CETATEA CULTURAL A · Inaziava (celslav mai important adstrat din-tre toateate cau fost),...

CETATEA CULTURAL�A

Revist�a de literatur�a, critic�a literar�a, istorie, art�a �si atitudine

Seria a IV � a, an XIV, NR. 14 (112), noiembrie 2013, Cluj-Napoca

COLEGIUL DE REDAC�TIE:

Dan BRUDA�SCU (redactor �sef)Miron SCOROBETE (redactor-�sef adjunct)

Ion CRISTOFOR (secretar general de redac�tie)Designer: Andrei ALECU

Redac�tie: Cluj-Napoca, Str. Vasile P�arvan nr.2

Tel/fax. 0264-440539;

0264-595309; 595322

e-mail: [email protected]

[email protected]

http://cetateaculturala.wordpress.com

Editare:SC Sedan �si Casa de Cultur�a a Municipiului Cluj-Napoca

Sunt luate ��n considerare numai materialele

expediate ��n format electronic.cu diacritice

Corectura nu se face la redac�tie

IMPORTANT:

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridic�a pentru

con�tinutul articolului apar�tine autorului. De asemenea,

��n cazul unor agen�tii de pres�a, pagini de internet �si

personalit�a�ti citate, responsabilitatea juridic�a le apar�tine.

Editat ��n Rom�ania. Nici o parte din aceast�a lucrare nu poate

� reprodus�a sub nici o form�a, prin nici un mijloc mecanic sau electronic,

sau stocat�a ��ntr-o baz�a de date, f�ar�a acordul prealabil, ��n scris, al autorului.

CuprinsMiron SCOROBETE.......POARTA SPRE CEL�ALALT T�AR�AM 9

Ionu�t �TENE.......O CARTE CARE CLARIFIC�A �STIIN�TIFIC CONTINUITATEA ROM�ANILOR DIN

ARDEAL: "DIN M�AINILE VALAHILOR SCHISMATICI� DE ACAD. IOAN AUREL POP 12

Nicolae DUMBR�AVESCU.......O OD�A INEDIT�A DEDICAT�A PREFECTULUI PA�SOPTIST Vasile Mol-

dovan 29

Gabriela LEOVEANU.......�INV�A�T�AND DIN ISTORIA OMENIRII 32

Isabela VASILIU-SCRABA.......MOARTEA MARTIRIC�A A P�ARINTELUI ARSENIE BOCA (29 sept.

1910-28 nov. 1989) 36

GLORIA �SI DEC�ADEREA ANEI PAUKER 39

Gabriel DRAGNEA.......�INTRE DATORIE MORAL�A �SI SURS�A DE EXISTEN�T�A 43

Constantin NOICA.......FIIN�TA ROM�ANEASC�A �SI LIMBA LATIN�A 48

NU CRED C�A E O COINCIDEN�T�A 59

Anda SILEA.......PESIMISMUL EDITORIALISTULUI O. Paler 61

SABINA MARCU.......MELANJUL PARADIGMELOR LITERARE MODERNE �IN SCRIITURA LUI

GEORGE B�AL�AI�T�A 63

Dr. Dan BRUDA�SCU.......VASILE FANACHE A PLECAT LA CERURI 66

Alexandru JURCAN.......MIROSUL DULCEAG AL SUFLETULUI 67

Ionu�t BUDA.......DE CE AI MAI VENIT, IISUSE? 68

Veturia O. GOGA.......JURNAL DE SPIOAN�A?(III).31936 72

Dr. Dan BRUDA�SCU.......NOI ECOURI DIN VREMURI DE DEMULT 92

�Stefania OPROESCU.......POEME 93

AUREL M. BURICEA.......POEME 94

Dana DEAC.......POEME 95

Al. Florin �TENE.......POEME 96

Geta M�ANIL�A........POEME 96

Titina Nica �TENE.......POEME 97

Mihaela AIONESEI.......POEME 98

Sebastian GOLOMOZ.......POEME 99

RODIAN DR�AGOI.......POEME 100

Ion MARIA.......POEME 101

Geo G�ALETARU.......POEME 101

Daniel D�AIAN.......POEME 102

C�alin POP.......POEME 104

Doina CHERECHE�S.......POEME 105

Lucian GRUIA.......Theodor DAMIAN � APOFAZE 105

Dr. Dorel SCHOR.......Luiza CALA SFIDEAZ�A CONVEN�TIILE 107

Liviu COM�SIA.......RITMURILE CULORII 108

�Stefan DANCIU.......TORA 109

3

4

M�ad�alina DAVIDSOHN.......OMUL CEL MAI FERICIT 111

Viorica WEISSMAN.......POTECA DINTRE VIA�T�A �SI MOARTE 115

Petru-Ioan G�ARDA.......VINUL �IN EPIGRAME 116

Constantin MUSTA�T�A.......PERSONALIT�A�TI ALE SPA�TIULUI ARDELEAN 118

dr. Adrian BOTEZ........DOI FRA�TI-POE�TI 121

Radu COM�ANESCU.......EU, ICEBERGUL! 128

Dr. Dan BRUDA�SCU.......NOTE DE LECTUR�A 131

Lucre�tia BERZINTU .......Adolescenta pakistanez�a, Malala Yousafzai, a fost ��mpu�scat�a ��n cap de talibani

pentru c�a a luptat pentru dreptul fetelor de a merge la �scoal�a 133

www.cetateaculturala.wordpress.com

5

DRAG�A DOMNULE DAN BRUDA�SCU,Bunul Dumnezeu mi-a d�aruit o via�t�a pal-

pitatant�a, dens�a, cu suferin�ti �si ��mpliniri multpeste ceea ce le este h�ar�azit muritorilor de r�and,poate cel mai important�a dintre toate �ind��ndatorarea cu un ideal na�tional �si cu putereade a-l ��nf�aptui.

Am fost "ales�, ��nc�a de pe b�ancile facult�a�tii,s�a-i preiau, de timpuriu, mentorului meu, Cor-nel Irimie, cov�ar�sitoarea povar�a de a-i conti-nua (dup�a numai cinci ani de la fundarea sa),opera vie�tii Lui (devenit�a �si a mea), de con-tinuare/dezvoltare conceptual-tematic�a, pe cutotul alte baze (evolu�and de la cele etnogra�ce- inalienabile, la vremea sa, la cele etnologice�si antropologice � imperative, ��n noile condi�tiiideologice �si �stiin�ti�ce, de dup�a 1990, de la pre-zentarea descriptiv-obiectual�a �si analitic�a, lainterpretarea fenomenologic�a �si sintez�a inter-disciplinar�a), a complexei fenomenologii etno-cultural-istorice circumscris�a conceptului fun-damental de "civiliza�tie popular�a�.

Provocarea a fost una extraordinar�a,din momentul ��n care am ��n�teles c�a menireagenera�tiei mele devenea, ��n noile circumstan�tena�tionale �si europene, aceea de a dep�a�si mo-mentul (vetust, ��nc�a din perioada interbelic�a,gra�tie metodei monogra�ce �si investiga- �tiilormul�tidisciplinare ale "�Scolii sociologice de laBucure�sti�) ilustr�arii - ��n primul muzeu specia-lizat tematic, din Europa (pe crea�tia tehnic�apopular�a) - nu doar numai a morfologiei �si ti-pologiilor civiliza�tiei �t�ar�ane�sti, ci mai ales, astructurilor economice (�si tehnice), sociale �siculturale ale acesteia, ��n devenirea lor istoric�a,mul�timilenar�a!

Trei mari savan�ti ai lumii "m-au a�sezattemeinic ��n brazd�a�, orient�andu-m�a, ��nc�a dinprimii ani ai uceniciei, pe f�aga�sul - unicul,de altfel, duc�ator la atingerea scopului �si lao izb�and�a greu acceptat�a de arheologii, isto-ricii, etnogra�i �si sociologii rom�ani, tributarivechilor "cli�see�, metode �si viziuni cu privire la"Tradi�tie�, la "Identitate� �si la "Autohtonism�

versus "Universalism� (a se vedea controversadintre "conservatori� �si "moderni�sti�, veche ��nCultura �si �Stiin�ta rom�aneasc�a de peste 150 ani!

Ace�stia au fost, ��n ordinea ��nt�alnirii melecu operele lor: George V�alsan (autorul ��nt�aiiscrieri despre "noua �stiin�t�a, "Etnogra�a� - pecare o de�nea, genial, la 1927, drept " ��ns�a�siistoria culturii, ��n�teleas�a evolutiv�!), GrigoreAntipa - cel mai ilustru �si ��nainte merg�ator,��n deslu�sirea scopului "modern� al institu�tieimuzeale, dintre to�ti muzeologii europeni (carea�rma, ��ntr-o premier�a mondial�a, c�a �Scopulunui muzeu nu sunt colec�tiile sale, oricari ar� acestea. Adev�aratul scop este �Stiin�ta, Cul-tura, Educa�tia�!) �si ultimul, dar cel dint�ai caimportan�t�a pentru adoptarea unei noi viziuni�stiin�ti�ce (cea diacronic�a) �si a unei noi me-tode de ivestiga�tii (cea interdisciplinar�a), FranzBoas, p�arintele Antropologiei, ca �stiin�t�a de sin-tez�a cultural-istoric�a - cel care a atras aten�tia,tuturor cercet�atorilor istorici �si etnologi, c�a"pentru un cercet�ator nu este important s�a �stiecum sunt lucrurile, ci cum au devenit ceea cesunt�!Odatr�a l�amurite c�aile ("methodos � cale),

care conduc spre o nou�a ��n�telegere pri-vind adev�arata istorie a civiliza�tiei popu-lare rom�ane�sti, de esen�t�a tradi�tionalist�a, am��nceput o cercetare sisi�c�a, care a duratpeste 48 ani, const�and din investigarea suc-cesiv�a �si interdisciplinar�a a tuturor straturi-lor istorice �si axiologice, ale procesului de"f�aurire a civiliza�tiei populare rom�ane�sti� (con-form paradigmelor �stiin�ti�ce ale lui V. Gor-don Childe �si Arnold Toynbe), de-alungul uneiistorii mul�timilenare a continuit�a�tii factorilorautohtoni din spa�tiul carpato-ponto-dun�arean,dar �si ��nt�alnirilor/interferen�telor con�un�telor/in�uen�telor �si sicretismelor culturale cu at�at denumeroasele popoare, popula�tii, administra�tiiimperiale sau monarhice, coloniz�ari �si modi-�c�ari ale formelor de existen�t�a statal�a, indiscu-tabil, una dintre cele mai vechi �si bogate culturieuropene.


6

Mai bine de patru decenii �si jum�atate,am continuat, tenace, efortul de cerectare�stiin�ti�c�a interdisciplinar�a � absolut indis-pensabil�a - pentru conceperea, ab nuovo, aproiectului tematic abgradat al Muzeului ��naer liber din Dumbrava Sibiului (ini�tiat deCornel Irimie, cu sprijinul ��ntregii ob�sti aetnogra�lor �si muzeogra�lor rom�ani, dreptun Muzeu al Tehnicii Populare, �si recon-ceput de mine, ��n perioada anilor 1980 �1990, ca un Muzeu al Civiliza�tiei PopulareTradi�tionale Rom�ane�sti), aceasta �ind cea maifascinant�a aventur�a a cunoa�sterii �stiin�ti�ce pri-vind formarea/aglutinarea/evolu�tia/struc- tu-rarea �si restructurarea, ��n mereu re��nnoitelesinteze mul�ticulturale, a civiliza�tiilor din acestspa�tiu geo-etno-istoric, spa�tiul etno-genetic alpoporului rom�an..Am ��nceput cu investigarea orizontului �si ar-

tefactelor arhetipal-culturale ale civiliza�tieipreistorice, matriciale (neolitic�a) �si am con-tinuat cu cele ale civiliza�tiei indo-europene,traco-geto-dacice, de substrat etnogenetic, in-tegrat�a la r�andul ei ��n monumentala sintez�acultural�a, de extensie euopean�a, adev�aratulstrat cultural etno-gen, care a fost civiliza�tiadaco-roman�a, diluat�a �si regresat�a, ��n timpil"mileniului migra�tiilor�, ��n formele arhaice, in-voluate, ale civiliza�tiei tributale (impus�a detoate popoarele c�al�are�te care au b�antuit, peaici, ��ntre veacurile IV �si XIII, autohtonilor.Invazia slav�a (cel mai important adstrat din-

tre toate c�ate au fost), de la sf�ar�situl secolu-lui al VI-lea, a condus la formarea unei noisinteze etno-culturale, ��n interiorul procesuluide asimilare a popula�tiilor slave, corespondent�aciviliza�tiei proto-rom�ano-slave, ��ntre veacurileVII �si IX (��n care se structureaz�a, ��n forme cla-sice, de esen�t�a comunitar-ob�steasc�a, remanentep�an�a ��n secolul al XIX, civiliza�tia arhetipal�a�t�ar�aneasc�a, care a durat, absolut uimitor, p�an�a��n a doua jum�atate a secolului XIX.Urmatoarea sintez�a cultural�a, de factur�a

general-european�a �si avnd, ��n esen�t�a, un ca-

racter eucronic (cu toat�a catacronia proceselorculturale), s-a produs - cu diferen�tiei cronolo-gice importante, ��ntre difereitele regiuni isto-rice ale Rom�aniei - la nivelul ��ntregii societ�a�ti�si civiliza�tii rom�ane�sti, cu ��ncepere din secolulal XII-lea, const�and din formarea civiliza�tieifeudale, clericale �si laice, ��n interiorul c�areia,unul dintre straturile superioare, purt�ator deprogres tehnic �si cultural, a fost civiliza�tia ur-ban�a medieval�a - ambele av�and un importantimpact asupra civiliza�tiei rurale, ��ndeosebi ��nzonele cu popula�tie liber�a, ne��nfeudat�a.Acest proces durabil al f�auririi civiliza�tiei

rom�ane�sti, fascinant - prin complexitatea sa,prin durata sa istoric�a, mul�timilenar�a �si prinalchimia sa cultural�a � a continuat, din seco-lul al XIX-lea, cu civiliza�tia modern�a, de tipcapitalist, dup�a 1948, cu cea de esen�t�a ideo-logic�a comunist�a, iar dup�a 22 decembrie 1989,dob�andind, din nou, un caracter democratic.Rezultanta �nal�a a acestui ��ndelungat �si ex-

trem de complex proces evolutiv istoricl-a constituit formarea - din fecundul proces

al in�uen�telor �si interferen�telor economice, teh-nice, sociale, culturale �si administrative, cu nu-meroasele popoare �si etnii cu care am conlocuitsau ne-am petrecut, pe aici - civiliza�tiei popu-lare rom�ane�sti, indiscutabil opera eponim�a ceamai cuprinz�atoare �si expresiv�a, ��n plan cultu-ral, a poporului rom�an.

�Intreg proiectul de restructurare tema-tic�a �si organizatoric-expozi�tional�a a Muzeului��n aer liber din Dumbrava Sibiului, potrivitnoii concep�tii �stiin�ti�ce a urm�arit transpune-rea acestui vast concept �stiin�ti�c, ��n form�a pa-trimonial�a �si expozi�tional�a.

Cea mai mare performan�t�a a fost abo-lirea feti�sismului obictual (adora�tia pentruobiecte) �si cantonarea interesului vizitatori-lor (unul super�cial), ��n marginea morfologiei,func�tionalit�a�tii �si esteticii materialelor (saumonumentelor) expuse.Dincolo de noua denumire a institu�tiei, ceea

ce am ��nf�aptuit, de facto, prin organizarea mu-


7

zeului potrivit acestei concep�tii �stiin�ti�ce, afost aprofundarea cuunoa�sterii spre ceea ce et-nologul german Iulius Lips numea "ob�ar�sia lu-crurilor�, dar mai ales, spre ��n�telegerea deveni-rii noastre cultural-istorice, ��n contextul �si pecoordonatele culturii �si civiliza�tiei universale,unica modalitate ra�tional-�stiin�ti�c�a privitoarela recursul la Identitate �ind aceea a compara-tivismului cultural european.

Recentele publica�tii de specialitate (dar�si de cel mai larg interes public) dup�a��ndep�artarea mea, samavolnic�a, din institu�tie,trateaz�a, in extenso, aceast�a tem�a , iar "car-tea vie�tii mele�, intitulat�a "50 ani ��n c�autareaIdentit�a�tii�, nareaz�a ��ntreaga aventur�a a cu-noa�sterii, edi�c�arii patrimonial-culturale �si or-ganiz�arii expozi�tionale, pentru des�av�ar�sirea aceea ce speciali�stii str�aini l-au numit "un mu-zeu genial�, "expresia sublim�a a spiritualit�a�tiirom�ane�sti�, "Un adev�arat Gesamtkunstwerk almo�stenirii culturale christo iudaice�, etc.Al�aturi de aceast�a carte memorialistic�a, cu-

legerea de studii �si articole de specialitate,tip�arit�a ��n anul 2012, cu titlul "Etnologie �siEtno-muzeologie rom�aneasc�a, la sf�ar�situl seco-lului XX �si ��ncepuitul secolului XXI� (cu spriji-nul d-lui director al C. j. C.V.C, Cluj, dl. Tibe-riu Groza) vine s�a ofere un r�aspuns ��ntreb�ariiformulat�a de numeroase personalit�a�ti care auvizitat muzeul sibian : "Cum a fost posibil�aaceast�a capodoper�a, aici, ��n Rom�ania�?

Cheia de bolt�a a edi�ciului creat de mine, ��ncei 45 ani petrecu�ti ��n muzeu, o constituie, ��ns�a- pentru unii, poate, paradoxal - amplul pro-gram spiritual, dedicat excep�tionalului patri-moniu cultural imaterial, care ne situeaz�a ��ntrecele mai bogate popoare ale lumii, intitulat, dinanul 2000, "Tezaure Umane Vii�.Conceput �si ini�tiat "avant la lettre�, ��nc�a din

anul 1983, c�and am lansat, ��n plan na�tional,ca o premier�a absolut�a, noua paradigm�a cultu-ral�a �si comercial�a, - T�argul Creatorilor popu-lari din Rom�ania� (atunci, noi "am scos apadin f�ant�an�a, ast�azi, toat�a lumea bea ap�a de la

robinet�, cum scria Geo Bogza, cu mul�ti ani��n urm�a, ��ntr-o tablet�a din "Contemporanul!),proiectul nostru viza transformarea muzeuluidin Dumbrava Sibiului, dintr-un "cimitir devrednic�a reamintire�, ��ntr-un muzeu viu ("mu-seum vivum�), cea mai direct�a modalitatep�ar�andu-ni-se a � "aducerea s�atenilor ��n mu-zeu�, prin transformarea expozi�tiei muzeale��ntr-un atelier de crea�tie me�ste�sug�areasc�a �si unloc de t�arg care s�a aminteasc�a de t�argurile deodiniuoar�a.Prin "Recomand�arile� sale din anii 1989 �si

1999, ca �si prin Conven�tia Interna�tional�a adop-tat�a la Paris, ��n 17 octombrie 2003, UNE-SCO a "legalizat �si legitimat, ��n plan universal,programul �SALVGARD�ARII PATRIMONIU-LUI CULTURAL IMATERIAL AL UMA-NIT �A�TII�, con�rm�and juste�tea orient�arii noas-tre spre un asemenea obiectiv strategic, consi-derat pe atunci, ��n mod unanim, de lumea mu-zeologilor de pretutindeni, ca �ind incompatibilcu pro�lul de activitate al muzeelor!

�In anul 1990, am fondat "Asocia�tia creato-rilor Populari din Rom�ania�, c�area i-am "pusla dispozi�tie� primele "Galerii de Art�a Popu-lar�a� (intr�a muros � ��n incinta muzeului, iardup�a c�a�tiva ani, �si extra muros � ��n Pia�ta Mic�aa ora�sului.

�In anul 1992 am organizat, ��n premier�a eu-ropean�a, "Olimpiada Na�tional�a "Me�ste�suguriarrtistice tradi�tionale�, conving�and (Doamne,c�at de greu a fost!) Mini�sterul Educa�tiei s�ao �nan�teze, anual �si s�a o integreze celorlalteolimpiade na�tionale!

Dup�a succesul extraordinar al �t�aranilorme�ste�sugari �si arti�stilor populari ai Rom�aniei,acompania�ti de c�a�tiva interpre�ti cul�ti ai fol-clorului rom�anesc� (��ntre care �si DumitruF�arca�su �si Nucu Pandrea!), repurtat la Smith-sonian Folk Live Festival din Washington D.C.,din anul 1999, am organizat, ��n premiuer�ana�tional�a, o maifestare identic�a, ��n muzeuldin Dumbrava Sibiului, sub numele "FestivalulNa�tional al Tradi�tiilor Populare�, cu un succes


8

nebun ��n toate zonele etnogra�ce din Rom�ania�si ��n �t�arile vecine, cu popula�tie rom�aneasc�a, dincare proveneau cei aproximativ 400 de actan�tiai �ec�arei edi�tiie a festivalului. (Ast�azi, esteplin�a toat�a �tara de "festivaluri "na�tionale�!)

Dar "cupola� aces-tui edi�ciu cultural,unic ��n �tar�a �si pestehotare, ca sistem cul-tural piramidal, binestructurat, o formeaz�a"ACADEMIA ARTE-LOR TRADI�TIONALE

DIN ROM �ANIA� - apreciat�a, ast�azi, de c�atreAcademia Rom�an�a (dup�a 15 ani de lupte��nver�sunate pentru a demantela zidul deegolatrie �si intoleran�t�a al at�ator academicieni�si a doi pre�sedin�ti ai Academiei!) drept "pa-radigma cultural�a modern�a a secolului XXI�,gra�tie c�areia, Rom�ania reabiliteaz�a dreptulsacramental al culturii populare de a aveaun sistem academic reprezentativ, de rangna�tional, pentru omagierea valorilor culturalesuperlative, artistice �si tenice, individuale �sicolective, scoase din anonimat �si instalate pefrontispiciul Culturii Na�tionale.Acest proiect fabulos, sprijinit pe cele dou�a

celebre "�Discursuri de Recep�tie ��n Acade-mia Rom�aniei�, ale lui Lucian Blaga �si Li-viu Rebreanu, a fost "acreditat� de AcademiaRom�an�a, ��n anul 2007, dup�a o vizit�a o�cial�aa conducerii prestigioasei institu�tii na�tionale,prin Pre�sedintele Academiei, Dl. acad. Io-nel Haiduc, ��nso�tit de Vicepre�sedintele FlorinFilip, la lucr�arile Adun�arii generale a Acade-miei Artelor Tradi�tionale din Rom�ania, �tinut�a��n muzeul sibian, prilej de ��nc�antare �si detemeinic�a convingere privitor la ra�tiunea co-existen�tei celor dou�a structuri "academice�,cea dint�ai destinat�a valorilor superioare aleculturii scrise, cea din urm�a, mult mai mo-dest�a dar la fel de merituoas�a, destinat�apersonalit�a�tilor autentice ale culturii orale,tradi�tionale, proprii poporului rom�an dar �si

tuturor minorit�a�tilor na�tionale conlocuitoare.�Intreg acest program

face parte din arsenalulde lupt�a pentru a�rma-rea, ��n plan na�tional �siinterna�tional, a IDEN-TIT�A�TII NOASTREETNO-CULTURALE.Stimate Domnule

Bruda�scu, trebuie s�arecuoa�ste�ti, al�atur�andu-V�a tuturor celor carecunosc mentalitatea guvernan�tilor no�stri (cen-trali, jude�teni �si locali), c�a asemenea "fapte devitejie� din r�azboiul rec�a�stig�arii dreptului nos-tru sacru, de a ne descoperi (��n cheie �stiin�ti�c�amodern�a) �si a ne a�rma, plenar, propriaIDENTITATE, nu putea r�am�ane nepedepsit,drept care, am fost "r�aspl�atit dup�a merit�, prinvoi�ta aprig�a, obstinat�a a celor doi conduc�atoriai administra�tiei publice locale, unul �indpre�sedintele �si cfel�s�alalt vicepre�sedintele Foru-mului Demoicrat al Germanilor din Rom�ania,primul �ind primarul Sibiului (care pozeaz�a,cu succes nemeritat, ��n "atletul democra�tieirom�ane�sti�, subalternul s�au �ind, pe atunci,pre�sedintele Consiliului Jude�tean Sibiu.Cu at�at mai mult, cred c�a ra�tiunile acestei

teribile lupte �si izb�anzile sale trebuiesc adusela cuno�stin�ta elitelor culturale �si �stiin�ti�ce dintoat�a �tara, iar Clujul, "Alma mater� �si pentrumine, nu putea lipsi dintre acestea.A�sadar, conferin�ta pe care V-o propun ar pu-

tea � intitulat�a "�In c�autarea Identit�a�tii�.�In a�steptarea unui r�aspuns, r�am�an cu

speran�t�a, al Domniei Tale,

Prof. Dr. Corneliu Bucur

Sibiu, 8 octombrie, 2013


9

Miron SCOROBETE

POARTA SPRE CEL�ALALT T�AR�AM

Pierre Vidal-Naquet, un profund �si �n cu-nosc�ator al antichit�a�tii grece�sti, face observa�tiac�a drume�tia lui Ulise se desf�a�soar�a ��n dou�aregistre: unul pe terenul realit�a�tii �si altul "pecel�alalt t�ar�am�, cel al mitului. Poarta dintrecele dou�a lumi, cea prin care ele comunic�a,prin care se trece dintr-una ��n alta, deducemdin cele spuse de Vidal-Naquet bazat pe textulepopeii lui Homer c�a trebuie s�a �e prin prea-jma Traciei.Pentru c�a iat�a cuvintele lui Vidal-Naquet:

"�In fapt, a�sa cum s'a recunoscut adesea,Odiseea opune o lume pe care am putea-o numireal�a [. . . ] �si un univers mitic [. . . ]. Ulisep�atrunde ��n acest univers mitic dup�a �sedereala ciconi, neam tracic c�at se poate de real,cunoscut �si de Herodot; la ciconi el m�an�anc�a,se lupt�a �si jefuie�ste ��ntocmai cum ar � putut-oface la Troia. Apoi, dup�a zece zile de furtun�ape care le ��nt�alne�ste ��n dreptul capului Maleea,ultimul loc real al c�al�atoriei sale ��nainte de��ntoarcerea la Itaca, el ��ntr�a ��n �tinutul depoveste.�1

C�at se poate de �resc, am opina noi, dinmoment ce poarta dintre cele dou�a luminu poate � dec�at "sub cardine mundi�, sub"�t�a�t�ana lumii�, care, cum sus�tineau cei vechi,precum Ovidiu sau Pliniu cel B�atr�an, e aici.Spa�tiul tracic nu doar ��i mijloce�ste lui

Ulise trecerea ��n "�tinutul de poveste� ci ��l �si��nzestreaz�a cu arma de care va avea nevoieacolo pentru a supravie�tui, vinul cu care ��lva putea r�apune pe uria�sul canibal Polifem:"Tracia ciconilor este ultimul �tinut cultivat ��ndrumul lui Ulise, care m�an�anc�a acolo carne deoaie �si bea vin, ba chiar ia de acolo vinul pe

1Vidal-Naquet, Pierre. V�an�atorul negru. Forme deg�andire �si forme de societate ��n lumea greac�a. Tradu-cere ��n rom�ane�ste de Zoe Petre. Bucure�sti: EdituraEminescu, 1985, pp. 51-52.

care ��l va da de b�aut ciclopului.�2

Vidal-Naquet evoc�a de mai multe ori V�arstade Aur, cea de care omenirea s'a bucurat ��ntimpul domniei lui Cronos (Saturn). Cum se�stie, Cronos a fost ��nvins de �ul s�au Zeus carel-a aruncat ��n Tartar. Odat�a cu Titanul ��ns�a,a fost ��nl�aturat�a �si V�arsta epocii lui, cea deAur."�In raport cu V�arsta de Fier, spune istoricul

francez, V�arsta de Aur a lui Cronos este,intr�adev�ar, un model absolut � ceea ce nupot pretinde a � celelalte v�arste. V�arstaeroilor � sau m�acar o parte dintre membriiei � au parte dup�a moarte de cele de care auparte cei din V�arsta de Aur ��n timpul vie�tii:Zeus ��i a�steapt�a pe eroii defunc�ti departe deoameni (dich'anthrop�on), departe de zei, �subdomnia lui Cronos�, �la hotarul p�am�antului�.�Acolo s�al�a�sluiesc cu su�et lipsit de griji, ��nInsulele ferici�tilor, la malul v�artejului ad�ancal lui Okeanos, eroi noroco�si c�arora p�am�antuld�at�ator de roade le poart�a de trei ori ��n anrecolte'n�orite �si bl�ande.� [Aici Vidal-Naquetl-a citat pe Hesiod]. V�arstei de Aur ��n �timp��i urmeaz�a deci o V�arst�a de Aur ��n �spa�tiu�,cel al Insulelor ferici�tilor, caracterizat tot prind�arnicia p�am�antului.�3

�In Odiseea, �tara "ferici�tilor� e Scheria(Feacia), locul de comunicare dintre celedou�a t�ar�amuri. C�aci iat�a cuvintele lui Vidal-Naquet: "Cum bine a observat Ch. P. Segal,feacienii sunt ��ntre dou�a lumi�, se situeaz�a laintersec�tia dintre lumea pove�stilor �si cea real�a,func�tia lor esen�tial�a ��n poem �ind aceea dea-l face pe Ulise s�a treac�a dintr-un univers ��ncel�alalt.�4 Ca ��n alt�a parte s�a-i de�neasc�a pefeacieni drept "aceste c�al�auze profesioni�ste ��nleg�atur�a cu care un studiu recent a dovedit c�aocup�a un rol strategic de excep�tie, la r�ascruceacelor dou�a lumi.�5

2Idem, p. 53.3Ibidem, p. 48.4Ibidem, p. 62.5Ibidem, p. 52.


10

Feacienii sunt oameni, dar totodat�a suntrude ale zeilor, care, cu prilejul sacri�ciilor,coboar�a �si se osp�ateaz�a ��mpreun�a cu ei: � �Sitotu�si, chiar �si pe acest plan, feacienii nusunt ni�ste oameni obi�snui�ti. Alcinoos [regelefeacienilor] poate spune: �C�and aducem ��njertf�a zeilor fastuoase hecatombe, ace�stia vins�a se a�seze l�ang�a noi �si s�a ��mpart�a cu noihrana.� Astfel de ospe�te comune nu au nici oleg�atur�a cu sacri�ciul normal care, d��mpotriv�a,��i separ�a pe oameni de zei. Bine��n�teles,feacienii sunt oameni, Alcinoos �si Ulise ��sireamintesc unul celuilalt propria lor condi�tiede muritori [. . . ]; ei sunt, totu�si anchitheoi,rude cu zeii [. . . ].�Suntem apropia�ti zeilor�6,spune Alcinoos, statut recunoscut de zeii ��n�si�sicare ��i numesc pe feacieni �oamenii cei ��nrudi�ticu Joe.�7 Zeus dore�ste ca Ulise "S-ajung�a'nScheria, m�anoa�sa �tar�a/Ce-o locuiesc feacii,deopotriv�a/De ferici�ti ca zeii. . . �8

E interesant ��ns�a s�a vedem �si de care zeisunt mai apropia�ti feacienii. Nausicaa, �icalui Alcinoos, e leit zei�ta dac�a Diana: "Terog, domni�t�a, ��n genunchi, i se adreseaz�aUlise. E�sti z�an�a /Ori muritoare? Dac�a tu e�stiuna/Din cele care locuiesc Olimpul,/Eu dup�astat �si fa�t�a �si f�aptur�a/Te-aseam�an foarte cu-alui Joe �ic�a/Diana�9 Dianei �si str�alucitului s�aufrate geam�am, Apolo, zeilor hiperborei at�at de��ndr�agi�ti ��n Dacia de unde mama lor provenea,li se dedic�a ample pa�saje ��n acea parte apoemei care-i descrie pe feacieni. Totodat�a,feacienii ��l cinstesc ��n mod deosebit pe Hermes:Ulise ��i g�ase�ste la mas�a "Pe to�ti mai-marii�si frunta�sii �t�arii/C�and ei din cupe ��nchinaului Hermes/ [. . . ] c�aruia d�an�sii totdeauna/Laurm�a-i ��nchinau, c�and dup�a mas�a/Aveau s�amearg�a-n pat. . . �10 Cult pe care ��l reg�asimaidoma la traci despre regii c�arora Herodot

6Ibidem, pp.63-64.7Odiseea, V, 503.8Idem,V,48-50.9Ibidem, VI, 202-207.

10Ibidem, VII, 170-176.

spunea c�a "cinstesc dintre zei pe Hermes �sijur�a pe el, sus�tin�and c�a se trag din acesta.�11

Peisajul feacian ne este c�at se poate defamiliar: "Un glas am auzit, ��si spune Ulise,un �tip�at/Ca de femei, de z�ane cu s�ala�sul/Peplaiuri nalte, pe-nverzite paji�sti/�Si la izvoarelede r�au. . . �12 Dar �si �ora ��l dovede�ste ca �indal nostru: aici ��nt�alnim "ba peri�, ba "meri cumere m�andre�, "par�a l�ang�a par�a, m�ar l�ang�am�ar�.13 De remarcat c�a ace�sti pomi nu aparniciodat�a ��n Iliada, iar ��n Odiseea doar aici, lafeacieni, �si ��nc�a ��ntr-un loc special: ��n Hades,ca iluzie, spre a-l chinui pe Tantal care vedesavuroasele fructe dar nu le poate atinge.14

Legumele cultivate de feacieni sunt "prazul,bobul, maz�area �si ceapa�.15

Ulise ar dori s�a reorganizeze Itaca dup�amodelul Scheriei, dar nu va reu�si pentru c�a"Feacia este, d��mpotriv�a, o societate ideal�a �siimposibil�a. [. . . ] Putem socoti c�a Scheria eprima utopie din literatura greac�a. [. . . ] DarV�arsta de Aur e sortit�a s�a dispar�a, �si c�al�atorialui Ulise e cu adev�arat ��ntoarcerea ��n Itaca.�16

Personal, am interpretat V�arsta mitologic�ade Aur ca �ind aceea�si cu biblica epoc�aedenic�a. Am a�rmat, ��n paralel, c�a temporalaV�arst�a de Aur se reg�ase�ste spa�tial ��n "�TaraAurului�, care e Dacia ("V�arstei de Aur ��n�timp� ��i urmeaz�a deci o V�arst�a de Aur ��n�spa�tiu��, spune �si Vidal-Naquet). Am demon-strat, sper c�a documentat �si conving�ator, c�a"Insula ferici�tilor� e Dacia, denumit�a explicit"Dacia Felix�.�Si alte repere vin spre sus�tinerea acestei

localiz�ari. "Domnia lui Cronos�, cum �stim,aruncat ��n Tartar, se a��a "la malul v�artejuluiad�anc al lui Okeanos�, ceea ce poate � ori

11Herodot. Istorii, V, 7, ��n F. H. D. R.., vol. I, p.67.

12Odiseea, VI, 165-168.13Idem, VII, 141-152.14Ibidem, XI, 797-802.15Ibidem, nota 160.16Ibidem, pp. 65-66.


