Ani5* ai XCIX-1*-* Ni, 94 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 29 Noemvrie 1936

Semnul e le c to r i al

.Frontului Românesc1

B E D A C Ţ IA şi A D M IN ISTR AŢIA BRAŞOV, ST R AD A LU N G A Nr. 5.

— Telefon 226 — Abonament anual 200 lei Pentru streinătate 600 lei Pentru autorităţi 500 lei Anunţuri, reclame, după ta if

FUNDATA U 1838 U MilUl MR1ÎII1.Apare de erei ori pe săptămână

C h e m a r e a„Lisei anfirevizionisie române“

Braşov.

Români !

VS chemam Ia marea adunare naţională delà 1 De­cemvrie, ziua Unirii Ardealului.

Venifi să protestăm contra revizionismului maghiar şi contra celor ce-1 sprijinesc.

Veni{i să dovedim prin prezenta noastră solidaritatea întregei naţiuni în respingerea pretenţiilor revizioniştilor.

Veniji să manifestăm nestrămutata noastră hotărîre de a ne apăra patrimoniul national, chiar cu armele, contra ori cui s’ar încumeta să se atingă de hotarele României întregite.

Adunarea se va încadra în serbările anunţate de „Astra". La ora ÎO1̂ se va tine un Te-Deum în Piaţa Libertăţii,

urmat de Adunarea naţională. La ora 12 vom merge în pelerinaj să ne închinăm la

mormântul bardului redeşteptării nationale, Andrei Mureşanu. Seara la ora 9 se va ţinea festivalul Unirii organizat

de „Astra“.Toţi bunii români sunteţi datori să serbaţi această

zi şi să luaţi parte la această mare adunare naţională.

Comitetul Ligei din Braşov:

Preşedinte Dr. Pom piliu N istor, medic primar judeţean.

Membrii : M aria B. Baiulescu, preşed. Uniuni Societăţi femeilor române.Dr. Io s if B laga, protopopul ortodox al Braşovului.

A tanasie Bălăcescu, preşedintele Ligii Culturale.

Inginer S im ion Borzea, inspector general la C. F. R,

Dr. N ico la e Călimări, preşedintele „Astrei" Braşov.

A lexandru Cornăţeanu, general î. r.G h eorghe Cuteanu, farmacist, fost prefect.

Constantin K, lonescu , dir. liceului „Meşotă*.

M ihail Hodârnău, protopopul unit al Braşovului.Dr. Ioan Laţicu, avocat, fost prefect.

Ioan M oşoiu , dir. liceului »Andrei Şaguna".Constantin M ariescu, ziarist,

lancu Nan, prefectul judeţului Braşov.Dr* Tarquiniu Prişcu , primarul munie. Braşov.

Dr. M ircea Suciu-Sibianu, medic.Dr. V a ier Stinghe, medic,

P e tre I. Teodorescu , prof. preşed. Asociaţiei profesorilor.T. Vcinescu, colonel.

Fraţi Români !In cursul lunei Decembrie a. c. se fac în toată

ţara, la oraşe ca şi la sate, înscrierile în listele elec­torale pentru Comună, Cameră şi Senat.

Români, faceţi vă datoria!

I Decemvrie 1818O dată înscrisă cu slove de

aur în epopeea noastră naţio* nală, care a constituit raza ce a străfulgerat conştinţa româ­nească, trezită la o viaţă nouă după un mileniu de suferinţe, cu credinţa fermă că ziua cea mare a învierei naţionale nu va întârzia să vină.

Se împlinesc 18 ani dela mă­reţul ect, săvârşit la 1 Decem­vrie 1918 în cetatea românis mului — Alba lulia — actul U* nirei pe veci el Ardealului cu Patria mamă. Generaţii după ge­neraţii prin cuvântul şi scrisul lor au căutat să pregătească acest act al Unirei, visul copi­lăriei, al adolescenţei, al înire- gei lor vieţi, pentru care s’au străduit cu toetă vlaga pusă în slujba unei cauze aşa de sacre.

Strădaniile celor ce au pre­gătit conştiinţa românească pen* tru acest titanic act au fost în­cununate de succes, fiindcă în marea adunare dela Alba lulia s’a decretet în baza principiu­lui de autodeterminare al po­poarelor, ca neamul românesc să şi hotărască singur de soar­ta lui, înglobânduse în mijlocul celor de acelaşi sânge, lege şi limbă.

Nu-i mai puţin adevărat că acest mare act n’ar fi putut fi înfăptuit fără sacrificiul sutelor de mii de ostaşi-eroi români cari au intrat în marea horă a morţei, adânc conştienţi de ceea ce aveau de făcut, pornind în vâltoarea luptelor cu cântecul „La arme“ pe buze : »Să cucerim ceavem de cucerit“.

Şi au căzut sute de mii de voinici pentru acest imperativ naţional, ducând sub faldurile tricolorului o sentinţă impre­scriptibilă pentru salvarea etni­cului unui popor încercat în su­ferinţe.

Şi apoteoza n’a întârziat să vină. Acum 18 ani la 1 Decem­vrie, Consiliul dirigent al Tran­sit aniei, compus din exponenţii cei mai autorizaţi ai românismu­lui, oameni încercaţ5, memoran- dişti şi martiri ai temniţelor din Vet Şi Seghedin, toţi oţeliţi de prigoana unui asupritor impla­cabil,— a chemat printr’un vibrant

apel poporul românesc a să dispună de destinele lui în ma­rea Adunare de la Alba-Iulia.

Străbătând întinsuri, mulţimea clocotitoare condusă de flacăra sfântă naţională, împodobiţi cu tricolorul interzis altădată, în sunetele lui „Deşteaptă-ie româ­ne“ se îndreaptă spre cetotea ce cunoscuse intrarea triumfbiă a lui Mihai Viteazul

Aci după cuvântări înflăcă­rate, Adunarea fiind prezidată de venerabila figură a iui Gh. Pop de Băseşti, într un elan in­descriptibil s’a votat prin acla- maţiuni Unirea Ardealului cu România.

1 Decemvrie 1918, zi mare, zi istorică! Sunt 18 ani de a- tunci, de când graiul românesc răsună nestingherit pe plaiurile Ardealului. Sunt 18 ani de când tricolorii fâlfâe pretutindeni la cingătoarea fetelor, la pălăria tânărului, pe măreţeie edificii publice ce*au cunoscut trtfia maghiară,

Tresăltaj în criptele funerare voi mari mucenici naţion-li, ce a*ţi luptat şi căzut la datorie pentru cauza românismului, căci ceeace era odinioară un vis, s’a înfăptuit !

Ca şi în noaptea sfântă a In- vierei, când luminiţele cu fla­căra pâlpâindă se aprind lumi­nând calea Adevărului, a Drep* ţâţei, voi tineret, ce n’a-ţi cuno­scut vâltoarea evenimentelor din nainte şi din timpul marelui act delà 1 Decemvrie 1918, „veni ţi de lua-ţi lumină* dela aceste măreţe înfăptuiri, penfru ca pur- tând’o în mâini viguroase să o transmite-ţi generaţiilor viitoare, pentru a păstra această sfântă cumunicătură a românismului : intanqibititctea graniţelor trasate.

