peci*cul no+tru, darulno+tru n raport cu ei, n aceeai cale ctre +*n(enie. )punea el aa9 noi nu a"emmartiriul i jert,a mucenicilor din primele 3 +ecole dup Cri+to+, nu a"emne"oin(a i a+ce-a cu"ioilor i a prin(ilor pu+tiei de dup legali-areacretini+mului nimperiu, nua"emmrturi+irea+*n(ilorierar/i i mpra(i, nua"em darul rugciunii nencetate a +*n(ilor i+i/ati care p0n n +ecolul al