11

malul Pontului Euxin ori cel al Istrului,"Okeanos Potamos�, unde se credea c�a e "hotarul p�am�antului� (Ipse quidem extremiquum sim sub cardine mundi - "Dar eu caresunt la marginea �si sub �t�a�t�ana lumii�, ��sipreciza Ovidiu locul exilului s�au din DaciaPontic�a). Mai mult, dacii ��l adorau ��n moddeosebit pe Cronos, consider�andu-l, subnumele de Zamolxe, drept zeul lor na�tional:Mνασας δ παρ Γται ς τν Kρνoν τιµασται κα καλειστ αι Zαµoλξιν("Mnases [ne spune] c�a ge�tii ��l ador�a pe Cro-nos pe care-l numesc Zamolxis� � PatriarhulPhotios, sec. IX, Lexic grec); Zαµoλξις,Γται θoυσι, Kρνoν νoµζoντες ("Zamolxis,care este adorat de ge�ti, �ind socotit drept Cro-nos� � Diogene Laer�tiu); Σλµoξις Kρνoς("Zalmoxis Cronos� � Hesychius). Percep�tiepe care o aveau �si autorii care-l numeau peCronos ∆ις ∆ακη � Deus Daciae � "ZeulDaciei�.17

Or, nu e lucrul cel mai normal ca, dinmoment ce Cronos e "Dios Dakii�, V�arsta deAur, cea proprie domniei lui, s�a o reg�asim��n �tara al c�arei zeu el este ��n Dacia? Pentruc�a eu, cum am mai spus, consider Dacia care�exia ��n plan a V�arstei de Aur, transpunereatemporalului, "v�arstei�, ��n spa�tial (rela�tia pecare �si Vidal-Naquet o observ�a ��ntre o "v�arst�a�temporal�a �si una spa�tial�a).Ca imagine plastic�a, dac�a am asem�ana

sf�ar�situl V�arstei de Aur cu scufundarea unuicontinent, ne-am putea imagina fr�anturi aleacestuia, insule izolate, r�amase ��nc�a deasupragenunii. La un moment dat, Vidal-Naquet ��iaminte�ste pe abioi. "Scufundarea� V�arstei deAur a avut loc cu mult ��nainte de Homer, �si petimpul s�au �si al lui Hesiod ea �ind perceput�a

17"A�sa ��l g�asim, de exemplu, la geograful �si istori-cul grec Strabo (sec. I e.n.) ��n lucrarea Geogra�a,Cartea a XII-a, 2,5 (ap�arut�a ��n colec�tia Didot, Paris,1853-1858)�. (Nota lui Anton Dumitriu ��n Retrospec-tive. Bucure�sti, Editura Tehnic�a, 1991, p. 28, lucraredin care am luat informa�tiile acestui alineat).

ca apar�tin�and erelor mitologice. Totu�si,Vidal-Naquet vede ��n abioi ni�ste reminiscen�teale V�arstei de Aur, de�si ei istorice�ste sunt"recen�ti�, considera�ti de Homer contemporanicu r�azboiul troian, dac�a nu �si cu el.Am fost primul � �si p�an�a ��n acest moment

singurul la noi � care am dat aten�tia cuvenit�aabioilor, men�tiona�ti de Homer ��n Iliada, pecare, potrivit textului epopeii, i-am localizat��n preajma Dun�arii. �In Dacia edenic�a le-amdedicat o sec�tiune special�a, pun�andu-i peacela�si plan cu hiperboreii �si ge�tii, cu care,de altfel, i-am identi�cat. M'am bucurat s�aconstat c�a Pierre Vidal-Naquet ��i aminte�stela r�andul s�au �si-i asociaz�a V�arstei de Aur:"Homer � autorul Iliadei � cunoa�ste ��ntruc�atvani�ste ciclopi buni, Abioi � cei f�ar�a hran�a,mulg�atori de iepe �si galactofagi, �cei maidrep�ti dintre oameni�. Sub numele de Gabioi,aceste personaje (un neam de sci�ti) reapar��n Prometeul eliberat al lui Eschil. �Si eisunt �cei mai drep�ti dintre oameni �si cei maiprimitori. La ei nu se a��a nici plug, nici sap�acare str�apunge ogorul �si despic�a p�am�antul dearat. Brazdele se ��ns�am�an�teaz�a de la sine,autosporoi gyai, �si d�aruiesc oamenilor o hran�af�ar�a sf�ar�sit� �.18 Cum vedem, toate datele ce lise atribuie abioilor coincid perfect cu cele princare Hesiod de�nea V�arsta de Aur.Rela�tia dintre V�arsta de Aur temporal�a

�si proiec�tia ei spa�tial�a a putut duce �si launele imprecizii. Grecii credeau c�a, odat�a cuaruncarea lui Cronos ��n Tartar, V�arsta de Aura disp�arut. Ceea ce nu �stiau grecii ��ns�a e c�a"Dios Dakii�, Cronos, nu a fost aruncat ��nTartar, ci el s'a retras la T�art�aria, ��n V�arstade Aur spa�tial�a, ��n "�Tara aurului�, ��n �taraal c�arei zeu el, sub numele de Zamolxe, este:Dacia.

18Vidal-Naquet, Pierre. Op. cit. p. 56.


12

Ionu�t �TENE

O CARTE CARE CLARIFIC�A�STIIN�TIFIC CONTINUITATEA

ROM�ANILOR DIN ARDEAL: "DINM�AINILE VALAHILOR

SCHISMATICI� DE ACAD. IOANAUREL POP

Am citit zilele trecute o carte excep�tional�a,care demanteleaz�a ��ntreaga istoriogra�emaghiar�a privind originea �si continuitatearom�anilor din Ardeal. "Din m�ainile vala-hilor schismatici. Rom�anii �si puterea��n Regatul Ungariei medievale (secoleleXIII � XIV)� este scris�a de academicianulIoan Aurel Pop �si a v�azut lumina tiparului laEditura Litera din Bucure�sti, ��n 2011. Carteaeste un eveniment editorial, deoarece istoriculclujean reu�se�ste cu acribie �si cu o uria�s�adocumentare bibliogra�c�a s�a destructurezeteza istoricilor maghiari c�a rom�anii au sosit��n Transilvania ��ncep�and cu sec. XIII dinsudul Dun�arii. Ioan Aurel Pop se folose�stede documentele juridice emise de cancelariaregal�a maghiar�a �si de voievodul Transilvaniei,care atest�a f�ar�a t�agad�a c�a nobilimea maghiar�aa fost ��mpropriet�arit�a cu mo�sii, iazuri �sip�aduri prin deposedarea localnicilor rom�ani,care erau cei mai vechi locuitori ai �t�arii. Nunumai Cronica lui Anonimus de la curtearegelui Bela vorbe�ste despre ducele "Gelouquidam blachus� c�and au sosit la anul 900 ��nUltrasilvania, Arpad �si c�apetenia Tuhutum,ci mai ales sutele de documente funciare �sijuridice, ce atest�a c�a nobilii unguri, coloni�stiisa�si sau cavalerii teutoni sau ioani�ti au fost��mpropriet�ari�ti cu bunui imobile lu�andu-se cujapca din averea valahilor "schismatici�.

Cartea lui Ioan Aurel Pop este un adev�aratinstrumentar de lucru juridic �si istoric de ates-tare documentar�a a vechimii rom�anilor ��n Ar-deal. Rom�anii au fost cutumiar �si juridic

st�ap�anii �t�arii Ardealului p�an�a c�and regalitateamaghiar�a i-a deposedat treptat. Ungurii nu aug�asit aici o terra deserta, ci o societate de cne-zate �si voievodate rom�ano-slave cu conduc�atoriputernici ca Gelu, Jula sau Menumorut �si cuo organizare comunitar�a �si bisericeasc�a de tipr�as�aritean bine structurat�a. Expansiunea re-gatului maghiar s-a f�acut treptat p�an�a ��n seco-lul XIV. Regii unguri au fost nevoi�ti de nume-roase ori s�a recunoasc�a nobilimea local�a valah�a,care avea un poten�tioal militar excep�tional, Nu��nt�ampl�ator Iancu de Hunedoara a r�as�arit dinr�andurile cnezimii �T�arii Ha�tegului. Numai pre-siunea religioas�a catolic�a, a Papei ��n special, aobligat regii Ungariei s�a duc�a o politic�a de ca-tolicizare a rom�anilor v�azu�ti ca �si schismatici.Treptat ��n secolul XIII, dar mai ales ��n secolulXIV rom�anii ca �si ortodoc�si sunt deposeda�tide p�am�anturi �si ��mpin�si la marginea societ�a�tiiardelene. Cnezimea valah�a prefer�a trecera laiob�agie dec�at s�a renun�te la credin�t�a, iar pu�tiniinobili rom�ani care se convertesc la catolicismse maghiarizeaz�a. Deci ortodoxia a fost unfundament de p�astrare a identit�a�tii na�tionale.Treptat regalitatea maghiar�a ��ncearc�a o ofen-siv�a catolic�a care a dus la "desc�alecatele�rom�ane�sti ale lui Bogdan ��n Moldova, ce de-vine "in�del� �si a legendarului Negru Vod�a dinF�ag�ara�s��n zona C�ampulung � Curtea de Arge�s.Desc�alecatele s-au f�acut de cnezi rom�ani or-todoc�si ��n "�t�ari� locuite de rom�ani de aceea�sireligie. "Desc�alecatele� nu au fost f�acute denobili unguri catolici ��n mijlocul "schismatici-lor�, pentru c�a nu ar � fost accepta�ti de c�atrelocalnicii "rum�ani�. �Infr�angerea regelui CarolRobert de Anjou la Posada, ��n 1330, �si maiales ridicarea episcopiei de Arge�s la rang deMitropolie, subordonat�a Bizan�tului ��n vremeadomnului Nicolae Alexandru la 1359 zguduiedin temelii a�sez�am�antul comunitar rom�anescdin Ardeal. Nobilii maghiari �si regele Unga-riei vor vedea de acum ��ncolo un pericol et-nic �si religios din partea rom�anilor mult mainumero�si. Rom�anii sunt f�acu�ti "schismatici�


13

�si "r�auf�ac�atori� ��n imaginarul cronicilor ma-ghiare, �ind deposeda�ti de rangurile nobiliare �side p�am�anturi. Rom�anii ardeleni ��ntr�a ��ntr-o le-targie istoric�a, �ind ��mpin�si de autorit�a�tile ma-ghiare la marginea societ�a�tii celor trei na�tiuni:maghiar�a, s�aseasc�a �si secuiasc�a, �si ��n af�ar�a reli-giilor recepte: catolic�a �si, mai apoi, reformat�a.De aici apare mitul rom�anului "t�alhar� �si "in-�del�, de fapt rom�anii se revoltau c�a regii ma-ghiari ��i deposedau de averea lor, �ind oferit�acu hrisoave nobililor maghiari �si coloni�stilorsa�si. Rom�anii se r�asculau �si ��ncercau s�a-�si re-vendice prin calea armelor sau furtului mo�siile�si averile ��napoi, �ind f�acu�ti de cronicarii un-guri "r�auf�ac�atori�.

Istoricul Ioan Aurel Pop arat�a clar c�aMun�tii Carpa�ti nu au fost niciodat�a o grani�t�a��ntre rom�ani, ci o punte de leg�atur�a printranshuman�t�a �si circula�tia ideilor religioase.�Tara Ha�tegului sau �Tara F�ag�ara�sului p�an�at�arziu ��n evul mediu au apar�tinut de domnii�T�arii Rom�ane�sti. Pe de o parte �si alta aCarpa�tilor s-au construit biserici �si m�an�astiriortodoxe care au p�astrat identitatea etnic�a �sireligioas�a a rom�anilor, devenind �si focare decultur�a. Ioan Aurel Pop arat�a c�a rom�anii �si-auspus rum�ani, indiferent c�a locuiau ��n Ardeal,Oltenia sau Moldova, numai str�ainii le-au datnumele de valahi. Rum�an a devenit sinonim �sicu �t�aran, ar�at�and condi�tia social�a a rom�anilordin Ardeal. De asemenea, istoricul clujeaneviden�tiaz�a faptul c�a nici m�acar ��n regatulapostolic al Ungariei, religia catolic�a nu eradominant�a ��n secolul XIII, membrii ai caseiregale �ind ortodoc�si sau cumani ��nrudi�ti cu�tarul Serbiei, fapt ce a nemul�tumit papalitatea�si a dus la dec�aderea casei de Arpad. Numai ��nsec. XIV va avea loc o resurec�tie a catolicismu-lui ��n dauna schismaticilor, adic�a a rom�anilorortodoc�si, care sunt exclu�si din st�arile deguvernare ale regatului sau voievodatului.Cartea lui Ioan Aurel Pop este scris�a cu osavoare �stiin�ti�c�a �si documentare inedit�a, ce

aminte�ste de stirpea marilor istorici rom�ani:P.P. Panaitescu, Constantin Giurescu, DavidProdan sau �Stefan Pascu. "Din m�ainile va-lahilor schismatici. Rom�anii �si puterea��n Regatul Ungariei medievale (secoleleXIII � XIV)� este deja un reper al istorio-gra�ei rom�ane�sti �si europene peste care nicim�acar istoricii unguri �si cei care au contribuitpseudo-�stiin�ti�c la Istoria Transilvaniei de laBudapesta din 1986 nu mai pot s�a treac�a.Ioan Aurel Pop ofer�a istoriogra�ei maghiare oreplic�a inexpugnabil�a �si deschide un curent decercetare istoriogra�c�a ce trebuie continuat deistoricii mai tineri din Europa.

DEZINFORMARE RO�SIAMONTAN�A19

RECLAMA TV / Radio

Citi�ti cu aten�tie materialul de mai jos �si,poate, interpreta�ti altfel pove�stile triste expusela TV/ Radio de c�a�tiva locuitori ai zonei!

Dezinformatorii cump�ar�a reclameTV/Radio pe bani grei, ��n intervale orarefoarte scumpe (pe prima pozi�tie!)20, �indsiguri c�a dezinformarea ��i va prinde IME-DIAT pe rom�ani. Ei ��si fac bine treabaprin gurile ��nfometate ale s�armanilor zo-nei. Ace�stia, pentru c�a�tiva argin�ti, se las�amanipula�ti (cump�ara�ti) de cei care doresc a�sazisul "bine al nevoia�silor"!

Crearea de locuri de munc�a e CEL MAI

19Material preluat din re�teaua internet.20Mai mult, pe l�ang�a difuzarea excesiv�a, ��n prime

time, a acestor mincinoase spoturi publicitare, uneleposturi de televiziune, mim�and obiectivitatea, au lan-sat violente atacuri de sus�tinere a acestui criminal pro-iect, ce vizeaz�a �si jefuirea avu�tiei na�tionale. S�a �e oarepre�tul pe care sunt nevoite s�a le pl�ateasc�a acum pentrupremiile ce le-au fost acordate ��n ultima vreme de di-verse organiza�tii profesionale de prestigiu. Care, poate,la r�andul lor, au parte de genero�si sponsori din r�andulcelor a�a�ti ��n spatele acestei ac�tiuni.


14

MARE PRAF �IN OCHI aruncat vreodat�a!Azi, nu mai e la mod�a acest cuv�ant. S-aimpu�tit! C�and cineva dore�ste crearea delocuri de munc�a, SIGUR are un plan male-�c/diavolesc ��n spate. NIMIC CURAT NUCREAZ�A LOCURI DE MUNC�A!!!

Rom�ani care apar��n reclamele TV/Radio,s�armani �si dispera�ti ��n re-alitate, care nu �stiu c�asunt doar ni�ste jalnici"actori" ai Campanieide Dezinformare Ro�sia

Montan�a. Pentru noi, rom�anii, ei st�arnescmil�a, dar pentru RMGC ei chiar NU CON-TEAZ�A!!! Sunt doar ni�ste cozi de topor��n plus,gata s�a-�si v�and�a �si �tara pentru un blid de linte!

To�ti rom�anii vor avea de pierdut, mai pu�tinRMGC!Dup�a ce veti citi aceste r�anduri, ve�ti realiza

singuri ce e bine si ce nu. Nu dorim dec�at s�aavem "mintea limpede"! Rom�ania a pierdut��n perioada 1952-1960, printr-o �rm�a sovieto-rom�an�a, cea mai mare rezerv�a energetic�a a�t�arii, respective 17.288 tone de uraniu21.Gheorghe GHEORGHIU-DEJ s-a sup�arat

foc, pentru c�a sovieticii nu ne-au dat nou�a uti-lajele necesare pentru extragerea uraniului.

Politicienii de ast�azi - majoritateacump�ara�ti cu bani murdari - vor s�a dea unei�rme canadiano-rom�ane cu ac�tionariat ameri-can, z�ac�amintele de metale rare �si pretioasede la Ro�sia Montana in schimbul locurilor demunc�a (praf aruncat in ochi!!!). Participa�tiaRom�aniei ��n aceast�a �rm�a este de doar 20%

21Vezi, ��n acest sens, �si dezv�aluirile tulbur�atoaref�acute de regretatul ziarist clujean ConstantinMUSTA�T�A, ��n volumul: Conspira�tia Vuvuzeilor,Editura Remus, Cluj-Napoca, 2012; la p. 67-68autorul abordeaz�a chestiunea v�anz�arii Ro�siei Poieni.�In lucrarea Blesteme si lumini, Ed. Anotimp, 2002,a s-a ocupat de uraniul de la �Stei, care a fost trimis laru�si.

�si risc�a s�a ajung�a la banalul procent de 0,6%in urm�a ultimei major�ari de capital, la careac�tionarul rom�an nu a putut participa.

Statul (noi) urmeaz�a s�a suporte absolutetoate cheltuielile de ��ntre�tinere a barajului �si asistemelor de captare, monitorizarea emisiilorde acid cianhidric, pomparea �si tratarea apeipe o perioad�a nedeterminat�a, costuri estimatela minim 12 milioane de euro anual. (...) Sta-tul rom�an ar primi 4% redeven�te pentru aur siargint. 4%????? ... pe p�am�ant rom�anesc ???INCREDIBIL!

Presa vorbeste despre majorarea acestuiprocent la 6% prezentat�a ca o negociere reu�sit�a,f�ar�a s�a spun�a c�a ��n �t�ari ca Africa de Sud22

redeven�tele pentru metale pre�tioase sunt de mi-nimum 20%.In cele 200 de milioane de tone de minereu

care se doresc a � procesate cu cianuri la Ro�siaMontan�a, se estimeaz�a a � 1,5 grame de aurpe tona de minereu �si 11, 7 grame de argint peton�a. Dac�a nu vi se pare o exploatare rentabil�aave�ti dreptate!

Motiva�tia pentru acest proiect st�a ��n meta-lele rare care ��nso�tesc z�ac�amintele de aur. Van-adiu - 2500 grame pe ton�a, Arseniu - 5000grame pe ton�a, Titan - 1000 grame pe ton�a,Molibden - 10 grame pe ton�a, Nichel - 30 degrame pe ton�a, Crom - 50 grame pe ton�a, Co-balt - 30 grame pe ton�a, Galiu - 300 grame peton�a, Germaniu - 20 grame pe ton�a, Wolframetc.

Dac�a punem aceste resurse ��n contextmondial, epuizarea resurselor de energie �si ne-voia dezvolt�arii energiilor regenerabile, a pano-urilor fotovoltaice �si a turbinelor eoliene, des-coperim c�a prima criza cu care se va confruntalumea nu va � cea petrolier�a, ci a metalelor ne-feroase.

Galiul, spre exemplu, care se g�ase�ste la

22Nu ��nt�ampl�ator, nivelul de trai ��n aceast�a �tar�a esteprintre primele din lume, iar infrastructura sa concu-reaz�a cu a celor mai dezvoltate �t�ari.


15

Ro�sia Montana ��n cantit��ti de 300 de ori maimari dec�at aurul, este folosit ��n fabricarea pa-nourilor fotovoltaice �si pretul actual este de 900de dolari pe Kg. Utilizarea lui va cre�ste pe ma-sur�a ce tehnologiile vor � perfec�tionate �si renta-bilitatea energiei solare va cre�ste cu scumpireapetrolului.26% din resursele de cupru extractabil din

scoar�ta P�am�antului s-au pierdut deja ��n gropide gunoi. Inchiderea minei de cupru de la Ro�siaPoieni pentru a se face loc RMGC a dus ladisponibilizarea a sute de muncitori, de careo�cialii Gold Corporation nu ��si mai aduc de-loc aminte atunci c�and fac calculele locurilorde munc�a pe care vor s�a le ofere rom�anilordispera�ti din zon�a.Din anumite informa�tii, ��n contractul de con-

cesiune secretizat se spune c�a orice metal ��nplus recuperat ��ntr�a ��n bene�cial exclusive alcelui care exploateaz�a z�ac�am�antul.Turcia, Cehia, Grecia, Costa Rica, Germa-nia, Argentina, Filipinie au interzis mineri-tul cu CIANURI. De ce guvernan�tii no�strihipercorup�ti ��l permit ?!Nu se g�andesc c�a �si odraslele lor r�asf�a�tate

(noii Nicu�sori ai emana�tilor post-decembri�sti!)pot muri de la aceste cianuri ??????Parlamentul European a cerut p�an�a la

sf�ar�situl anului 2011 Comisiei Europene inter-zicerea acestei tehnologii de minerit. Aduce�ti-v�a aminte de accidentul de la Baia Mare deacum 10 ani. Ungaria l-a considerat cea maimare catastrof�a dup�a Cernob�al. Statul rom�anare de pl�atit circa 200 de milioane de dolaridesp�agubiri.

Efectele uraniului �si ale exploat�arilorcu cianuri

La Ro�sia Montan�a ar urm�a s�a se foloseasc�aaproximativ 1.561.000 tone substan�te pericu-loase, dintre care 84.000 tone de cianur�a ��ncea mai mare carier�a cu crater deschis dinEuropa �si cel mai mare baraj, ��nalt de 185

m. G�andi�ti-v�a la efectele pe care un posibilaccident le-ar avea inclusive asupra DelteiDun�arii, un ultim bastion european pentruprotejarea biodiversit�a�tii.

Ro�sia Montan�a este unadintre siturile cele maibogate zone ��n resurse depatrimoniu cultural aleRom�aniei, cuprinzand,��ntr-un teritoriu ��ntinspe cca. 650 ha, 50 mo-

numente istorice clasate, dintre care 7 suntdesemnate ca monumente de valoare na�tional�a�si universal�a. De asemenea, patrimoniulcultural de la Ro�sia Montan�a este recunoscut�si prin Planul de Amenajare a TeritoriuluiNa�tional.

Acest statut juridic de protec�tie plaseaz�aRo�sia Montan�a inaintea multor ora�se, prinnum�arul �si valoarea monumentelor istorice,�si pe primul loc ��ntre a�sez�arile rurale aleRom�aniei. Conform legii, protejarea �si pu-nerea ��n valoare a acestor valori instituitereprezint�a lucr�ari de utilitate public�a, deinteres na�tional.Academia Rom�an�a, ICOMOS (Comitetul

Interna�tional al Monumentelor �si Siturilor),ca organiza�tie expert a UNESCO, Ad Astra,Alburnus Maior, ONG-uri din Rom�ania �siinterna�tionale, numero�si exper�ti, institu�tii,studen�ti �si cercet�atori rom�ani din str�ain�atate(R.S.S.A., L.S.R.S., ��ntre altele, dar nu numai)recomand�a �si sus�tin includerea Ro�siei Montane��n Patrimoniul UNESCO.Constat�am c�a ru�sinea de a � rom�an �si lipsa

de reac�tie a rom�anilor ��n fa�ta nedrept�a�tilor afost indus�a de acelea�si televiziuni care ast�azisunt complice la cel mai mare jaf din istoriapoporului rom�an.


16

ZIARISTUL MAGYARI LAJOS�INJUR�A, MINTE, DEF�AIMEAZ�A,

BATJOCORE�STE POPORULROM�AN. DE CE TAC

AUTORIT�A�TILE �T�ARII?

De mai bine de un an de zile, ziaristul un-gur Magyari Lajos public�a, nestingherit �si f�ar�apic de ru�sine, articole mincinoase, jignitoare�si def�aim�atoare ��ntr-o ��tuic�a a�at�a ��n slujbairedentismului �si urii de ras�a, intitulat�a Sze-kely hirmondo. Individul urmare�ste ��n modvizibil nu doar promovarea unor neadev�aruricrase, ci �si incitarea la ur�a etnic�a, la eventu-ale confrunt�ari etnice, a�sa cum urmaresc slujileiredentismului unguresc, �nan�tate de la Buda-pesta.. Dac�a ��n fruntea Consiliului ��mpotrivadiscrimin�arii nu s-ar a�a un cona�tional de-als�au, decis s�a apere cu orice pre�t astfel de ati-tudini horthysto-fasciste, aceast�a n�ap�arc�a ar �trebuit s�a �e demult tras�a la r�aspundere �si tri-mis�a dup�a gratii.Semnal�am �si noi fragmente mai mult

dec�at gr�aitoare din c�ateva din articolele lui��nveninate �si cerem Procurorului general alRom�aniei, ministrului de Interne, celorlalte au-torit�a�ti rom�ane�sti cu atribu�tii legale ��n materies�a se autosesizeze �si s�a demareze urm�arirea pe-nal�a ��mpotriva acestui iresponsabil. Solicit�am,totodat�a, Mini�sterului Afacerilor Externe s�asemnaleze cancelariilor vest europene �si lide-rilor Uniunii Europene aceste cazuri extremde grave prin care autorit�a�tile iredentist re-van�sarde de la Budapesta ��si asmut slujile s�acreeze tensiuni �si haos ��n Rom�ania.

Magyari Lajos, Momentul adev�arului, ��n"Szekely hirmondo", nr. 10 - 16.01.2013, p. 2

"Autorit�a�tile rom�ane au asediat "palatele"unor �tigani miliardari de prin Regat, recurg�and��n acest scop la mitraliere �si grenade fumigene.Nu acum ar � trebuit s�a ��nceap�a aceste ac�tiuni,nu a�sa ar � trebuit s�a se procedeze. Impostorii,

escrocii �a�stia miliardari ne distrug via�ta social�ade zeci de ani �si pl�atesc orice �si pe oricine pen-tru a-�si duce la ��ndeplinire escrocheriile. Si dinp�acate, nu doar ��n Regat, ci �si ��n Transilvania.Am privit��ntotdeauna stupe�at cum �tiganii va-lahi �si-au construit palate ��nzorzonate ��n Hue-din c�andva pur maghiar, dar �si la Turda �si Cluj,tot pur maghiare. Nu este vorba ��ns�a doar depalatele �tig�ane�sti, ci �si de expansiunea cupo-lelor sub form�a de ceap�a (biserici ortodoxe �n.n.), pentru c�a statul rom�an - cei care conducstatul!- nu��n�telege niciodat�a c�a Transilvania nuface parte din cultura bizantin�a �si chiar dac�a aajuns azi s�a �e majoritar rom�aneasc�a, istorianu ar trebui distrus�a, falsi�cat�a.Vin �a�stia, �tiganii �si rom�anii, �si ne ocup�a

p�am�antul natal, "��si ��nsu�sesc" tot ce poftesc�si r�and de noi. Bandi�ti josnici b�antuie peP�am�antul Secuiesc, �si ��n cur�and ��si vor face �siaici apari�tia palatele ieftine cu turnule�te. De cenu?! Aceasta este o �tar�a a �tiganilor, ��ns�a romulacela miliardar, care at�arn�a de g�atul so�tiei salekilograme de aur, nu este dispus s�a-i ajute cunimic pe �tiganii ��n mizerie. Las" s-o fac�a statul�si autoguvernarea! O na�tiune de tomberonari.�

Magyari Lajos, Re��nvierea mamu�tilor , ��n"Szekely hirmondo", nr. 39 - 26.02.2013, p. 2

"A re��nviat circul ��n jurul drapelelor se-cuie�sti, iar banda de la TV3 a lui Dan Voicu-lescu nu se las�a. Au adus ��n prim plan cea maijosnic�a pocitanie a vie�tii publice rom�ane�sti, Pe-tre �Turlea, care ��nc�a mai este capabil s�a urasc�a�si s�a mint�a. Fusese deputat ��n timpul manda-tului meu de senator, ��ns�a dup�a �ecare discursxenofob antimaghiar pe care ��l rostea, se c�arade la microfon -ferindu-�si capul!- ca nu cumvas�a primeasc�a vreo palm�a peste ceaf�a. Sau un�sut ��n fund, pentru c�a �si de asta se temea.Cu asemenea �guri politizeaz�a elita rom�an�a

de azi, le scoate de la naftalin�a, pentru c�a uraeste ve�snic�a. De min�tit se poate min�ti oric�and.Despre 40.000 de victime ��n r�andul rom�anilor


17

la 1848-49, despre sute de sate rom�ane�sti in-cendiate. Nici un cuv�ant nu este adev�arat.�Impotriva rom�anilor care au comis atrocit�a�ti��mpotriva maghiarilor nici nu s-au luat cuadev�arat m�asuri, au fost executa�ti doar vreo10-12 lideri. Nu l-au prins ��ns�a pe tr�ad�atorulde �tar�a, pe cel care a dirijat cea mai jos-nic�a st�arpire a maghiarilor, pe episcopul An-drei Saguna, pe care ��ntre timp l-au transfor-mat ��n sf�ant �si pentru care este revendicat�a ostatuie chiar �si ��n Ungaria. Cea mai abject�astatuie din lume se a��a pe dealul Barom dinSf�antu Gheorghe, �si �a�stia invoc�a��n permanen�t�abarba mizerabilului. De exemplu veneticul penume L�ac�atu�su Ioan, care sus�tine c�a secuii i-au oprimat ��n permanen�t�a pe rom�anii "indi-geni". Care au ��nceput s�a se in�ltreze pep�am�antul nostru natal ��n secolul al XVI-lea.Iar L�ac�atu�su, doar ��n secolul al XX-lea. Ar �bine s�a plece acas�a. "

Magyari Lajos, Drapelul secuiesc�utur�a �si la Baraolt, ��n "Szekelyhirmondo", nr. 46 - 07.03.2013, p. 2

"Este uluitor ce nerozii a�rm�a presa de limbarom�an�a �si politicienii conduc�atori ��n contex-tul sc�andalului izbucnit ��n jurul drapelelor se-cuie�sti. Pur �si simplu nu ��n�teleg - sau nuvor s�a ��n�teleag�a - despre ce este vorba �siam�agesc opinia public�a rom�aneasc�a oricum ne-informat�a. Si o preg�atesc pentru pa�si��mpotrivastr�adaniilor secuie�sti. Cum s-a ��nt�amplat ��n1990 la T�argu Mure�s, c�and t�aietorii de lemneprimitivi, ��n�erb�anta�ti de popi �si securi�sti, aufost dezl�an�tui�ti asupra ora�sului lui Bolyai, pen-tru a-�si putea ap�ara avantajele ob�tinute cujapca. Bine��n�teles c�a vremurile s-au mai schim-bat ��ntre timp, nu ��ns�a �si mentalitatea, iarcoloniza�tii ��n Transilvania, pe P�am�antul Secu-iesc, se vait�a ��ntruna c�a sunt oprima�ti de ma-ghiari, de secui. Care mai sunt �si obraznici,neg�andu-i puterii rom�ane supreme autoritateape propriul p�am�ant natal. Aceast�a din urm�a

a�rma�tie este adev�arat�a, cu men�tiunea c�a nusuveranitatea Rom�aniei o pun maghiarii �si se-cuii sub semnul ��ntreb�arii, ci ��si ridic�a glasultocmai din cauza priv�arii lor de drepturi. (...)�

Magyari Lajos, "Marinarul a devenitmai dur ", ��n "Szekely hirmondo", nr. 155 -

16.08. 2013, p. 2

"Traian B�asescu a uitat c�a f�ar�a maghiari-mea transilvan�a nu ar � c�a�stigat niciodat�a aldoilea mandat de pre�sedinte �si c�a dup�a sus-pend�arile sale, tot noi l-am scos la mal, iarel a putut astfel s�a se mute ��napoi la palatulCotroceni pentru a-�si continua mandatul des-tul de contradictoriu de pre�sedinte. Nimeni nus-ar � a�steptat la contraservicii spectaculoase��n schimbul ajutorului care i-a fost oferit, ��ns�amaghiarimea nu s-ar � a�steptat ca ��n toiul cir-cului rom�ano-ungar, B�asescu s�a se posteze ��nfruntea na�tionalismului rom�anesc �si s�a lansezeamenin�t�ari.�Si a f�acut toate acestea tocmai ��n jude�tul

Harghita, de partea episcopului ortodox cubarb�a sur�a, care este ��ntruchiparea inten�tiilorpolitice rom�ane�sti de colonizare �si asimilare to-tal�a a P�am�antului Secuiesc. �Impreun�a cu epi-scopia lui, cu bisericile cu cupole sub form�a deceap�a, cu bisericu�tele �si cu m�an�astirile orto-doxe cu tot, care r�asar precum ciupercile dup�aploaie, chiar dac�a este secet�a arid�a. B�asescuconfund�a Miercurea Ciuc �si Izvorul Mure�suluicu ora�sul C�al�ara�si sau poate cu Constan�ta, ��ns�aindiferent la ce demonstra�tii de for�t�a s-ar re-curge, noi tot aici locuim. Si aici vom locui �simunci �si de acum ��nainte.Declara�tiile lui B�asescu sunt extrem de dure

sub dou�a aspecte. Primul ar � acela c�aRom�ania va avea rolul de leadership ��n pune-rea la punct a extremi�stilor de la Budapesta.Nu �stim despre ce extremi�sti vorbe�ste �si nicicum ��si imagineaz�a el punerea la punct. Esteo a�rma�tie mult mai dur�a dec�at declara�tiilef�acute la Borzont de pre�sedintele Jobbik, Vona


18

Gabor, pentru c�a vorbele acestuia au fost de-naturate. Mult mai grav�a este declara�tia ��ncare B�asescu sus�tine c�a Tokes Laszlo nu me-rit�a cet�a�tenia rom�an�a pentru c�a ��i cere Unga-riei s�a-�si asume protectoratul asupra maghia-rilor transilvani. Nu v�ad ce este revolt�ator ��naceast�a problem�a, pentru c�a Rom�ania de multd�ad�ace�ste un stat azi ��nc�a independent, Mol-dova. Este cu totul altceva c�a fra�tii de dincolode Prut nu prea vor s�a se alipeasc�a Rom�aniei.�Stiu bine c�a prin declara�tiile sale antimaghiaredure, B�asescu vrea doar s�a corespund�a anumi-tor a�stept�ari, ��ns�a nu ��n�teleg de ce se discredi-teaz�a pe m�asur�a ce se apropie de sf�ar�situl celuide-al doilea mandat.�

Magyari Lajos, Aurul, c�ainii �si bozgorii ,��n "Szekely hirmondo", nr.172 - 10.09.2013, p.

2

"Una din zilele s�apt�am�anii trecute ar putea� cali�cat�a lini�stit drept "vinerea neagr�a", sauchiar "vinerea s�angeroas�a". Este neagr�a, pen-tru c�a selec�tionata de fotbal a Ungariei a suferito e�sec ru�sinos la Bucure�sti, �si exist�a doar slabesperan�te ca echipa lui Egervari Sandor s�a parti-cipe la campionatul mondial din Brazilia. Massmedia rom�ane�sti au derulat o campanie jos-nic�a ��mpotriva echipei oaspete, ��mpotriva Un-gariei �si a maghiarimii, o campanie ce acoper�atoate aspectele caracteristice instig�arii sistema-tice ��mpotriva comunit�a�tii.Pentru a � ��ncinse spiritele, au fost l�asa�ti s�a

��ntre �si ni�ste s�albatici, cum este �si dementul�tigan valah din S�annicolau Mare, Ghi�t�a Funar,cel care a distrus �si def�aimeaz�a Clujul, care aatras aten�tia autorit�a�tilor asupra invad�arii "ce-telor ungure�sti barbare" �si a spus c�a maghiariinu au devenit civiliza�ti nici dup�a o mie de ani��n centrul Europei. Cu siguran�t�a, cetele salede �tigani sunt civilizate, dup�a furtul de g�ainiapuc�andu-se de politic�a. S�a nu m�a ��n�telege�tigre�sit, eu nu vreau s�a-i insult pe �tigani, cipe reprezentan�tii lor netrebnici, cum este �si

�ticnitul �asta, care dincolo de pagubele provo-cate ��n Cluj, prin �rmele puradelului s�au a �sijefuit casieria ora�sului.