Ridicaţi-vă impetuos cu toată vlaga tinereţei voastre, gata de a face zid inexpugnabil la gra­niţa de Vest răspunzând celor ce caută să tulbure apa româ- neascc cu ameninţări revizio­niste :

Ardealul este pe veci al nos- tri>, nici o brazdă din sfânta tui glie,

N. T. S mionescu

Ziuă afirmării1 D ecem vrie 1918

solidarităţii nationaleProvidenţa divină a realizat, în

această zi din viata lumilor, o operă de dreptate şi de ocrotire, de mângâiere şi de izbăvire. Lanţurile grele ale robiei secu* lere se fărâmă la porunca ceriu­lui revoltat de atâta nedreptat, şi în strigătul de trimf al românis mului se î^făptueşte unitatea noastră teritorială şi naţională.

România, fsra care a gustat din potirul suferinţii mai mult de cât oricare alta, ale cărei ogoare, ca şi hiamida Mântuitorului erau rupte In|bucăţi P® care tirania asupritor re le Ingrăşa cu sâ«tge de pe roati şi lacrimi de neam

chinui?, astăzi păşeşfe în pagină de glorie şi dreptate universală.

Cei de dincolo şi de d;ncoa ce de Cerpaţi, peste monrâitul nedreptelor graniţe se îmbrăţi­şează Român cu româ<*, fraţt creştini în aceiaşi rânduită a leg i sfinte, cu binecuvântarea celor 800.000 de^eroi, restator- nicesc pentru vecie vechea şi legiuită unitatë a neainuui,

Este cea mei aleasă clipă is­torică a neamului. Din lupte fára răgaz, din jertfiri dâ sirâbuni, decapitaţi mişeleşte, zdrobiţi pe roate şi înebuniţi în şiroaie de lacrimi şi valuri de sânge de în*

# • * $ * 7 ÔAZETA TRANSILVANIEI Nr. 94 -1956

furiatele şi neînduratele asupriri barbare ungureni, a răsărit a' ceasta zi de praznic a ţării, când fiinţa Neamului Românesc, spin­tecat şi martirizat veacuri dea rândul, se împărtăşeşte de eterna şi nepărtinitoarea dreptate.

Şi totuşi, ruga noastră de ezi din faţa altarelor străbune este tulburată de aceleaşi patimi ră > colite de vâ?ejul urei şi al răsbu1 rării. Vecinii dela Vest, călăii no şt<i de eri şi neîmpăcaţii duşmani de ezf, forţează din nc.u destinul

Vor revizuirea. Vor să îmbră fişeze în chingi de sufocare ierăş Ardealul, Vor iar aur, bogăţi, glie muncită de iobag pentru ne* mc şi tirani, vor păduri, vor Car- paţi, în sfârşit vor iar totul, ca tntr’un aii mileniu de piânset să hotărască fără răspundere soarta a peste 5 milioane de cetăţeni de altă nat*e cari stăpânesc a- ceste ogoare dinainte de nă?ă- lire i lor plină de urgie.

Dar îşi d^u oare seama ve­cinii noştrii neastâmpăraţi Şi ab­surzi iă în faţa pretenfiunitar lor milenere, stau drepturile şi tra­diţiile noastre bi*milenare?

îşi dau oare seama urmaşii lui Arpad, că dacă ps vremuri, Mol iova singură şî Munten a singură au fost în stare să dea le-t«i cu nfnjltoa e trufiei Pano- nice, astăzi maramureşenii iui Dragoş, bănăţenii lui Vlad Kn«a zul şi moţii lui Isncu, luptând în unirea visată de peste veacuri cu arcaşi iui Ştefan, vitejii lui Mih »iu şi Oltenii lui Tudor, in îniălmăşa!a definiţi fă de mâine vor mobiiiza astfel forţe »de existenta căro ra abia marele no stru suLet române sc îşi dă sea­ma îa oarele lui da pioasă re­culegere* ?

Adâzi legea, limba şi moşia, patria şi ûinadia sunt odoareie nepreţuite ale iniregei suflări ro­mâneşti. Şi ca pentru apărarea acestora întotdeauna îşi va face datoria.

De*a malurile mării şi pâsă în smârcurile Tisei, de sub poa­lele C a rp ilo r de ambele părţi vor învia, în ziua hotărâtă Dacii neînfricaţi, cari ,din nou vor să guste deliciul morţii împotriva berbarului revizionism.

Macenicii neamului mai verhl » şi mai noui, dela roata Albei-

Iu Iii şi până 1a Mărăşeşti, cu totü eroi din toate locurile de supremă suferinţă, au subscris procesul de iich’dare a m ghia rimei asupritoare. Şi sămânţa lor nu a pierit, A îl românismul în treg veghează la păstrarea pa triraoniului sfânt „Patria intregitâ“ şi ostaşii cu ochii de vultur, piepturile de otel şi branle de eroi, formează cel mai put rnic zid de apărare la frontiera Pa- f trie i iubite. Í

Deci voi, revizioniştilor, să ţi­neţi seamă că copii morilor de ieri, nu şi-au uitat de datoria ce trebuie să o dea călăilor. Nu căutaţi să însângeraţi iar htaria, Mulţumfn iu-vă cu ca fa dat drep tatea şi nu ne tulburaţi mul­ţumirea noastră ce o înălţăm azi la Domnui criuîui ş al pămân­tului pentru sfânta S t dreptate, căc!, când prăsnuim cea măi sfântă sărbătoare a desrobirii noastre, dela uşile altarelor unde suntem azi de rugă ţ l de care va- ţi temut întotdeauna ca şi Cain pen ru ucidere de frate, cu toţii vă asigurăm plinirea adevărului dumnezeesc* cine scoate jaoia de sabie va muri*.

Iar vei fraţi români ai ţarii iu bit-, In clipe nemuritoare aie a ccstel sărbătoriri, rid c ţi intre voi steagul hotărârii supr m , şi unind crucea bisericii cu spada strămoşească, să le punem a n nou in serviciul Patriei, nu pen tru robirea altora ci couservarea Patriei şi a întregului ei aşeză­mânt.

Ziua de 1 Decermrie în acest an este deci o atir^ere nouă a solidarităţii nationale cuie căleşte dorul nostru de jertfa, ce o vim aduce mâine, dacă va fi treöu* iitţă, din nou pe ^altarul Patrie, ameninţate.

Pe. Alex, ülorea'Vlődeni

Festivalul UniriiOrganizat dc DespSrţimântul “ A s t r a “ — Braşov

In ziua de 1 Decemvrie a. c. la orele 915 seara, va avea loc în sala Teatrului »Astra* din localitate, un Concert festiv, dat de Soc. corală »România* din Bucureşti, sub conducerea muzicaiă a d lui prof. M. Lungu,

P R O G R A M :

I. Innul Regal de Ed. Hübsch, Unirea Ardealului, cuvântare de dr. V. Slngh î. Visul nostru s’a împlinit de G. Ştefănescu.

