Cheile Nerei 1.docx

2
Cheile Nerei Cheile Nerei sunt situate în sud- vestul ţării, în Munţii Banatului, pe teritoriul judeţului Caraş-Severin. Sunt tăiate în calcarele ariei cutate Reşiţa- Moldova Nouă, reprezentând practic limita dintre Munţii Aninei (situaţi la nord) şi Munţii Locvei (situaţi la sud) Cheile Nerei sunt accesibile din localitatea Şopotu Nou (cca. 22 de km de Bozovici) sau din localitatea Sasca Română (cca. 31 km de Oraviţa). Nera (numită de localnici Neargăn sau Nergana) se formează din mai multe pâraie pe platoul înierbat al Semenicului şi coboară încet spre Ţara Almăjului, unde devine un râu leneş şi mâlos de câmpie. În aval de Şopotu Nou (200 m altit.) Nera întâlneşte impunătoarea masă de calcare ale ariei cutate Reşiţa-Moldova Nouă, loc în care îşi schimbă brusc direcţia, cotind spre nord-vest şi tăindu-şi cheile fntastice pe o lungime de 19 km. Clima moderată a cheilor Nerei, cu vădite influenţe submediteraneene, a jucat un rol important asupra vegetaţiei. Astfel, pădurile din chei sunt alcătuite în principal din fag, alături de care apar însă şi alte specii, precum: ulm, carpen, frasin, jugastru, gârniţă, gorun, cărpiniţă, cer, arţar, paltin, specii de plop şi de tei, cireş sălbatic, vişin, măr şi păr. Arbuştii sunt reprezentaţi cu precădere în partea inferioară, unde găsim liliac, scumpie, sânger, corn, alun, călin, trandafir sălbatic ş.a. Curpenul şi iedera contribuie în multe locuri la formarea unor hăţişuri greu de străbătut, iar pe malurile râului cresc sălcii şi arini negri. Apele Nerei sunt bogate în peşti, între care se regăsesc: scobarul, cleanul, zglăvoaca, moioaga ş.a. Cel mai importantă specie este însă fâsa mare (Cobitis elongata), relict preglaciar, peşte declarat monument al naturii, răspândit în ţara noastră numai pe cursul mijlociu al Nerei şi pe afluenţii din acest sector. De asemenea, apele Nerei găzduiesc numeroase specii de gastropode.

Transcript of Cheile Nerei 1.docx

Cheile Nerei Cheile Nerei sunt situate n sud-vestul rii, n Munii Banatului, pe teritoriul judeului Cara-Severin. Sunt tiate n calcarele ariei cutate Reia-Moldova Nou, reprezentnd practic limita dintre Munii Aninei (situai la nord) i Munii Locvei (situai la sud)

Cheile Nerei sunt accesibile din localitatea opotu Nou (cca. 22 de km de Bozovici) sau din localitatea Sasca Romn (cca. 31 km deOravia). Nera (numit de localnici Neargn sau Nergana) se formeaz din mai multe praie pe platoul nierbat al Semenicului i coboar ncet spre ara Almjului, unde devine un ru lene i mlos de cmpie. n aval de opotu Nou (200 m altit.) Nera ntlnete impuntoarea mas de calcare ale ariei cutate Reia-Moldova Nou, loc n care i schimb brusc direcia, cotind spre nord-vest i tindu-i cheile fntastice pe o lungime de 19 km. Clima moderat a cheilor Nerei, cu vdite influene submediteraneene, a jucat un rol important asupra vegetaiei. Astfel, pdurile din chei sunt alctuite n principal din fag, alturi de care apar ns i alte specii, precum: ulm, carpen, frasin, jugastru, grni, gorun, crpini, cer, arar, paltin, specii de plop i de tei, cire slbatic, viin, mr i pr. Arbutii sunt reprezentai cu precdere n partea inferioar, unde gsim liliac, scumpie, snger, corn, alun, clin, trandafir slbatic .a. Curpenul i iedera contribuie n multe locuri la formarea unor hiuri greu de strbtut, iar pe malurile rului cresc slcii i arini negri. Apele Nerei sunt bogate n peti, ntre care se regsesc: scobarul, cleanul, zglvoaca, moioaga .a. Cel mai important specie este ns fsa mare (Cobitis elongata), relict preglaciar, pete declarat monument al naturii, rspndit n ara noastr numai pe cursul mijlociu al Nerei i pe afluenii din acest sector.De asemenea, apele Nerei gzduiesc numeroase specii de gastropode. Atmosfera de o perfect limpezime, ploile destul de rare, debitul sczut al apelor de la suprafa i din subteran, temperatura plcut ziua i noaptea, culorile nentrecute ale vegetaiei, iat tot attea motive care fac din toamn anotimpul ideal! Iarna, cnd nu este zpad, parcurgerea Cheilor Nerei este posibil. Cderile mari de zpad fac ns inaccesibile splendorile Cheilor Nerei i comorile din peteri.