Magyari Lajos, "Revolu�tia" celor carecaut�a prin gunoaie", ��n "Szekelyhirmondo", nr. 17 - 26.01.2012, p. 4

"�Si pe la noi protesteaz�a oamenii din cauzasitua�tiei sociale din ce ��n ce mai proaste. A�seviden�tia doar o singur�a secven�t�a a proteste-lor, ca "revolu�tie" a prostiei. Tiganii no�stri sepl�ang c�a nu primesc su�ciente ajutoare soci-ale, ba ��i deranjeaz�a �si faptul c�a nu pot "co-trob�ai prin gunoaie", deoarece autoguvernareaa ��ntrodus sistemul colect�arii selective.Ce au f�acut pentru a primi mai multe aju-

toare sociale? Mai mul�ti copii, de pe urm�ac�arora vor acum s�a tr�aiasc�a? Iar cu privire lacotrob�aitul prin gunoaie, nu cred ca maghiarii-�tigani din Sf�antu Gheorghe s�a �e cei care do-resc o schimbare la acest capitol, deoarece ma-joritatea lor lucreaz�a la �rma or�a�seneasc�a desalubritate, pentru venituri absolut omene�sti.In condi�tiile actuale. Ca atare, nu este vorbadespre o cerere a �tiganilor locali, de etnie ma-ghiar�a, ci a �tiganilor valahi care se preg�atescs�a inunde ora�sul, care atac�a ��n roiuri din ce ��nce mai mari P�am�antul Secuiesc. La ��ndemnulBucure�stiului? Poate.Cert este c�a nimeni nu pune cap�at niciodat�a

ilegalit�a�tilor pe care le comit, iar ei n�av�alescprecum mongolii. Iar puterii rom�ane ��i este peplac acest lucru, nu �tine cont de faptul c�a pestec�a�tiva ani, �tara va avea o majoritate �tigneasc�a.Cu legi aparte, cu o moral�a aparte. Azi ��i as-mut pe �tigani asupra secuilor, ��ns�a m�aine vorvedea c�a Rom�ania nu va mai exista. Ci doarTigania. S-ar cuveni s�a i se spun�a odat�a aces-tui grup etnic care se ��nmul�te�ste peste m�asur�a:p�an�a aici, nu se mai poate tr�ai din f�acutul decopii. Din analfabetism. Nu poate � igno-rat�a societatea majoritar�a . Noi, cei din Sf�antuGheorghe, am fost ��ntr-o rela�tie destul de bun�a


19

cu �tiganii no�stri maghiari. Se pare c�a ace�stiasunt ��nt�ar�ata�ti de agen�tii care nu urmaresc alt-ceva dec�at izbucnirea unui con�ict ��ntre �tiganiimaghiari care tr�aiesc printre noi �si majoritateasecuiasc�a. Nu cred c�a vor avea ��ns�a sor�ti deizb�and�a, de�si nu sunt nici prea optimist. "

Magyari Lajos, "Marele teatrubalcanic", ��n "Szekely hirmondo", nr. 134 -

17.07.2012, p. 2

"Ceea ce se petrece acum este f�ar�a precedent,un adev�arat circ balcanic gratuit. De�si boiautodesemna�ti sunt destui �si ��nc�a vor mai �, nuv�ad vreun b�arbat care s�a poat�a scoate aceast�a�tar�a din mizerie. Acesta este motivul pentrucare vor prinde putere elementele fascistoide,bandi�tii PP-DD �si Noua Dreapt�a -scursorile so-ciet�a�tii. La fel ca �si garnitura denumit�a USL,care a ajuns la putere prin ��n�sel�aciune �si mitu-ire.Recent numitul nostru prefect (care cine �stie

de unde se trage!) spune c�a nici m�acar drape-lul �si stema noastr�a tradi�tionale nu sunt vala-bile, deoarece ei (el!) nu se reg�asesc ��n ele! Inopinia sa, Galopada Secuiasc�a este una cu ca-racter "na�tionalist" �si excluzionist. El uit�a c�aaceste meleaguri �si oamenii de aici au o isto-rie, au tradi�tii. S�a plece �ecare la el acas�a, pep�am�antul lui natal, �si s�a fac�a acolo pe viteazul,s�a salveze acolo na�tiunea. Ba chiar �si "treabamic�a" s�a �si-o fac�a tot acolo."

Magyari Lajos, "Szasz Jeno "MareleUni�cator", ��n "Szekely hirmondo", nr. 137

- 20.07.2012, p. 2

"Primarul declasat de la Odorheiu Secuiesc,conduc�atorul perseverent al Partidului CivicMaghiar propune ca cele trei organiza�tii poli-tice maghiare - UDMR, PPMT �si PCM - s�ase uneasc�a �si s�a c�andideze la alegerile parla-mentare din toamn�a, ��nceputul iernii, ca unicpartid ��nregistrat. A propus �si un nume pen-tru organiza�tia "c�as�atorit�a" �si anume Uniunea

Maghiarilor din Transilvania sau Uniunea Ma-ghiarilor din Rom�ania.De data acesta (pentru prima oar�a ��n cariera

sa!) trebuie s�a-i dau dreptate lui Sz�asz Jen�o.Maghiarimea din Transilvania - Rom�ania tre-buie s�a revin�a ��n spa�tiul ac�tiunii politice co-mune, nu ��si poate permite luxul dezbin�arii.Mai ales c�a vin vremuri foarte grele pentrucomunitatea noastr�a, iar reprezentan�ta parla-mentar�a de la Bucure�sti este foarte impor-tant�a chiar dac�a trebuie s�a ne facem auzi�tidin opozi�tie. M�a mir de ce l-a apucat a�sade brusc uni�carea pe acel Szasz Jeno, care��n "str�alucirea" s-a politic�a a sus�tinut mereucuv�ant�ari despre "libertatea alegerii" �si nu l-a interesat destr�amarea voin�tei, dispozi�tiei dea ac�tiona a maghiarimii. Nu l-a interesat nicifaptul c�a cet�a�tenii din Odorheiu Secuiesc, l-auales la vremea respectiv�a ��n func�tia de primar��n urm�a promisiunilor solemne potrivit c�areiava face tot posibilul pentru redob�andirea tere-nului �si grupului de cl�adiri din zona Cserehat,con�scate mi�sele�ste, iar pe m�aicu�tele greco-catolice (oare?) stabilite acolo de c�atre escro-cii elve�tieni �si autohtoni, le va trimite la locullor anterior. Nu a f�acut nimic (poate c�a nu aputut!) �si acum ��ntr-una din zonele cele maifrumoase din Odorheiu Secuiesc a fost creat�a ocitadel�a rom�aneasc�a, ��n po�da tuturor protes-telor. "

Magyari Lajos, "P�ainea na�tiunii", ��n"Szekely hirmondo", nr. 157 - 20.08.2012, p. 2

"A ajuns o tradi�tie extraordinar�a ca ��nziua de 20 august, ziua Sf�antului Stefan, a��ntemeierii �t�arii, s�a �e feliat�a P�ainea Na�tiunii,coapt�a din gr�aul gospodarilor din Unga-ria �si al comunit�a�tilor maghiare ajunse ��naf�ar�a grani�telor.Acest lucru ne aminte�ste deexisten�ta noastr�a milenar�a, cu un destin zbu-ciumat, de faptul c�a ��n aceast�a minunat�a cur-bur�a a Carpa�tilor, noi am m�ancat ��ntotdeaunap�ainea noastr�a, nu pe a altora, mai degrab�a


20

al�tii ne-au m�ancat p�ainea.Tocmai de aceea, pe maghiar ��l doar foarte

tare atunci c�and pe p�am�antul s�au natal, unii��i atrag aten�tia asupra faptului c�a m�an�anc�ap�ainea altei �t�ari, a altei na�tiuni, ��l doare c�andeste f�acut apatrid, venetic. �stim noi bine cinesunt veneticii pe aici �si cum au abuzat ei dedrepturile musa�rilor �si de ospe�tie. Noi nu amm�ancat niciodat�a p�ainea altora, ��ns�a al�tii ne-aum�ancat p�ainea noastr�a. Nevoi�ti s�a m�an�ancep�aine str�ain�a au fost cel mult pribegi de-aino�stri (...)Minunata �tar�a a sf�antului Stefan afost rupt�a ��n buc�a�ti, iar cei care au rupt-o setem �si acum c�a ea ar putea ajunge c�andva dinnou una singur�a. Este o team�a �si o alarmaref�a�tarnic�a, deoarece e greu s�a ��ntorci roata isto-riei. �Ins�a �stim c�a dreptul posed�arii netulburatea p�am�antului natal i se cuvine �ec�aruia, iar ves-tita Europ�a ar trebui s�a cons�n�teasc�a acest lu-cru. Iar dac�a este ��nc�apabil�a, marea UE nu arenici un rost In inimile noastre, minunata �tar�aa Sf�antului Stefan este un singur tot, iar acestlucru este sugerat �si de P�ainea na�tiunii. Acum�si ��ntotdeauna."

Magyari Lajos, "In umbra terorii", ��n"Szekely hirmondo", nr. 74 - 15.04.2011, p. 2

"In preajma zilei mondiale a romilor, ��n Eu-ropa au loc noi abuzuri cu caracter terorist, co-mise de �tiganii care nu recunosc �si nu accept�anici o lege. Ar trebui s�a-mi cer scuze din par-tea celor care lucreaz�a �si ��si cresc copiii ��n spi-ritul respectului, ��ns�a din p�acate, ace�stia sunttot mai pu�tini . Iar cei care se organizeaz�a ��nbande �si care tr�aiesc din furturi sunt tot maimul�ti. Dac�a vor continua tot a�sa, ar putea de-clan�sa chiar �si un r�azboi civil. Pe P�am�antulSecuiesc �si ��n regiunile de la periferia acestuia,situa�tia va � una din ce ��n ce mai grav�a. Nuse �stie cum, de ce �si din a cui ini�tiativ�a, mem-brii etniei rome ocup�a sate, regiuni, iar prin��nmul�tirea lor rapid�a este posibil s�a ajung�a, ��nscurt timp, un poten�tial pericol la adresa or-dinii publice. Problemele au ap�arut acum la

Raco�s, unde terorizeaz�a satul cu popula�tie ma-ghiar�a. Ce fac autorit�a�tile? Prea pu�tin. Trimitun deta�sament, dou�a de jandarmi, ��n rest pri-vesc cu cinism evenimentele, ba �si r�anjesc pemarginea terorii �tig�ane�sti, spun�and: "bozgorii�a�stia o merit�a".

Magyari Lajos, "Dracul �si P�am�antulSecuiesc", ��n "Szekely hirmondo", nr. 106 -

02.06. 2011, p. 2

"Trebuie spus c�a P�am�antul Secuiesc existaseca entitate geogra�c�a, etnic�a �si juridic�a ��nc�ade pe vremea c�and nici m�acar nu ��ncol�tiser�agermenii statalit�a�tii rom�ane�sti, iar dac�a �tinemcont de ��ncerc�arile lor timpurii de organizarestatal�a, trebuie spus c�a acestea s-au datorat cu-manilor, pecenegilor - adic�a unor popoare turce- �si nu rom�anilor cu preocup�ari ��ntr-ale oieritu-lui. Ins�a istoricilor �si politicienilor rom�ani leface o mare pl�acere s�a ��si proiecteze ��n isto-rie p�an�a �si utopiile, iar ��n acele momente auviziuni despre state protorom�ane de 2500 deani, ca de exemplu statele dacice ale lui Dece-bal �si Burebista. Exist�a ��ns�a dou�a probleme:nu sunt su�ciente dovezi conving�atoare pentrunivelul ��nalt de organizare a acestor "state" �sicu at�at mai pu�tine pentru faptul c�a rom�aniiar � avut vreo leg�atur�a cu ele. Dar s�a l�as�amacum aceste aspecte, pentru c�a visul daco-rom�an a fost scornit de pseudosavan�tii greco-catolici numi�ti Scoala Ardelean�a.

Este��ns�a o inep�tie s�a negi tema existen�tei mi-lenare, a d�ainuirii P�am�antului Secuiesc, tot a�sacum este o absurditate s�a conte�sti fundamen-tul maghiar �si �in�ta maghiar�a a PrincipatuluiTransilvaniei. In parlamentul rom�an, ��n media�si ��n r�andul moldovenilor �si oltenilor care aun�av�alit precum potopul pe P�am�antul Secuiesc,negarea acestei regiuni considerate aproape bi-blice, odinioar�a pur maghiar�a �si cu popula�tiemajoritar maghiar�a p�an�a �si ��n ziua de azi, aajuns deja s�a �e un simpton psihopatologic.


21

Acum se agit�a puternic pe motiv c�a autogu-vern�arile de pe P�am�antul Secuiesc �si-au des-chis la Bruxelles un birou de reprezentan�t�a,pentru ca Europa s�a ne cunoasc�a mai bine.In condi�tii pa�snice, nu dup�a un con�ict etnic(Doamne fere�ste de r�azboi civil!), pentru ca lu-mea ��ntreag�a s�a a�e c�a ��n mijlocul Rom�anieiexist�a o entitate diferit�a, de dimensiunile unei�t�ari mai mici, ale unei na�tiuni mai mici, care��n baza dreptului tradi�tiilor istorice dar �si ��na realit�a�tilor din ziua de azi, revendic�a recu-noa�sterea existen�tei sale unitare �si indivizibile,��n�in�tarea unei regiuni de dezvoltare, posibili-tatea func�tion�arii unui model autoguvernamen-tal care s�a corespund�a tradi�tiilor P�am�antuluiSecuiesc ce ��i garanteaz�a inclusiv viitorul.Este mult? Mult, da! Marii zugravi ��l

zugr�avesc deja pe dracu, �tip�a c�a �tara va �sf�a�siat�a �si se pl�ang de oprimarea veneticilornedori�ti de aici. In posturi bine pl�atite �si ��nposesia unor pozi�tii decizionale care le dep�a�sesccu mult procentul pe care ��l reprezint�a."

Magyari Lajos, "Recviem pentru unindicator�, ��n "Szekely hirmondo", nr. 164 -

25.08.2011, p. 2

"�Incetul cu ��ncetul trebuie s�a realiz�am -dac�a nu am realizat deja- c�a ��n �tara aceasta,nici o practic�a autoguvernamental�a efectiv�a nufunc�tioneaz�a lin. Lipsa impunerii voin�tei auto-guvern�arilor este de dou�a ori mai evident�a peP�am�antul Secuiesc, degeaba stau ��n frunteaprefecturilor maghiari numi�ti acolo de ochii lu-mii.Sunt mii �si mii de exemple de tracasare,

de obstruc�tionare a autoguvern�arilor cu carac-ter maghiar, ��ncep�and cu problema drapelelor,continu�and cu indicatoarele de localit�a�ti �si ter-min�and cu utilizarea limbii materne, garantat�ade altfel prin lege. Cel mai �agrant caz r�am�anetotu�si cel al indicatoarelor cu inscrip�tia P�am�antSecuiesc. Stiam c�a nu vor tolera aceste pano-uri la intr�area ��n Chichi�s, ��ns�a nu credeam c�a le

vor exila �si de la hotarul Aitei Mari. Indiferentc�a erau pe domeniu privat sau public. Dac�a nureu�sesc s�a le nimiceasc�a prin mijloace legale,administrative (ar � �si b�at�ator la ochi!), ape-leaz�a la justi�tie. A�sa au �si f�acut. A�sa-numita"organiza�tie civil�a rom�aneasc�a" din Trei Sca-une �si Harghita a dat ��n judec�at�a autogu-vern�arile -�si pe cea jude�tean�a �si pe cea local�a-, invoc�and dou�a motive "grave �si temeinice".Primul a fost, �re�ste, acela c�a nu exist�a o uni-tate teritorial�a cu denumirea de P�am�ant Se-cuiesc, iar ��n al doilea r�and, c�a acest caz le-zeaz�a -zice-se- sentimentele rom�anilor de aici,ba mai mult, genereaz�a temeri ��n r�andul aces-tora. Despre ce rom�ani �si c�at de "locali" suntei am putea scrie un ��ntreg eseu, ��ns�a merit�as�a ne g�andim �si ce anume face ca adun�aturade fo�sti securi�sti, activi�sti de partid coloni�sti�si al�ti venetici s�a �e un "forum civil". Ei neimpun nou�a ce este voie �si ce nu, ce numes�a le d�am str�azilor noastre , ne t�ar�asc auto-guvern�arile ��n noi �si noi procese . Unde esteacea "justi�tie rom�an�a independent�a" care s�a ledea dreptate maghiarilor!? Nic�aieri. Ei ��ns�a��si ��nsu�sesc f�ar�a nici un drept terenuri secuie�stipentru a-�si construi ora�se-caz�armi, m�an�astiri,biserici cu cupole sub form�a de ceap�a, simboluriortodoxe uria�se. "Desemneaz�a" noile limite depropriet�a�ti, f�ar�a a ��ntreba pe nimeni. Lor leeste permis �si a�sa s-au obi�snuit ��n ultimii 90 deani."

Magyari Lajos, "Inv�a�t�aminte triste", ��n"Szekely hirmondo", nr. 129 - 19.08.2010, p. 2

"Ceea ce s-a ��nt�amplat la maternitatea Gi-ule�sti este ceva de neconceput . Sunt uniicare cer capul ministrului s�an�at�a�tii, ��ns�a nu audreptate. Responsabilii trebuie c�auta�ti, �si deaceast�a dat�a, la nivelul cel mai��nalt al conduce-rii �si al��ng�amf�arii. Printre cei care au permis caocrotirea s�an�at�a�tii s�a ajung�a, ��n aceast�a �tar�a,dincolo de linia de partid, iar majoritatea ve-niturilor s�a ��ntre ��n armata supradimensionat�a


22

�si ��n bud��nc�a gon�at�a a siguran�tei interne. Si��ntr-o "biseric�a de stat" care nu este bun�a la ni-mic altceva dec�at la "omogenizarea" complet�a,absolut inutil�a, a �t�arii.Cine naiba a avut nevoie de at�atea �scoli

�si caz�armi de jandarmi, de at�atea biserici,m�an�astiri �si episcopii ortodoxe -pe P�am�antulSecuiesc, de exemplu, acolo unde este rela-tiv lini�ste, siguran�t�a �si unde doar nebuniivorbesc despre pierderea identit�a�tii rom�anilorcoloniza�ti? Nu am v�azut nici un astfel derom�an, ��n schimb v�ad o mul�time de institu�tii"na�tionale" inutile, care sl�abesc precum un caltroian zidurile unei comunit�a�ti indigene. Ar �fost mai bine ca ace�sti bani s�a � fost cheltui�tipe ocrotirea s�an�at�a�tii �si garantarea siguran�teiefective a cet�a�tenilor. "

Magyari Lajos, "Ce-i doare?", ��n"Szekely hirmondo", nr. 139 - 02.09.2010, p. 2

"Mai ��nt�ai mi-a atras aten�tia faptul c�a singu-rul consilier PDS al comunei Moac�sa, persoan�ade na�tionalitate rom�an�a, a ��ncercat s�a pro�tede dreptul s�au de veto��n cazul amplas�arii por�tiisecuie�sti de la P�adureni. Ulterior, problema s-a rezolvat, ��ns�a eu am r�amas s�a m�a ��ntreb cineeste acest consilier, cum a ob�tinut mandatul�si pe cine reprezint�a el ��n aceast�a comun�a purmaghiar�a.Precis c�a impertinen�ta obligatorie nu i-a ve-

nit de la sine, pentru c�a iat�a un nou exemplu:consilierii de na�tionalitate rom�an�a ai ora�suluiCovasna au ��mpiedicat utilizarea drapeluluilocalit�a�tii cu ocazia zilelor acesteia. Esteadev�arat c�a drapelul nu a fost ��nc�a o�cializat,��ns�a nu con�tine nimic nou (�si mai ales provo-cator!) fa�t�a de stema ora�sului, deja adoptat�a.Pe drapel urm�a s�a �gureze stema ora�sului, peun fundal alb. Culoarea p�acii, nu-i a�sa? Nu��n�teleg de ce lezeaz�a acest lucru sentimentelelocalnicilor rom�ani.A�sa-numi�tii reprezentan�ti ai "rom�anilor de

pe P�am�antul Secuiesc" se ��ntrunesc anual, cel

pu�tin de trei ori, ��n general la m�an�astirea or-todox�a de la Izvoru Mure�sului, construit�a ��nlipsa aprob�arilor necesare, �si protesteaz�a fa�t�ade tot ce ar putea sta ��n slujba identit�a�tiisecuilor indigeni, spun�and c�a aceste lucrurile lezeaz�a �si le distruge identitatea, ba maimult, urmaresc asimilarea lor. Ace�sti erudi�tistabili�ti/coloniza�ti aici din diferite zone con-test�a vehement existen�ta P�am�antului Secuiesc�si le atribuie ��nainta�silor lor daci p�an�a �si scri-erea noastr�a runic�a. I�si declar�a imediat monu-mente istorice bisericile construite ��n anii "20-"30 ai secolului trecut. Si o pot face, pentru c�aerau cre�stini cu mult ��nainte de Cristos...."

Magyari Lajos, "Doliul luniioctombrie", ��n "Szekely hirmondo", nr. 163

- 06.10.2010, p. 2

"In data de 6 octombrie 1849, tribunalulaustriac a dispus executarea celor 13 o��terirevolu�tionari maghiari. A urmat cel de-al doi-lea Mohacs al poporului maghiar, r�azbunareaunui imperiu la�s, de nimic. �Impotriva maghia-rilor s-a adoptat o solidaritate ru�sinoas�a. Aus-triecii �si bastarzii �tari�sti au c�alcat ��n picioare�tara �si na�tiunea. Hienele din cadrul na�tiunilor��si ��ntindeau m�ainile c�atre Viena pentru a primibanii pentru tr�adare. Un astfel de exemplueste mitropolitul ortodox transilv�anean, An-drei �Saguna, care a bene�ciat p�an�a la sf�ar�situlvie�tii sale de recompense din partea Austriei�si totu�si o strad�a din Sf�antu Gheorghe poart�anumele acestui om. Un lucru trebuie �stiut: dincei 13 o��teri executa�ti la Arad doar jum�atateerau de na�tionalitate maghiar�a."


23

COMORILE ROM�ANE�STI de laVIENA

Multe comori rom�ane�sti sunt risipite��n lume,despre care nu �stim aproape nimic.In vreme ce egiptenii ��si revendic�a cu

vehemen�t�a valorile ��mpr�a�stiate ��n marile mu-zee ale str�ain�at�a�tii, a�rm�and ca ele sunt pro-prietatea p�am�antului din care provin, noi nicim�acar nu �stim pe unde ni s-au risipit tezaurele,nu avem nici m�acar reproduceri dup�a acestevalori, inform�a�tiile lipsesc, iar fotogra�ile suntgreu de ob�tinut. Cu at�atea obstacole ��n fa�t�a,am pornit, totu�si, ��n c�autarea acestor vesti-gii, iar primul popas l-am f�acut la Viena, undese a��a c�ateva tezaure fabuloase, descoperite ��nTransilvania, ��n timpul Imperiului Habsburgic�si apoi Austro-Ungar

MARTIE LA VIENAIn martie, la Viena miroase a frezii. E

��nceput de prim�avar�a, iar in fa�ta palatuluiprim�ariei r�asun�a un vals de Strauss, sub scli-pirile feerice ale unui patinoar ce �serpuie�ste pealeile parcului. In mintea oric�arui turist, Viena��nseamn�a cl�adiri impun�atoare, c�atedrale cestr�apung cerul, palate somptuoase. Inseamn�amuzic�a, echilibru �si art�a la tot pasul. Pe scurt,m�are�tia �si elegan�ta somptuoas�a a unei capitaleimperiale.Dincolo de acestea, Viena ��nseamn�a IS-

TORIE (�si pentru rom�ani): drumurile grele,pline de ploi �si praf ale ardelenilor pleca�tipe jos, cu "jalba", la "�Imp�aratul", speran�teleiobagilor ��ntr-o justi�tie august�a care s�a leu�sureze jugul pus de nobilimea maghiar�a,Horea, Badea C�ar�tan, Avram Iancu �si durerilep�am�antului lor. Viena �si �gura aproape mitic�aa �Imp�aratului �si a cur�tii sale au d�ainuit ��nimagina�tia ardelenilor timp de dou�a secole,��n timpul Imperiului Habsburgic �si apoi alcelui Austro-Ungar. Dar, ca orice capital�aimperial�a, �si Viena �si-a cl�adit splendorilepe sudoarea �si bog�a�tiile celor asupri�ti. Iar

p�am�antul rom�anesc a fost ��ntotdeauna prin�trecele mai bogate, nu doar ��n roade, ci �si ��ncomori. A�sa se face c�a ��n colec�tiile imperialeale Vienei au ajuns tezaure de o inestima-bil�a valoare, descoperite ��n acea perioad�a ��nTransilvania. �Si acolo au r�amas! Despre acesteincredibile tezaure rom�ane�sti, pe care le-arr�avni orice muzeu din lume, ce au apar�tinutunor c�apetenii dace �si unor prin�ti barbaride mai t�arziu, au auzit foarte pu�tini rom�ani.Acesta este motivul pentru care m�a a�u laViena la acest ��nceput de martie.

�Si, de�si sunt pentruprima oar�a aici, am�antradi�tionalul "pelerinaj"turistic de la bisericaSf�antul �Stefan la Prater�si de la Ho�burg laSch�onbrunn �si alerg, dinprima zi, ��n c�autarea

muzeului de istorie. Numai c�a Viena nu area�sa ceva. Pentru austrieci, epocile vechi, dela paleolitic p�an�a la cel�ti, sunt puse laolalt�acu dinozaurii, la Muzeul de Istorie Natural�a,iar produc�tiile de lux ale Antichit�a�tii �si EvuluiMediu sunt incluse ��n colec�tiile de la Muzeulde Istoria Artei. Cele dou�a muzee se a��afa�t�a in fa�t�a, ��n dou�a cl�adiri gemene. Deci,��ntr-acolo m�a ��ndrept. Cu toate c�a e s�amb�atadiminea�ta �si un soare ��nc�ant�ator pe cer, laora deschiderii, ��n fa�t�a la KunsthistorischesMuseum nu sunt nici zece oameni. Mai mul�tipar s�a �e vizavi, la �stiin�tele naturii. Dup�ace ��ntr�am, aproape to�ti turi�stii se reped laetaj, unde se a��a o valoroas�a pinacoteca, culucr�ari de Rafael, Rubens, Breugel, �si mul�tial�tii. La parter se a��a colec�tia greco-roman�a�si etrusc�a, destul de modest�a, cea egiptean�a,ceva mai spectaculoas�a, �si sala tezaurelor. Aicim�a opresc, singur�a, ��n str�alucirea aurului vechide secole. �Si aici am s�a r�am�an vreme lung�a,sub privirile din ce ��n ce mai ��ngrijorate alecustozilor s�alii, care probabil nu au mai avut


24

de mult un vizitator at�at de fascinat.

COMORILE PRIN�TILOR BARBARIMult�a istorie �si multe destine de neamuri

��ntregi s-au ridicat ori s-au pr�abu�sit sub lucirileaurului. Dar ��n vremurile de demult, aurul nuera doar o ispit�a material�a. Metalul galbenera un metal al zeilor, care ��i d�adea puterecelui care ��l de�tinea. Un tezaur mare confereaputere mare. De la fabuloasele comori ale luiMithridate �si Decebal, capturate de romani, lapierdutul tezaur al lui Montezuma ori la aurulnibelungilor scufundat ��n Rin, puterea uneic�apetenii �si a neamului s�au a pierit odat�a cutezaurul. Biograful lui Carol cel Mare spunea,chiar, c�a avarii au pierit pentru c�a �si-au pierduttezaurul. Gloria �si puterea erau garantate deaceste comori de aur care, ��ngropate la vremede restri�ste, puteau asigura rena�sterea uneicomunit�a�ti dup�a ce trecea primejdia. Tezaurulera un fel de "banc�a na�tional�a", un soi dedepozit obligatoriu. Ins�a istoria are c�aile eine�stiute �si, de multe ori, poate de cele maimulte ori - aceste tezaure au r�amas ��ngropate,��mpreun�a cu speran�tele celor ce le-au ��ngropat��n p�am�ant. Au trecut ani, secole, uneorimilenii, iar sapa ori plugul vreunui �t�aran aajuns s�a dezgroape din uitare c�ate o comoar�a.Speran�tele ��ngropate ��mpreun�a cu ea, odat�aie�site la lumin�a, s-au transform�at adesea ��nblesteme, iar tezaurele nu �si-au g�asit lini�steadec�at ��n vitrinele c�ate unui muzeu.In vremea migra�tiilor, la noi, ��n Carpa�ti,

s-au ascuns multe tezaure, probabil mai multedec�at ��n orice parte a Europei. �Ins�a comorileprin�tilor barbari sunt mai pu�tin cunoscutedec�at cele ale egiptenilor sau ale sci�tilor: eleau r�amas ��n umbr�a, la fel ca epocile din careprovin. Tezaurul de la Pietroasa, descoperit��n Muntenia �si ajuns la Bucure�sti, dup�a ne-num�arate peripe�tii, este cel mai faimos tezaurce provine din acele vremuri. Este atribuitvizigo�tilor din secolul al IV-lea �si nu are egal ��nEuropa. De o frumuse�te �si un ra�nament f�ar�a

seam�an sunt �si tezaurele gepidice, descoperitela noi ��n �tar�a, mai cunoscut �ind cel de laApahida. C�at de barbari erau, de fapt, ace�stibarbari, capabili s�a creeze �si s�a pre�tuiasc�afrumosul la cote din cele mai ��nalte? Tot dinvremea migra�tiilor dateaz�a alte dou�a tezaure,descoperite

TEZAURUL de la S�ANNICOALULMARESala-tezaur a muzeului din Viena are cam un

sfert din m�arimea s�alii tezaurului de la MuzeulNa�tional de Istorie din Bucure�sti.Tezaurul c�ant�are�ste 10 kg �si este din aur pur.

Ingr�am�adit�a, cu vitrine pe l�ang�a pere�ti �si cupanouri ��n mijloc, ��ti d�a o senza�tie de sufocare,sus�tinut�a �si de lumina palid�a din vitrine. Incap�atul s�alii se a��a piesele cele mai valoroase.Prima reac�tie pe care o am c�and le v�ad esteaceea de n�aucire. De fapt, nu e o reac�tie, ci o��nm�armurire, stupefac�tie, mirare, emo�tie, apoiexaltare, apoi iar uimire... Cel mai fabulos te-zaur, cel mai valoros, cel mai frumos, cel mai...este rom�anesc! "Goldschatz von Nagyszentmi-kls" scrie mare, pe un perete. Explica�tiile dinmuzeele austriece sunt scrise doar ��n german�a,nici urm�a de text ��n englez�a sau vreo alt�a limb�ade circula�tie. Tezaurul c�ant�are�ste aproape 10kg �si este din aur pur. De 20-22 karate, trans-form�at ��n incredibile opere de art�a: 23 de cupe,potire, c�ani, ulcioare, cu o lucr�atur�a dus�a laperfec�tiune, cu decoruri milimetrice, �ligranefantastice, �guri de oameni �si animale, deco-ruri ame�titoare �si ciudate inscrip�tii cu literegrece�sti sau runiforme, unele nedescifrate p�an�aast�azi. In fa�ta mea se a��a tezaurul de la San-nicolau Mare, perla colec�tiei de la Kunsthisto-riches Museum.Un tezaur f�ar�a egal, descoperit ��n p�am�ant

rom�anesc, dar despre care noi, rom�anii, nu preaam auzit p�an�a acum. Era ��n vara anului 1799,��ntr-o zi de iulie, c�and �t�aranul Nera Vuin, s�arbde origine, sap�a pe l�ang�a un zid ca s�a plan-teze vie, ��n curtea casei lui din satul Sanni-


25

colau Mare, ast�azi cea mai vestic�a localitatea Rom�aniei. La un moment dat, sapa i s-a lovit de ceva metalic. Ceea ce a scos apoidin p�am�ant avea sa �e cel mai mare tezaurapar�tin�and Evului Mediu timpuriu. Nu se �stienici acum, �si probabil nu se va �sti niciodat�a,c�ate piese f�aceau parte din tezaur. Multe din-tre ele sunt perechi �si e posibil ca toate s�a �avut o pereche, dar nu au mai ajuns p�an�a lanoi.