II. Bine vesteşte da G. Dîma, Milueşte-mă Dumnezeule de G. Cucu, Răspunsuri liturgice de G Popescu Brăneşti, Doina de T. Teodorescu, Bânăţeana de S. Drăgof, Alei codrule de N. Lungu, Salo bariton de K\ Mo'sescu. Idila bihoreană de S» Drăgoi. Grâ* nele varai se coc, de I. Vidu. Cântă puiul cucului, de I. Bohociu. Veselie, de V. Sumse h . Răsun* t dia Criş ana, de I. Vi Iu. Solo tenor, de A. Alexandrescu. Ciobănaşul, de B. Anastasescu. Foae »erde de mohor, de D, Botez. Solo tenor, de A. Alex indrescu. Bătuta, de I. Movilă. Voinţa Neamului, de I Danieles^u. Pe al nostru steag, de Ciprian Porumbe seu.

Cântece populare de T. Brediceanu ş! G. Dima executate d ? d ra Felicia Volănescu acompaniată de d*na prof. Lucia Cosma .

Cântece populare de T. Brediceanu, S. Drăgoi şi E. Monţia ?x2cutite de d l A. Alex^nirescu acompaniat d i d l M. Şjarec.

Deşteaptă te Române.Biletele de vânzare ia »Carte? Românească* şi biroul Cine*

matogrâfului »Astra*. In ziua festivalului la cassa Teatrului.Pseţ irile de intrere dela 10 —100 lei.La ora 915 t>ete uşile săli vor fi închise.

Concertul festiv al soc. „România“

In cadrul (sărbătorire! zilei sfinte a Unirii Ardealului, vech a societate culturală »\stra*-Bra şov, a organizat pentru seara de 1 Decemvrie un frumos con* cert festiv de muzică specific românească, cu valorosul con­curs al societăţii corale nRo iă - niau‘Bucure şti.

Aşteptăm cu nrrăbdare veni' rea acestor distins* oaspe|i*co laborator!, solii cântului romă nesc, pentru ca prin graiul lor muzical, mânat de suflttul lor celd ş! entuziast, pentru cult va rea şi promovarea comorilor ne preţiite de artă muzicaiă româ* aească. să ne răscolească adânc sufletele, trezind în no! conştiinţa aceea de demnitate şi mândrie nafională, mai ales astăzi, când

nori grei se îngrămădesc jpe ce rul senin al păcii, ameninţând finta popoarelor reînviate şi re întregite prin actul sfânt de dreptate.

Bine aţi venit în mijlocul no­stru iubii! fraţi cântăreţi I

Români! din Braşov vă salută cu toetă dreg oştea şi se vor grăbi să ia parte la această mă reată sărbătoare, pentru a cinsti şi sărbători cum se cuvine pe crainicii cântului românesc, pen­tru ca alături şl în cor cu »Ro- mânii- , nume simbolic pentru această mares ţa zi, să ficem ca acordurile imnului „Deşteap­tă te Române* să străbată p ică dincolo de hotare, ca să se a* udâ şi să se ştie, că Ţara ro mânească esse pe veci unită şi gata ia orice jertfă pentru a*şi apăra sfântul patrimoniu.

Theo,

D in p ilde le altora

Dumineca unei s ngure oale...Mulţi se vor întrebi, văzând

titlul articolului meu de ezi : Ce o mai fi şi asta ?

Este forma cea mai desăvâr* şită şi cumiiitâ de a aduna bani şi ajutor pnt/u milioanele de şomeri şi flămânzi ai G r teniei. In Septembrie 1932, când Adolf Hitler a preluat puterea în Ger- minia, a spus un mare cuvânt: » Nimeni să nu mai sufere de foame şi fr ig în fara mea."

Dar cu durul văduvei din E* vanghelie, cu toată nemuritoarea frumuseţe a gestului său, pe care Domnul l-a pus în evidenţă in învăţăturile sale s rise pentru vecii vecilor, nu s’ar fi putut hrăni şi încălzi 5 milioane de şomeri flămânzi, câţi avea Ger­mania 1« preluarea putere! de către Führerul de azi. Toată Ţara Sfinţi, c^re nici azi n’are mai mult de 1 200.000 de locuitori, pu pi t a avea nici pe vremea Mântuitorului divin un număr mai ridicat de biştinaşi — şi pe vre­mea Domnului Sfânt nu se cu noştea nici şomajul, nici chas- ticnea frigului nu era aşa de în semnată irt ’o tară scăldată în soarele puternic al sudului de« părtat, unde şi azi abia de se vede 1 - 2 zile zăpada iarna.

Şi atunci Führerului i s’a zămislit în mint* a sa ge nială idkiia nim tă nemţeşte Eintopf gerichft sau dese ori Eintopf sontog. N o gâsim nicăen in E- vanghelie, dar nu se putea zà* misii decât în capul cuiva, care era bine pătruns de duhul evan* gheiic. Dar şi multe alte aspecte ale vieţii complicate de azi nu

le găseşti totdeauna rezolveteîn litera deseori sgârcită ia vorbă a E ongh iei. ci treb ie săJi pui întrebata ; -ca să ţi desleg1 mul­te din încurcăturile şi greu I ţ i le ce le întâmpini: Cum oare ar fi procèdet Domnul în cazul meu?

Si0u% ă Domnul Isus a ins* pirat forma asta aşa de frumoisă şi folositoare a ajutorării celor ce erau ameninţai să sufere de sărăcie, de foame şi de f ig. Ş anume s'a spus: Cel pufin o Duminecă în fiecare lună, nici un german să nu consume mai mult decât un singúr fe l de mâ î- care şi care sâ nu coste m ii mult de 50 de pfenigit iar tot ce economiseşti din această zi cu mâncarea şi băutura, să dat semenilor tăit care suferă de foame şi fr ig .

Cuvântul s’a spus, dar trebuia organizarea. Şi atunci s’a îatâ r.- plat o minune. Intr’o lună d? zile 100.0C0 de funcţionari ger­man?, benevol, s’au pus la dis* poziţiunea lui N. Z.V. (M.zional sozialitichâ Vo k>w »h fahrt) adică societ tea national socialistă de asistentă şi pentru a înscrie pe toti cei cari pot da şi pe toti cari trebue să primească. Nu­mai în Berlin s’au adunat prin acest sistem îa lunile Octombrie, Noembrte, Otcembrie, Ianuarie, Februarie şi Martin 2,285 000 de mărci, ded cam 100 milioane >ei.

Iarna anului 1933 a fost ulti ma iarnă de suferinţă pentru miile şi milioanele de săraci şi şomeri ai Germaniei. Sistemul continuă şi azi cu aceleaşi re-

nu trebue să renunjaji la orice plăcere, ci ;să câuiafi să rămânefi bine dispuţi, căci jcontrariul nu vă ajută la nimic. Cată plăcere jprocură însă o ceaşcă cu cafea fierbinte ■din Kathreiner Kneipp Cafea de Malj la icare s’a adăugat îndeajuns Veritabil Franck* j

şi ce pu|in costă aceasta I j

H a ! k e i n e r 4* Fra n c ktfunt foûté nimmţi, íwtmifm im Uinpunêe műJ/putíti buM.

zultate f um oase în toată t®ra I stHuţ unea mărindu se în mod considerab 1 şi necesitând un mare nuwăr de f met onari plă­tiţi a scăzut şi pr n esta foarte mult numărul celor fără de lucru. Clădindu şi casele sâle de re- creaţiune, împărţind milioane de d jitjare in îmbrăcămint e, încăl­ţăminte şi cărbuni, au mărit ş industria fării şi au pus pe pi­cioare tocmai pe micii negus t>ri, z deri, meseriaşi, cari trau ameninţaţi de f jI ment.