Povestea spune c�a descoperitorul le-av�andut pe nimica toat�a mai multor negustori,separat, sau numai unui negustor grec ori ar-mean, dup�a alt�a variant�a, care a ��ncercat s�a lev�and�a la pre�t mult mai mare, la Pesta. Aicipiesele au atras imediat aten�tia �si au fost con-�scate �si inventariate de c�atre magistratul mu-nicipal Ioan de Boraros. O alt�a variant�a spunec�a, atunci c�and �t�aranul a ��ncercat s�a le v�anda,proprietarul terenului, un anume Nacu, a a�at�si a alertat autorit�a�tile. Era ��n interesul lui,c�aci legea oferea o compensa�tie at�at descoperi-torului (dac�a declara imediat comoara), c�at �siproprietarului p�am�antului, iar dac�a descoperi-torul nu declara, dar era denun�tat, partea aces-tuia ��i revenea denun�t�atorului. Deci, Nacu ar� primit ambele p�ar�ti ale r�aspl�a�tii. Indiferentcum s-a ��nt�amplat, cert este c�a cea mai mareparte a tezaurului a ajuns ��ntr-un �nal de laPesta la Viena, unde se a��a �si ast�azi. Uneledintre piese fuseser�a deteriorate, li s-au rupttor�tile sau unele p�ar�ti ornamentale. So�tia luiNera Vuin a declarat ulterior c�a a p�astrat �siea c�ateva piese mici, pe care le-a topit. Des-pre soarta �t�aranului care a f�acut colosala des-coperire nu mai �stim mare lucru: doar c�a ne-vasta sa a b�atut de dou�a ori pe jos drumulp�an�a la Viena, ca s�a-i cear�a ��mp�aratului par-tea sa de recompens�a. Nu a primit nimic. Lo-cul ��n care s-a descoperit tezaurul se a��a ast�azipe strada Comorii. Descoperirea a avut ��nepoc�a un mare r�asunet, valoarea sa �ind es-timat�a la trei milioane de �orini. Tezaurul dela Sannicolau Mare a fost expus �si la Buda-

pesta, de dou�a ori, prima dat�a ��n 1884, apoi��n 2002, la aniversarea a dou�a sute de ani dela fondarea Muzeului Na�tional al Ungariei. InRom�ania nu a fost expus niciodat�a. Au existatcereri din partea Muzeului Banatului, pentrurealizarea unor copii, ��ns�a muzeul din Vienaa refuzat, pe`motiv c�a se pot deteriora origi-nalele. Au existat dou�a serii de copii efectu-ate prin galvano-plastie, una la Muzeul Bana-tului �si una la Szeged. Cea de la noi a fostrechizi�tionat�a de o comisie militar�a s�arb�a, ��nanul 1919, �si nu se mai �stie nimic de ea. Ceade la Szeged exist�a �si azi. Despre o restituirea tezaurului nici nu poate � vorba. Ce s-o ��nt�amplat cu perechile lips�a? Foarte probabil,au fost g�asite ��mpreun�a cu celelalte piese, darli s-a pierdut urm�a. Sper�and c�a poate, totu�si,au fost ��ngropate undeva aproape de locul des-coperirii tezaurului, ��n 2006, o echip�a mixt�a dearheologi rom�ano-maghiar�a, condus�a de FlorinDra�sovean, a investigat zona, cu aparatur�a per-form�ant�a. Nu s-a g�asit nimic. C�aut�atorii decomori au r�ascolit �si ei in zadar �si continu�a s�ar�ascoleasc�a �si ast�azi ��n preajma locului undeacum 211 ani a ie�sit la iveal�a comoara. Teza-urul este alc�atuit din �sapte ulcioare, ornamen-tate cu �guri �orale, mitologice �si geometrice,sapte vase joase - dou�a farfurii mai mari, dou�amici, dou�a patere �si un platou oval -, un bol cuo lucr�atur�a extrem de so�sticat�a, trei pocale,dintre care dou�a cu un cap de taur r�asucit, pri-vind ��napoi �si sprijinite pe trei picioare, iar unal treilea, ��n form�a de scoic�a (nautilus), dou�apotire, dou�a c�ani �si un corn ��n form�a de p�alnie.Majoritatea au inscrip�tii: ��n greac�a, ��n limbilocale, dar cu alfabet grecesc, ��nc�a nedescifratesatisf�ac�ator, ��n semne cu aspect de rune, de ase-menea nedescifrate satisf�ac�ator. In inscrip�tiade pe vasul nr. 21 apar "jup�anii" (scris zoapan)Boila (Boila sau Buila) �si Butaul, consideratede unii cercet�atori nume rom�ane�sti.Descoperirea este unic�a, iar speciali�stii au

reu�sit s�a fac�a prea pu�tine paralele cu pieseg�asite ��n alte p�ar�ti. Nu s-a ajuns nici ast�azi


26

la un acord asupra provenien�tei tezaurului.Datarea s-a f�acut ��ntre secolele al VI-lea �sial IX-lea dup�a Hristos. Bulgarii spun c�a aapar�tinut unui prin�t bulgar, ungurii c�a e hu-nic, apar�tin�and poate lui Attila, sau chiar tim-puriu maghiar, ��mping�and datarea p�an�a in se-colul X, cercet�atorii no�stri spun c�a a fost alducelui Ahtum, un descendent al voievoduluiGlad. Unii consider�a c�a piesele au fost exe-cutate de me�steri aurari din Crimea, al�tii c�aau fost lucrate la Bizan�t, �si nu au fost uita�tinici pecenegii. Cele mai multe �re trimit ��ns�aspre o origine avar�a a tezaurului. De�si la primavedere ansamblul pare unitar, piesele sunt deprovenien�te diferite �si chiar din epoci diferite.Ele au fost la un moment dat str�anse lao-lalt�a �si ascunse. E posibil s�a � fost vorbade un tribut pl�atit de Bizan�t vreunui prin�tbarbar de la Dun�are, prin care se cump�araulini�stea s�si securitatea ��n zona�a. Unele vaseau inscrip�tii grecesti cu mesaj cre�stin, alteleau reprezent�ari de inspira�tie persa-sa�sanid�a, al-tele trimit spre zona central-asiatic�a, iar al-tele sunt greco-romane. Un amestec ame�titor,care ��ns�a nu �stirbe�ste cu nimic din frumuse�tea��ntregului. Ceea ce confer�a o mare valoare teza-urului este ��ns�a lucr�atura me�sterilor aurari carele-au f�aurit, o lucr�atur�a aproape de perfec�tiune.Studiile f�acute de c�atre cercet�atorii austrieci,care au efectuat o scanare microscopic�a asu-pra pieselor, m�arind detaliile de 4000 de ori, auar�atat c�a exista ornamente de doar un milime-tru, pentru care s-a lucrat cu trei instrumentediferite. Reprezent�arile �gurative sunt destulde stranii. Pe unul din vase vedem un lupt�atorc�alare, cu tr�as�aturi mongoloide, t�ar�and un pri-zonier �si av�and at�arnat la �saua calului capuldecapitat al vreunui du�sman ��nvins. �Intr-o alt�ascen�a este inf�a�ti�sat�a o pas�are uria�s�a, purt�and��n gheare o femeie, care �tine ��ntr-o m�an�a un vascu ap�a ��ndreptat spre ciocul p�as�arii, iar ��n altao ramur�a, ori, ��ntr-o alt�a reprezentare, dou�aramuri. Acest motiv a fost pus ��n leg�atur�acu p�as�ari mitice din tradi�tia central-asiatic�a,

din India, Siberia sau chiar China. �Ins�a multmai aproape de noi este fantastica pas�are abasmelor rom�ane�sti, zgrip�turoaica, cea care ��iaduce pe muritori de pe T�aar�amul de Dincolo,��napoi, pe p�am�ant. Zgrip�turoaica trebuie s�abea ap�a �si s�a �e hr�anit�a ��n timpul zboruluide c�atre cel pe care ��l transporta, la fel capas�area ce apare pe dou�a dintre vasele de laSannicolau Mare. Fabuloa�sa pas�are din mi-tologia rom�aneasc�a este paznica lumii de din-colo �si a aurului a�at acolo. Ea este str�ans��nrudit�a (nu doar etimologic) cu grifonii din�tinuturile hiperboree, care �si ei p�azeau auruldin t�ar�amul lor. O alt�a scen�a ��nf�a�ti�seaz�a unarca�s la v�an�atoare, c�alare pe un straniu mami-fer ��naripat �si cu cap de om, dobor�and o pan-ter�a. Iar o alta ne prezint�a un grifon ucig�andun cerb. De�si tezaurul este cercetat cu asi-duitate de aproape dou�a sute de ani, ��nc�a maieste cale lung�a de str�ab�atut p�an�a la dezlega-rea misterului care ��l ��nconjoar�a. Dimensiunilesale, caracterul de unicat, ciud�a�tenia imaginilor�si a ��nscrisurilor, m�aiestria lucr�aturii, puritateaaurului, frumuse�tea formelor, toate acestea auf�acut ca tezaurul de la Sannicolau Mare s�a �epla�sat ��ntre primele 10 cele mai spectaculoasetezaure de aur descoperite vreodat�a, al�aturi decel de la Pietroasele �si ��n compania aleas�a a te-zaurului lui Tutankamon sau a celui tracic dela P�an�aghiuriste (Bulgaria).

Merg�and ��napoi ��n timp, undeva ��n secoleleIV-V, un alt prin�t, probabil gepid, ascundea unalt tezaur impresionant, ��ntr-un loc a�at ast�azi��n �Simleul Silvaniei. Cel ce a recurs la aceast�am�asur�a disperat�a a ��mp�ar�tit tezaurul ��n dou�ap�ar�ti, ��ngrop�andu-le la o distan�t�a de c�a�tiva pa�siuna de cealalt�a.

TEZAURUL DE LA �SIMLEUL SILVA-NIEI - MEDALIIIn anul 1797, doi copii ciobani, ce culegeau

prune, s-au impiedicat de piesele din primultezaur, ce au ajuns �si au r�amas de atunci laViena. Dup�a aproape o sut�a de ani, ��n 1889,


27

ni�ste zilieri care lucrau la scos carto� au des-coperit cea de-a dou�a jum�atate, ajuns�a apoila Budapesta. In total, 73 de piese de aur�si argint, c�ant�arind cam opt kilograme. Inanul 1999, cele dou�a muzee au organizat oexpozi�tie comun�a, ��n care a fost expus ��ntregultezaur. Din primul tezaur fac parte 24 de inelede aur, cu un diametru prea mare pentru aputea � purtate pe deget. Inc�a nu se �stie ce��ntrebuin�tare aveau. Apoi, 17 medalioane deaur, cu �guri de ��mp�ara�ti romani din secolul alIV-lea (Maximinianus I Hercules, ConstantinI, Constantin II, Valentinian, Valens, Gratian),dintre care trei sunt pierdute, un fragment debr�a�tar�a, un inel (de data aceasta de purtat pedeget), un pandantiv ��n form�a uman�a �si un al-tul rotund, ��ncrustat cu pietre semipre�tioase.Dar obiectul cel mai fantastic ��l reprezint�a osalb�a cu 52 de pandantive-amulete, ce se purtapeste tot trunchiul, peste piept �si peste spate,prins�a pe mijloc, de o parte �si de alta, cu dou�ainele. Podoaba principal�a, care c�adea pe mij-locul pieptului, consta dintr-o m�argea mare,de cristal fumuriu, str�ajuit�a de doi lei de aur,a�seza�ti fa�t�a ��n fa�t�a.Cel mai important pandantiv e reprezentat

de un b�arbat ��ntr-o barc�a, a�at chiar l�ang�am�argeaua de cristal. Celelalte 50 de pandantive��nf�a�ti�seaz�a unelte �si arme miniaturale, separatela anumite intervale de frunze de aur. Se credec�a acest minunat lan�t petrecut peste corp avearol de amulet�a, protej�andu-l pe purt�ator. In ul-tima vreme, s-a emis ipoteza c�a era purtat deo femeie. In cel de-al doilea tezaur, a�at acumla Budapesta, se a��au 10 perechi de �bule dinaur �si pietre semipre�tioase, trei vase deosebit defrumoase, ��ncrustate cu pietre scumpe, o �bul�adin onix �si un inel de logodn�a. Piesele sunt defactur�a germanic�a �si rom�an�a: cele din primultezaur - mai mult de inspira�tie rom�an�a, iar celedintr-al doilea - mai mult germanice. Fibuleleau o lucr�atur�a magni�c�a, iar bro�sa cu onix esteunicat pentru vremea respectiv�a. In primul te-zaur se g�ase�ste cel mai mare medalion din c�ate

s-au p�astrat din Antichitate. Lucr�atura piese-lor este de cea mai ��nalt�a clas�a, iar tezaurul,��n ��ntregul lui, reprezint�a unul dintre cele maivaloroase din epoc�a. Speciali�stii spun c�a pie-sele din tezaurul de la �Simleul Silvaniei trebuies�a � fost str�anse de-a lungul a 150 de ani �si��ngropate sub amenin�tarea unei primejdii teri-bile.In fa�ta acestui delir al comorilor rom�ane�sti,

pe care le puteai ��nt�alni doar imaginate ��nbasme, din cel mai pur aur, batute cu pietrescumpe si lucrate cu cea mai me�ste�sugit�a art�a,restul exponatelor p�alesc. Vitrinele de la Kun-sthistorisches Museum care adapostesc pieseledin tezaurul de la �Simleu sunt chiar l�ang�a celesub care se a��a comoara de la Sannicolau Mare.Pentru turistul atent, trebuie sa �e izbitor fap-tul c�a cele mai impresionante exponate pro-vin din p�am�antul rom�anesc. Celelalte sunt dinUcraina, Serbia, Croa�tia, Cehia, Slovacia. Sin-gurele piese remarcabile ce provin din Austriasunt cele din tezaurul de la Untersibenbrunn,dar nici pe departe de valoarea celor descope-rite in Rom�ania.Dup�a un tur al ��nc�aperii, e u�sor de constatat

c�a jum�atate din sala tezaurelor din acest mu-zeu este ocupat�a de piese de la noi.In vitrinele de l�ang�a cele dou�a mari tezaure

se mai pot vedea superbe �bule digitate dinargint aurit, ornamentate cu spirale, descope-rite la �Seica Mic�a �si in alte locuri neidenti�catedin Ardeal, precum �si catarame m�aiestrit lu-crate, de aceea�si provenien�t�a, datatee ��n a douajum�atate a secolului al V-lea. Dar c�al�atoriaprintre tezaurele rom�ane�sti nu e nici pe departe��ncheiat�a.

TEZAURUL DACICCobor�and �si mai mult in timp, ajungem �si

la epoca dacilor, foarte bogat reprezentat�a ��nmica sal�a a tezaurelor, c�aci o vitrina lung�a,ce nu poate � cuprins�a dintr-o singur�a pri-vire, str�aluce�ste de odoare ce au apar�tinutstr�amo�silor no�stri.


28

PL�ACU�TA de la CIOARAE a�sezat�a chiar la intr�area ��n ��nc�apere �si eti-

cheta din cap�atul ei spune: "Dakischer Sil-berschmuck". Adic�a podoabe dacice de ar-gint (�si argint aurit), toate situate ��ntre secolulal II-lea ��nainte de Hristos �si secolul I dup�a.Obiectele ��n�sirate de la st�anga la dreapta, nu-merotate �si ��nso�tite de explica�tii cumin�ti ��n ger-man�a, par a � desprinse din inventarul vreuneifamilii de neam ales, gata de plecare. Ele pro-vin ��ns�a din mai multe localit�a�ti: un colan fru-mos r�asucit, de la Moroda (Arad), alte dou�a,mai mari, descoperite la Marca (S�alaj), un lan�tdin inele duble, cu un pandativ rotund, de careat�arn�a nou�a piese ascu�tite de argint, descope-rit la Some�su Cald (Cluj)... In mijlocul vitrineicelei lungi troneaz�a o br�a�tar�a dacic�a din argintaurit, cu �sapte spire, descoperit�a la Or�a�stie, ai-doma celor de aur recuperate recent. Br�a�tarade la Viena poarta patina celor dou�a mileniipetrecute��n p�am�ant, luciul s�au este inegal, um-brit din loc in loc de pete �si zg�arieturi.

FIBULE DESCOPERITE ��nTRANSILVANIAAcesta este primul obiect care ��ti atrage

privirile, ��n momentul in care ��ntri ��n salatezaurelor. Ciudatele capete de lupi-�serpi ceau fost ��nf�a�ti�sate de m�ana me�sterului vegheaz�a��n t�acere ��n vitrina cu podoabe dacice. Incea de-a doua jum�atate a vitrinei, dincolo deacest gardian somptuos, este TEZAURUL dela S�ALI�STE (jude�tul Alba), cunoscut �si subnumele de "Tezaurul de la Cioara", c�aci a�sase numea localitatea la vremea descoperirii�si p�an�a t�arziu, ��n anul 1965, c�and i-a fostschimbat numele. Era prin 1820, c�and �t�aranulMatei al lui �Stefan Molode�t a descoperit��nt�ampl�ator un tezaur format din 64 de piesede argint. Descoperirea a fost raportat�aautorit�a�tilor, iar tezaurul a ajuns la Viena.Ast�azi, ��n vitrina cea lung�a, se a��a 31 depiese din acest tezaur. Dar ce bogat ��n istorieeste p�am�antul S�ali�stei! C�aci satul T�art�aria,

care a dat la iveala cea mai veche scriere dinlume, apar�tine tot de S�ali�ste, iar cuviosulSofronie de la Cioara s-a a�at ��n fruntea lupteiardelenilor pentru p�astrarea legii str�amo�se�sti,��n vremea unitarianismului �si a generaluluiBukow. In alc�atuirea tezaurului de la Cioara��ntr�a o ciudat�a pies�a-unicat��n form�a de corn,prev�azut�a cu patru nituri, f�ar�a nici o alt�aparalel�a ��n alt�a parte, a c�arei utilizare ne estecu totul necunoscut�a. S-a presupus c�a ar putea� toarta unui vas, element dintr-un coif sauchiar un tub de scurgere. Urmeaz�a apoi treiinele spiralate, patru br�a�t�ari simple, din bar�ade argint, o pereche de �bule cu scut rombo-idal, dou�a colane sub�tiri, din �re r�asucite deargint �si cu ��nchiz�atoare, un fragment dintr-uncolan me�ste�sugit ��mpletit din patru s�arme deargint, mai multe pandantive de la un colierpierdut �si, elementul cel mai valoros, o pl�acu�t�ade argint aurit cu ni�ste �guri executate prinbatere, ��n relief (au repuse). Cele dou�apersonaje inf�a�ti�sate au fost considerate de uniica �ind preo�ti, de al�tii drept r�azboinici. VasileP�arvan considera c�a reprezentarea aceastaapar�tine unui tip str�ain de cel dacic, ��n vremece arheologii de ast�azi sus�tin, din contra, c�aeste cea mai tipic�a manifestare a artei dacice.Personajele nu au caracteristici dacice, fa�ta loreste imberb�a �si oval�a, alungit�a, ��mbr�ac�aminteanu are mai nimic in comun cu cea a dacilor depe Columna lui Traian sau Monumentul de laAdamclisi, nici ��nc�al�t�amintea. Cu toate acestecontroverse, pl�acu�ta de la Cioara, care probabilimpodobea o centur�a de piele, apar�tine unuitezaur cu siguran�t�a dacic din secolul I ��naintesau dup�a Hristos. Vitrina se opre�ste brusc infa�ta u�sii, curm�andu-mi ��ntreb�arile: ce prin�tes�adac�a �si-o � str�ans laolalt�a bro�sele, inelele,br�a�t�arile si colierele, si le-a ascuns la vreme derestriste? Si cine o � purtat br�a�tar�a cea desapte ori rasucita? Unde or � disparut celelaltepiese din tezaur, mai mult de jum�atate?


29

CATARAMA BASMUL DE AURNici mirosul de frezii, nici valsul de la Ra-

thaus nu ma mai pot seduce dup�a ce ies dela muzeu. As vrea s�a pot spune c�a experi-mentul tr�ait ��n mica sal�a a tezaurelor a fostunul al rigorii �stiin�ti�ce, al document�arii se-vere �si minu�tioase. Nu a fost a�sa dec�at ��nmic�a parte. Strania lume a comorilor noas-tre de acum multe secole ��mi devenise, ��n timpce o priveam, brusc familiar�a. La un momentdat, mi-am dat seama c�a �tineam inutil ��n m�an�acarne�telul de noti�te cu foile albe, iar aparatulde fotogra�at��mi at�arna neputincios la g�at: m�atrezisem transportat�a ��n afara timpului, ��n lu-mea basmelor copil�ariei.

COLANE DACICEToate acele tezaure erau aidoma comorilor

��mp�ar�ate�sti din pove�sti, str�alucitoare �si b�atutecu nestemate, cu at�at de mult aur �si at�ata�ligran, cu ��mp�ara�ai si prin�ti, cu vr�ajitoare�si jivine fermecate. Din c�and in c�and, pel�ang�a mine trecea ��n grab�a c�ate o profesoar�acu glas r�agu�sit, explic�and elevilor ei ��n aspralimb�a german�a c�ate ceva despre tezaurele deacolo. Copiii priveau uimi�ti pocalele de aur,apoi disp�areau ��n s�alile urmatoare. Ori vreunturist japonez se mai apropia de vitrine curios,s�a vad�a la ce m�a uit de minute ��n �sir, cu at�atainsisten�t�a. Apoi reveneam ��n basmul meu. Lao mas�a st�atea �Imp�aratul Verde, b�and vin dinpocale de aur �si m�anc�and bucate alese din far-furii de aur ��ncrustate cu pietre rare. Mongolulnu poate � dec�at Sp�anul cel crud �si viclean dinpoveste, cu musta�ta lui r�asucit�a.

Animale nemaiv�azute populau lumea debasm din acea ��nc�apere, iar personajele prin-cipale erau negre�sit de fa�t�a: un F�at-Frumosc�alare pe un cal ��naripat cu cap de om, care cusiguran�t�a vorbea pe limba oamenilor �si zburaca v�antul �si ca g�andul, �si o Ilean�a Cos�anzean�apurtata ��n zbor de o zgrip�turoaic�a, ce o aduceade pe �Tar�amul de Dincolo, sc�apat�a de zmeu.

Undeva, poate pe un ulcior pierdut, cei doi s-au ��nt�alnit �si au tr�ait ferici�ti p�an�a la ad�ancib�atr�ane�ti. A dou�a zi, am revenit la traseulturistului obi�snuit, dar am r�amas cu g�andul��n lumea de poveste de la muzeu. �In aero-port, la ��ntoarcere, turi�stii au saco�se pline decump�ar�aturi cu pre�t redus de la Pandorf, cio-colat�a cu chipul lui Mozart, c�ani �si brelocuricu imaginea prin�tesei Sissi. Bagajele mele dela Viena sunt��ns�a pline de amintirile unui basmrom�anesc de aur, prizonier la KunsthistorichesMuseum.

Nicolae DUMBR�AVESCU

O OD�A INEDIT�A DEDICAT�APREFECTULUI PA�SOPTIST VASILE

MOLDOVAN

De cur�and, scotocind prin arhivele Revolu�tieide la 1848-1849 din Transilvania, ce se g�asescla Direc�tia Na�tional�a a Arhivelor Mure�s,am g�asit ��n fondul familiar Isaia �si VasileMoldovan din Chirileu, ��n dosarul num�arul16, ce cuprinde manuscrisul memoriilor luiIsaia Moldovan23, o od�a dedicat�a frateluiacestuia, nimeni altul dec�at Vasile Moldovan,fost prefect al legiuni a-III-a de C�ampie �si unbun sf�atuitor al lui Avram Iancu ��n ultimaparte a revolu�tiei.Vasile Moldovan s-a n�ascut la 24 iunie 1824

��ntr-o familie de iobagi veni�ti din Moldova pemo�sia contelui Igna�tiu Haler. Din relat�arilece s-au transmis pe cale oral�a, din genera�tie��n genera�tie, a��am c�a ��nainta�si lui proveneaudintr-o familie de boieri moldovenii, care ��ntimpul lui Mihai Racovi�t�a au fost nevoi�ti s�ap�ar�aseasc�a Ia�sul, pribegind ��n Transilvania.Aceasta s-a ��nt�amplat prin anul 171724.

23Isaia Moldovan, Din ��nt�ampl�arile vietii. Note �sischi�te.

24Paul Abrudan, Prefectul pa�soptist Vasile Moldovan,Bucure�sti, Editura Militar�a, 1970, p. 11.


30

C�azu�ti ��n dizgra�tie �si pentru a-�si feri ca-petele de securea c�al�aului, cei patru �i deboier Macarie, Nichifor, Toader �si Vasile, ��npragul nop�tii, dup�a ce �si-au a�sezat avutulpe spatele cailor, au pornit pe c�ar�ari numaide ei �stiute ferindu-se de iscoade �si potere�si prin mun�tii au ajuns ��n Transilvania. Ceipatru fra�ti se stabilesc ��n Mehe�sul de C�ampieunde ��l vor cuno�ste pe nobilul Haler Igna�tiucel care ��l va duce pe Macarie ��n localitateaS�anpaul �si ��l va numi administrator pestemo�sia sa. Din c�as�atoria cu Maria, Macarie aavut un �u cu numele Vasile �si o �ic�a Catrina.De�si la ��nceput situa�tia material�a a famieiMoldovan era foarte bun�a, totu�si, treptat, eadecade, fapt ce a f�acut ca �ii s�ai s�a ajung�aslujba�si ai nobilului feudal25. �In consecin�t�acel de-al doilea �u al lui Vasile, Nichifor, sauChifor, cum ��i mai spunea, a r�amas iobag pemo�sia grofului din S�anpaul. Nichifor, tat�al luiVasile Moldovan pentru a p�astra vie amintireaoriginilor sale, �si-a luat numele de Moldovan26.R�amas la vatra p�arinteasc�a din S�anpaul,

Nichifor se c�as�atore�ste, ��n ultimele deceniiale secolului al XVIII-lea, cu �ica iobaguluiCostea27. �In scurt timp familia ��n care av�azut lumina zilei Vasile Moldovan a devenituna numeroas�a, num�ar�and 17 copii, din carese cunosc numele a trei b�aie�ti (Ioan, Isaia �siVasile) �si a �sapte fete (S�aia, So�a, Gligeria,Maria, Tinia, Axinia �si Gati�tia)28.Pentru a putea hr�ani �si ��mbr�aca o familie

extrem de mumeroas�a, a�sa cum devenise ceaa lor, so�tii Moldovan ��ncep s�a fac�a nego�tcu cereale, din care ob�tin c�a�stiguri bune, ��nspecial ��n timpul foametei din ani 1816-1817,

25Ibidem, p. 12.26.Nicolae Dumbr�avescu, Isaia Moldovan-un preot

memorialist al meleagurilor mure�sene, ��n Senten�tia,T�argu-Jiu, Editura Academica Br�ancu�si, 2012, p. 48-49.

27Ibidem, p. 49.28Nicolae Dumbr�avescu, Vasile Moldovan. Prefectul

legiunii a-III-a de c�ampie, ��n Oglinda Literar�a, nr. 120,2011, p. 7530.

c�and bucatele aveau un pre�t fabulos, dup�acum aminte�ste Isaia Moldovan ��n memoriilesale: "Imi spunea tat�al meu c�a ducea ��ntr-ojoie zi de t�arg la Mure�s-Va�sarheiu, dec�at 2 sacide secar�a 8 mer�te �si aducea acasa 40 �.m.c.Mama acasa vindea cu cupa, o cup�a un �.unguresc�29.Cel mai mic dintre copiii familiei Moldovan

va ��ncepe �scoala, la fel ca fra�tii s�ai, la calug�ariifranciscani din T�argu-Mure�s, unde va ter-mina cursul elementar de patru clase ��n varaanului 1836, urm�and apoi gimnaziul inferioral Ordinului Fraciscan pe care ��l va absolvi��n anul 1841 cu cali�cative foarte bune. �Intoamna anului 1841, ajunge la Blaj, unde aurmat clasele superioare ale liceului din Blaj,ale c�arui cursuri le va ��ncheia ��n 1845. �In aniiurmatori ��si va continua studiile la Seminarulteologic, unde ��i va avea profesori pe TimoteiCipariu, Aron Pumnu �si Ioan Rusu. Primul ande teologie pentru studentul Vasile Moldovan afost marcat de pierderea de p�arin�tii s�ai a caseidin Chirileu. Ace�stia �ind nevoi�ti s�a se mutela �ul cel mare Isaia, care locuia ��n acela�si sat,dar �si de pierderea mamei �si a cumnatei sale.Se implic�a ��n desf�asurarea Revolu�tiei de la

1848-49 din Transilvania av�and la ��nceput mi-siunea de a informa popula�tia despre adun�arilede la Blaj la care va lua �si el parte. Dup�a ceadea treia adunare de la Blaj, Vasile Moldovanprime�ste misiunea de la Comitetul Na�tionalRom�an de a organiza o legiune ��n zona dec�ampie. �Ins�a legiunea lui nu va rezista foartemult, ea �ind ��mpr�a�stiat�a de trupele ungare.Dup�a ��nfr�angerea trupelor legiunii a-III-ade C�ampie, Vasile Moldovan se refugiez�a ��nMun�tii Apuseni, unde va participa, al�aturi deAvram Iancu, Axente Sever, Balint �si Buteanula ap�ararea mun�tilor.Particip�a al�aturi de Avram Iancu, la

discu�tiile purtate cu Drago�s pentru ��ncetarea

29Isaia Moldovan, Din ��nt�ampl�arile vie�ti. Note �sischi�te, ��n Gazeta Transilvaniei, 1898, nr. 234. p. 1.


31

luptelor din mun�ti. �In urm�a acestor tratative,Vasile Moldovan va � f�acut prizonier al�aturi deal�ti prefec�ti la Abrud de trupele lui Hatvani,care p�atrund pe nea�steptate ��n mun�ti.Dup�a victoria ob�tinut�a de trupele rom�ane

��mpotriva lui Hatvani, Vasile Moldovan vasc�apa din captivitatea ungurilor �si se va al�aturatrupelor lui Avram Iancu, care ��l va include��n cercul s�au apropiat de sf�atuitori. Al�aturide Avram Iancu, va participa la discu�tiilede ��mp�aciuire cu unguri purtate cu NicolaeB�alcescu, discu�tii ��n urm�a c�arora rom�ani vorrespinge propunerile de pace ale ungurilormotiv�andu-�si decizia prin faptul c�a armataungureasc�a se ��ndep�arteaz�a ��n timp ce armataruseasc�a se aproprie30.Dup�a terminarea revolu�tiei din Transivania,

Vasile Moldovan nu��si va mai continua studiile,ocup�and func�tia de inspector pentru ��ncasareataxelor ��n mai multe comune transilv�anene, dar�si notar al ora�sului T�arn�aveni. Pentru felul ��ncare a luat parte la Revolu�tia de la 1848-1849din Transilvania, Vasile Moldovan a r�amas ��nmemoria colectiv�a a satului rom�anesc ca unmare erou, iar unii dintre urm�a�sii s�ai i-au dedi-cat o serie de balade pentru a-i sl�avi memoria.�In r�andul acestor ode �si balade dedicate luiVasile Moldovan se ��nscrie �si oda scris�a de Zo-sira La�tcu despre care nu se cunosc nici un felde date biogra�ce. Oda scris�a de Zosira La�tcueste structurat�a ��n nou�a strofe, �ecare av�andc�ate patru versurii. Din con�tinutul ei r�azbatproblemele arz�atoare ale secolul al XIX-lea,��n special problema iob�agiei ��n Transilvania,acea problem�a spinoas�a ce a marcat socie-tatea transilv�anean�a secole la r�and, precum�si neajunsurile �si nemul�tumirile rom�anilortransilv�aneni at�at ��n timpul Revolu�tiei, c�at�si dup�a aceasta. Autorul odei cinste�ste prinscrisul s�au at�at memoria prefectului pasoptist

30Cornelia, Bodea 1848 la rom�anii o istorie ��n date�si m�arturi vol. II, Bucure�sti, Ed �Stin�ti�c�a �si Enciclo-pedic�a, 1982, p. 1101.

Vasile Moldovan, c�at �si a altor tineri rom�anice au luat parte la Revolu�tie printre ace�stiape Avram Iancu despre care scria "S-a ridicatatunci �si Iancul, Mare, / �S-a buciumat ��nMun�ti, chem�and pe mo�ti�31, ar�at�and ��nc�ao dat�a, dac�a mai era nevoie importan�ta pecare a jucat-o Avram Iancu ��n izbucnirea �sidesf�asurarea Revolu�tiei de la 1848-49. Pel�ang�a Avram Iancu, Zosira La�tcu ��i cinste�ste �simemoria lui Isaia Moldovan, fratele lui VasileMoldovan, despre care scria: "La fel de tare�si ne��nfricat,/Cu tine ai avut pe Is�ail�a,/Doifra�ti a-a�ti fost �si ��mpreun�a a-�ti stat/D�arzi, �si��mpotrivindu-v�a la sil�a�32, ar�at�and astfel me-ritul deosebit de bun sf�atuitor pe care la avutIsaia Moldovan pe tot parcursul Revolu�tieipa�soptiste din Transilvania, care, nu de pu�tineorii, prin sfaturile pe care lea dat fratelui s�au�si celorlal�ti tribuni, le-a salvat via�ta, dup�a cumscria ��nsu�si Vasile Moldovan ��n memoriile sale.�In concluzie, "Oda lui Vasile Moldovan�

scris�a de Zosira La�tcu se ��nsrie ��n r�andul poezi-ilor �si c�antecelor populare, dedicate, la sf�ar�situlsecolului al XIX-lea �si ��nceputul celui urmator,principalilor conduc�atorii ai Revolu�tie dela 1848-1849 din Transilvania pentru a lecinsti memoria bravilor eroi �si a le face cunos-cute faptele de vitejie �si genera�tiilor urmatoare.

Anex�a

ODA LUI VASILE MOLDOVAN

de Zosira La�tcu

Ardealul geme sub iob�agie

Asupritorul crunt ��i sf�a�siase.

Rom�ani s-au sculat s�a scape de robie,

�Si muremicii erau ��n ori-ce cas�a.

S-a ridicat atunci �si Iancul, Mare,

31A.N.D.J. Mure�s, Fond familiar Isaia Moldovan dinChirileu, dosar nr.16, �la 163.

32Ibidem, p. 163.


32

�S-a buciumat ��n Mun�ti, chem�and pe mo�ti,�Si focuri s-au aprins din zare-n zareChem�and la lupt�a pe rom�ani, pe to�ti!

Cu Iancu ai fost �si tu! Moldovene!Aprins �si luminat de acela�s foc,Care arde pe plaiuri ardelene�In ori ce inim�a, din ori-ce loc.

Nimic n-a fost ��n stare s�a fr�anezeAv�antul t�au, ce-n care ai pornitLa lupta cea-ncearca s�a eliberezePoporul cel s�arac �si asuprit

Dreptatea cauzei ��-�ti era t�arie,�Si con�stin�ta povar�a-�ti era.Drept arm�a ��ncingeia credin�ta vie,�Si dragostea de neam te ap�ara.

La fel de tare �si ne��nfricat,Cu tine ai avut pe Is�ail�a,Doi fra�ti a-a�ti fost �si ��mpreun�a a-�ti statD�arzi, �si ��mpotrivindu-v�a la sil�a.

Sub geamul vostru furci s-au ��n�al�tat...Cu ochii moartea v-a�ti v�azut ��n fa�t�a,Dar voi tribuni nu v-a�ti ��nsp�aim�antat,C�aci a-�ti sim�tit, c�a moartea d�a via�t�a!