Nimeni din cei săraci şi cer! au nevee de ejutor nu primeşte decât licruri noi îa unui din ma rile magazine ale institnttane», nimerti din cei ce trebue să prl- mească ajutor nu se umileşte, căci dacă nu vrea »ă se ducă din ruşine la sediul institut unei, i-se aduse acasă ceeace s a con­statat de fun Jionarii lui N. S. V. că ar feVéa nevoe.

M’au cercetat zilele astea 2 ţăranii cinstit ; Alexandru Mun teanu şi N icoke Popica cu o

mare colectă pentru a-şi zidi şi n satul lor o biserică. Cătunul Drădet-Acriş din judejul Braşov; — mai poate exista şi această ru­şine — nu are biserică. Cât îi j^mpătimiam pe bieţii oameni ,ă îndure eşa umilinţa pentru a eduna 40 — 50 Lei pe z l — Oare încă înainte de a v îc ! et tul să ’m teze »Duminica unei singure o .-.le' arfifru nos şi bine, ca bi­serica noastră s’o înfiinţeze şi aslfd să adunăm fonduri mari, căci meri sunt şi trebuinţele de acuma pentru sate fără biserici, pentru sfinte lăcaşur, care se dărâmă, pentru bolnavi, cari tre­buise operaţi, pentru bătrânţ cari nu mai pot munci, pentru ccpii, cari f ămânzesc. Doar a* V m atâţia preoţi cu dragoste de neam, biserică şi tară, cari tiè putea să f:@ tocmai în primele râa- dunele ale acestei celei mai bune forme de ajutorare şi asis­tenţă.

Dr. Suciu Sibianu

In h eierea tratatului G erm ano-japonez

Miercuri a fost semnat la Berlin de către reprezentanţii Germaniei şi J ipontei, un text convenţional împotriva interna­ţionalei comuniste.

Convenţia are următorul cu* prins :

Guvernul Reichului şi guver­nul imperial al Japoniei, recu­noscând că scopul internaţio na’ei comuniste — Komintern, *— este de a desagrega şi oprima statele existente prin toate mij toacele pasibile :

— considerând că tolerarea unui amestec al Komint rn ului în afacerile interne ale naţiuni tor, compromite nu numai pacea internă şi buna stare socială, ci constitue o ameninţare a păcii mondiale :

— dorind să colaboreze in deaproape pentru a se apăra con r* uneltirilor comuniste, au căzut de acori şi au decis cele ce usmaază :

Art. 1. — Semnatarii se în voesc să se informeze reciproc asupra activităţii Internaţionalei comuniste, să delibereze asupra măsurilor de precautiune nece­sare şi să ex acute acasţe mă suri printr’o strânsă colaborare.

Art. 2. — Părfile contractante oor inuita împreună şi alte state a căror pace internă este a menintată de uneltirile suboer sioe ale Internaţionalei coma niste, să participe la această conuenfie sau sâ ia măsuri de apărare tn spiniul acestei con- oenţii.

Art. 3. — Textele german şi japonez ale acestéi convenţii a-i valoare de original penhu acea stă convenţie, care intră în vi­goare dela data semnării ei pe o durută de cinci an!.

înainte de expirarea acest ü termen, părţile contractante se vor înţelege asupra modului în vare îşi vor continua colaborarea

Cu prilejul semnèni de astăzi a convenţei contra Internaţio­nalei comuniste, împuterniciţii celor două state au căzut de a* cord şi asupra următoarelor puncte cuprinse îetr’un protocol suplimentar :

a) AutoritéţUe competente ele ce or două pâr}i contractante vor păşii a un contact strâns ói privire la schimbul de infor* maţii despre activitatea interna- Condei comuniste, cât şi în ce pftveşt? măsurile de lămurire şi de apărare împotriva Internaţio­nalei comuniste:,

b) Autorităţile competente ale celor două părţi contractante, *or lua în cadrul legilor în vi­goare, măsuri riguroase contra tituror ace ora cari, d rect sau indirect, atât îa interiorul ţării cât şi in străinătate, se pun în slujba Internaţionalei comuniste sau favorizează uneltirile ei sub­versive.

e) Pentru a înlesni colabora­rea autorităţilor competente ele înaltelor părţi contractante, aşa cum a fost ea prevăzută în pa* rugraful a), se va crea o corni* âiune permanentă. Această CO" misiune va examina şi delibera asupra măsurilor ulterioare ne­cesare pentru a co abate unel­tirile subversiăe ale Internatio­nale! comuniste.

In legăturâ cu acest acord, şeful serviciului de presă ger- mao, a declarat că semnarea a- cordului urmăreşte salvarea cul­turel şi civilizaţiei europene, a* firmând apoi că în cei de al şaptelea congres ai internaţio> oaie! a tre*a söu discutat planuri precise, Coifi urmăreau proclama• rta re public ei spaniole sovietice şi constituirea de guverne ae frontului popular şi în alte state.

După ştirile mai noi vor în• cheia îa curând conoenfii simb lare Italia, Ungaria, Austria şi Polon ia.

Nr. 94 1936 GAZETA TRANSILVANI® Pag*n* S

Buletinul PolitieiFurturi

la noaptea de 25—26 Noem- Irfe 1936, autori necunossuji au intrat prin spargere în locuinţi dlui Steinhardt Cheorghe din Stf. I. G. Duca Nr. 21, de unde

furat aibituri In valoare de 25 000 Lei.

In ziua de 26 Noembrie1936, autori necunoscuţi eu furat2 curcani din grădina D-lui Hâin- rich Hermán din Str. Iuliu Maniu.

R&zieIn noaptea de ,26— 27 Noem

brie a. c., organele politiei eu întreprins o razie în tot oraşul, cu care o:azîune s\ u arestat

număr de 38 indivizi, dintre tari uşii fără acte, iar alţii fără ocupaţie şi dubioşi. Urmează a se f ace verificarea la Biroul Fi elör pentru a se stabili câ)i din ceştie sunt urmăriţi»

U ltragiu Cu ocazia raziei din noaptea

ie 26—27 Noembrie a. c „ a fost legitimat, printre alţii D 1 Ciobo «ru Alecu din Str Pietroasă Nr. 7, are a ultragiat cu Insulte orga* iele poliţieneşti. Pentru aceste »pie I s ’a dresat proses ver ba: Şedere în judecată pentru ui- Iragiu,

Acc iden t hi ziua d « 26 noembrie a. c. tnducăiorul automobilului Nr.

Bv,, al cărui nume încă nu [fa stabilit, pe când mergea cu leză mare ipe Str. SI• Petru, a lovit pe sergeutui Nistor Ioan lia Reg. 2 Artilerie dû gardă pe id acesta traversă strada. Vtc Da s’a aies cu mei muite răni cop desiui de grave. A fast

aaset la spital şi lăsat ia do- ticiliu. Vinovat ar fi şoferul, car«

fost destui de atent la inter tcţia străzii.. Cazul se cerce* mL

Accident de muncăIo ziua de 26 Noembrie a. c, la orele 11,30, în ctdierul itru fabricat şuruburi, din in

{prinderile met lurg.ee Voi na- Iraşov, tânărul Ubelhirdt Ioan, etate 16 ani, a fost lovit de o

ir& de fier, dai care se fibricd iburiie, la timpul când acea> bară era mvârtitft de o maşină

în funcţiune de curent eiec*

stare gravă a fost internat spitalul Uh Mâaescu şi până

I prez -iii nu a putut fi âscuitat. tizul se cercete&zâ de biroul Idiciar.

IncendiuI In dimineaţa zilei de 28 No« brie a. c., pe la ora 5,30 a

èiicoit un mic incendiu la o vacă dela fabrica de Betum Asfalt* din Braşov, Calea Vic­ét, unde a ars mobilierul Iu

florilor. Focul a luat naştere îi o sobă din baracă şi a fost alizaî imediat de sect a de opieri. Pagubele sunt mici.

Convocare.[Societatea «Junilor Braşove­

ni* ţine adunare generală or* ră, Duminecă 6 Dec. *936.,

(a 3 p. m., in localul Şcoaiei nare Nr. 3 din Str. de mijloc,

\ordinea zilei fiind: |M>difiearea statutului.(Diverse.(Dacă la ora fixată nu se va şcuni numărul de membri conf. aiului, adunarea se amână ilrii ora 4 p,4m. In aceeaş zi,

se va tine cu orice număr.Com itetu l

662 1 —2

pin va cânta în re- 110 stiurantul »Ge*

îbeverem“ orchestra aprecia primeş Pusztai Bela

660 1— 1

Se caută un lăuâtuş-strun g ir bun cu practică. Do-

acestui post s i vor adresa ziar, 647 2 —2

ReligioaseIn ziua de 21 Noemvrie, săr>

bltoarea Intrarea Sn biserică, cer cui religios Nr. 1 al protopopi a* tutui Bran, s’a întrunit în şedinţă şi misiune religioasă în parohia Cristian, jud. Braşov.

Toti preoţii din cele 7 parohii ale cercului în frunte cu P, C. Sa V. Sioî canea, protopopul tractulu), au săvârşit sf. Liturghie în sobor, la care au asistat mul­ţime mare de credincioşi şi o s ­taşi ai Domnului din împreju rimi

Predici şi conferinţe foarte reuşite şi ascultate cu multă plăcere au rostit pr. Scurtu Râ ?• nov şi Gh. Coman-Ghimbav iar după masă la Vecernie pr. Alex. Fiorea Viăieni şi prot. V. Stol canea Zârneşti.

impresionante au fost răspun şurile liturgilce şi cele dela Ve cernie date de corul oastei Dom nulul din Zârneşti de sub con ducerea păr. protopop.

Când curenta distrugătoare tind să pătrundă în sufletul cu rat ai românismului nostru ere ftix», lupta misionară a preofimii, care este straja plină de nă­dejde a poporului este b neve nitâ şi ostenelile lor, să dea Domnul să fie încununate dc deplin succes.

Cor.

„t A R O P A“Str. H irsch er Nr. 11

Magazin de sticlărie şi Porcelanuri.

652 Telefon Nr. 965. 1 - 2

îlfl înrhmt Ul aPsrtamcn*Ud IttuUillul. constătător din4 camere, bucătărie şi toate de* oendintele, în clădirea nouă a Bisericii Sf. Nicolae, Piaţa Unirii 1

Informafiuni în cancelaria pa rochiaiă.

Consiliul paroehial.6*5 1 - 4

Cinema Capitol

ConvocareDomnii acţionari ai soc. en.

„ Industra Aurului* în Abrul s? convoacă prin aceasta la a Xfi-e adunare generală ordinară, care se va tine în ziua de 19 Dec m vrie 1936 la orele 10, iar în caz de neconstitu re în ziua de 30 Decemvrie 1936 ia orele 10 le sediul societăţii, cu următoarea

ORDINE DE ZI :

1 Desch.deree şl consttuiţes adunării generale.

2, Raportul Consiliului de ad ministretie şi a Comitetului de Cenzori, bilanţul amilului de gstiune 1955 şi hotărâre cu pri vire la profitul arăiat în el.

3. A decidă asupra întregirii locurilor vacante dn Consiliul de Adminntrfcti?«

4 A alege Comitetul de Cen zori pentru un period de 3 ani

5. Fixarea jetoaneior şi a di­urnelor.

6. Eventuale propuneri făcute în cadrai statutelor.

Abrud, la 24 Noemvrie 1936

Consiliu l d e Adm inistraţie

Notă : Actfuniie se vor dep'ine ’n senzut articolului 12 al stet aţe­lor ia cassa noastră şi ia toate băncile mebre ale .Solidarităţii"•

656 1— 1

Reparaţiuni de ceasornice, lucru conştiinţios şi

eftin la

R I LLceasornicar

Strada 1. G. Daca 17.657 1—3

începând de joi, rulează vese* iul f>lm

Sirley Tomple „Micul Rebel"

începând din 5 Decembrie ru* leeză marele şleg> r vienez

Steaua Noroculuicu Jan Kiepura

Primăria Municipiului Breşei

Hr. 28.141— 1936.Serv. economic.

PublicatiuneIn baza ordinalul Ministerului

de Interne No 30.190/1936 se aduce la cunoştinţa publică că conform ari. 4 ai legii modifica­toare a unor articole din legea regimului apelor, csre a foit pu biicată în Mon. Oi. Nf. 171 din27 Iulie 1934 ultimul te men pen­tru îndeplinirea procedurei de recunoaşterea folosinţelor de dfâ şi lue ârilor afißte in flintă i j d îa promulgării l^gis, expiră la 31 Decembrie 1936

In consecinţă facem aknţi pe locuitorii int.rfeSi|i că In C d z c ă au \or ere pâaă ia acest ter men recunoaşterea fo lo s ir ilo r or de apă ia sei viciile apelor

respectiv , vor fi decëziti din irepturi în conformitate cu de* Iziunea înaltei Curţi de Cas tic

şi Just )fe Nr. 551 dia 20/111/935.

Braşov, la 23 Noembrie 1936. Comisia Interimară,

preşedinte :Dr. T. Prişcu.

Secretar generai 634 1— 1 Dr. Virgil Voiau,

in conformitate cu ori g naiul. Expeditor: Reiner.

• Casa braşovea- nă de amanet

STR\DA BRVTIA.NU (fostă strada Spitalului) 19

icordă împrumuturi pe p reţioa ­se m ărfuri ş i hârti d e v a ­loare. 530 8—27

1— 2 camere, mobilate, lunar

?au anual cu folosinţă de baie, Livada Poştei Nr. 20 parter.