Azi c�and s-au ��mplinit cele visateDe mintea ta de vizionar aprins,�Si c�and vedem aici realitatea,Cele spre care at�at de mult ai tins ,

Urm�a�sii ��-�ti cinstim azi pomenirea,�Si pild�a s�a ne � de lupt�atot,�Si s�a ne ��nve�ti mereu cu f�aptuirea,Cum s�a lupt�am �si noi pentru popor

Gabriela LEOVEANU

�INV�A�T�AND DIN ISTORIAOMENIRII

Istoria magistra vitae , dar numai ��ncazul ��n care ea red�a faptele, pl�acute saunepl�acute, ��n toat�a nuditatea lor, f�ar�a s�a�tin�a seama de reac�tiile contemporanilor saua epigonilor la realit�a�tile ades ciudate aletimpurilor. Exist�a astfel de relat�ari despredevenirea lumii ��n timp, dar, de cele mai multeori, marea majoritate a omenirii cunoa�stedoar trunchiat sau ��n rezumat evenimentele(garnisite, bine-n�teles, cu criticile �si p�arerilepersonale ale comentatorilor), ceea ce conducela formarea unor opinii gre�site. Acestea duc, lar�andul lor, la repetarea unor fapte reprobabile,c�aci pe baza unor informa�tii �si concep�tii gre�sitenu se pot construi principii existen�tiale valide.Putem observa ��n ultimii ani c�a-n jurul

nostru se manifest�a un interes deosebit pentruepoca medieval�a. Cu orice prilej - s�arb�atori,manifest�ari culturale, zile ale ora�sului, taberepentru copii �si chiar pentru adul�ti � o maremas�a de oameni g�ase�ste amuzant s�a se ��ntoarc�ala costuma�tia �si preocup�arile unor vremurimarcate de s�ar�acie, de lupte interminabile��ntre cet�a�ti sau cete, cu vr�ajitori �si cer�setori,cu spaima de iad �si interes pentru ob�tinereaunui loc confortabil ��n ceruri. �Si asta nunumai la noi ��n �tar�a �si nu numai ��n Europa,ci �si ��n America. Castelul lui Dracula, depild�a, este una din dovezile interesului pe careturi�stii de pretutindeni ��l au pentru acea epoc�atenebroas�a din istoria omenirii. Este foarteadev�arat: haos, crime, samavolnicii, tiraniicaracterizeaz�a acea epoc�a ��ntunecat�a, dar...tot ea este �si epoca de formare a statelor �sia na�tiunilor europene. "�Incet, ��n obscuritate,��n prostie �si ne�stiin�t�a s-au format popoarele�si limbile europene. S-au constituit Italia,Fran�ta, Spania Anglia �si Germania. Urmatoriiactori ai dramei (alte popoare n.n.) au primit


33

diferite ��nf�a�ti�s�ari; s-au des�av�ar�sit limbile princare mai apoi na�tiunile aveau s�a-�si a�rme per-sonalitatea� (John Addington Symonds)�Si tot ��n acea epoc�a au loc primele mani-

fest�ari de eliberare spiritual�a prin personalit�a�tirecunoscute ast�azi, dar aspru condamnate lavremea lor. "Fra�tii Franciscani, l-au b�agat la��nchisoare pe Roger Bacon pentru c�a ��ndr�aznises�a cerceteze ceea ce Dumnezeu considera otain�a, dominicanii au pornit o cruciad�a��mpotriva nobililor ��nv�a�ta�ti ai Provencei, papiii-au exterminat ilumunatului Frederich p�an�a�si ultimul vl�astar, benedictinii au ras texteleclasice ca s�a fac�a loc propriilor lor litanii �siversete, sau ca s�a fac�a comer�t cu buc�a�tile depapirus ca �si cu b�auturile prohibite...� (JohnAddington Symonds)

�Si ��n aceast�a lume debu-solat�a ��n care pe ruinelevechiiului Imperiu romanse pre�gura o nou�a or-dine statal�a bazat�a pesedentarizarea popoarelebarbare care au invadatEuropa aveau s�a r�azbat�a,totu�si, c�ateva voci ceconstituie semne ale unuinou mod de g�andire �siexprimare, a unui nou

mod de raportare la �in�ta uman�a. Prin operalui Dante, conceput�a ��n spirit modern, scris�a��ntr-o limb�a modern�a, geniul uman a ��ndr�aznitatunci, pentru prima dat�a, s�a creeze ��ntr-unmod personal. Cu Petrarca geniul uman a��ndr�aznit tot atunci s�a se aplece peste pr�apastiaad�anc�a �si ��ntunecat�a a unor timpuri nefasteca s�a preia str�alucirea vechii mo�steniri. PrinBoccaccio geniul uman a anun�tat frumuse�tealumii, binecuv�antarea tinere�tii, puterea iubirii�si rostul vie�tii. Deci "Sibylla rena�sterii a fostmereu prezent�a, dar �si-a oferit ��n zadar c�ar�tileEuropei medievale.� (Michelet). Abia ��nprima jum�atate a secolului XIV a ��nceput, de

fapt, era cea nou�a; c�and, cei drept, omenireapierde din patosul admirabil al sec XIII, dar adob�andit ��n schimb confort, bog�a�tie, str�alucire�si prin toate astea lini�stea care decurge dinfaptele bune exersate un timp��ndelungat. Estevorba de epoca ��n care s-a derulat un ��ntregproces de transformare a omenirii, ��ncep�and cusf�ar�situl evului mediu p�an�a ��n epoca modern�a:Rena�sterea.Renessaance � Renascentismul - un

cuv�ant c�aruia ��n ultimul timp i s-a dat un��n�teles mult mai larg dec�at cel pe care l-a avutini�tial; acela de ��nviere. Pentru c�a se reunescsub aceast�a denumire toate transform�arilesurvenite ��n istoria omanirii ��n toate sectoarele�stiin�telor umane. "Pentru istoria artelorRena�sterea a fost revolu�tia care, descoperindepocile antice, a creat noi forme ��n construc�tii,pictur�a �si sculptur�a. Pentru litera�ti, psihologisau teologi Rena�sterea a fost epoca de desco-perire a vechilor manuscrise, trezirea pasiuniipentru epocile antice, dezvoltarea psihologiei�si a criticii ceea ce a condus la cunoa�sterea�si recunoa�sterea clasicilor, la formarea unuinou gust pentru poezie, noi forme de g�andire,modalit�a�ti mai sigure de cercetare �si, ��n sf�ar�sit,a mai ��nseamnat �si ruptura Lutheran�a �sieliberarea con�stiin�tei. Oamenii de �stiin�t�a potvorbi despre Copernicus �si Galilei �si despredescoperirea sistemului solar. �I�si vor aminti deanatomia lui Vesalius �si concep�tia lui Harveidespre circula�tia sangvin�a. Ei vor apreciaRena�sterea doar pentru descoperirea meto-delor de cercetare cu adev�arat �stiin�ti�ce.Unistoric-politician va vorbi despre dec�adereaor�anduirii feudale �si evolu�tia marilor na�tiuniale Europei, despre instaurarea monarhiei,��ngr�adirea puterii biserice�sti �si transform�arilepapalit�a�tii, sau despre rolul conduc�atorilor�si dezvoltarea treptat�a a sentimentului delibertate al popoarelor, care a �si explodat ��n�nal ��ntr-o mare revolu�tie. Juri�stii vor descriefelul ��n care s-au ��nc�alcat legi clare ca luminazilei pe baza unor decrete false, felul ��n care


34

redescoperindu-se dreptul roman s-a ��ncercatadaptarea acestuia la principiile dreptuluimodern �si despre apari�tia primelor studii dedrept interna�tional. Cel care-�si ��ndreapt�aaten�tia spre cercet�arile �stiin�ti�ce ale epociine va vorbi despre descoperirea Americii,despre redescoperirea Orientului sau desprebinefacerile faptului c�a s-a descoperit h�artia �sime�ste�sugul de a tip�ari.�

Cu toate astea isto-ria renascentismului nueste istoria artelor, saua �stiin�telor, nici a li-teraturii �si nici m�acara na�tiunilor; este isto-ria felului ��n care spirituluman, ce s�al�a�sluia ��n dife-ritele popoare europene,a ajuns la con�stiin�ta li-bert�a�tii. Renascentis-mul reprezint�a de fapt omi�scare natural�a ce nutrebuie explicat�a prin una

sau alta din tr�as�aturile sale, ci trebuie privit�aca o mare for�t�a de transformare a omenirii,c�areia i-a venit, ��n sf�ar�sit timpul s�a fac�a unsalt ��nainte, un salt pe care-l resim�tim �si-n zi-lele noastre. �Si totu�si, lumea de azi pare s�a �einteresat�a mai mult de ��ntunecatul ev mediu.De acel ev care �si pe meleagurile noastre s-apetrecut sub povara s�ar�aciei �si a nesf�ar�sitelorlupte pentru domnie, pentru ap�ararea teritorii-lor, pentru men�tinerea drepturilor conferite decontinuitate etc. Acel ev mediu care pretutin-deni, nu numai aici, s-a derulat sub imperiulfricii de ghilotin�a, de ardere pe rug, de tragere��n �teap�a sau decapitare. �In schimb, nu numaiaici, ci pretutindeni, renascentismul ��nseamn�aacea perioad�a de timp care ��ncheie epoca dezbateri �si lupte iminente ��n c�autarea solu�tiilorexisten�tiale. Prin importan�ta dat�a culturii,prin readucerea trecutului ��n aten�tia contem-poranilor, prin a�rmarea inteligen�tei umane

�si a umanismului, prin consolidarea ideii dena�tiune, de libertate �si dreptul la autodeter-minare, renascentismul realizeaz�a un salt for-midabil ��n istoria ��ntregii omenirii.La noi renascentismul s-a manifestat prin

p�atrunderea �si preluarea ideilor care au��ndreaptat aten�tia spre trecutul comun al ce-lor trei state separate de grani�te de�si aveauaceia�si limb�a, acelea�si obiceiuri �si credin�te. Ide-ile renascentiste au fost cele care au condus mait�arziu la uni�carea lor �si la trezirea con�stiin�teide sine a na�tiunii rom�ane. Acesta este motivulpentru care cred c�a ar trebui s�a ne ��ndrept�amde acum aten�tia mai mult spre epoca rena�sterii�si mai apoi asupra epocii moderne, perioade detimp istoric care au creat idei, ideologii �si prin-cipii mult mai avantajoase pentru bun�astareaomenirii dec�at evul mediu. O nou�a (�si altfelde) Rena�stere, ��n care s�a primeze (ca-n primaRena�stere) interesul pentru Om, pentru cu-noa�sterea lumii, pentru cultura veche �si nou�aa tuturor popoarelor ne-ar ajuta s�a dob�andimcuno�stin�tele necesare pentru construirea uneinoi epoci moderne care s�a anihileze proble-mele grave ale societ�a�tii omene�sti de ast�azi.�In ��ncheiere, citez ��n continuare cu pl�acere unfragment optimist din cartea (��n 6 volume!)RENAISSANCE, a lui John Addington Sy-monnd scris�a cu dou�a secole ��n urm�a: "Oric�a se va realiza utopia lumii moderne conformc�areia to�ti indivizii societ�a�tii vor avea parte ��negal�a m�asur�a de avantaje sociale, politice �si cul-turale, ori nu, de un lucru nu ne putem ��ndo:ic�a mi�scarea omeneasc�a ��nceput�a odat�a cu re-nascentismul va evolua ��n continuare ��ntr-unsingur sens.� - sper�am s�a �e cel de emanciparea �in�tei umane �si de salvare a omenirii.


35

MARIA T�ANASE � S�ARB�ATORIT�A�IN CENTRAL PARK DIN NEW

YORK

- Printre arti�stii care au evoluat s-anum�arat �si ex-harghiteanca Rucsandra

Maria �S�aulean -

Centenarul na�sterii Mariei T�anase a pri-lejuit ��n acest an sute de celebr�ari ��n s�anulcomunit�a�tilor rom�ane�sti � �si nu numai � depretutindeni, ��n onoarea neasemuitei artistece a ��mp�art�a�sit cu noble�te tezaurul folcloricrom�anesc cu cei mai renumi�ti oameni dinvremea sa, de peste hotarele �t�arii, p�an�a dincolode ocean.

Printre aceste celebr�arise num�ar�a �si eveni-mentul THE VIGILFOR INTERNATIONALPEACE AND ECO-LOGY �tinut de ZiuaInterna�tional�a a P�acii� 21 septembrie � pecelebra scen�a Naumburg

Bandshell din Parcul Central din New York,unde t�an�ara c�ant�area�t�a rom�ano-canadian�aRucsandra Maria �S�aulean a oferit un generosomagiu muzical marii artiste n�ascute pe 25septembrie 1913.Organizatorii evenimentului, arti�stii �si

invita�tii lor, ��mpreun�a cu sutele de spectatoriaduna�ti sub soarele de toamn�a timpurie, s-audelectat cu c�antecele populare rom�ane�sti,alese cu grij�a din repertoriul Mariei T�anase,precum �si cu frumosul costum tradi�tionaltransilv�anean."Maria T�anase este exemplul mereu viu al

artistului ajuns la des�av�ar�sire f�ar�a educa�tieformal�a la �scoli ��nalte, dar cu talent rar, cizelatpe scena-altar, prin arderea ca o lum�anarepentru publicul s�au. Maria T�anase a avutlumea ��ntreag�a la picioare, ��ns�a a ales s�a

tr�aiasc�a ��ntre rom�anii s�ai iubi�ti, s�a-i luminezeprin c�antec �si teatru de-a lungul cople�sitoareineguri comuni�ste, iar apoi s-a stins... preadevreme,� sus�tine Rucsandra �S�aulean. "ArtaMariei T�anase, generoasele ei acte de dragostefa�t�a de semeni inspir�a �si azi muzicieni derenume ai lumii�.F�ar�a vreo a�liere politic�a, f�ar�a sponsori

sau orientare religioas�a, THE VIGIL FORINTERNATIONAL PEACE AND ECOLOGYa fost creat ��n 2001 de Rev. Susana Bastarrica� de asemenea, cu "r�ad�acini� rom�ane�sti � �side un grup ce ��i ��mp�art�a�se�ste viziunea de acelebra, transforma �si inspira toate popoareles�a convie�tuiasc�a ��ntr-o lume pa�snic�a. �In�ecare an, festivit�a�tile culmineaz�a la �nal��ntr-o procesiune cu lum�an�ari aprinse de lascena Bandshell p�an�a la sculptura dedicat�alui John Lennon, ampla�sat�a ��n "StrawberryFields� din Central Park. Edi�tia a 12-a dinacest an a adus ��mpreun�a oratori de renumemondial, coruri de adul�ti �si copii, arti�sti dindiferite �t�ari (muzicieni, d�ansatori, poe�ti) �si,de asemenea, lideri ai diferitelor organiza�tiilocale, na�tionale �si interna�tionale.

Printre ace�stias-a num�arat �si ex-harghiteanca RucsandraMaria �S�aulean, care areu�sit s�a-�si fac�a un nume��n Toronto, Canada, prinvocea ei de excep�tie �siun repertoriu de ��nalt�acalitate.

"�Inc�a din copil�arie m-au captivat doinelec�antate de Maria T�anase�, m�arturise�ste Ruc-sandra �S�aulean. "C�antecele pe care le scriu �sile interpretez cu cea mai mare pasiune suntinspirate din acestea. Iar �ecare nou prilejde a re��nvia ��n su�etele oamenilor dragosteapentru muzica tradi�tional�a rom�aneasc�a m�abucur�a nespus�.Lansat�a la 16 ani de jurnalistul �si autorul


36

�Stefan Danciu, ��n cadrul Seratei Muzicale Ra-dio Tg. Mure�s la Miercurea-Ciuc � �si difuzat�ape postul amintit � ca interpret�a �si creatoarede muzic�a folk, sub numele Sanda Farca�s,mezzo-soprana Rucsandra Maria �S�aulean s-aformat ca artist ��ncep�and de la v�arsta deopt ani, odat�a cu primul rol jucat cu ceamai premiat�a trup�a de teatru muzical pentrucopii din jude�tul Harghita. A c�antat timp dezece ani ca sopran�a ��n reputatul cor religios"HERUVIMII� din ora�sul natal �si ��n corulclujean "PSALMODIA TRANSYLVANICA�� laureat al Festivalului Na�tional de Muzic�aReligioas�a. A studiat apoi canto clasic la�Scoala Popular�a de Arte din Cluj-Napoca,a participat �si c�a�stigat premii la festivalurina�tionale �si interna�tionale, a avut numeroaseapari�tii TV �si radio ca membr�a co-fondatoarea grupului de folk clujean ALTFEL � lansat ��nemisiunea lui Adrian P�aunescu " Schimbul deNoapte� ��n mai 1998 � iar ��n 2009 a lansatalbumul de jazz-blues-bossa "Soul Inn� ��nToronto, Canada, unde locuie�ste din 2006,��mpreun�a cu so�tul ei.

Redac�tia "ACAS�A�, Toronto, Canada

Arsenie Boca

Isabela VASILIU-SCRABA

MOARTEA MARTIRIC�A AP�ARINTELUI ARSENIE BOCA (29

sept. 1910-28 nov. 1989). UNADEV�AR ASCUNS LA

CENTENARUL S�ARB�ATORIT LAM�AN�ASTIREA BR�ANCOVEANU

Motto:"Despre s�n�ti, despre o personalitate[ca a P�arintelui Arsenie Boca]nu ne

intereseaz�a c�ate ore, de ce �si unde a fost��nchis.�

(�I.P.S.S. S. Lauren�tiu Streza).

�Intre surprizele internetului se a��a pe un sitepovestea mor�tii martirice a p�arintelui ieromo-nah Arsenie Boca. �In mod curios, ��n nici unuldin cele trei volume ale P�arintelui Arsenie Boca��ngrijite de P.S. Daniil Stoenescu (C�ararea��mp�ar�a�tiei, Deva, 2004 �si 2006; Cuvinte vii,Deva, 2006; Biserica de la Dr�ag�anescu � "Ca-pela Sixtin�a� a ortodoxiei rom�ane�sti, Deva,2005), nici ��n volumul care are pe cotor trecut(f�ar�a s�al�a) "Episcop Daniil - P�arintele Arse-nie� (Deva, 2008) nu este men�tionat�a moarteamartiric�a �si nici p�atimirea Sf�antului Ardealu-lui, subiect �ocolit� si de preotul Petru Van-vulescu ��n voluma�sul s�au de amintiri legate deP�arintele Arsenie Boca.

Dup�a ocuparea Rom�aniei de armata so-vietic�a, p�arintele ieromonah Arsenie (careprev�azuse bombardarea Bucure�stilor din apri-lie 1944) a fost prima oar�a anchetat ��n toamnalui 1944 dup�a o slujb�a �tinut�a de el la S�ali�ste.Apoi au tot urmat "re�tinerile� si anchet�arilesale (f�ar�a de procese juridice, ne�ind nicic�andstabilit�a vreo ��nc�alcare a legii), ��nt�ai de "Bri-gada mobil�a� condus�a la Bra�sov de J. Kolasek,apoi de Securitatea dirijat�a de NKVD/KGB.Iat�a pu�tinele informa�tii adunate cu greu des-pre perioadele de deten�tie f�ar�a nici o vin�aa stare�tului de la S�amb�ata de Sus, de laM�an�astirea Br�ancoveanu, unde muncise zece


37

ani (1939-1948) la refacerea locurilor g�asite ��nparagin�a: A doua oar�a a fost ��nchis la R�amnicuV�alcei si la Bucure�sti ��ntre 17 iulie �30 iulie1945. A treia oar�a, ��ntre Sf. Pa�sti (��nceputullui mai) �si august 1948. A patra oar�a afost arestat de la M-rea Prislop, dus ��nt�ai ��n��nchisoare apoi ��n lag�arul de exterminare dela Canalul Dun�are - Marea Neagr�a ("Drumulf�ar�a pulbere� al lui Petru Dumitriu) pentru 14luni de zile, din 15/16 ianuarie 1951 p�an�a pe23 martie 1952. Anul imediat urmator estearestat de Rusalii, iar c�and trupe de cca treisute de Securi�sti condu�si de Nikolschi aresteaz�acam tot atatea m�aicu�te de la M�an�astirea Vla-dimire�sti ��n 1955, P�arintele Arsenie Boca este�si el anchetat �si schingiuit vreo �sase luni far�acondamnarea ��n urm�a vreunui proces, ��ntre 20sept. 1955 �si 7 aprilie 1956. De alte "re�tineri�n-am mai a�at, c�aci dosarul s�au de urm�arirea fost probabil cur�a�tat de aceste abuzuri aleunui stat poli�tienesc men�tinut 45 de ani prin te-roare. Nici m�acar acei doi a�sa-zis "cercet�atori�care au selectat ni�ste pagini oarecare din celepeste 1200 de �le ale dosarelor P�arintelui Ar-senie Boca nu �si-au pus problema perioadelorde deten�tie, c�aci ele sunt vag amintite de am-bii. �In mai 1959 P�arintele Arsenie ��nt�ai a fostarestat apoi scos abuziv din preo�tie. Urm�arit,interogat de Securitate trebuie s�a mai � fost �sidup�a arestarea din 1963 c�and trebuia s�n�tit�aBiserica pictat�a de el din Bogata Oltean�a (undefresca i-a fost distrus�a cu ciocanul). Ca s�a nuse adune lumea care ��l venera ca pe un sf�ant,P�arintele Arsenie Boca a fost oprit s�a vin�a �sila s�n�tirea Bisericii din Dr�ag�anescu, ��n 1983.De fapt, el a fost h�ar�tuit ��n continuu de Securi-tate la M-rea Prislop, ��n Bucure�sti �si la Sinaia,p�an�a la moartea sa martiric�a din 1989, de ziuaCuviosului Mucenic �Stefan cel Nou, "a c�aruimucenicie tocmai o pictase pe absida altaruluidin Biserica Dr�ag�anescu� (pr. P. Vanvulescu).De�si s�n�tilor li se poveste�ste p�atimirea pen-

tru care au primit cunun�a de martiri, �I.P.S.S.Lauren�tiu Streza (Mitropolitul Ardealului �si

mai marele Comisiei de Canonizare) spunea laCentenarul P�arintelui Arsenie Boca organizatla M�an�astirea Br�ancoveanu de la S�amb�ata deSus c�a: "despre s�n�ti, despre o personalitate[ca a P�arintelui Arsenie Boca] nu ne intere-seaz�a c�ate ore, de ce �si unde a fost ��nchis�.Desigur, pe 25 septembrie 2010 p�arerea sa eramenit�a s�a-mi taie mie av�antul de a vorbi des-pre p�atimirile de o via�t�a ale Sf�antului Arde-alului, pe care f�ag�ar�a�senii ��l picteaz�a ��n bi-serici al�aturi de s�n�tii canoniza�ti. Secretiza-rea securist�a privitoare la moartea martiric�a asf�antului Arsenie Boca a fost respectat�a si ��nnum�arul omagial "Arsenie Boca� scos de re-vista "Rost�, spre a � la unison cu acele c�ar�tidespre urm�arirea sa de c�atre Securitate ce di-fuzeaz�a informa�tii m�asluite despre ultimul ande via�t�a al c�alug�arului iconar.�In scurta mea interven�tie de la Cen-

tenarul P�arintelui Arsenie Boca din AulaAcademiei de cultur�a �si religie din cadrulM�an�astirii Br�ancoveanu de la S�amb�ata deSus am atras aten�tia asupra modului cum ��nprefa�ta albumului Biserica de la Dr�ag�anescu(Deva, 2005, p. 11-13), ��ngrijitorul vo-lumului a trecut o declara�tie de anchet�apoli�tieneasc�a drept autobiogra�e a P�arinteluiArsenie, f�ar�a speci�carea provenien�tei. Eravorba de prima arestare a ieromonahului Ar-senie Boca, pe atunci stare�t al M�an�astiriiBr�ancoveanu. La data arest�arii, P�arintele sea�a la M�an�astirea Bistri�ta (V�alcea) unde fu-sese invitat s�a �tin�a prelegeri. �In cuv�antareasa de la ��nmorm�antarea P�arintelui ArsenieBoca, preotul Savian Bunescu, parohul Bise-ricii Dr�ag�anescu ��ntre 1937-1999, spusese c�aprelegerile �tinute de stare�tul Arsenie Boca laseminariile monahale urmareau s�a l�amureasc�a"adev�arurile credin�tei, dogmele Bisericii �si is-toria ei�. Pun�and cap la cap ni�ste informa�tii,ajunsesem la concluzia c�a eliberarea ieromona-hului Arsenie Boca s-a datorat atunci Patriar-hului Nicodim Munteanu (decedat ��n condi�tiisuspecte la ��nceputul anului 1948), care a


38

condi�tionat prezen�ta preotului Burducea (Mi-nistru al Cultelor) ��n Sinodul din 30 iulie 1945de eliberarea preo�tilor aresta�ti. Din p�acate nuam reu�sit s�a duc ideea p�an�a la cap�at �indc�a amfost ��ntrerupt�a cu fraza: "despre s�n�ti, despreo personalitate [ca a P�arintelui Arsenie Boca]nu ne intereseaz�a c�ate ore, de ce �si unde afost ��nchis� (�I.P.S Lauren�tiu Streza). Din do-sarul de Securitate (contraf�acut ��n partea lui�nal�a) �si intr�at ��n aten�tia unor cercet�atori camnaivi s-a mai fotocopiat prima pagin�a dintr-o adoua declara�tie semnat�a pe 23 iulie 1945, care,��ns�a n-a mai fost scanat�a ��n ��ntregime, spre ase vedea ce informa�tii mai fuseser�a smulse ��nurm�a torturii. La Centenar, neput�and vorbide p�atimirea din deten�tie, n-am ajuns nici lap�atimirea �nal�a din care i s-a tras P�arinteluiArsenie Boca moartea martiric�a din 28 noiem-brie 1989.�In cele patru volume de M�arturii din �Tara

F�ag�ara�sului (Ed. Agathon, F�ag�ara�s, 2004,2005, 2008, 2011), dl ing. Ion Ci�smileanu in-sereaz�a �si el povestea schingiuirii de c�atre Se-curitate a "c�alug�arului iconar� Arsenie Bocala v�arsta de 79 de ani. Despre moartea samartiric�a vorbeau pe �soptite to�ti cei veni�ti ��n4 decembrie 1989 la Prislop la ��nmorm�antareaP�arintelui.Iat�a ce spunea c�alug�arul Pantelimon Mun-

teanu (n. 1925) care a fost la Sinaiac�and a murit P�arintele ieromonah ArsenieBoca, ini�tiatorul re��nvierii duhovnice�sti de laS�amb�ata de Sus, "ctitorul de frunte al Filo-caliei� �si proorocul care a prev�azut c�a dup�amoartea sa "�tara va lua foc� [duhovnicesc] dela Prislop: "�In 1989 p�arintele Arsenie spuneacelor apropia�ti: ,Nu m�a mai vede�ti ��n cur�andc�a �a�stia m�a termin�a'. �In ultimii ani celor dela conducere le era foarte team�a de p�arinteleArsenie. Era �tinut ��n satul Dr�ag�anescu iar��ntr�arile ��n sat erau p�azite zi �si noapte de Secu-ritate (. . . ). Ultimele momente �si le-a petrecutla Sinaia. Trebuie neap�arat s�a scrie�ti asta. Amfost la el ��mpreun�a cu p�arintele Dometie, care

a fost �tinut acolo mai mult de o s�apt�am�an�a. �Sinu i-au dat voie s�a vorbeasc�a cu el. Maica deacolo ne spunea c�a e la Dr�ag�anescu. P�arinteleArsenie avea ��ns�a un c�a�tel mic, �ocos, ne-gru. Unde era p�arintele, acolo era �si c�a�telul.C�and am v�azut c�a�telul, mi-am dat seama c�aeste acolo. �In cele din urm�a ni s-a spus c�aeste bolnav �si c�a nu poate vedea pe nimeni. Ise poate trimite doar un pomelnic sau o scri-soare. . .Dup�a trei zile ni s-a spus c�a a muritp�arintele. L-au adus �si era a�sa cum era: TOR-TURAT �si CHINUIT. Se vedea la degete �si lafa�t�a faptul c�a a fost torturat. Eu am fost la��nmorm�antare �si am v�azut: unghiile de la dou�adegete ��i erau pur �si simplu zmulse. . .Toateacestea s-au petrecut pentru c�a a prezis c�aderea�si moartea lui Ceau�sescu. Nu mi-e fric�a s�aspun adev�arul, chiar dac�a unii mai vor s�a as-cund�a acest lucru. Pute�ti � �si un om trimisde cei care l-au torturat �si acum vor cu oricepre�t s�a ascund�a adev�arul. Eu spun adev�arul pefa�t�a, pentru c�a mul�ti ��l �stiu, dar nu ��l spun�.

Transcrierea��nceputului interviu-lui �gureaz�a ca interviuluat la M-rea Ghighiu��n toamna lui 2007 de dlClaudiu T�arziu, directo-

rul Revistei Rost. Numai c�a pe blogul acestuia,spusele dinspre sf�ar�situl interviului pe carele-am citat mai sus nu apar (sic!). �In �nal armai � de remarcat ceva: c�and se ��ndr�azne�stea se ignora consemnul t�acerii asupra marti-rajului P�arintelui Arsenie se invoc�a imediatlipsa documentelor care s�a ateste schingiureala 79 de ani, subiectivitatea martorilor care au��ndr�aznit s�a mai spun�a ceva, precum �si lipsa decredibilitate a m�arturiei celor care au povestitceea ce au v�azut cu ochii lor la ��nmorm�antareaP�arintelui Arsenie Boca.N.B. Ca s�a-mi publice acest articol despre

martirajul P�arintelui Arsenie Boca o revista li-terar�a din Ardeal mi-a cerut "o documenta�tie


39

mai vast�a� pentru c�a textul ar "con�tine preapu�tin�a documenta�tie, m�arturiile prezentate parsubiective �si pu�tin credibile�. La astfel deobserva�tii oricine s-ar putea ��ntreba: de ce orevist�a de literatur�a la citirea articolului Moar-tea martiric�a a P�arintelui Arsenie Boca, unadev�ar ascuns la Centenarul s�arb�atorit la M-rea Br�ancoveanu devine brusc preocupat�a deprobleme juridice, precum credibilitatea mar-torilor, documenta�tie care s�a ateste un faptconstatat dup�a producerea sa, etc. �In ce m�aprive�ste, r�aspunsul l-am a�at chiar ��n cuprinsulrevistei, la citirea urmatorului pa�saj decupatde redac�tie dintr-o lucrare de licen�t�a tip�arit�a��n 2002: "Se fac fel de fel de vorbe, apreci-eri de c�atre oameni necompeten�ti, de c�atre oa-meni care nu �stiu realitatea �si care vreau s�a��l pun�a pe P�arintele ��n aten�tia altora. C�a avorbit cu Ceau�sescu, c�a i-a spus lui Ceau�sescuc�a va muri, �si nu �stiu ce. . .Nu-i adev�arat!Sunt ni�ste lucruri care nu s-au ��nt�amplat �sipe care le inventeaz�a oamenii� (rev. Discobu-lul, Alba Iulia, oct.-nov.-dec., 2010, p. 274).Ca s�a �e repetat�a �si r�asrepetat�a aceast�a va-riant�a "o�cial�a� nimeni nu se ��ngrijoreaz�a desubiectivitatea ei, de lipsa de credibilitate aunei m�arturii prezentate de un nev�az�ator, saude lipsa "documenta�tiei�. Chiar dac�a estef�ar�a ��ndoial�a subiectiv�a, p�arerea c�alug�aruluinev�az�ator este citat�a ca singura p�arere obiec-tiv�a. Dac�a apare destul de ciudat�a aceast�at�acere o�cial�a asupra mor�tii sale martirice, pro-babil spre a nu se vorbi de securi�stii care l-aub�atut pe Parintele Arsenie la 79 de ani, pe Er-nest Bernea la 80 de ani �si pe b�atr�anul preotGaleriu ��n vara anului 1989, ��nc�a �si mai ciudat�apare biogra�a P�arintelui Arsenie Boca ��n carenu se detaliaz�a perioadele de ��ntemni�tare far�avin�a a P�arintelui.

GLORIA �SI DEC�ADEREA ANEIPAUKER33

Ana Pauker - The Rise and Fall ofa Jewish Communist (Ana Pauker -Ascensiunea �si c�aderea unui comunistevreu), de Robert Levy, a fost publicat�ade Editura California University Press, dinLos Angeles, SUA Volumul a fost tradus �si��n limba rom�an�a la Editura Polirom, cu ti-tlul Gloria �si dec�aderea Anei Pauker.

Cititorul rom�an se va��ntreba mirat de undeprovine acest interes pen-tru Ana Pauker din par-tea unui scriitor ameri-can �si, mai ales, publica-rea acestei c�ar�ti de c�atre

o editur�a de prestigiu ca aceea a Universit�a�tiistatului California. R�aspunsul este dezarmantde simplu: Ana Pauker a fost prima femeie mi-nistru din istoria lumii. La decenii distan�t�a,au ap�arut pe r�and �si alte femei celebre cu rangde ministru �si chiar de prim-ministru (IndiraGandhi, Golda Meir, Hillary Clinton, Marga-ret Lady Thatcher).

Autorul c�ar�tii de fa�t�a, Robert Levy, este doc-tor ��n istorie al Universit�a�tii Statului Califor-nia � Los Angeles. Iar cele 17 pagini cu bi-bliogra�a c�ar�tii denot�a un studiu aprofundatal carierei Anei Pauker. Pentru eventualii ci-titori sceptici sau ostili acestui subiect de stu-diu, este edi�cator aforismul tip�arit de autorca motto pe prima pagin�a a c�ar�tii sale: "�Insf�ar�sit, dar nu �si ��n ultimul r�and, era Ana Pau-ker... Totdeauna c�and m�a a�am ��n prezen�taei, ea era ca un boa constrictor care tocmai fu-sese hr�anit �si care, de aceea, nu urm�a s�a tem�an�ance � pentru moment! Gras�a �si ��nceat�aa�sa cum p�area, ea avea tot ce este resping�ator�si totu�si oribil de fascinant la un �sarpe. Mi-

33Text preluat de pe internet


40

am putut u�sor imagina, numai din observa-rea ei, cum �si-a denun�tat ea propriul so�t, caredrept urmare a fost ��mpu�scat; iar ��nt�alnirilemele ulterioare cu ea mi-au ar�atat str�alucirearece �si inuman�a prin care ea a dob�andit puter-nica func�tie pe care o ocupa� (Ileana, Prin�tes�a aRom�aniei, Arhiduces�a de Austria, ��n lucrarea Ilive, again). Editura american�a a acestei bio-gra�i a Anei Pauker subliniaz�a c�a faptul cel maiuluitor al carierei sale este acela c�a a progresat��ntr-o �tar�a care dispre�tuia profund femeile �sievreii. Ea apare ��n aceast�a carte ca o femeiede o remarcabil�a putere, dominat�a de con�ict�si contradic�tii mai mult dec�at de dogmatism.Prestigioa�sa revist�a american�a "Time� a pusfotogra�a Anei Pauker pe ��ntreaga copert�a anum�arului din septembrie 1948 sub titlul "Ceamai puternic�a femeie ��n via�t�a�. Carteaenumer�a cu exemple cum a s�dat ��n mod re-petat Ana Pauker directivele liniei stalini�steprivind colectivizarea agriculturii ��n Rom�ania,spre disperarea consilierilor sovietici trimi�si deStalin la Bucure�sti. Ca prima femeie ministrudin toate timpurile (1947-1952) �si de oriundepe glob, ea a permis emigrarea nelimitat�a aevreilor din Rom�ania spre Israel, dar a f�acutasta r�am�an�and angajat�a ferm ��n mi�scarea co-munist�a interna�tional�a.De la Hannah Rabinsohn la Ana Pau-

kerAutorul prezint�a cariera ei, metodic �si f�ar�a

menajamente. Ana Pauker, la na�stere Han-nah Rabinsohn, s-a n�ascut la 13 februarie 1893��n comuna Cod�ae�sti, jude�tul Vaslui, ��ntr-o fa-milie de evrei s�armani, ��n care nu se vorbearom�ane�ste, ci idi�s. Tat�al ei, Hersh KaufmanRabinsohn, era shohet, adic�a m�acelar ��n prac-tica ritual�a kosher �si mic func�tionar la sina-gog�a. Mama sa era v�anz�atoare de alimente. �Inanul 1911, Hannah Rabinsohn prime�ste primaei angajare ca ��nv�a�t�atoare la clasa I a �scoliiprimare evreie�sti. �In anul 1915, ea se ��nscrie��n Partidul Social Democrat al Muncitorilordin Rom�ania, iar ��n 1917 ader�a la aripa pro-

bol�sevic�a a aceluia�si partid. Din 1921, HannahRabinsohn devine Ana Pauker prin c�as�atoriaei cu inginerul Marcel Pauker, un socialistevreu de elit�a, cu studii universitare absolvite��n Elve�tia. A nu se confunda cu Karl Pauker,b�arbier din Budapesta, c�azut prizonier la ru�si��n Primul R�azboi Mondial �si devenit, din 1924,unul dintre bodyguarzii lui Stalin. Karl va �promovat de Stalin �sef al G�arzii Kremlinului,func�tie pe care o ocup�a p�an�a��n anul 1937, c�andva � arestat �si ��mpu�scat f�ar�a judec�at�a, f�ar�a a �reabilitat postum.�In realitate, nu �si-a denun�tat so�tul, pe

Marcel�In anul 1921, so�tii Pauker ader�a la Partidul

Comunist din Rom�ania. Primul lor copil, ofeti�t�a, Tania, moare de dizenterie la 7 luni dela na�stere. �In anul 1926, la Viena, se na�ste �ullor Vlad, iar ��n 1928, la Moscova, se na�ste �icalor Tatiana. �In anul 1932, Ana a mai f�acut laMoscova o feti�t�a, Maria, cu Eugen Fried (1900-1943), un evreu din Cehoslovacia, care era in-structor al Cominternului. La ordinul liderilorsovietici, primii doi copii, Vlad �si Tatiana, suntpla�sa�ti ��n case de copii din URSS, iar Maria va� crescut�a ��n Fran�ta de familia �sefului Parti-dului Comunist Francez, Maurice Thorez. AnaPauker a lucrat ani de zile la Paris ��mpreun�acu Eugen Fried ca instructori bol�sevici pe l�ang�aconduc�atorii comuni�stilor francezi. Arestat�a �sibrutal maltratat�a de mai multe ori, Ana �si Mar-cel Pauker au tr�ait un num�ar de ani ��n exil laPraga, Berlin �si Paris. �In anul 1928, Ana esteadmis�a la �Scoala de Partid "Lenin� din Mo-scova, care preg�atea pe viitorii conduc�atori aiInterna�tionalei Comuni�ste (Comintern). Estepromovat�a rapid ��n conducerea acestuia, undeajunge m�ana dreapt�a a lui Dmitri Manuilsky �adev�aratul �sef al Cominternului. �In anul 1934,Ana se re��ntoarce ��n Rom�ania, unde, un an mait�arziu, este arestat�a, judec�at�a public �si con-damnat�a la 10 ani de ��nchisoare. Pe c�and era��nchis�a la Doftana, Ana a��a despre arestarea ��nURSS a so�tului ei Marcel de NKVD, dar abia


41

��n anul 1959 va a�a c�a Marcel a fost ��mpu�scat��nc�a din 1936.Temuta "Tovar�a�s�a Ana�Autorul demonteaz�a cu detalii concrete le-

genda fals�a potrivit c�areia Ana l-ar � denun�tatbol�sevicilor pe so�tul ei ca �ind tro�tkist. �In lunamai a anului 1941, aceasta este eliberat�a din��nchisoare �si predat�a gr�anicerilor sovietici, ��nschimbul parlamentarului Ion Codreanu, a�at��n ��nchisoare ��n URSS. Dup�a invazia URSS dec�atre nazi�sti, Ana Pauker lucreaz�a la postul deradio moscovit Rom�ania Liber�a �si organizeaz�aprimele divizii ale Armatei Ro�sii formate dinvoluntari rom�ani c�azu�ti prizonieri ��n URSS. In-teresant de men�tionat c�a printre isc�aliturile li-derilor bol�sevici care au decis dizolvarea��n 1943a Cominternului se poate vedea �si semn�aturaAnei Pauker. De fapt, �si ��n memoriile lui Ghe-orghi Dimitrov, recent publicate ��n SUA, secon�rm�a c�a Ana Pauker era ��n fruntea grupuluide comuni�sti rom�ani a�a�ti la conducerea Co-minternului de la Moscova.�In septembrie 1944, Ana Pauker revine ��n