564 6 -0

08 în d iria t

Afentiune ! Afentiune !

InaugurareAducem la cunoştinţa onor. public, că am deschis

o sucursală a firmei „E L I M A* S. A. R., pe strada Regele Carot 19.

Nota specială a acestei Întreprinderi va fi organi­zarea unui m a g a z i n special de radio „ P H I L I P S “, care va avea un Radio-Service desăvârşit ş unde un expert M i n i w a 11 vă va sfătui în toate chestiunile de lămpi de radio.

Vă rugăm a vizita depozitul nostru, bine sortat în aparate de radio „Philips* şi asigurându-vă de un serviciu ireproşabil, vă stăm cu multă plăcere la dispoziţie

„E L I M A “ S. A. R.Depozit principal Str. Voevodul Mihai 24 Tel. 6-13

Sucursala Strada Regele Carol 19. Tel. 95.650 1 —2

c i n e m a . a s t r a *Azî şi în zilele următoare va rula cel msi mare film al sezo>

nulul 1936/37.

Moscova-ShanghaiViafa sbuciumată a unei femei in timpul groaziicef revo’ußf

din Rusia. O parte din film oetrecându!«e în cartierul Internafto iá i din Shangal cu POLA NEGRI, Gustav Diessl, Susi Sann er, W olf* gand Kepller.P rogram u l urm ător : P rogram u l urm ător :

Liane Haid

Să du te culci nesărntaiămere co mczícpla cu Ivan Petr , Theo Lîngen

Atenţiune ! Atenţiune !Peniruce să aşteptaţi până îa Crăciun, când deja

acum puteţi alege ceeece avefi lipsă.C andelabre şi aparate de lum inai în rate lunar?,

de câte Lei 48.Lăm pi p e n op tiere cu preturi de reclamă, în rate

lunare de Lei 20.F ie r d e călcat, e lec tric , marcă germană, în ra!e

lunare de Lei 34P lite pentru fiert, în rate ’unare de Lei 32.Vizitai depozitul nostru bogat asoitat, fără obllgaßa

de a cumpăra.Ceice se îngrijesc chiar de pe acum de darurile de

Crăciun, au cea mai mere alegere la

„ELI MA"S. A. de electricitate

Depozit principal: Str. Voevodul M hai Nr. 24. Telef.6—13 Sueursila : Str. Regele Carol Nr. 19. Telef. 95.

659 1— 2

g !

N e c o n d i ţ i o n a tsă vă convingeţi fpersonai, că o carne şi a rtico le de m ăcelărie, proaspete, bune şi curate, se capătă

numai în prăvălia

K O N Y Arefăcută din nou, complectată şi aranjată modern.

R v f l e A v Str. Hirscher 1. — Telefon 9-01 str. L u n g ă 93. — Telefon 902

628 5 - 5

•BERAR1A LUTHER28 Noemvrie a. c Serile de dans.

C n£ doreşte să şi petreacă bine într’un local frumos şi mo i«rn. la o aleasă muzică de Jazz. va cerceta aceste SER! de DANS şi va gusta delicioasa BE8E SPECIALA de TOAMNA.

Vinuri de palm i calitate din toate reg unile ţării. Excelenta bucătărie românească şi ge mană, cu

— X — preţuri m oderate. — x —S rviciu prompt şi conştiincios.

DANS : J jie, Sâ o bata, Dumineca şi in toate serbltorlle.65 1 - 1

Gheorghe SommerburgerStrada Iul iu Maniu Nr. 86

Şi Strada Calea Victoriei Nr 65

D epozit de geamuri. Ram e pentru tablouri şi oglinzi._ , ,

in atelierul mm de croitoriese execută tot felul de haine civile şi militare (reverenzi pentru preoţi, robe pentru magistraţi etc) după cele mai

nouî cunoştinţe din domeniul A R T E I C R O I T O R I E I —

Rog. ontr, client- !ă sc-mi dea preţiosul concurs.Cu deosebită stimă

PETRU STOICADiplomat şi medaliat îs! Aeed y miei ronrâne de croitorie

d n Bucureşti101 Braşov Str R ege le C a ro l N r 25 et 1 1— 0

tO« 4 OAZET* TRANSILVANIEI Ni, Q4 *W6

Acţiunea „Frontului Românesc44

Şedinţa Delegaţiei PermanenteIn şedinfa de Joi seara a Delegaţiei Permanente a »Front.

Rom/*Braşov, presidaiă de d-1 Dr. Voicu Niţescu, s'a fixat pro Uraniul şedinţei Comitetului Judeţeen, cere a avut loc a doua zl S'a mai lămurit şi modul de propagandă, care trebuie făcut la oraş ş! sate fn contra mişcării comuniste de cătră unii agenţi pro vocători, cari se folosesc în acţiunea lor subversivă de nemultu miriie produse de actuala guvernare.

Au mai fest primiţi mei irul|i membrii noui in organizaţia Front Rom , între ceri d*nii avoc&ti Dr. /. Hozan (Braşov) şi Dr. Aldeş {Zârneşti),

Şedinţa Comitetuluijudeţean - Braşov

Eri, Vineri, la orele 10 a. m a avut loc şedinţa comitetului Judeţean-Braşov Ia »Frontului Românesc“, sub conducerea d-lui preşedinte al organizaţiei, dr. Voicu Niţescu.

Intelectuali din oraş şi delegaţioi satelor împreună cu şefii de sectoare şi preşedinţii organiza­ţ ilo r comunale, s’au întrunit, în număr de peste 1 50, în sala Tran­silvania, unde a avut loc aduna­rea,pentru ca să ia cunoştinţă de mersul mişcării, pentru izbândi* rea căreia s’au înscris în »Fron­tul Românesc“.

Râvna şi entuziasmul, cu care au fost urmărite cuvintele ros­tite din acest prilej, au făcut do* vada conştiinţei, cu care ostaşii Wrontului înţeleg să*şi facă da* toria de luptători pentru ridica­rea şi punerea în drepturile sale a neamului românesc.

Au fost momente de înălţare sufletească, pătrunse de entuzi­asmul în atmosfera căruia fâifăe maiestos steagul Frontului Ro­mânesc.

Urale puternice şi dese între­ruperi de aprobare în decursul ▼orbirilor rostite, au subliniat le* gătura . puternică şi intimitatea care împreună inimile conducă­torilor cu ale oastei de dreptate românească.

Decursu l şedinţei

Intrarea în sală a d-lui dr. Voicu Niţescu, însoţit de mem­brii delegaţiei permanente, a fost un impresionant prilej al entu­ziasmului şi devotamentului, cu care luptătorii Frontului Româ jiesc îşi onorează pe conducă lori. Urale nesfârşite şi strigăte îde »Trăiască“ au vestit momen­tul şi au însoţit pe d-1 preşe­dinte până la masa presidenţială.

Făcându-se apoi verificarea listei celor prezenţi, de către d-1V Branisce, secretarul general a l organizaţiei, se constată că sunt[reprezentate 43 organizaţii comunale.

D-1 preşedinte dr. V. Niţescu salută pe cei prezenţi şi după ce declară adunarea deschisă, parentează memoria membrilor decedaţi ai organizaţiei Frontu tui : V. Popp Rogoz-Breşov ; D. Câmpeanu Cristian şi M. Lupoiu- Buzăul Ardelean.

D-1 secretar general V Bra- nisce citeşte raportul asupra ac­tivităţii dela ultima sa întrunire a Comitetului judeţean, care este acceptat cu unanimitate.

E xp ozeu l d lui Voicu N iţescu

In aplauzele mulţimii ia apoi cuvântul -dl preşedinte dr. V, N ife icv , care face un amănunţit şi succint expozeu, de două ore, al actualei situaţii politice interne şi externe, care a fost primit cu aplauze şi aprobări unanime.

Din cauza lipsei de spaţiu, vom da mai pe larg acest ex pozeu în numărul viitor al zia­rului.

D e lega ţia perm anentă

S’a dat apoi cetire listei mera brilor Delege ţiei Permanente complettitè pr n mai multe cop* ţări de membri. Iată această listă :

Biroul : D l Voicu Mţeseu pre $eum t, G, Cuteanu vice- preşe

dinte, V. Branisce secretar ge­neral, Dr. P . Debu casier general.

Membrii : Dr. Cornel Voicu, Gheorghe Roşculeţ, Dr. Aurel Stoian, Ioan Roita, Ioen Bretea, Romulus Ardelean. Dr. E. Arsu, Ioan Murăroiu, preot N. Furrlcë, preot G. Constantin, preot Fio rea*Vlădeni, Dr. Muntean, Dr. Lemepy

D na Elena Sëbadeanu, repre­zentanta secţiei femenine a Fr. Româaesc Braşov; d-nii D. A. Oancea, C. Odor şi I. Renghet de?egf ţ i secţiei tinerimei a Fr. Românesc.

Telegram a d-lui Vaida- V oevod .

S’a primit cu însufleţire trimi­terea unei telegrame omagiale conducătorului suprem al Front Rom. Dr. Alexandru Vaida>Voe vod, prin care comitetul jude*

ţean ii asigură de tot devota­mentul şi încrederea, urmându>l neclintit In acţiunea sa de re* deşteptare naţională şi de aşe­zare a poporului românesc in drepturile fireşti, adecă: România a Românilor de sânge.

După aceste a adunarea a luat sfârşit, cântându se de cStră toţi imnul »Deşteaptă-te Române".

Activitatea „Frontnlni Româ­nesc“ la jad. Caraş

Ni se scrie :Or a vi ta. — In vederea orga­

nizării tineretului pe Valea Al* maţului d-1 Damaschin Ţuneo, avocat şf preşedintele tineretului din judeţ, însoţit de d nii Nico- lae Crâciunel, avocat, llie Ursu Creangă, şef al sectorului Pri- gor şt Uilă Drâgilâ, au vizitat următoarele comune din plasa Bozovici : Priiipef, Rudaria, Bă­nia, Glrbovăt, Lâpuşnic, Daibo şet, Moceriş şi Bozovici.

In unele comune au avut loc şedinţe a organizaţiilor corau nale, In altele adunări, In altele simple consfătuiri cu fruntaşii locali.

Credinţa in biruinţa românis* mulul, in scăparea de sub dom­nia partidelor se manifestă la toti oamenii de bine. fie că sunt încadraţi in «Frontul Românesc* fie că nu. Toţi au încredere în marele nostru conducător Dr, Al. Vaida Voevod.

încrederea in forţele neemti lui începe să se manifeste din ce la ce mai viu.

Coresp.

WSrn Unirii Io [ g iS’au luat măsuri ca ziua

Decemvrie, această sfântă zi a român'smului, s i fie sărbătorită In întreaga ţ&ră, şi în special în Capitală, într’un cadru, care săi de a toată amploarea cuvenită,

In capitală, la orele 9 dimi­neaţa delegaţiile de páriámén teri ai Jugoslaviei şi Cehoslo vaciei vor depune coroane pe mormântul Eroului Necunoscut

La ora 930 va avea loc Te- De ü mul la fosta biserică rusea­scă, pentru aniversarea zilei de naştere a M. S. Regelui Petru II al Iugoslaviei.

La ora 103ü se va face inau­gurarea Arcului de Triumf, în prezenta M, Sate Regelui.

La ora 11 se va ţine şedinţa solemnă a Corpurilor Legiui­toare, la Cameră, unde vor vorbi preşedinţii Corpurilor Legiuitoa­re româneşti, guvernil, preşe­dinţii Corpurilor Legiuitoare C e­hoslovac şi Iugoslav.

La ora 12 va avea loc dineul la ministerul de externe, urmat de marea recepţie.

La 2 Decemvrie, între orele10 — 12 se va fuce vizitarea orsşuiur, orginizetă de Oficiul National de Turism.

La ora 13.15 Dejun oferit de- legaţiunilor Iugoslavă şi Ccho* slovacă de preşedinţii senatului şi Camerei.

La ora 17 Fundaţiile Regale, la Ateneu, concert dat de or­chestra filarmonică cu concursul maestrului Enescu.

La ora 22 va avea loc plece - rea Ia Cluj.

Centrul culminant al tuturor manifestatiunilor entirevizioniste în marea zi a mobilizării sufle­teşti a neamurilor va avea loc la »Ateneul Român“, se va răs­punde hotărât şi energic pro vocaţiunilor rev!z?oniste.

Memorabila şedinţă va fi pre* zi da te şi binecuvântată de 1. P. S. Patriarhul României dr. Miron Criste a, ale cérui cuvinte sacra mentale vor constitui sentinţa istorică a întregului neam româ nesc, gata de orice jeitfă pentru apărarea patrimoniului strămo­şesc.

V izita parlam entarilor streini

de 1 Partic ipă ş i Franţa la se r­bările d e la l D ecem vrie. Afară de parlamentarii ceho

slovaci şi jngoslavi, va sosi în ţară, spre a lua parte la festi vităţile delà 1 Decemvrie, o de* legaţie de ofiţeri de stat major francezi, în frunte cu generalul Mittelhauser, reprezentând er mata franceză.

Această participare ere o deo­sebită importantă în împrejură­rile actuale.

Cum sporesc najional-jărănişfii

Ziarul »Ogorul“ , oficiosul na­tional ţărăniştilor din Constanta, publică lista nouilor [înscrişi în partidul national ţărănesc. Iată-i:

Adolf Sch*pira, Cheis Gol denkatz, Jeni Gdldenkatz, Augus tln Stnol r^k Iulius Smolarek, Varton K. Karachian, lacob Ba- iangl, I. Ştefanof, Dicran Mina­şi an, Bedros G. Capriel. Ca- preiian C. Cheron, AMein Mu* solog, Gr. H m rs, Mutachino Moscu şi alţii.

După cum vede)i, toti sunt neaoşi »ţărani* român), deci stâlpi ai statului »ţărănesc*, vi* sat de d l ion Mh^iache.

ConvocareD nii membri ai Ligii Culta•

rale secţia Braşov sunt convo­caţi la liceul »Dr. I. Meşotă* Luni, 50 Noembrie, orele 6 p. m. pentru dările de seamă şi ale­gerea noutui comitet.