Rom�ania cu grad de general ��n cadrele activeale Armatei Ro�sii �si cu mandatul de preluare aconducerii Partidului Comunist Rom�an. Aici,Ana va activa ca lider neo�cial al CC al PCRp�an�a ��n octombrie 1945, c�and este ales secretargeneral Gh. Gheorghiu-Dej. �In realitate, AnaPauker va r�am�ane pentru anii urmatori liderulde facto al Rom�aniei, cu func�tii ��n secretari-atul CC al PCR �si membr�a a Biroului Poli-tic. Martori oculari au consemnat ��n amintirilelor c�a Ana Pauker impunea celor din jurul ei,cu prezen�ta sa energic�a, hot�ar�at�a �si curajoas�ala dezbateri complicate pe care al�tii le trataucu pruden�t�a. Bun�a oratoare, Anei Pauker ��ipl�acea s�a-�si ��nceap�a cuv�ant�arile din Rom�aniacu declara�tia t�aioas�a: "Stalin mi-a spus urma-toarele:...�.�Si se f�acea lini�ste ��n sal�a pentru c�a se �stia

c�a ea nu exagera deloc. R�am�an nedeslu�sitemetodele prin care Ana Pauker �si-a c�a�stigataccesul la Kremlin, unde era cunoscut�a �si te-

mut�a de to�ti ca "Tovar�a�sa Ana�. Acest lu-cru ��l spune �si Gh. Dimitrov, care era �sefulei la Moscova. Se cunoa�ste acum din steno-gramele �sedin�telor Biroului Politic sovietic c�aMolotov insista ca Ana Pauker s�a �e secreta-rul general al PCR �si nu Gheorghiu-Dej, dar s-aopus Stalin. Acesta este ��nregistrat spun�and c�a"Gheorghiu-Dej este muncitor de profesie, pec�and tovar�a�sa Ana nu este nici m�acar de etnierom�an�a�. Tot Molotov este cel care a interve-nit personal la Bucure�sti pentru eliberarea din��nchisoare a Anei Pauker imediat dup�a decesulsubit al lui Stalin de la 5 martie 1953. Practic,Molotov i-a salvat via�ta pentru c�a Gheorghiu-Dej preg�atise suprimarea Anei Pauker o dat�acu cea a lui Lucre�tiu P�atr�a�scanu, r�amas cele-bru��n epoc�a pentru fraza lui dispre�tuitor de hi-lar�a: "...construirea socialismului ��n Rom�aniapoate s�a mai a�stepte p�an�a ��si d�a Ghi�t�a (Dej)bacalaureatul� (p.151). Autorul acestei biogra-�i aduce detalii inedite despre unele aspecteale activit�a�tii Anei Pauker ca ministru de Ex-terne, detalii care au fost ascunse publiculuip�an�a acum. Sunt oferite exemple edi�catoare��n acest sens din masivul dosar de documenteale Anei Pauker de la Cancelaria CC al PMR,devenite accesibile istoricilor rom�ani �si str�aini.Robert Levy a avut acces la aceste documente�si le men�tioneaz�a ��n cele 17 pagini ale biblio-gra�ei, a�ate la sf�ar�situl c�ar�tii.Ana Pauker, oponent al colectiviz�ariiAna Pauker a avut curajul s�a se opun�a co-

lectiviz�arii for�tate a agriculturii Rom�aniei. �Inanul 1950, ea s-a internat ��ntr-un spital dinMoscova pentru tratament contra unui cancerdepistat la s�an. �In absen�ta ei din �tar�a, co-muni�stii de la Bucure�sti au declan�sat o cam-panie accelerat�a de colectivizare for�tat�a a agri-culturii rom�ane�sti. Dup�a ��ntoarcerea de la Mo-scova a Anei Pauker, nu s-a mai putut con-stitui, din cauza opozi�tiei ei, nici o gospod�arieagricol�a colectiv�a ��n tot cursul anului urmator.Ea ��ncepuse s�a �e v�azut�a drept o ap�ar�atoarea micii gospod�arii �t�ar�ane�sti, spre furia consi-


42

lierilor sovietici a�a�ti pe atunci ��n Rom�ania.Lista acestor acte temerare este lung�a �si me-rit�a men�tionate c�ateva dintre ele. Astfel, caministru, Ana Pauker:1. a blocat campania de exterminare a "chia-

burilor�;2. a oprit procesele anti-Tito ini�tiate de so-

vietici �si sateli�tii lor din Ungaria, Bulgaria, Ce-hoslovacia �si Albania;3. s-a opus ��nceperii procesului contra lui

Lucre�tiu P�atr�a�scanu;4. a oprit reprimarea veteranilor rom�ani din

r�azboiul civil din Spania;5. a stopat urm�arirea judiciar�a a sioni�stilor

din Rom�ania care ��ncepuser�a din 1950 s�a �epersecuta�ti la instiga�tia Moscovei. Nici un si-onist n-a putut � adus ��n fa�ta justi�tiei p�an�a lac�aderea de la putere a Anei Pauker.Cartea se cite�ste u�sor �si cu mare interes pen-

tru c�a autorul abordeaz�a cu egal�a deta�saretoate identit�a�tile Anei Pauker, adic�a cea de sta-linist�a, de cet�a�tean�a a Rom�aniei, de evreic�a �side femeie-mam�a. La acest ultim capitol de fe-meie �si mam�a, a��am faptul c�a, ��n anul 1945,Ana Pauker a luat-o de la Paris cu for�ta pe�ica ei cea mai mic�a, Marie, de la Aurore Tho-rez, singura mam�a pe care copila o cunoscusep�an�a atunci. Dup�a ce a asigurat-o pe Marie c�ava putea reveni la Paris s-o revad�a pe Aurore ��n�ecare var�a, Ana Pauker ��si va c�alca promisiu-nea chiar din anul urmator. Fata Anei Paukera povestit autorului c�ar�tii c�a mama ei natural�aa rupt toate leg�aturile cu familia ei din Fran�tasub pretextul dubios c�a, refuz�and s�a-i dea luiMaurice Thorez divor�tul cerut de acesta, Au-rore ar � v�at�amat politic Partidul ComunistFrancez, sau alt pretext, c�a Aurore devenise"prea burghez�a�, prin faptul c�a era proprietaraunui hotel.Ana Pauker a fost arestat�a la domiciliu

p�an�a la moarte, ��n 1960Tot Marie spune c�a atunci c�and Aurore se

preg�atea s�a vin�a ea ��ns�a�si ��n Rom�ania s�a-�sivad�a fata pe care o crescuse ��n Fran�ta, Ana

Pauker a rupt orice comunicare �si leg�aturi cuAurore. Ana Pauker s-a purtat la fel cu fra-tele ei, Zalman Rabinsohn, pe care, dup�a ce l-aconvins s�a vin�a ��n Rom�ania, nu l-a mai l�asats�a se ��ntoarc�a ��n Israel nici chiar atunci c�andb�atr�anul lor tat�a, Hersh Kaufman Rabinsohn,se stingea din via�t�a acolo, ��n Israel. A�sa se facec�a, la 18 februarie 1953, c�and Ana Pauker estearestat�a, o dat�a cu ea este ��nchis �si fratele ei,Zalman Rabinsohn, a�at ��n Rom�ania.Urmeaz�a zile grele ��n via�ta lor, ca urmare

a interogatoriilor ne��ntrerupte. �In cea mai �-del�a tradi�tie sovietic�a, speci�c�a acelor vremuri��ntunecate, se urmarea smulgerea de la AnaPauker, prin orice mijloace, a unor depozi�tiiincriminatorii contra altor demnitari ai regi-mului, a c�aror ��nl�aturare din guvern era dorit�ade Gheorghiu-Dej (Teohari Georgescu, VasileLuca etc.). Din vara anului 1952 ��ncepuse apli-carea torturii la anchetarea membrilor de par-tid, fapt care l-a determinat pe autorul c�ar�tiis�a se ��ndoiasc�a de veracitatea informa�tiilorob�tinute la interogatoriile organizate dup�a iu-lie 1952. La dou�a s�apt�am�ani de la arestareaAnei Pauker, moare subit Stalin, fapt care osalveaz�a ��n multe privin�te pe Ana Pauker dinghearele lui Gheorghiu-Dej care-i dorea moar-tea, a�sa cum reu�sise s�a fac�a anterior cu �StefanFori�s �si, ulterior, cu Lucre�tiu P�atr�a�scanu. Lainterven�tia lui Molotov, Ana Pauker este scoas�adin ��nchisoare �si va r�am�ane cu arest la domici-liu p�an�a la decesul ei din 3 iunie 1960. Urna cucenu�sa ei va � depus�a la Mausoleul din ParculCarol, iar dup�a dezafectarea acestuia, urna va� luat�a de familie �si dus�a ��n Israel.�In ��ncheiere, autorul c�ar�tii concluzioneaz�a la-

pidar c�a Ana Pauker poart�a r�aspunderea �sicondamnarea concet�a�tenilor ei pentru duplici-tate ��n for�tarea comunismului asupra societ�a�tiirom�ane�sti, total str�ain�a doctrinei comuni�ste �si��mpotriva c�areia a ��ncercat s�a reziste.


43

Gabriel DRAGNEA

�INTRE DATORIE MORAL�A �SISURS�A DE EXISTEN�T�A - II -

Conjura�tia anti-Panait Istrati

De �ecare dat�a c�and am avut ocazia ama�rmat c�a �o personalitate n-ajunge s�a se de-�neasc�a dec�at prin adversit�a�tile pe care letreze�ste�, a�sa cum a�rma c�andva Tudor Vianu.Ceea ce s-a spus despre Panait Istrati, dindorin�ta evident�a de a-i minimaliza persona-litatea �si opera, merg�and p�an�a la executa-rea moral�a a existen�tei lui, nu a f�acut dec�ats�a-l urce pe scriitorul br�ailean pe podiumul��nving�atorilor. Reabilit�arile venite ulterior nuau avut dec�at s�a con�rme aceasta.M-am��ntrebat adeseori, ��n naivitatea mea de

aceast�a dat�a, care ar � fost motivele punerii lazid a ziaristului �vagabond de geniu�? Dup�aparcurgerea mai multor lucr�ari de referin�t�aam reu�sit s�a ��n�teleg ��ndeajuns de mult cumfunc�tioneaz�a �sistemul� cu mecanismele lui ru-ginite �si infecte. Astfel, pot a�rma, f�ar�a��ndoial�a c�a sinceritatea izvor�at�a din abisurilesale su�ete�sti, izvor�at�a din setea de dreptate,avea s�a-l transforme pe Istrati ��ntr-un personajincomod pe scena politic�a a lumii. Ajunsese s�a�e considerat un pericol, nu doar pentru ceea ceputea spune � credibilitatea lui ne�ind pus�a la��ndoial�a � ci, pentru simplu fapt c�a exista. Ci-tatele pe care le voi aduce��n discu�tie nu fac alt-ceva dec�at s�a scoat�a��n eviden�t�a ideea c�a scopulscuz�a mijloacele, ajung�and la o alta conformc�areia �cine nu e cu noi e ��mpotriva noastr�a�.Aceasta din urm�a poate � considerat�a laitmo-tivul acestui capitol.

Detractor vs. critic

�Inainte de a continua prezentarea atitudini-lor voluntare sau comandate ale contestatari-lor consider important�a �si necesar�a delimita-rea termenilor detractor �si critic. Pentru a �

clar�a o astfel de delimitare � deoarece nu toatenumele prezente aici pot intr�a ��n categoria de-tractorilor � am apelat la editorialul lui NicolaeManolescu din revista Rom�ania literar�a (12-18martie 2003): �Detractorul este de rea-credin�t�a�si ��si face din negare un scop precis. El porne�stede la ideea c�a scriitorul la care se refer�a trebuies�a �e contestat. Nu ajunge la ea ��n urm�a uneidemonstra�tii. Ideea e a�sadar preconceput�a�.Un caz ce poate � considerat o nedreptate la

adresa lui Panait Istrati este acela ��n care co-tidianul francez Le Monde adopt�a o pozi�tie celpu�tin ciudat�a prin comentariile f�acute privindanchetele de la Lupeni, publicate ��n Lupta.Conform monogra�ei lui Alexandru Oprea,

Le Monde public�a a�sa-zisele probe ce �dove-desc� tr�adarea �si cump�ararea sa �de c�atre gu-vernul burghezo-mo�sieresc din Rom�ania�: �Se�stie c�a a f�acut parte dintr-o comisie guverna-mental�a, pe vremea unor ��mpu�sc�aturi la Lu-peni, de pe urm�a c�arora au fost victime nou�amuncitori �si, c�a aceast�a comisie a aprobatpe de-a-ntregul autorit�a�tile�. Gravitatea mareconst�a ��n faptul c�a, d�and credit publica�tiilorprestigioase din lume, care cu trecerea vremiinu au revenit cu corecturile care s-ar � impus,istoricul literar Al. Piru cade ��n capcana dea da curs celor publicate. Astfel c�a, ��n stu-diul s�au din Via�ta Rom�aneasc�a, nr.2 din 1957apar urmatoarele informa�tii: �Imediat dup�a��ntoarcerea din U.R.S.S ��n Rom�ania, ��n 1929lu�a parte, cu ocazia grevei minerilor de la Lu-peni, la ancheta ��ntreprins�a de ziarul Lupta.�In loc s�a protesteze ��mpotriva guvernului, care��mpu�sca pe grevi�sti, Panait Istrati, ��nh�amat lacarul burgheziei, arunca r�aspunderea crimelorpe seama a�t�a�t�atorilor la grev�a din sindicatulmuncitorilor�.Dar, revenind la cele scrise de Le Monde, Pa-

nait Istrati se simte obligat s�a intervin�a pentrua clari�ca lucrurile spun�and c�a, ancheta sa dela Lupeni �unde au fost ��mpu�sca�ti nu 9 ci 30de mineri �si o sut�a de r�ani�ti, a fost personal�a��si nu comandat�a. El vine �si adaug�a c�a, ��nsu�si


44

profesorul Romulus Cio�ec, care era membru��n partidul la putere �si care l-a ��ntov�ar�a�sit petot parcursul anchetei avea s�a demisioneze dinpartid, �cu sc�andal ��n pres�a, deoarece se con-vinsese ca �si mine de vinov�a�tia guvernului�.Din tonul reac�tiilor ap�arute ��n ziarul Vremea,

la 10 octombrie 1929, putem s�a deducem c�a celescrise de Istrati privitor la cazul Lupeni era oexpresie a realit�a�tii: �Ai colindat regiunea Lu-penilor �si �ti-ai scris ��ntr-un ziar de sear�a nuimpresiile, �indc�a n-ai fost acolo ca un sim-plu c�al�ator �si om, ci rechizitoriul (...) Ai venits�a urechezi guvernul, s�a �tii conferin�te �si s�a nescuipi ��n plin obraz�.Pun�and ��n balan�t�a reac�tiile furibunde

ap�arute ��n presa rom�an�a vom putea observa cegreu at�arn�a insultele aduse de Pam�l �Seicaru��n30 septembrie, ��n aceea�si publica�tie, Vremea:�Ah, Panait, Panait... Torente de invective,dintre cele mai triviale. Poza lui Istrati repro-dus�a ��n centrul paginii purta explica�tia: ¾ Pro-xenetul care ne insult�a ¿. Articolele din Luptaerau cali�cate: ¾o dezgust�atoare acumulare dem�ag�arii ¿, iar autorul lor, ¾un biet mardeia�scu degetele butuc�anoase ce se screme ¿, ��ntr-unstil �siluit; Istrati mai bene�ciind, pe deasupra,de ginga�sele grati�ca�tii de ¾ liric povestitor alinvertirilor sexuale ¿sau, �si mai pudic, ¾bietpoet al �sezuturilor de�orate ¿etc., etc.�- not�aextras�a din �dosarul vie�tii �si al operei� lui Is-trati, de Al. Oprea, pag. 268).Dovada c�a simpla lui prezen�t�a era un pericol

o putem deduce din scrisoarea c�atre RomulusCio�ec, ��n care se scuza c�a nu mai are timps�a se opreasc�a la Timi�soara: �Cauza: sunt gro-zav de urm�arit... Asear�a, ��nsu�si Ioni�tescu mi-atrimis vorb�a c�a studen�tii cre�stini umbl�a s�a m�aomoare (...) toat�a seara �si noaptea p�an�a la unumi-au �tinut calea pe Drago�s-Vod�a �si au b�aut lao c�arcium�a l�ang�a noi, url�and �si ar�at�and revol-verele�.�Si, cum acesta nu este singurul moment ��n

care Panait Istrati este amenin�tat cu moartea,��l mai amintim �si pe cel din 1927, moment

ce coincide cu aderarea scriitorului la comu-nism. Astfel c�a, ��n paginile Cuv�antului cineva��l aten�tioneaz�a pe Istrati c�a, ��n cazul reveniriilui ��n �tar�a va � urm�arit cu degetul pe tr�agaci.

Nicolae Iorga �si Alexandru Sahia

�Intorc�andu-ne ��n timp cu c�a�tiva ani descope-rim campania de discreditare a omului, scriito-rului Istrati �si a operei lui.

F�ar�ar a le nega meritele � c�aci ar � nedrept �vom observa c�a, pentru mul�ti scriitori rom�aniopera istratian�a � ��n spe�t�a Chira Chiralina �nu reprezint�a nimic altceva dec�at �memoriileunui om care c�atu�si de pu�tin nu are respectul�in�tei omene�sti�. Cine spunea aceasta? Nico-lae Iorga care, prin intermediul Rampei, la 12noiembrie 1924 declara astfel: �Eu nu-i g�asescabsolut nici o calitate. Am spus: avem de-aface cu un hamal din portul dun�arean�.

Neg�asindu-i nici o calitate �hamalului dinportul dun�arean�, Nicolae Iorga, prin discur-sul sus�tinut la ��nmorm�antarea lui Istrati aveas�a fac�a dovada unui caracter ��ndoielnic con-sider�andu-l �r�asturn�ator de lume cu puterileunui real talent�. Dar, poate era con�stiin�tade�steptat�a care-i dicta sincere �si adev�arate la-ude, o dezabuzare; sau poate avea nevoie s�a sedescarce pentru a-�si lini�sti bruma de con�stiin�t�ape care o avea.

�Stiind p�arerea lui Slavici, cronicile ap�arute��n str�ain�atate privitoare la apari�tia Chirei �simulte alte aprecieri aduse operei ap�arute��n Eu-rope, la 15 august 1923 putem s�a realiz�am c�ala mijloc � ��ntre aceste a�rma�tii tenden�tioase� stau cauze politice (ca s�a nu le spunem prin-cipii!?). Invoc�andu-se ideea de na�tionalism, luiPanait Istrati i se repro�seaz�a in�uen�tele demo-cratice acumulate ��n occident. �Si nu numai.Conform articolului din publica�tia L`Orient re-dactat�a ��n francez�a la Bucure�sti, semnatarulArion completeaz�a marea de acuze spun�and c�a"e socialist�, "c�a nu a frecventat Cap�sa �si, deci,nu face parte din nici o ga�sc�a literar�a�, "c�a nu


45

are talent� �si, cea mai grav�a c�a "e un pornografignobil�. �In fa�ta acestor enormit�a�ti emise de de-tractorii s�ai, Panait Istrati avea s�a r�aspund�a ri-post�and la r�andu-i prin dou�a " scrisori deschised-lui Cazaban �si d-lui Iorga, scrisori ap�arute ��n"Adev�arul literar �si artistic� din data de 3 au-gust 1924. Tot despre cei doi mai sus aminti�tiva face referire �si ��n materialul "Revenire ��n pa-trie dup�a zece ani�, cuprins ��n volumul "Cumam devenit scriitor�: "C�at�a vreme mi se criti-car�a c�ar�tile, nu su�ai o vorb�a...Dar c�and ie�sir�ala atac, cu bastoanele lor seniorale, crez�and c�aau de-a face cu un biet v�antur�a-lume ce �si-a trecut via�ta prin c�arciumi �si c�a numai dinpur�a ��nt�amplare a avut ¾norocul s�a ��nt�alneasc�ape Romain Rolland¿�si s�a m�azg�aleasc�a o carte¾pretins frumoas�a¿, ei bine, ace�sti domni�soriau ��nt�alnit m�aciuca lui Codin care-i f�acu cno-caut. Du�smanii mei: �sacalul Cazaban, simbria�sm�ar�sav al guvernului �si N. Iorga, academician,b�arbat de stat �si �sef de partid hulig�anesc�.O alt�a perioad�a care trebuie amintit�a este

aceea premerg�atoare colabor�arii lui PanaitIstrati la publica�tia de dreapta CruciadaRom�anismului dar �si scurta perioad�a care aveas�a urmeze dup�a aceea. �In urm�a unei �Scrisorideschise oricui�, publicat�a la 20 ianuarie 1932��n cotidianul politic Curentul, prin exager�arileprezente va primi o replic�a foarte dur�a din par-tea lui Alexandru Sahia. Era o ocazie care nuputea sc�apa kominterni�stilor de la Bucure�sti.Panait Istrati, con�stient de abera�tiile spuse

are grij�a s�a completeze: �Iat�a un mic plan deom pustiit�. Planul consta ��n ��n�in�tarea uneigazete �si a unui partid clerical cu sprijinul �unuicorp de c�arvunari episcopi �si mini�stri care, ziuac�ant�a lui Dumnezeu liturghii, iar noaptea de-vasteaz�a bisericile�, dorind s�a sus�tin�a astfel �peto�ti cei care vor s�a guverneze cu dreptate� �si s�animiceasc�a �pe to�ti du�smanii�.R�aspunsul lui Sahia �se ��nscrie ��n linia �-

delit�a�tii fa�t�a de Moscova, liniei stalini�ste �siroste�ste o judec�at�a echivalent�a cu o condam-nare�: �Ce mare canalie e�sti, tovar�a�se Pa-

nait! �Imi reamintesc anii t�ai de glorie, c�andera ��ndeajuns s�a-�ti anun�ti o carte, pentru canenum�arate edituri occidentale s�a n�av�aleasc�acu ofertele. �Si asta datorit�a cui? Talentu-lui? S�a �m drep�ti!...Cele dou�a vaci grase: Ra-kovski �si Tro�tki �ti-au ��ntins �t�a�tele s�a le sugic�at vei voi, ca un m�anz n�ar�ava�s. Rakovski,pe atunci reprezentant al Sovietelor la Pariss-a sim�tit fericit de revederea tovar�a�sului; afost ��n el o dulce aducere aminte, un dor dis-cret pentru b�al�tile Br�ailei, �si �tie s-a oferit curuble. Plecat ��n Ru�sia, recomandat de Rakov-ski lui Tro�tki � acesta a ��ntrev�azut ��n tine ele-mentul proasp�at pentru contrami�scarea lui derevolu�tie permanent�a. Dar Tro�tki e azv�arlit latimp peste bord, Rakovski � ��nfundat ��n As-trahan, �si ��n Ru�sia ��ncepe munca adev�arat�a,formidabila industrializare �si refacere econo-mic�a. Cine se mai g�ande�ste c�a exist�a ��ntr-un col�t Panait, c�ant�are�tul �c�arciumelor�? Darlucrurile s-ar mai � putut ��ncurca dac�a celcare ��njur�a ast�azi comunismul, nu s-ar � ri-dicat cu preten�tii b�ane�sti sup�ar�atoare pentruc�ar�tile tip�arite, �lmele de cinematograf. Dreptsatisfac�tie, tovar�a�se Panait, adept al lui Tro�tki,�ti s-a ar�atat Nistrul. Bol�sevicii nu ��n�telegeaus�a-�ti pl�ateasc�a dec�at p�ainea, ca oric�arui mun-citor, �si mai mult ca orice, ��ti d�adeau libertateade haimanal�ac. N-ai ��n�teles s�a pre�tuie�sti. Airefuzat, indignat, doreai bani �si ranguri. Tesim�ti bine acum, ��n sm�arcurile dun�arene, pre-coniz�and dictatura regeasc�a sau lupt�and pentruconversiunea cea mare: iubitorule de �t�arani!�Ins�a toate b�arfelile, toate ororile care le de-bitezi pe spinarea Ru�siei comuni�ste caracteri-zeaz�a dezn�adejdiile unui ��nfr�ant, st�alcit de ci-zma sigur�a�.Printre multele acuze aduse s-a mai spus

c�a Panait Istrati este fascist. Cum ar pu-tea � adev�arat�a o asemenea a�rma�tie c�and cu-noa�stem participarea lui Istrati la mitingul an-tifascist L`Italie aux fers, la sala Manege dePantheon? Tot ��n ap�ararea lui Istrati maiamintesc pozi�tia lui ferm�a ��n urm�a apari�tiei ��n


46

Cruciada Rom�anismului a unui articol favora-bil Italiei fasciste ("Din fresca istoric�a a fas-cismului� de Tudor Ionescu, ��n nr. 12 din 21februarie 1935).La acuza�tia de antisemitism, adus�a de

tocmai Romain Rolland, articolul Rom�ania��ns�angerat�a vorbe�ste de la sine. Publicat ��nParis-Soir, ��n 1925, Panait Istrati scrie "despreactele de teroare s�av�ar�site contra evreilor de laFoc�sani sau Piatra-Neam�t� provoc�and "�tipetede furie� la Viitorul, care-l denun�t�a pe gaze-tarul rom�an ca "tr�ad�ator �si calomniator al pa-triei�.O piatr�a de ��ncercare ��n via�ta, p�an�a acum,

destul de zbuciumat�a a lui Panait Istrati o con-stituie campania de denigrare �si de condam-nare a personalit�a�tii �si operei istratiene prinarticolul Un haiduc al Siguran�tei al lui HenriBarbusse. A fost acuzat foarte aspru pentrudeclara�tiile antisovietice care au urmat vizi-tei lui Istrati ��n Uniunea Sovietic�a. Deoarece"aceste calomnii erau at�at de extravagante� separe c�a ele nici n-au fost preluate de presarom�an�a.

Panait Istrati � scriitor rom�an

De�si au existat colegi din breasla scriitorimiirom�ane care negau apartenen�ta br�aileanului laliteratura rom�an�a, cu toate acestea, Panait Is-trati a l�asat "pe oamenii de bun�a credin�t�a s�ajudece�. �Si, iat�a c�a, ��nc�a din 1924 a exis-tat un Ion Vinea ( autor celebru al volumu-lui Ora f�ant�anilor) care opina despre ChiraChiralina c�a "se a�rm�a tocmai prin atmosferarom�aneasc�a� existent�a. Tot ��n aceast�a ca-tegorie "de oameni de bun�a-credin�t�a� putem��ncadra �si pe un Gala Galaction, Pompiliu Con-stantinescu �si al�tii. Cert este c�a, acei pu�tiniscriitori care au ajutat la reabilitarea operei �sia scriitorului, au ajutat, ��n fond, ni�ste bietepersonaje literare, ni�ste eroi care "au g�andit �siau gr�ait ��n rom�ane�ste�.Conform unei scrisori redactate la Nisa ��n

data de 15 aprilie 1925, cu scopul precis de

a � publicat�a "��n fruntea volumului Trecut �siviitor, Panait Istrati, nemul�tumit de traduce-rile ��n rom�ane�ste a operelor sale de limb�a fran-cez�a, se hot�ar�a�ste s�a-�si traduc�a singur crea�tiile;��nainte de-a � �prozator francez contemporan�el a fost �prozator rom�an ��nn�ascut�. "M-amhot�ar�at s�a m�a traduc singur ��n rom�ane�ste �-indc�a, mai ��nt�ai de toate, eu s��nt �si �tin s�a�u un autor rom�an. �Tiu la aceasta, nu dincauz�a c�a mi s-a contestat acest drept � (elmi s-a contestat de oameni cari n-au nici oc�adere) � ci �indc�a sim�tirea mea, realizat�a azi��n fran�tuze�ste printr-un extraordinar hazard,izvor�a�ste din origine rom�aneasc�a. �Inainte dea � ¾prozator francez contemporan¿, a�sa cumse spune pe coperta colec�tiei lui Rieder, eu amfost prozator rom�an ��nn�ascut.(...) Las pe oa-menii de bun�a credin�t�a s�a judece. Acestor oa-meni, - singurii c�arora m�a adresez ��n tot cescriu, - le voi spune c�a majoritatea eroilor meisunt rom�ani, ori din Rom�ania, - (ceia-ce pen-tru mine e acela�s lucru), - c�a ace�sti eroi aug�andit �si au gr�ait, - ��n su�etul meu, timp de ani��ndelunga�ti, - ��n rom�ane�ste, ori c�at de univer-sal�a ar p�area sim�tirea lor redat�a ��n art�a. Le voimai spune oamenilor de bine, c�a dintre toatemeleagurile contemplate de lumina ochilor mei,acelea cari mi s-au ��ntip�arit ��n su�et pe c�andm�a purta mama de m�an�a, ��mi sunt cele maiscumpe, �si c�a numai un ¾��nstr�ainat¿ca mineva �sti s�a le duc�a dorul �si s�a le desmierde amin-tirea, a�sa cum �stiu eu ast�azi c�and tr�aesc dinamintiri�. Merg�and pe ideea lui Ion Vinea,��nchid acest capitol � de�si mai pot � multe dead�augat dar, totu�si este o selec�tie subiectiv�a alucrurilor � consider�and c�a, ��ntr-adev�ar �pagubana�tional�a ar � prea mare� dac�a nu vom � ca-pabili a ��ndeplini aceast�a �simpl�a formalitate:t�alm�acirea prestigioasei opere ��n limba care tre-buia s�a-i �e lut dintru ��nceput�.Panait Istrati trebuie s�a �e al nostru,

nu pentru crea�tiile care au adunat succe-sul interna�tional, ci pentru c�a acest succesinterna�tional a fost al unui om care a v�azut


47

lumina zilei, pentru prima dat�a, pe p�am�antrom�anesc, ��nv�a�t�and s�a spun�a �mam�a� ��n limbarom�an�a.1. Tudor Vianu ��n Idei tr�aite (Carte de

��n�telepciune alc�atuit�a de Geo �Serban), Ed. Ti-neretului, 1968, p. 1642. Cf. Alexandru Oprea, Panait Istrati �

dosar al vie�tii �si al operei, Ed. Minerva, Bu-cure�sti, 1976, p. 2663. Citate extrase din monogra�a lui Al.

Oprea, op. cit., p. 2684. Referitor la amestecul ��n politic�a �si nu

numai, C. R�adulescu-Motru, ��n lucrarea sa Et-nicul rom�anesc. Na�tionalismul, la p. 138-139, descrie negativ �gura ilustrului c�arturarNicolae Iorga, spre exemplu: �D. N. Iorgaeste un c�arturar, adic�a un om a c�arui cultur�aeste format�a din c�ar�tile citite, iar nu din oexperien�t�a ��ncercat�a ��n via�ta real�a. Aceast�a ori-gine a culturii sale ��l constr�ange su�ete�ste s�a�e ca mai to�ti c�arturarii cari se amestec�a ��npolitic�a, �si pe cari l-a descris perfect de bine��nc�a de acum un secol J. de Maistre: orgo-lios; ��mb�atat de ideile sale �si mai ales de ideeapropriului s�au eu; du�sman al principiului desubordona�tiune; ¾frondeur¿din �re �si partizan��nn�ascut al oric�arei inova�tiuni. Cu un ase-menea su�et este u�sor de ��n�teles ce politic�ana�tionalist�a are s�a se fac�a. Via�ta real�a va trecepe al doilea plan, iar pe primul plan va veni mi-rajul idealist; (...) d. Iorga n-are nici o unitatede m�asur�a, - c�aci vanitatea eului, ca �si spa�tiuldintre ideile citite, nu se poate m�asura (...) �Ed. Albatros, Bucure�sti, 1996.5. Spre deosebire de al�tii, Ioan Slavici este

mai ponderat ��n a�rma�tii, cum de altfel se �sipoate vedea din cele referitoare la Chira Chira-lina: �Se vorbe�ste azi mult despre Kyra Kyra-lina a lui Panait Istrati �si mul�ti sunt sup�ara�tide con�tinutul romanului. Nu se vor � potri-vind cele spuse ��n Kyra Kyralina nici cu ve-derile mele, dar am r�amas ��nc�antat de forma,de stilul des�av�ar�sit ��n care poveste�ste dl. Pa-nait Istrati. �In privin�ta aceasta Ion al d-lui

Liviu Rebreanu e mai dezbr�acat, mai f�ar�a per-dea dec�at Kyra Kyralina, care foarte adeseorine reaminte�ste � ca fel de a povesti � pove�stileorientale din O mie �si una de nop�ti�- (interviupublicat ��n Rampa, 27 octombrie 1924, cf. Al.Oprea, op. cit., p. 134)6. cf. Al. Oprea, op. cit., p. 172;7. �Activitatea publicistic�a la Adev�arul li-

terar �si artistic ��ncepe la 15 iunie 1924, con-tinu�andu-se ��n �ece num�ar al revistei p�an�ala sf�ar�situl aceluia�si an. Aici apar, ��ntre al-tele, dou�a povestiri inedite scrise direct ��nrom�ane�ste (Pescuitorul de bure�ti �si Sotir), pre-cum �si c�ateva profesiuni de credin�t�a �si paginiautobiogra�ce�- cf. Panait Istrati, Cum am de-venit scriitor, vol.I, edi�tia a III-a, Ed. FlorileDalbe, Bucure�sti, 1998, p. 412;8. Interesant de ad�augat este faptul c�a di-

rectorul acestei publica�tii este ��nsu�si Pam�l�Seicaru. �In urm�a cu trei ani, ��n paginile ace-luia�si Curentul, Pam�l �Seicaru �si Nichifor Crai-nic f�aceau front comun ��mpotriva lui Istrati. �Inprivin�ta acestei colabor�ari, Panait Istrati preci-zeaz�a: �...alt�a dat�a �Seicaru ¾m-a ��njurat din in-teres, dup�a cum tot din interes e fericit azi c�andprime�ste un articol de la mine, c�aci porcii n-auobraz¿�. C�at despre ziar, el a�rm�a urmatoa-rele: �C�aci nimeni nu �stie c�a eu sunt mult maifericit c�and pot s�a spun ��ntr-un articol tot ce-mi tr�azne�ste prin cap, dec�at c�and scriu o carte.C�ar�tile mi se pot publica la Paris mai u�sor �simai repede dec�at pot eu s�a le scriu, pe c�and unarticol tr�aznit, greu ar trece ��n alt�a parte dec�atla Curentul, care nu se ��mpiedic�a ��n principii�(cf. Al. Oprea, op. cit., p. 285);9. Citate extrase din lucrarea lui Mihai

Ungheanu, Panait Istrati �si Kominternul, Ed.Porto-Franco, Gala�ti, 1994, p. 6510. Citate extrase din prefa�ta lui Jean Hor-

miere la cartea �Panait Istrati � Cruciada measau a noastr�a�, Ed. Delta Press, Cluj, 1992, p.8;11. cf. Al. Oprea, op. cit., p. 193;12. Mihai Ungheanu, op. cit., p. 63;


48

13. cf. Al. Oprea, op. cit., p. 373;14. Panait Istrati, Trecut �si viitor � pagini

auto-biogra�ce, Ed. Rena�sterea, 1925, p. 10;15. Citate extrase din monogra�a lui Ale-

xandru Oprea, op. cit., p. 377.-din volumul ��n lucru, �Publicistica lui Pa-

nait Istrati - Un jurnalist nedrept�a�tit �

Constantin NOICA

FIIN�TA ROM�ANEASC�A �SI LIMBALATIN�A

�In nici o limb�a, probabil, la "a libera� nuse spune ca la noi: a da drumul. C�and uncopil sau o fat�a spun " d�a-mi drumul�, ei nu�stiu de sigur ce spun. Dar nu o �stim bine nicinoi, oameni maturi �si cultiva�ti. C�aci a da dru-mul, cum o arat�a Sextil Pu�scariu, ��nseamn�aa ar�ata drumul, ��ntr-un desi�s de codru saula o curmatur�a de dealuri unde te-ai trezit.Iar dac�a �si popoarele se pot trezi ��n desi�sulistoriei sau la o curmatur�a de c�ai ale altora,mai puternici ��n acel ceas, atunci se poatespune c�a nou�a, rom�anilor, limba latin�a ne-adat, ne-a ar�atat drumul. A nu �sti aceasta,a uita ori a nesocoti aceasta, se poate pl�ati cu�in�ta ta ca popor, chiar dac�a �in�tezi mai de-parte ca popula�tie undeva pe harta globului.