In caz de nelntrunire a numă­rului prevăzut de statute, adu narea se amână pentru Luni, 7 Decembrie orele 6 p. m.

Aducem la cunoştinţă tuturor rudeniilor, priet? niior şi cucos cujiior parastasul de 6 luni ai neuitatului nostru soţ şi tată f Ioan Munteanu, care ere ioc mâne, Duminecă, în 29 No­emvrie, ia ora 11, în cimiterul din Groaveri. 661 1— 1

Politica alandala a colonizărilorBucuroşii. — La Cameră şi Senat continuă discuţia la Mesaj £In şedinţa de Joi a Camere), deputatul Giurescu a interpre*

tet pe miniştrii ai externelor, internelor şi agriculturii asupra poli* ticii guvernului în ce priveşte colonizarea românilor de peste hotare.

Dece s’a interzis intrarea tn ţară a românilor macedoneni cari reprezintă una din ramurile înzestrate ele naţiei?

D ece nu reacţionează guvernul împotriva prigoanei la care sunt supuşi românii din Uogaris.

După o ştire oficioasă, guvernul a luat măsura să colonizeze pe românii din Cehoslovacia, cere se bucură de un regim ome­nesc, şi nu se gândeşte la românii din sudul Dunării, gata să fie extermine ti din cauza tragicului în care-i pune o viaţă de teroare.

Dece se caută a se coloniza cadrilnterul cu bucovineni, când se simte şi mei mult nevoia românizării Bucovinei ?

S’au asociat la această interpretare d nii N. Robu, T. Berbe* rian, Al. Procopovici şi Hantiu.

Alianţa polonă-românăVarşovia, — La dineul oferit alaltăeri de către ministrul de ex~

terne al Poloniei d-1 Beck in onoarea ministrului nostru de externe Victor Antonescu, d l Beck a rostit o cuvântare spund între altele.

»Vizitele la Varşovia ale membrilor guvernului M. S. Regelui României suni totdeauna un eveniment salutat cu satisfactiune atât de guvernul polonez, cât şi de opinia publică întreagă, care acordă aceiaşi însemnătate colaborării strânse între cele două ţări ah noastre.

»Să-mi fie îngăduit a sublinia că, după conversaţiile pe cere am avut prilejul să le urmez cu d. ministru Antonescu cu ocazia ultimei Adunări a Societăţii Naţiunilor, la Geneva, sunt cu deose­bire fericit să i pot primi la Varşovia şl să continui discutiunile mele cu d-ss, căci, după părerea guvernului meu, momentul actuaf mai degrabă decât oricare altul, vădeşte dreptul acestor acorduri constructive, şi pozitive, în numărul cărora trebue să fie soco'ită tn prim ul rând alianţa rom âno-polonă

Bucureşti.— D. I. StSnesca, titularul cabinetului Vii, a în cheiat ordonanţa definitivă în afacerea Skoda.

Menţinând acuzetüie pentru ceri d. Rjmuius Boilă este trimis în judecetă, ordonanţa definitivă păstrează con aluziunile rechizito­riului definitiv. D. R. Boilă are in sarcina sa vina \àe a fi inter» venit intereset pentru perfectarea celor două contructe de arma* ment ale uzinei Skoda, precum şi cele încheiate cu soc. danezi Pilsen, Winter şi Minimax.

Ceilalţi trei inculpaţi, Iulius Alvini, col. C. Georgescu şi col Anton Popesc», sunt învinuiţi de trafic de inf uenţă. »

Este scos din cauză, în desacord cu concluziile Rechizitoriu* lu?, av. S. Rapaport. Dosarul a fost înaintat parchetului general

Mormaţiif Dr. V io re l Popescu . O

forţă de muncă în plină putere a stins moartea, prin încetarea din via)ă a dr. lui Viorel Popi seu. Cei cti i au cunoscut atât în tim­pul războiului câi şi după aceea, în calitatea de inspector sani tar al Oltenie), au admirat în calităţile decedatului pe omul conştient de îndatoririle sale.

S’a stins in etete de 50 ani, lăsând simţite regrete îa inimile prietenilor şi cunoscuţilor.

Transmitem f miliei îndurerate sentimentele noastre de durere.

•

Şedinţă festivă. Liceul An* drei Şaguna îşi comemorează patrona), Luni 50 Noemvrie c. tn saia liceului, la ora 6 p. m. cu următorul program :

Către Maria Prea Curată, cor mixt ; Cuvânt de pomenire de părintele Ioan Brânzea ; Im nul lui Andrei Ş guna, cor mixt; Graiul neamului, cor mixt, diri­jate de d 1 prof. N. Oancea ; Orchestra de acordeoane ; Or­chestra simfonică a liceului ; Solo pian : N. Pisoi cl. Il A ; Fanfara liceului, sub conducerea d lui M. Reebciuc.

Intrarea liberă.

Membrii Ualunei foştilor vo­luntari români din Braşov Scheiu şi Braşovul*vechiu sunt rugaft a participa la Serbarea Unirii, care va avea loc Marţi, la 1 Decem­vrie Í936, ora 10.

Adunarea şi plecarea din Plata Unirii (Prundului) cu drapelul la orele 10. Comitetul.•

Societatea »A rm on ia “ din Braşov-Scheiu încunoştiinteazâ pe onor membrii, că şi a muiat sediul în s!r. Prundului No. 17.

Reprimarea speculei ilicite

Regiunea X Industrială Bra« şov ne trimite spre publicare ur* mătorui comunicat :

Ministerul Industriei şi Co* merjului a întreprins o acţiune, care are ca s:op în frânarea reprimarea speculei ilicite, h obiect3 de primă, imediată şi generală necesitate, oprind vân* zătorli să ridice preţurile ariico* lelor, în cazuri nejustificate, şi pedepsind pe contravenienţi.

Astfel, nici fabricele nu pot si ridice p reţu ri numai dacă aceste ; preţuri se urcă, din cauza ur­cării alimentelor ce compun pre» tui de cost al fabriceior.

Ce ret ta? ea dacă preţul de vânzare al produselor fabrice« lor, majorat, e&tâ in raport cu urcarea acslor elemente, adică, dacă fabricele pot mări sau nu acest pre), cade in sarcina Re* g unilor industriale, respective & altor Servicii de control deslg> nate prin legea speculei.

Controlul preţurilor nu se poale executa repede şi cu cea mai mare eficacitatef numai în ca> zul, când şi publicul consuma­tor va da concursul său.

Ca urmere Regiunea X Indus* trială din Braşov Str. Titu Maio* rescu No. 7, roagă pe toti aceia, cari pot semnala in judeţele Braşov, Treiscaune, Odorhei, Mureş şi Ciuc, vre-o urcare de preturi de produse, începând dela data de 26 Septemvrie, û binevoiască a aviza aceste ur* cări de preţuri prinţr-o scrisoare simplă, adresată Regiunei.

2 camere, bucătărie, Horia 13.

»il MKJiMWaL.1,11-LHÜM

Tipografia »Astra* Braşov. — Editura »Tipografiei Victor Branisce Braşov* Redactor-şei şi girant: Victor Branisce.