Dar noi avem o dovad�aconcret�a �si apropiat�a is-torice�ste cu privire lace ��nseamn�a limba latin�apentru unitatea noastr�a.La unele popoare vecine,catolicismul, cu limba la-tin�a ca ve�sm��nt (uneori�si limb�a a cancelariilor �si

administra�tiei) a putut dezbina: pe croa�ti ca-tolicismul i-a ��nstr�ainat de s�arbii ortodoc�si, pepolonezi i-a desprins (probabil ��n chip delibe-rat) de ma�sa slav�a din R�as�arit, pe ungurii ca-tolici i-a putut ��nvr�ajbi cu cei reforma�ti; c�aci

con�ictele religioase � suprapuse desigur celoreconomice �si de clas�a � au fost cele mai zgudu-itoare din istorie, a�sa cum se vede chiar ast�azi��n Irlanda. La noi ��ns�a s-a ��nt�amplat ceva ui-mitor istorice�ste, ��n Transilvania aceea a tutu-ror desc�alec�arilor rom�ane�sti: tocmai dezbina-rea religioas�a ne-a favorizat unirea, �si anumeprin limba latin�a, care ne-a ar�atat drumul.Nu voi invoca niciodat�a ��ndeajuns � spre a

ar�ata cine suntem �si cum ne-am reg�asit � dezbi-narea religioas�a ce s-a produs ��ntre rom�ani, subac�tiunea calculat�a a puterilor st�ap�antoare, prinralierea unei p�ar�ti a popula�tiei autohtone la ca-tolicism. De dezbinarea uni�tilor cu ortodoc�siid�a oric�and m�arturie amintirea MitropolituluiAndrei �Saguna. Dar cei ce urziser�a scoaterearom�anit�a�tii din matca ei, uitaser�a de limb�a, delimba latin�a! Iar limba aceasta, ��n m�ana la-tini�stilor ardeleni, a devenit instrumentul detrezire a rom�anit�a�tii �si, p�an�a la urm�a, de uni-�care a ei.Cobor��ti p�an�a la Bucure�sti, unde ��n larg�a

m�asur�a ei au creiat Academia (a�sa cum Gheor-ghe Laz�ar ardeleanul din Avrig, d�adea �scoal�arom�aneasc�a ��n locul celei grece�sti), latini�stiiau dus p�an�a la exces g�andul lor reformatorsau formator pentru o ��ntreag�a na�tiune: audat Dic�tionarul limbii rom�ane al lui Massim �siLaurian, care putea suna straniu ��ntr-un ceasc�and Maiorescu �si Eminescu aduceau limba ceaadev�arat�a, dar care ast�azi, dup�a mai bine de100 de ani, apare drept un monument al cultu-rii �si na�tiunii noastre, emo�tionant tocmai prin��nv�a�tata lui partinitate � nu lipsit�a de multecontribu�tii �stiin�ti�ce � pentru limba latin�a.Ar trebui ca locuri ��ntregi din acest dic�tionar

s�a stea sub ochii elevilor ast�azi, dup�a cum ar� bine ca unele lucr�ari asupra form�arii limbiinoastre, ca "�Incercarea de semaseologie� a luiLaz�ar �S�aineanu (mai rom�an dec�at mul�ti dintrecei ce l-au silit s�a plece din �tar�a) s�a reapar�a, a�sacum au fost republicate "Basmele rom�anilor�,spre a se ar�ata c�at�a sev�a latin�a este ��n �in�tanoastr�a spiritual�a.


49

Dar ceea ce ar trebui, mai ales, ar � calimba latin�a, care ne-a f�acut posibil�a vorbirea,d�arzenia istoric�a �si apoi ie�sirea la lumin�a, s�areapar�a cu titluri pline ��n sistemul nostru de��nv�a�t�am��nt �si astfel ��n modelarea con�stiin�telortinere rom�ane�sti. Nu este sigur c�a franceziin-ar � fost totu�si francezi �si cu o limb�a pre-cump�anitor celtic�a sau germanic�a, dup�a cumspaniolii ar � putut � spanioli cu o limb�a ibe-ric�a sau de in�uen�t�a maur�a. Noi ��ns�a n-amn-am � fost ce s��ntem f�ar�a limba latin�a.�In a�sa m�asur�a o avem ��n s�ange ��nc�at a fost

su�cient, ��n Oltenia, o administra�tie ��n limbalatin�a de dou�a-trei decenii doar, pentru ca apoitimp de o sut�a �si ceva de ani oltenii s�a dea, lanivelul liceului, cei mai buni latini�sti ai �t�arii.Dac�a totu�si alte limbi romanice au �si ele t�arialatin�a a limbii noastre, atunci cu at�at mai multtrebuie s�a��nv�a�t�am latina, prin care avem dintr-odat�a acces la alte �sase limbi, dintre care trei(franceza, italiana �si spaniola) sunt mari limbiale lumii de azi �si de m�aine.C�and o limb�a, moart�a dar nu tocmai, ��ti este

at�at de �reasc�a � a�sa cum nu se ��nt�ampl�a polo-nezului sau ungurului cu latina � cum �si de ce s�ate lepezi de ea? Poate pentru c�a tr�aim ��ntr-unveac��n care umanit�a�tile nu mai au��nsemn�atatefa�t�a de reu�sitele �stiin�telor? Dar s-ar zice c�areu�sitele acestea ��ncep s�a se ��ntoarc�a ��mpotrivaomului, dac�a el nu se hr�ane�ste �si din "uma-nit�a�ti�. Iar dac�a e vorba de marii oameni de�stiin�t�a ai timpului nostru, atunci un NorbertWiener, un Heisenberg, un Weizs�acker ar da deru�sine, cu greaca �si latina lor, ca �si cu impre-sionanta lor cultur�a umanist�a pe to�ti cei carecred c�a �stiin�ta este sortit�a s�a pustiiasc�a vechea�si ��ncercata cultur�a.De altfel, dup�a cum se �stie, limba latin�a nu

este numai o treapt�a c�atre umanit�a�ti; fraza la-tin�a � mai mult dec�at cea greac�a � reprezint�a �sio lec�tie de logic�a. Exist�a �si o logic�a a vorbirii,a logosului, care ar putea � un excelent corec-tiv pentru logica prea mecanic�a pe model ma-tematic. Exist�a o logic�a vie �si supl�a, una a

lucidit�a�tii, nu doar un calcul logic, cu noaptealui, ��n care �stiu ma�sinile ce fac, dar omul numai �stie bine ce se face cu el �si cu societatealui.

C�and o limb�a ��ti d�a: ob�ar�sia, t�aria de-a re-zista �si putin�ta de-a uni �si face o na�tiune, iar��n actual ��ti d�a deschiderea c�atre unele limbide seam�a ale lumii, deschiderea c�atre cultura��mbl�anzitoare a furor-ului �stiin�ti�c �si chiar des-chiderea c�atre o logic�a a cugetului g�anditor, nunumai a celui operator, atunci limba aceea nueste o pies�a de arhiv�a. Arhivari sunt cei care o�tin sub obroc. Ea, ��n schimb, ��ti arat�a drumul,�si apoi ��ti d�a drumul, te elibereaz�a p�an�a �si deea ��ns�a�si, c�atre ispr�avile pe care veacul ��ti ceres�a le faci! Dar tot ea ��ti spune, pe orice c�aia-i apuca-o: Vita sine cultura quasi imagomortis est.

*****

Domnule profesor ION COJA, scrisoareaaceasta pare a � "asul din m�anec�a� pe care l-a�ti p�astrat pentru lovitura de gra�tie prin cares�a ��ncheia�ti � ��nainte de limit�a!, meciul cu ad-versarii romanit�a�tii noastre.

Nu, nu, nu! Nu le da at�ata importan�t�a!Textul lui Noica, un text foarte interesant,incitant, care te ��mbie la felurite comentarii,a fost scris de marele ��nv�a�tat la rug�aminteamea, ��n prim�avara anului 1980. Avea cu to-tul alt�a menire! Ce s-a ��nt�amplat? Ne-am tre-zit cu to�tii c�a latina este "lovit�a� de programa�scolar�a �si universitar�a: pentru anul urmator sepreconizau mai pu�tine ore de latin�a ��n liceu,des�in�tarea unor licee clasice din �tar�a, iar laUniversitate reducerea la jum�atate a locurilorla admitere pentru studierea limbilor clasice.Pe vremea aceea presa era sever controlat�a departid, era greu s�a publici ceva, dar ��n acela�sitimp tot ce ap�area ��n pres�a avea mare greu-tate �si conta, determina reac�tia autorit�a�tilor.Pe asta m-am bazat �si eu, merg�and la AdrianP�aunescu �si propun�andu-i s�a g�azduiasc�a la


50

"Flac�ara� o dezbatere public�a pe tema roluluipe care trebuie s�a-l aib�a predarea limbii latine��n ��nv�a�t�am��ntul rom�anesc. P�aunescu a fost deacord, cu condi�tia ca eu s�a-i aduc materialele pecare s�a le publice. Am apelat la Noica, ��n pri-mul r�and, se bucura de o mare trecere ��n toatemediile culturale �si �stiin�ti�ce. �Imi aduc amintec�a mi-au mai dat texte frumoase Eugen Cizek�si Iorgu Iordan � a�at acesta din urm�a ��ntr-o oarecare adversitate cu Noica, ceea ce f�aceamai conving�atoare pledoaria celor doi! Subiec-tul era deasupra adversit�a�tilor personale! Sepoate s�a mai � fost un text sau dou�a, dar numai �tin minte exact ale cui erau. Au ap�aruttoate ��n vara lui 1980, ��n "Flac�ara�. Cu oareceefect la mini�ster!A�sadar, ��n �scoala rom�aneasc�a, limba latin�a

nu a fost privilegiat�a tuturor regimurilor, ��n de-trimentul limbii geto-dace?Limba geto-dacilor nu poate � studiat�a ca

materie de sine st�at�atoare. Nu avem ��n limbageto-dac�a niciun text pe care s�a-l analiz�am,s�a-l coment�am etc. Po�ti face din vestigiileacestei limbi subiectul unei lec�tii sau, ��n celmai buna caz, "c�ateva� lec�tii. Cicerone Po-ghirc, marele latinist, a �tinut un curs specialla facultate despre limba dac�a, de un semes-tru. Parc�a v�ad a��sul de la avizier! Frapa!"Curs de limba dac�a�!... Era de fapt un cursde indo-europenistic�a, f�acut�a dintr-o perspec-tiv�a inedit�a. Dar e intersant�a perspectiva pecare o propui: atitudinea regimurilor politicefa�t�a de predarea limbii latine. Trebuie spusc�a de ��ndat�a ce ��n Rom�ania s-a instalat re-gimul bol�sevic, cu consilieri sovietici ��n toatemini�sterele, latina a disp�arut din programa�scolar�a vreme de 10 ani, anii "obsedantului de-ceniu�!Deci au dreptate cei care ��ntroduc m�ana cea

lung�a a KGB-ului ��n "ecua�tie�!Eu a�s generaliza pu�tin: sc�aderea limbii latine

din drepturile (sic!) pe care le are ��n Rom�aniaeste un scop, o �tint�a �reasc�a a oric�arei politicianti-rom�ane�sti! Mai ales azi, ar � gre�sit s�a ve-

dem tot KGB-ul, adic�a Ru�sia, ��n spatele strate-giilor �si diversiunilor anti-rom�ane�sti. Regimulbol�sevic a f�acut mult r�au ��n Ru�sia mai ��nt�ai,abia apoi s-a rev�arsat devastator �si ��n alte �t�ari!Scoaterea limbii latine este opera cominternu-lui, care ajunsese ��n acei ani s�a controleze via�tanoastr�a! Mi-aduc bine aminte: latina a fostre��ntrodus�a ��n �scoal�a ��n 1956. Eu �si colegii meide clas�a am fost prima promo�tie care a f�acutlatin�a, patru ani de latin�a, iar c�and s-a a�at c�as-a ��ntrodus latina la liceu toat�a lumea a sim�titaceast�a m�asur�a ca pe un semn c�a ��ncepem s�aredevenim rom�ani, noi ��n�sine! �In aceala�si an s-au ��ntrodus din nou �si uniformele de licean, deelev! Eram obliga�ti s�a venim cu cravata la g�at,dar nu cravata de pionier, ci cravata cravat�a!Doamne, ce m�andri am fost!... Da, atitudineafa�t�a de limba latin�a poate � considerat�a un ba-rometru al ata�samentului fa�t�a de neamul �astaal nostru!... Iar autenticii dacologi trebuie s�a�stii c�a au fost latini�sti de for�t�a, ��n frunte cuHa�sdeu, Nicolae Densusianu, P�arvan...V-am auzit cu ani ��n urm�a povestind cum s-

a f�acut reforma ��nv�a�t�am��ntului ��n Rom�ania, ��n1948.Poveste�ste dumneata cum a fost! S�a v�ad ce

ai re�tinut!S�a m�a corecta�ti dac�a... A�sadar, s-a pus pro-

blema reorganiz�arii ��nv�a�t�am��ntului public �si s-a decis ca acesta s�a se orienteze dup�a modelulsovietic. A fost trimis la Moscova, ��n URSS,ministrul de atunci, �Stefan Voitec. Voitec s-a��nt�alnit cu omologul s�au sovietic, care, atuncic�and a a�at scopul vizitei lui Voitec ��n URSS,s-a exprimat cam a�sa: "Noi �stim c�a Rom�aniaare unul dintre cele mai performante sisteme de��nv�a�t�am��nt. Noi ne g�andeam s�a studiem siste-mul dumneavoastr�a s�a vedem ce am putea pre-lua din el! C�aci nu suntem mul�tumi�ti de re-zultatele la care am ajuns cu sistemul nostru,cel pe care voi vre�ti s�a-l copia�ti! Nu v�a reco-mand!...�P�an�a aici ai povestit bine! �Intors la Bu-

cure�sti, �Stefan Voitec a informat conducerea


51

de partid despre discu�tia sa cu ministrul sovi-etic. Reac�tia Anei Pauker: l-a certat pe Vo-itec c�a a pierdut timpul cu cine nu trebuia,a pus m�ana pe telefonul ro�su �si l-a sunat peStalin, reclam�and atitudinea ministrului sovie-tic. Urmarea: ministrul sovietic a fost demis,iar modelul sovietic a fost instalat ��n Rom�ania!Zece ani, p�an�a ��n 1956, acesta a func�tionat cuconsecin�tele cunoscute.Fratele meu, Aurel Coja, se g�andea ��ntr-o

vreme s�a dea ��n judec�at�a mini�sterul c�a nu af�acut nicio or�a de latin�a ��n liceu!... A f�acutore de latin�a la Cluj, ca student, curs faculta-tiv, la istoria medicinii. Circula o legend�a laCluj despre �seful de catedr�a de la istoria medi-cinii; marele latinist Lucian Bologa. Acestaa participat la un congres interna�tional de is-toria medicinii. Conform tradi�tiei, toate co-munic�arile s-au �tinut ��n limba latin�a. C�andi-a venit r�andul, spre mirarea tuturor, savan-tul clujean a vorbit ��ntr-o latin�a mai precar�a,pe care cu greu au ��n�teles-o erudi�tii s�ai colegi.Dar au ��n�teles-o, ��ntriga�ti totu�si c�a marele lati-nist Valeriu Lucian Bologa p�area c�a uitasebini�sor limba latin�a! C�and acesta a terminat�si mai nimeni nu se gr�abea s�a apaude, LucianBologa a mai ad�augat c�ateva fraze ��ntr-o la-tin�a impecabil�a, avertiz�andu-�si colegii c�a pre-legerea pe care a �tinut-o nu a fost ��n latin�a, ci��n limba rom�an�a... Au r�amas to�ti ca la dentist,c�aci totu�si ��n�teleseser�a bine conferin�ta!...Latina a fost sim�tit�a de Comintern ca

o materie reac�tionar�a, "anti-revolu�tionar�a�...R�ast�alm�acesc vorba lui Noica �si zic: dac�a prin-tre marii savan�ti, printre marii �zicieni �si ma-tematicieni ai lumii g�ase�sti mul�ti cunosc�atoriai limbilor clasice, n-o s�a g�ase�sti niciun lati-nist, niciun �lolog clasicist ��n conducerea vreu-nui partid bol�sevic!...O ultim�a ��ntrebare. L�amuri�ti-m�a, cum e cu

dezbinarea noastr�a prin Biserica Unit�a �si de cen-a reu�sit?Faptul c�a rom�anii din Transilvania erau or-

todoc�si deranja "autorit�a�tile�, dac�a pot spune

a�sa. Catolicismul a f�acut ��ntotdeauna prozeli-tism, ceea ce nu e de condamnat. Numai c�a��nc�aput pe m�ana ungurilor, prin catolicizarearom�anilor s-a urm�arit dezna�tionalizarea aces-tora. �Si ��ntr-adev�ar, rom�anii care s-au catoli-cizat au devenit, mai devreme sau mai t�arziu,unguri! Jum�atate din nobilimea maghiar�a, ��nfrunte cu Matei Corvin, este rom�aneasc�a la ori-gine! Ceea ce a fost ca un avertisment pentruceilal�ti rom�ani, s�a nu-�si schimbe legea dac�a vors�a r�am�an�a rom�ani! ... Pe la sf�ar�situl secolului17, s-a imaginat o fomul�a ambigu�a �si tranzito-rie: Biserica Greco-catolic�a Unit�a cu Roma. Eapoate � privit�a �si ca un pas spre anularea mariischisme dintre ortodoc�si �si catolici, care a f�acutat�ata r�au Europei noastre. Ca �si Reforma din�t�arile germane!...�In mare m�asur�a uni�tii cu Roma nu se rupeau

de ortodoxie, formula era destul de suportabil�a,atfel c�a a avut oarecare succes. Numai c�a pen-tru a preg�ati clerul greco-catolic, tinerii cu che-mare pentru via�ta preo�teasc�a au fost trimi�si lastudii, la Viena �si la Roma. Ace�stia, ��n fruntecu Inochentie Micu, c�and au dat de limba la-tin�a �si �si-au dat seama de faptul c�a limba lorde acas�a, limba pe care o dispre�tuiau at�ata�sovinii maghiari, este �ica "��mp�ar�atesei lumii�,s-a r�ascolit ��n ei un elan patriotic, na�tionalist,care a dat neamului nostru �Scoala Ardelean�a,prin care, pe temeiul latinit�a�tii noastre, ne-am salvat ��n fa�ta tendin�telor expansioni�ste aleRu�siei, a c�arei propagand�a imperialist�a f�aceamult caz de ortodoxie! �Incerca prin acapararea�t�arilor ortodoxe din aceast�a parte a lumii s�a-�sidechid�a vad spre Bosfor, spre Constantinopol!P�an�a la urm�a, Biserica Unit�a cu Roma ne-aunit �si pe noi rom�anii! Ne-a unit �si mai mult!Ceea ce, dup�a 1989, nu s-a mai ��nt�amplat!...Ce s-a ��nt�amplat atunci ��ns�a este un bun

exemplu pentru o "schem�a� care s-a mai pe-trecut ��n istoria noastr�a: proiecte g�andite dedu�smanii no�stri ca s�a ne vin�a de hac, s�ane aduc�a prejudiciile cele mai grave, c�andau fost declan�sate nu s-au mai desf�a�surat


52

a�sa cum fuseser�a imaginate, ci s-au ��ntors��n favoarea noastr�a. Astfel c�a BisericaUnit�a a devenit un reazem al rom�anismuluif�ar�a de care cine �stie ce se alegea de noi!

S�a lu�am aminte larom�anii din Ungaria. La1918 erau c�ateva sute demii, aproape o jum�atatede milion. De atunci, eis-au tot ��mpu�tinat dinpricina politicii Buda-

pestei de asimilare for�tat�a. I-au f�acut unguripe 90% dintre rom�ani. Dar ce fel de unguri?Unguri de religie greco-catolic�a! Rom�anii�si-au p�astrat religia, diferit�a de a majorit�a�tiiungure�sti. Greco-catolicii din Ungaria, peste500.000, �stiu bine c�a sunt rom�ani! To�ti!

C�and de la Bucure�sti le va veni semnalul cu-venit, adic�a atunci c�and la Bucure�sti se va ela-bora o politic�a corect�a fa�t�a de rom�anii din alte�t�ari, iar guvernul va cere ��ncetarea practicilorcriminale de dezna�tionalizare a rom�anilor, bachiar va cere revenirea la statu quo din 1918,s�a vezi mata ce mul�ti rom�ani din Ungaria vomdescoperi c�a a�steapt�a o m�an�a de ajutor, salva-toare, de la rom�anii din �tar�a, ca s�a se declare�si ei rom�ani!

Am eu informa�tiile mele!

S�a v�a aud�a Dumnezeu!

A consemnat Petre BURLACU. Bucure�sti, 4octombrie 2013

Post scriptum: Textul primit de la Constan-tin Noica era ��nso�tit de o mic�a noti�t�a, separatscris�a, care zicea a�sa: 2.VI 980 P�altini�s

Drag�a Domnule Coja,

Trimit articolul cerut. �Il publica�ti unde vre�ti(preferabil nu ��n "Flac�ara�, dar chiar �si acolodac�a apar toate ��n aceea�si revist�a) sau nu-lpublica�ti de fel.

V�a trimit calde ur�ari �si n�adejdea c�a ve�ti reu�sicu frumoa�sa Dv. ini�tiativ�a.

Al Dv., cu alese g�anduri,

Constantin NoicaP.S. Ierta�ti-m�a dac�a nu v�a dau textul b�atut

la ma�sin�a (nu am aici). Dac�a-l bate�ti, rogtrimite�ti-mi o copie.

Ori laie, ori b�alaie

sau

Mihai Vinereanu versus AnonimulBasarabean

Domnul Mihai Vinereanu ne onoreaz�a blogulcu dou�a comentarii pe care le-a ��nserat pe mar-ginea textului intitulat Traian sau Decebal?Reproduc ��n ��ntregime aceste comentarii pen-

tru a le comenta la r�andul nostru.A�sadar are cuv��ntul dl Mihai Vinereanu,

doctor ��n �lologie, autorul unui interesantDic�tionar etimologic al limbii rom�ane :"Ini�tial nu am vrut s�a ��mi spun p�arerea ��n

acest subiect extrem de delicat, dar ��ntruc�atm�a fram�anta problema originii noastre ��nc�a dinanii studen�tiei c�and am ��n�teles c�a ce se preda��n �scoli nu este dec�at ��n mic�a m�asur�a adev�arat.nu am vrut s�a intervin, ��n primul r�and dato-rit�a respectului deosebit pe care ��l port ace-lor basarabeni care �stiu c�a sunt rom�ani �si vors�a �e rom�ani cu toate vitregiile pe care le-au��ndurat �si le ��ndur�a ��nc�a. de circa 3 deceniim�a ocup de originea limbii rom�ane, fapt cares-a materilaizat cu un Dic�tionar etimologic allimbii rom�ane �si ��nc�a alte dou�a c�ar�ti pe aceea�sitem�a. din p�acate nu pot intra in detalii, de-oarece asta necesit�a un spa�tiu mult mai larg,dar pot s�a spun c�a (1) rom�ana are ��n comun culatina (�si alte limbi romanice) doar vreo 14%-15% din lexicul ei, ��n mare parte lexic de baz�a,care se reg�ase�ste ��n mare parte �si ��n alte limbiindo-europene. De aceea la o analiz�a super�-cial�a rom�ana pare o limb�a neolatin�a, dar la unstudiu am�anun�tit aceast�a ipotez�a se clatin�a. ��nDic�tionarul Etimologic (pe care l-am publicat


53

��n 2008) am dat exemple din multe alte limbiindo-europenene tocmai pentru a proba acestlucru.Cum s-a tot spus romanii nu au ocupat dec�at

o mic�a parte din Dacia, adic�a doar acolo undese g�aseau rezervele de aur �si de sare pe care do-reau s�a le jefuiasc�a (2) la fel cum actualii occi-dentali nu vin dec�at s�a ne fure resursele. ��n plusperioada de 160 de ani este mult prea scurt�a cas�a se � produs o romanizare ��n adev�aratul sensal cuv�antului. un ��nceput de romanizare a avutloc dar el s-a ��ntererupt bursc odat�a cu retrage-rea lui Aurelian, astfel c�a rom�ana are realmentedoar vreo 170-180 de cuvinte de origine latin�a.unii ar putea s�ari ��n sus, dar datele �stiin�ti�cedau aceste cifre. nu vreau s�a critic pe anonimulbasarabean, dar �argumentele' domniei sale nusunt argumente �stiin�ti�ce. la argumentele salese pot aduce cam tot at�atea contraargumente.�stiin�ta se face doar cu date concrete nu cu o��n�siruire de opinii ale unor diver�si autori.Faptul c�a ne numim rom�ani nu este un ar-

gument c�a ne-am romanizat, cum nici nu-mele de francez nu ��nseamn�a c�a popula�tiagalo-romanic�a s-a francizat odat�a cu venireatribului germanic al francilor care a devenitclasa domninant�a ��n Galia. �si exemple se potda multe: astfel bulgarii ��si trag numele dela o anumit�a popula�tie neslav�a venit�a de peVolga, italienii care ar � cei mai ��ndrept�a�ti�tis�a mo�steneasc�a numele de la romani, ��si tragnumele de la vechile popula�tii italice (��n spe�t�aoscii �si umbrii).Prin urmare eu cred c�a este gre�sit s�a consi-

der�am c�a curentul dacist dinRom�ania de azi a fost creat de KGB. tendin�teledaciste sunt mult mai vechi. ��n secolul XIX di-plomatul francez Felix Colson a scris mai multec�ar�ti despre �t�arile rom�ane pe care le-a publi-cat pe la jum�atatea secolului XIX. ��n una dinele discut�a chiar originea dacic�a a rom�anilor,spun�and c�a rom�anii (��n spe�t�a �t�aranii moldo-vlahi) sunt urma�sii direc�ti ai pelasgilor, dup�a ela urmat Nicolae Densusianu �si al�tii dup�a cum

�stim. curentul dacist a fost cultivat �si pe vre-mea lui Ceau�sescu, Ceau�sescu ��nsu�si �ind unadept al acestui curent. chiar subsemantul adevenit dacist ��nc�a din vremea studen�tiei, cumam mai mai spus, adic�a pe la ��nceputul anilor�80 ai secolului trecut. curentul dacist are azimii �si mii de adep�ti �si a spune c�a este m�anaru�silor, ��nseamn�a a spune un mare neadev�ar.Eu cred c�a dacismul (ca �si latinismul de alt-

fel) une�ste nu divizeaz�a, cum divizeaz�a mol-dovenismul. la limit�a pot admite c�a ru�sii aravea interesul s�a pluseze s�a ��nvr�ajbeasc�a pena�tionali�stii rom�ani, adic�a de daci�sti ��n con-tra latini�stilor �si invers, dar realmente eu nucred ��n acest lucru. a incuraja dacismul pen-tru ru�si ��nseamn�a a-�si t�aia singuri craca de subpicioare av�and ��n vedere iliro-traco-dacii s-au��ntins de la Maditerana p�an�a la marea Bal-tica �si de la Adriatica p�an�a dincolo de Nipru�si chiar p�an�a la Urali. Oare KGB-i�stii s�a�e chiar a�sa de t�ampi�ti? Eu nu cred asta.

Cu mai mul�ti ani ��nurm�a s-au descoperitni�ste inscrip�tii ��n rusaveche la Novogorod,scrise pe coaja de mes-teac�an. Pe acestea aparnume rom�ane�stii depersoane dar �si toponimerom�ane�stii, c�arora ru�siinu au �stiut s�a le dea desocoteal�a, crez�andu-le

�nice sau scandinave cer�and ajutorul scandi-navilor s�a a�e ce-i cu ele. C�and mai t�arziu,basarabenii le-au spus c�a sunt rom�ane�sti auschimbat macazul. Atunci c�and unii istoricidin Chi�sin�au, precum Vlad Ghimpu (v�ar cuMihai Ghimpu) au vrut s�a publice articole peaceast�a tem�a, nu a putut s�a publice mai nimic��n Basarabia, ci doar ��n Rom�ania dup�a destuleinterven�tii, ��ntruc�at ru�sii �si ucrainienii �stiu c�asunt urme dacice (rom�ane�stii) ��n tot spa�tiulest-slav pe care caut�a s�a le suprime de secole.Dacismul ne spore�ste istoria cu mai multe mii


54

de ani, pe c�and ipoteza latinist�a ne v�aduve�stede aceste mii de ani de istorie. repet in�uen�talatin�a exist�a, dar este cu mult mai mic�a dec�atse crede.�Domnului Vinereanu i-a dat o replic�a cu to-

tul remarcabil�a comentatorul ce �si-a luat pseu-donimul Ion Budai Deleanu. �Il cit�am integral�si pe dumnealui:Budai Deleanu .La interventia dlui Vinereanu, pe care-l res-

pect foarte mult pentru calitatea �stiin�ti�c�a alucr�arilor d-sale �si pentru pozi�tia echilibrat�a pecare o are ��n dezbateri, am de f�acut urmatoa-rele observa�tii.1. D-sa, ca lingvist, �stie ce ��nseamn�a fondul

principal de cuvinte (�lexic de baz�a �, cum ��ispune d-sa) . Nu se poate pune semnul ega-lit�a�tii ��ntre cuvinte precum: cap, m�an�a, piept,limb�a, ureche, ochi, s�ange, inim�a, p�am�ant, cer,arbore, r�au, iarb�a, �oare, vin, p�aine, frate,cumnat, muiere (latine) �si altele ca : sc�arb�a,vin�a, g�arbov (slave). Dac�a cuvintele de originelatin�a sunt doar ��n propor�tie de 15%, dar ace-lea intr�a cu toate��n fondul principal de cuvinte,acel procent de 15% este mai important dec�attot restul de 85%.2. Faptul c�a structura unor cuvinte din limba

rom�an�a, evident ��nrudite cu cele din limba la-tin�a, o reg�asim �si ��n alte limbi indoeuropenenu ne indrept�a�te�ste s�a le consider�am de originedac�a, limba pe care nu o avem ca atare, ci o re-constituim tot pe baza inrudirilor cu limbile in-doeuroapene. Cu ce suntem mai indrept�a�ti�ti caunor cuvinte s�a le atribuim provenien�ta dintr-olimb�a pe care nu o cunoa�stem, ci doar o recon-stituim, dec�at dintr-una cunoscut�a dac�a acelecuvinte sunt evident inrudite cu limba cunos-cut�a �si respect�a ��n totalitate legile fonetice carele justi�c�a provenien�ta lor din acea limb�a?3. Spune dl Vinereanu c�a argumentele Ano-

nimului Basarabean nu sunt �stiin�ti�ce, Perso-nal le consider absolut �stiin�ti�ce pentru c�a, do-cumentat, ele demonstreaz�a romanizarea daci-lor. S�a lu�am un singur exemplu. Dintre cei

40 de daci urca�ti pe tronul Imperiului Roman,unii dintre ei �si-au luat titlul de " Carpicus�� nving�ator al carpilor. �Inseamn�a c�a ei i-au invins pe dacii liberi, care au atacat Im-periul. Or, aceasta dovede�ste incontestabil c�aei erau romaniza�ti, c�a luptau ��n favoarea Im-periului Roman �si ��mpotriva dacilor. Nu am��nt�alnit nici un singur comentator care s�a com-bat�a acest fapt de o eviden�t�a orbitoare.4. Aducerea in discu�tie de c�atre un lingvist

a acelui ridicol leitmotiv al celor 14% ocupa�ti�si al celor 160 de ani de ocupa�tie e contrapro-ductiv�a. Anonimul Basarabean a f�acut praf �sipulbere aceste comice subterfugii. �Stiin�ta (in-clusiv istoria, inclusiv lingvistica) se bazeaz�ape fapte nu pe presupuneri. Iat�a un exem-plu ilustrativ. Logic, Rom�ania Mare nu a aveacum s�a existe: nu numai c�a eliberarea Arde-alului e�suase dar era ocupat�a �si Muntenia cuBucure�sti cu tot, frontul din Moldova c�azuseprin plecarea unit�a�tilor ruse, guvernul �si CasaRegal�a refugia�ti la Ia�si nu mai sperau la ni-mic, vedeau cu claritate dezastrul drept careau trimis Tezaurul la Moscova pentru ca, desi-gur, capturarea lui de c�atre nem�ti era iminent�a.Rezultatul: ��mpotriva tuturor premiselor ca-tastro�ce, Rom�ania s-a v�azut nu �stears�a de pehart�a ci ��ntregit�a. False argumente de genul"Cum se poate ca. . . � nu au ce c�auta ��ntr-odezbatere �stiin�ti�c�a. �Stiin�ta nu ia ��n discu�tiedec�at realit�a�ti. �In privin�ta romanizarii Dacieinu are rost s�a ne ��ntreb�am cum a fost posibil�aci s�a constat�am pur �si simplu c�a ea a avut loc,s-a ��nt�amplat, nu avem cum s-o neg�am.5. �In materie de KGB, oric�at de documenta�ti

ne-am socoti, trebuie s�a admitem c�a un basa-rabean ne devanseaz�a ��nsutit. D�ansul nu dis-cut�a despre KGB ca noi, la modul teoretic, cila modul p�a�tit. D�ansul s-a confruntat cu KGB-ul direct, zi de zi, ��n strad�a, la serviciu, ��ntrepere�tii casei. Il miroase, ��l simte de la distan�t�a.V�a ��ndoi�ti c�a KGB-ul ar avea vreun interes s�asupraliciteze originea noastr�a dac�a. Ave�ti drep-tate, ��n asta nu are absolut nici un interes.


55

Are ��ns�a un interes colosal: s�a ne neg�am ori-ginea noastr�a latin�a. Cu asta ne-am reteza de-�nitiv r�ad�acinile, iar pentru atingerea acestuiscop KGB-ul admite s�a se slujeasc�a de mareanoastr�a iubire pentru daci, s�a uzeze de ea pen-tru ca noi s�a ne neg�am originea noastr�a latin�aAcela�si Dan Vla�sin, pe numele s�au adev�arat,

mai are o interven�tie pe blog de toat�afrumuse�tea:"La ��ntrebarea dv �Cum au putut dacii s�a

se romanizeze ��n numai 160 de ani c�and altorale-au trebuit c�ateva sute iar al�tii nu s-au roma-nizat deloc?� v�a r�aspundem: Pentru c�a daciierau mai de�step�ti dec�at to�ti. A�sa e �si cu �scoala.Iulia Ha�sdeu a terminat cursul primar la 8 ani,iar la 11 ani a absolvit Colegiul Sf. Sava. Asta��n timp ce unii ��si dau bacalaureatul dup�a ceintr�a ��n Parlament. Cazuri �si cazuri.�Excelent�a interven�tie! Aferim, stimate

domn. V�a dau dreptate, inclusiv prima replic�ae f�ar�a cusur, a�s zice. Mul�tumesc.Din nou dl Mihai Vinereanu, cu al doilea co-

mentariu:"Revin cu c�ateva detalii. �In comentariul pre-

cedent am spus ca rom�ana are doar 14-15% dinlexic comun cu latina (circa 700 de cuvinte)D-l Budai-Deleanu consider�a c�a �asta ar �

��ntregul fond principal al limbii rom�ane, ceeace este o eroare. Asta pentru simplu motiv c�asunt ��n limba rom�an�a cuvinte extrem de uzu-ale care nu seam�an�a deloc cu latina, dar ele aucogna�ti ��n alte limbi indo-europene ca �si celecare au cogna�ti ��n latin�a. Toate aceste civintese pot explica foarte bine prin indo-european�a.S�a d�am doar c�ateva exemple: dac�a cuvinte

precum burta, mire, a g�andi, a scutura, a vorbi(s�a d�am doar c�ateva exemple din fondul prin-cipal) nu se pot explica prin latin�a, dar se ex-plic�a foarte bine prin indo-european�a (cu cog-nate apropia�ti ��n diverse limbi indo-europene),la fel de bine se explic�aa prin indo-european�a�si cuvinte precum ap�a, cap, a c�anta, m�an�a,nas au buni cognate ��n latin�a, dar se explic�ala fel de bine �si prin indo-european�a. Numai

un num�ar restr�ans de cuvinte comune cu latinase explic�a mai bine prin latin�a dec�at prin indo-european�a. Astea sunt datele pe care nu le-aminventat eu, iar a le ocoli ��nsemn�a a nu face�stiin�ta, ci altceva. Atunci se pune ��ntrebareadac�a cele comune cu latina care se explic�a la felde bine sau chiar mai bine prin indo-european�a,trebuie ele considerate neap�arat latine? Este o��ntrebare c�at se poate de logic�a.Dac�a (1) rom�ana pastreaz�a mai multe cu-

vinte dacice dec�at latine (mai corect spus pre-supus latine) de ce trebuie s�a conchideem c�adacii s-au romanizat, c�and datele lingvisitce laindem�ana oricui spun cu totul altceva. Trebuies�a ne uit�am cu aten�tie la date �si s�a cump�animdrept, f�ar�a s�a ne situ�am pe pozi�tii ideologice,asta-i tot ce trebuie s�a facem. mai mul�ti is-torici antici arat�a c�a italicii au migrat �e dinBalcani, �e de pe cursul superior sau mijlociu alDun�arii, la anumite interval de timp. Prin ur-mare limbile erau ��nrudite cu limba iliro-traco-dac�a. Atunci de ce s�a ne crampon�am de La-tinism sau dacism? Prin urmare nu eu spunc�a limba rom�ana este a�sa sau a�sa. Ci limba��ns�a�si ne spune cum stau lucrurile. deci lim-bile se asem�anau mult, dar pe de alt�a parte,ele nu mai erau reciproc inteligibile la cuceri-rea Daciei de c�atre romani. A vorbi de o latin�avulgar�a care se vorbea ��n Dacia ��nseamn�a a nustabili bine terminologia. Romanii credeau c�alimba latin�a se trage din greac�a din doua mo-tive: unul este acela c�a o bun�a parte din italiciveniser�a din regiunea balcanic�a, iar ��n al doi-lea r�and greaca �si latina au un num�ar destulde mare de cuvinte coumne (��nrudite) care nuse datoreaz�a ��mprumuturilor ci fondului comunindo-euorpean, ��n mare m�asur�a. �Si ��n acest cazeste vorba��n mare parte tot de fondul principalca �si cazul rom�anei cu latina, asta tocmai da-torit�a faptului c�a elementele lexicale din fondulprincipal se p�astreaz�a cel mai bine. Romaniif�aceau asta prin simpla compara�tie a cuvinte-lor, dar noi am dep�a�sit de ceva vreme acest modde a pune problema. �In Prefa�ta Dic�tionarului


56

Etimologic discut ��n detaliu evolu�tia fonetic�aa sunetelor de la Indo-european�a la traco-dac�ala rom�an�a. Marea majoritate a cuvintelor co-mune cu latina au avut aceea�si evolu�tie fonetic�acu cele considerate sau dovedite a � de originedac�a. Atunci ce concluzie trebuie s�a tragem?Cred c�a r�aspunsul este la ��ndem�ana oricui.�Unde gre�se�ste domnul Vinereanu �si c�and nu?

C�aci gre�se�ste grav, compromi�t�and contribu�tiareal�a pe care o aduce totu�si la mai buna cu-noa�stere a limbii rom�ane.1. Nu gre�se�ste atunci c�and este convins c�a

��n limba rom�an�a s-au p�astrat mult mai multecuvinte dacice dec�at cele pe care le-au identi-�cat lingvi�stii "academici�, autorii marilor tra-tate de istoria limbii rom�ane. Din p�acate, fap-tul c�a �stim foarte pu�tine despre limba dacilor,din care au ajuns p�an�a la noi numai c�ateva zecide cuvinte, al c�aror sens nu ne este cunoscut.Prin metodologia curent�a e greu s�a mergi mai

departe formul�and concluzii bine argumentate.Po�ti emite ipoteze �si presupuneri. At�at!2. Domnul Vinereanu ne propune o metod�a,

nu neap�arat nou�a, original�a, dar totu�si pu�tinurmat�a p�an�a acum. O consider valabil�a��n prin-cipiu. �Si anume compara�tia limbii rom�ane cu��ntreg contextul indo-european. P�an�a acum s-a practicat compara�tia limbii rom�ane cu lim-bile latin�a, elin�a, cu limbile slave, cu albaneza,turca �si maghiara. Adic�a cu limbile despre care�stim c�a au fost ��n contact nemijlocit cu limbanoastr�a. Dat �ind c�a limba geto-dac�a, precum�si traco-ilira, pe care le b�anuim ca limbi desubstrat, nu ne sunt cunoscute propriu-zis, dar�stim c�a erau limbi indo-europene, raportareala ��ntreg contextul indo-european reprezint�a o�sans�a pentru a face c�a�tiva pa�si ��n plus. Dac�anu m�a ��n�sel, primul care a f�acut aceasta a fostAdrian Rizea, descoperind interesante �si tul-bur�atoare similitudini ��ntre rom�an�a �si limbilebalcanice.Dl Vinereanu ne propune un principiu etimo-

logic ingenios: atunci c�and un cuv��nt rom�anescdespre care �stim c�a este provenit din latin�a

seam�an�a mai mult cu un cuv��nt (cognat , numitde M.V.) dintr-o alt�a limb�a indo-european�a,acel cuv�ant ��nseamn�a c�a nu provine din la-tin�a, ci dintr-o alt�a limb�a indo-european�a,care nu poate � dec�at limba geto-dac�a. A�saajunge dl Vinereanu s�a conteste originea la-tin�a a mai multor cuvinte despre care noi eram��ncredin�ta�ti c�a fac parte din zestrea adus�a "dela R�am�! Num�arul acestor cuvinte nu estetotu�si prea mare. Chiar dac�a am accepta eti-mologiile propuse de dl. Vinereanu, cuvintelelatine�sti din vocabularul rom�anesc de baz�a ar� tot majoritare! (Ar � fost util�a o list�a �nal�a,pe care s-o � alc�atuit dl Vinereanu, cu toatenout�a�tile pe care le propune... Ne-ar � fostmai u�sor s�a evalu�am valoarea tezei avansate...)Din lista exemplelor propuse de dl Vinereanune oprim totu�si la c�ateva, pentru a dovedi c�a,totu�si, deseori se ��n�seal�a. (C�at prive�ste metoda��n sine, o vom comenta cu alt�a ocazie pentrua-i ar�ata limitele. Discu�tia ar � prea tehnic�a,deci plictisitoare pentru cititorii blogului!...)Mai ��nt�ai cuv��ntul ap�a, despre care a��am

c�a exist�a aidoma ��n nu �stiu ce limb�a indo-european�a din Asia! Etimonul acceptat detoat�a lumea, latinescul aqua, n-ar mai � vala-bil! Demonstra�tia pe care o face ��n continuaredl Vinereanu omite s�a se raporteze la derivatulad�apa, care, al�aturi de ad�auga, ad�apost, ad�asta,nu se poate explica dec�at prin latin�a. A credec�a ap�a vine din geto-dac�a, iar ad�apa din latin�a� ipotez�a spre care ne duce dl Vinereanu, estede neadmis.Tot ne-latin ar � �si a c�anta, prin simili-

tudini cu alte limbi indo-europene. Nu facobiec�tii la ceea ce consider�a dl Vinereanu c�asunt asem�an�ari "cel pu�tin la fel de mari� culatina, ci invoc cuv��ntul c�antec, pe care, spremirarea mea, dl Vinereanu ��l consider�a derivat��n limba rom�an�a de la a c�anta. Care este pre�-xul cu care s-a ob�tinut acest derivat, domnulecoleg? Su�xul -ec? Exist�a un astfel de su�x?Nu era greu s�a a�e dl Vinereanu c�a ��n latin�a

a existat �si cuv��ntul canticum, preluat ca atare


57

��n limba rom�an�a. Mul�ti rom�ani pronun�t�a �si azic�antic. Mai mult, cuv��ntul p�astreaz�a �si accen-tul pe r�ad�acin�a, din latin�a, ab�at�andu-se de laregula limbii rom�ane care, ��n 99% din cazuri,ne oblig�a s�a punem accentul pe silaba ultim�adac�a cuv��ntul se termin�a ��n consoan�a sau semi-vocal�a.A�sadar, accept�and propunerea dlui Vi-

nereanu, ar urm�a s�a consemn�am aceea�siciud�a�tenie: a c�anta vine din substratul dacic,iar c�antec din alt�a limb�a, din latin�a!La fel, cuv��ntul cap. Nu este latinesc, zice

acela�si autor, pentru c�a g�asim �si-n alte limbiindo-europene acela�si cuv��nt. Numai c�a ��n la-tin�a acest cuv��nt avea o �exiune neregulat�a,pe care a adus-o �si ��n rom�an�a: capete. Sin-gura �sans�a ca acest cap s�a r�am�an�a geto-dacicar � s�a admitem c�a numai forma de singularare origine traco-geto-dacic�a, iar pentru formade plural am accepta etimonul latin! Stra�snic�aa mai fost simbioza daco-roman�a! �Si mai alesoriginal�a ��n solu�tii!Ciudat�a este �si convingerea dlui Vinereanu c�a

" su�xul -ate (cf. s�an�atate, bun�atate) probabilnu este de origine latin�a� (vezi Dic�tionarul..., p.469-470) Trec peste detaliul c�a��n limba rom�an�anu exist�a un su�x -ate, ci unul -(�a)tate. Vezibun�atate, drept�atate, r�autate, gol�atate etc. Dinp�acate, Mihai Vinereanu nu ne face cunoscutmotivul ��ndoielii sale. Dar de ce ar � traco-dacic acest su�x care este at�at de r�asp�andit ��ntoate limbile romanice?! Mister, deocamdat�a,p�an�a la a doua edi�tie a Dic�tionarului vinerean!Pentru c�a gluma se ��ngroa�s�a, voi face ges-

tul lipsit de delicate�te de a m�a referi �si la unschimb de mesaje cu dl Vinereanu, ��n leg�atur�acu cuv��ntul ad�asta, pe care ��n Dic�tionarul s�au��l declar�a a nu avea " echivalent� ��n latin�a.Drept este c�a ��n dic�tionarele curente ale lim-bii latine nu este ��nregistrat un adastare, dar��n Dic�tionarul Limbii Rom�ane, �ala mare, scosde Pu�scariu, c�and se discut�a etimologia lui aad�asta, autorul, adic�a Sextil Pu�scariu, d�a �siun text latinesc care con�tine acest cuv��nt, pre-

cum �si detaliul c�a adastare a supravie�tuit ovreme �si ��n italian�a, ��n italiana veche. Azi semai p�astraz�a numai ��n rom�an�a. M�a v�ad nevoits�a-l p�ar�asc pe dl Vinereanu: c�and i-am f�acutaceast�a corectur�a la dic�tionarul dumisale mi-am�arturist c�a pe Pu�scariu "nu prea l-a citit�!...Ehehei!... P�ai s�a faci istoria limbii rom�ane,

ba chiar s�a te ��ncume�ti s-o r�astorni din temelii,�si s�a nu-l "prea� cite�sti pe Sextil Pu�scariu, erost ca totul s�a �e pierdere de timp!Nu acesta este sentimentul care m�a ��ncearc�a

totu�si comb�at�and cu "daci�stii�. M�a stimuleaz�aelanul lor distructiv!3. Are mult�a dreptate dl Vinereanu atunci

c�and a�rm�a c�a "multe cuvinte rom�ane�sti careau fost considerate de origine slav�a, provin defapt din fondul traco-iliric, mai ales c�and aces-tea se g�asesc numai ��n limbile slave de sud�.4. �Il b�anuiesc ��ns�a pe dl Vinereanu de un de-

fect fatal pentru toat�a teoria sa. Aceast�a teorieeste prezentat�a ��n Argumentul care prefa�teaz�aal s�au Dic�tionar etimologic al limbii rom�ane.Poate c�a n-am citit-o eu cu toat�a aten�tia, darparc�a n-am g�asit nic�aieri s�a se �tin�a seama dedistinc�tia ��ntre fondul principal lexical �si ma�savocabularului. Ca s�a spui c�a limba rom�an�a esteurm�a�sa limbii geto-dace trebuie s�a dovede�sti c�amai mult de jum�atate din fondul principal lexi-cal este alc�atuit din cuvinte de provenien�t�a da-cic�a! Ca s�a negi caracterul romanic, neo-latinal limbii rom�ane trebuie s�a demonstrezi c�a cu-vintele de origine latin�a din FPL sunt numericmult sub jum�atate! Sunt mai pu�tine dec�at celedacice! ... Or, acest calcul lipse�ste!Ba mai mult, pare c�a dl Vinereanu con-

test�a importan�ta acestei distinc�tii. Interpre-tez astfel fraza urmatoare: "rom�ana are certecoresponden�te cu latina ��n ceea ce prive�ste le-xicul de baz�a, care ��ns�a este destul de redus�.(vezi Dic�tionarul..., p. 11) Fraz�a lipsit�a de sens:ce��nseamn�a "coresponden�te�? Cuv��ntul acesta,ca termen lingvistic, are un sens care aici nu selipe�ste!... �Si mai ales ce ��nseamn�a c�a acest lexicde baz�a "este destul de redus�?


58

Acest lexic, pentru orice �lolog, inclusiv pen-tru orice profesor de limba rom�an�a, ��nseamn�acirca 1500 de cuvinte, cele mai importante, celemai des folosite! Dl Vinereanu ar � trebuit s�a��nceap�a prezentarea ipotezei sale prin comba-terea teoriei care spune c�a statutul genealogical unei limbi este dat de Fondul principal lexi-cal FPL �si structura sa gramatical�a! Ambele,��n cazul limbii rom�ane, sunt de origine latin�a!Evident latin�a!Neput�and contesta acest adev�ar decisiv

pentru discu�tia noastr�a, domnul Vinereanuface abstrac�tie de "lexicul de baz�a� �si ia ��nconsidera�tie ��ntreg lexicul limbii rom�ane, sta-bilind � nu �stiu pe ce baz�a, c�a ��n acest lexicnumai 20% din cuvinte sunt de origine latin�a,iar restul, 80%, sunt ��mprumuturi!Fals! Gre�si�ti, domnule coleg! Procentul de

��mprumuturi este mult mai mare! Cel pu�tin90%! Numai c�a asta nu mai conteaz�a, c�aci 60-70% din FPL este mo�stenit din latin�a!Culmea este c�a dl Vinereanu ��l citeaz�a la un

moment dat pe Cihac, d�andu-i dreptate: "le-xicul tradi�tional al limbii rom�ane comun cu la-tina nu dep�a�se�ste 13% (dup�a cum am v�azut,Cihac vorbea de 20%).� Adic�a, dup�a dl Vine-reanu, Cihac nu b�atea c�ampii! Prostii sus�tineaHa�sdeu �si to�ti ceilal�ti lingvi�sti rom�ani, ��n fruntecu Alexandru Graur, care nu au �stiut s�a ia ��ncalcul "lexicul tradi�tional�!... Ce vrea s�a spun�aacest concept, domnule coleg?! Eu ��nc�a nu l-am mai ��nt�alnit ��n lingvistic�a! �In nicio lucrare!Mea culpa!, desigur...�In discu�tia pe care am avut-o cu dl Vine-

reanu l-am pus ��n fa�ta argumentelor adusede Ha�sdeu, prin cunoscuta sa teorie despre"circula�tia cuvintelor� �si l-am supus unui test,testul lui Ha�sdeu: i-am cerut s�a imagineze untext, m�acar o propozi�tie din care s�a lipseasc�aelementele mo�stenite din latin�a! Ha�sdeu, dup�acum se �stie, a ales la ��nt�amplare un text,o doin�a, �si a constatat c�a toate cuvintele �simorfemele din text erau mo�stenite din latin�a!Dl Vinereanu nu a putut s�a spun�a m�acar o

propozi�tie alc�atuit�a numai din elemente da-cice, dar asta nu a contat! Nu conteaz�a pen-tru d��nsul nici faptul c�a peste 90% din cuvin-tele care alc�atuiesc poemul Luceaf�arul suntmo�stenite din latin�a. (Calcul f�acut de Alexan-dru Rosetti, dac�a nu m�a ��n�sel!)

5. O alt�a gre�seal�a capital�a a domnului Vine-reanu este c�a nu acord�a nicio importan�t�a struc-turii gramaticale, morfologiei mai ales! C�andmajoritatea morfemelor gramaticale din limbarom�an�a provin din latin�a, ceea ce concord�a cufaptul c�a majoritatea cuvintelor din FPL pro-vin tot din latin�a, a evita cu orice pre�t con-cluzia c�a limba rom�an�a este o limb�a roma-nic�a devine un gest, o atitudine pe care nu opot ��n�telege! Sunt chiar stupe�at c�a dl Vine-reanu persist�a ��n aceast�a postur�a, de contesta-tar al latinit�a�tii! A avut dreptate s�a propun�ao nou�a cale de abordare a substratului dacic,dar nu a ��n�teles limitele metodei propuse. Acrezut c�a descoper�a panaceul problemelor nere-zolvate din lingvistica rom�aneasc�a. Iluzie care��i p�ande�ste pe mul�ti inovatori! �Si mai ales peauto-didac�ti!

6. Dar gre�seala cea mai mare const�a ��n fo-losirea incorect�a a cuv��ntului romanizare. Ogre�seal�a pe care o fac to�ti "daci�stii� de azi.Daci�sti de azi pe m�aine, ��mi vine s�a zic! �Sianume: nu este corect s�a spunem c�a "dacii s-au romanizat�! Revin �si mai spun o dat�a: submulte aspecte, romanii veni�ti ��n Dacia s-au da-cizat ei. Sub aspectul lingvistic, al graiului, da-cii s-au romanizat! �In rest ��ns�a, ��n multe alteprivin�te, mai degrab�a putem vorbi de o daci-zare a romanilor !

A nu se uita asta: dacizarea romanilor !

ION COJA

Post scriptum. �Si totu�si se poate face opropozi�tie, o fraz�a chiar apel�and numai la cu-vinte din substratul dacic. Ba mai mult: frazala care m�a g�andesc se a��a deja ��n circula�tie,e cunoscut�a de toat�a lumea, �ecare dintre noi


59

a rostit-o de nenum�arate ori �si n-am tres�aritc�a vorbim traco-geto-d�ace�ste! Ea, fraza cu pri-cina, sun�a a�sa: ori laie, ori b�alaie!E foarte probabil ca aceast�a secven�t�a sonor�a

s-o � rostit �si Decebal, �si Burebista, �si Deceneu!Poate chiar �si ��nsu�si marele Zamolxe!...Cu alte cuvinte, ��i dau dreptate dlui Vine-

reanu care ne-a demonstrat c�a toate cele treicuvinte vin din b�atr�anii cei mai b�atr�ani! �Si ceimai scumpi su�etului nostru de rom�ani: dacii!

NU CRED C�A E O COINCIDEN�T�A34

Am mai spus-o ��n alte ocazii, coinciden�telese ��nt�ampl�a de regul�a odat�a la c�ateva zeci deani �si ar trebui s�a se petreac�a ��n mod aproxi-mativ egal ��n bine �si ��n r�au. C�and ��ns�a acestease ��nt�ampl�a� at�at de des, �si numai pe o latur�aa evenimentelor, numai c�and trebuie s�a mi se iaun drept, s�a �u furat, min�tit, ��njosit, manipu-lat, veri�cat, urm�arit, ��nregistrat, monitorizat,batjocorit, eu nu cred ��n coinciden�te.

Nu cred c�a este o coinciden�t�a faptul c�a de 23de ani nici un guvern, nici un pre�sedinte, niciun partid, nu au reu�sit s�a construiasc�a altcevadec�at vile.

Nu cred c�a este o coinciden�t�a faptulc�a de 23 de ani ��ncoace, toate combinatele,��ntreprinderile, fabricile care produceau ceva ceera c�autat �si avea valoare, industria chimic�a,petrolier�a, agricultura, industria na�tional�a dearmament, energia, transporturile, metalurgia,industria de ma�sini �si utilaje au c�azut toate, s-aales praful de ele, au disp�arut a�sa neplani�cat.

Nu cred c�a este o coinciden�t�a faptul �ota co-mercial�a a unei �t�ari poate s�a dispar�a a�sa dintr-odat�a �si nimeni nu e vinovat de asta, ca �si cum ar� disp�arut sau ar � fost v�andut�a pentru c�a numai aveam nevoie de ea, f�ar�a s�a punem nimic��n schimb.

34Text preluat de pe internet

Nu cred c�a este o coinciden�t�a faptul c�a toatecombinatele siderurgice ale �t�arii au ��nc�aput pem�ana unei puteri str�aine, a reprezentantuluiunei �t�ari care nici acum, dup�a 100 de ani nune-a ��napoiat tezaurul dat spre p�astrare. Nucred c�a este o coinciden�t�a acest act de tr�adarena�tional�a.

Nu cred c�a este o coinciden�t�a faptul c�ade 23 de ani, ��nainte de �ecare mandat depre�sedin�tie, sau alegeri, c�andida�tii principale-lor partide, sau trimi�si ai lor, fac vizite maimult sau mai pu�tin o�ciale ��n �t�arile licuricilor.

Nu cred c�a este o coinciden�t�a faptul c�a laconducerea �t�arii, ��n parlamentul Rom�aniei, ��nguvern, la pre�sedin�tie, apar mereu persoane cudosar penal, a�a�ti ��n cercet�ari, cu dosare deplagiat, incompatibilitate, persoane �santajate�si �santajabile, a c�aror probitate moral�a este nunumai ��ndoielnic�a ci de-a dreptul sc�andaloas�a,numai bune de manipulat.

Nu cred c�a este o coinciden�t�a faptulc�a din toat�a justi�tia rom�an�a sunt ale�si ��nfruntea ei exact cele mai controversate per-soane, dar reevaluate, unii cu procese pier-dute la C.E.D.O. pentru abuz, c�a nu maiavem judec�atori buni ��n Rom�ania ��nc�at sun-tem nevoi�ti s�a numim procurori pe post dejudec�atori la C.C.R., sau c�a din to�ti juri�stiiRom�aniei, cel mai bun de ministru al justi�tieieste o rud�a a primului ministru, a�sa cum celmai bun pentru func�tia de �sef al S.M.G. esteun nepot al so�tiei pre�sedintelui.

Nu cred c�a este o coinciden�t�a faptul c�a to�tiescrocii interna�tionali investesc ��n Rom�ania,c�a ace�stia sunt desemna�ti s�a negocieze �priva-tiz�ari� strategice din Rom�ania.

Nu cred c�a este o coinciden�t�a faptul c�adin toate privatiz�arile efectuate, nici una nua reu�sit �si toate ��ntreprinderile privatizate auajuns ��n faliment, c�a practic nu mai avem ni-mic care s�a mearg�a��n aceast�a �tar�a, nici energie,nici transporturi, nici industrie de armament,nici p�aduri, �si ��n cur�and, nici ape, care vor �otr�avite prin metoda R.M.G.C. sau Chevron.


60

Nu cred c�a este o simpl�a coinciden�t�a fap-tul c�a sistemul educa�tional este la p�am�ant, c�arenumita �scoal�a rom�aneasc�a nu mai exist�a, c�a�scoala rom�aneasc�a scoate numai EBE, �si Ma-reani, a�sa cum se exprima eufemistic primulales al �t�arii, realizatorul unei �capodopere�. Nueste o coinciden�t�a faptul c�a ��n loc s�a ridic�amstacheta ��nv�a�t�am�antului, noi c�aut�am solu�tii s�ad�am �si pro�stilor diplom�a, s�a avem nu numaipro�sti cu diplom�a cum deja avem, dar �si di-plom�a pentru pro�sti.

Nu cred c�a este o coinciden�t�a faptul c�a numai avem industrie de ap�arare, nu mai avem ar-mat�a, nu mai avem cu ce ne ap�ara �tara, c�aam transformat gradele militare ��n cocarde peumerii prietenilor �si slujitorilor politici, c�a ge-neralii armatei ��ntr�a ��n pu�sc�arie mai repededec�at membrii clanurilor ma�ote, c�a armata,ca ��ntreg poporul, este dezbinat�a, ajung�andu-se ca militarii s�a �e considera�ti coada de topor,sau �minerii� unui partid sau altul.

Nu cred c�a este o coinciden�t�a faptul c�ase d�ar�am�a spitale �si se ��nmul�tesc cimitirele, c�adoctorii ne pleac�a ��n str�ain�atate, iar ��n �tar�a neumplem de reprezentan�tii a sute de �misiunievanghelice� care g�asesc aici toate condi�tiilepentru ��ndobitocirea celor cu diplom�a de prost.

Nu cred c�a este o coinciden�t�a faptul c�a ��nloc s�a �m uni�ti, ��n loc s�a ne manifest�am cao na�tiune suveran�a, noi ced�am suveranitateaunor organiza�tii sau structuri care nu urmarescdec�at spolierea acestei �t�ari �si ne mai �si federa-liz�am sub deviza �cu c�at le d�am mai mult dinceea ce mai avem , cu at�at vom primi �si noic�ate ceva de ros�.

Nu cred c�a este o coinciden�t�a faptul c�anumai la noi se vorbe�ste de autonomie, regio-nalizare, drepturile minorit�a�tilor ��n timp ce ��nalte �t�ari curios, nu sunt astfel de probleme, de�sirom�anii din alte �t�ari nu au nici �scoli ��n limbarom�an�a, nici universit�a�ti �si nu sunt nici l�asa�tis�a ��si foloseasc�a limba rom�an�a ��n administra�tialocal�a, dar s�a mai �e declarat�a limba rom�an�aca limb�a o�cial�a.

Nu cred c�a este o coinciden�t�a faptulc�a nu mai avem nimic �si ne pierdem trep-tat �si con�stiin�ta de neam a�sa cum nu este ocoinciden�t�a nici faptul c�a din toat�a bibliotecaRomei au �disp�arut � f�ar�a s�a se �stie cum, exactvolumele care vorbeau despre daci.

Nu cred c�a este o coinciden�t�a faptul c�ap�am�antul sf�ant al vechii Dacii, toate centreleenergetice �si spirituale ale acestui p�am�ant,Mun�tii Or�a�stiei, Mun�tii Buz�aului, Bucegii,sunt cercetate, investigate, scormonite, luate��n arend�a sau cedate pentru �dezvoltare� tu-ristic�a, sau pentru �antrenamente militare�reprezentan�tilor unor �t�ari care ��n toat�a istoriane-au adus numai �bucurii�.

Nu cred c�a este o coinciden�t�a faptul c�a toateguvernele �si conducerile partidelor, c�andida�tiila pre�sedin�tie, aveau �si au ��n componen�t�a sauerau �si sunt membri ai unor loje masonice.Acum dou�a trei s�apt�am�ani, a explodat �stirea

c�a serviciile secrete americane au determinatmarile �rme IT, marile site-uri s�a le pun�a ladispozi�tie datele �si coresponden�ta cet�a�tenilorpe care ei ��i consider�a �dangero�si� f�ar�a a �dovedi�ti, f�ar�a nici o justi�care m�acar �si nu nu-mai de la ei din �tar�a ci din ��ntreaga lume. Eu-ropa a reac�tionat. Unele �t�ari cer explica�tii. Al-tele dau .. aprob�ari.

Acum c�ateva zile, Rom�ania a fost vizitat�ade conduc�atorii serviciilor secrete din cele maiputernice state ale lumii. Cine �stie cum se pla-ni�c�a aceste vizite c�ate m�asuri de securitate �sidiscre�tie se iau cu ocazia acestor vizite, �stie c�aeste imposibil ca cele dou�a vizite s�a nu aib�aleg�atur�a ��ntre ele, pentru c�a altfel ar � fost de-calate ��n a�sa fel ��nc�at s�a nu existe nici cea maimic�a b�anuial�a c�a s-ar � putut vedea.

De la vizita celor doi, ��n Transnistria aure��nceput problemele, ru�sii si-au adus amintede transnistreni. Rom�anii nu.

Crede cineva ��n coinciden�te?


61

Anda SILEA

PESIMISMUL EDITORIALISTULUIO. PALER

Motto : "Eu am visat s�a r�am�an om �si m-amluptat c�at am putut�,

(O. Paler � Via�ta pe un peron)Consider�andu-se "un v�arstnic care nu mai

are dec�at trecut�, Octavian Paler pare a se con-fesa ��n editoriale sale din Cotidianul (2001 -2007) analiz�and mereu sceptic �si pesimist eve-nimentele la care este martor. �In convorbirilesale cu Daniel Cristea-Enache35, Paler se consi-der�a, referindu-se la tinere�tea sa, un Don Qui-jote mereu ��n lupt�a cu alte mori de v�ant dec�atcele ale istoriei, regret�and parc�a la �nalul vie�tiineimplicarea mai mult sau mai pu�tin voit�a ��ncursul tumultuos al vremilor tr�aite.Octavian Paler ��ncarneaz�a ��n publicistica

rom�aneasc�a portretul publicistului de carier�a,"din gre�seal�a�, pare a a�rma de cele mai multeori editorialistul care nu-�si asum�a ��n lucrareacitat�a "vina� pentru aceast�a carier�a.Considerat un "Necl�atinatul sceptic �si un

mare formator de opinie din anii nou�azeci�36,Paler este unul dintre cei mai controversa�tipublici�sti rom�ani. Condamnat de unii pen-tru "cariera� din perioada comunismului, apre-ciat de al�tii tocmai pentru aceea�si carier�a"a t�acerii� care condamna ac�tiunile regimului,hulit sau apreciat de contemporani, viziunealui Paler asupra societ�a�tii rom�ane transparedin editorialele sale din Cotidianul. Un sin-guratic ��n r�azboiul lumii, consider�andu-se pesine un scriitor " pentru molii �, un personaja�at mereu ��n contratimp cu evenimentele, unla�s uneori, Octavian Paler nu ��nceteaz�a a neuimi cu acurate�tea cu care analizeaz�a realita-tea rom�aneasc�a, din perspectiva omului care a"v�azut �si a tr�ait multe, dar nu de ajuns�.

35Cristea-Enache, Daniel � Convorbiri cu OctavianPaler, ed. Corint, Bucure�sti, 2007

36Cotidianul � Cristian Teodorescu, 8 mai 2007.

Asumarea cu care critic�a societatea este ui-mitoare. �I�si recunoa�ste ��n editoriale nu nu-mai gre�selile, ci �si obsesiile, temerile, atitudinilecare evolueaz�a ��n timp, cre�and un permanentdialog la persoana I cu cititorul.

Nu-l putem ��ncadra pe Octavian Paler ��ntr-o anumit�a ideologie. A acceptat regimul co-munist din "naivitatea� t�an�arului abia venit ��ncapital�a, bucuros c�a se poate angaja datorit�a"originii s�an�atoase�, ca apoi s�a ��l contrazic�atocmai prin t�acerea �si ��nc�ap�a�t�anarea cu carea sus�tinut cultura autentic�a rom�aneasc�a.

Anii cr�anceni ai comunismului par a nu-i��nc�arca scriitorului con�stiin�ta cu nimic: "Dac�am�a uit ��n urm�a, n-am nici un motiv s�a-mi�e ru�sine. N-am f�acut nici o porc�arie, nici otic�alo�sie, desi vremea era favorabil�a porc�ariilor�si tic�alo�siilor. N-am pro�tat de dosarul meuca s�a �u promovat. D��mpotriv�a, m-am ferit cu��nver�sunare s�a �u �aspirat� ��n sus�.37

�Intre scriitorul, �losoful �si publicistul Octa-vian Paler nu existau fracturi. "Fracturile eraude alta natur�a, de natur�a psihologic�a", sus�tineGeorgeta Dimisianu, remarc�and omogenitateaintelectual�a �si "g�andirea foarte limpede", faptulc�a "avea t�aria s�a exprime ceea ce g�andea.

M�arturiile, amintirile �si relat�arile cu trimi-teri la trecut sunt integrate �si interpretate pringrila erudi�tiei ��n ��ntreaga sa activitate publi-cistic�a din ultimii ani. Rememorarea episoade-lor din copilarie �si adolescen�t�aa face pandantcu evocarea �gurii lui Don Quijote, iar proble-matica iritant�a a cotidianului postdecembrist etopit�a ��n concluzii care ��mbr�a�ti�seaz�a generalul:"Ne lipse�ste sentimentul tragicului. La noi, ��nloc s�a moar�a, Hamlet s-ar � dus cu amicii la obere s�a uite de dilemele lui�38.

Nebuloa�sa tranzi�tiei de la comunism la ca-pitalism, democra�tia prost mimat�a, minusurilecorectitudinii politice �si justi�tiarismul postco-

37Cristea-Enache � Convorbiri cu Octavian Paler, ed.Corint, Bucure�sti, 2007, p. 140

38Cristea-Enache, Daniel � Convorbiri cu OctavianPaler, ed. Corint, Bucure�sti, 2007, p.150


62

munist sunt doar c�ateva dintre temele pe carePaler le analizeaz�a ��n editoriale. Privind ��nurm�a la anii c�and cultura ��n Est era un sub-stitut �si pentru libertate, �si pentru bun�astare,Paler conchide c�a ��ndelung invocata rezisten�t�aprin cultura nu a fost o alegere, ci o necesitate:"Cultura era atunci un antidot. Si un refugiu(...). Deci, cultura nu era, cred eu, o op�tiune.Era o forma de supravie�tuire�. 39

Scepticismul ��n�telept al lui O. Paler nu e dez-armant, nu e un pesimism cronic, maladiv sauontologic ci, d��mpotriv�a e d�at�ator de speran�t�a,tocmai acolo unde s-ar p�area c�a aceasta nu-�si are locul, nu mai ��ncape. Octavian Pa-ler nu uit�a, este luciditatea personi�cat�a s�a se��ntrospecteze, s�a se cunoasc�a �si s�a cunoasc�a oa-menii at�at de bine.

� Octavian Paler a fost un ziarist care a in-vatat sa scrie altfel, de la cap la coada. Sauun scriitor care a invatat sa �e ziarist, dar si-apastrat distinctia frazei si cursivitatea artico-lului � consider�a Iulian Com�anescu ��n MoneyExpress.

Publicistica lui O. Paler se situeaz�a sub sem-nul pesimismului exacerbat. In editorialeledin perioada 2005 � 2007 din Cotidianul, Pa-ler ��ncerac�a s�a analizeze cu o luciditate stoci�aevenimentele care pentru el nu sunt dec�at osurs�a a triste�tii ��n fa�ta neputin�tei de a asistala ��mplinirea viselor legate de libertate, pe carem�arturisea c�a le avusese ��n 1989.

Viziunea de reac�tionar �si c�arcota�s fa�t�a detot ce se ��nt��mpl�a ��n Rom�ania mileniului XXItranspare din articolele sale. Un amestec deintimitate, de pam�et, de ironie dar, ��n acela�sitimp de triste�te extrem�a fa�t�a de dezam�agireaadus�a de evenimente se las�a sim�tit�a.

Stilul s�au este cel al unui scriitor prins ��nlupta cu vremea, al unui Don Quijote autohtoncare se simte dep�a�sit de timp, anacron.

Totul este supus analizei stoice, totul devineun semn de ��ntrebare al c�arei r�aspuns pare a �

39Cristea-Enache, Daniel- op.cit., p. 165.

de neg�asit. Nu ��ntrez�arim nici o urm�a de op-timism ��n editorialele sale, dar acestea se bu-cur�a din plin de referin�tele intertextuale, decompara�tii erudite care ofer�a un fermec apartepublicisticii sale.

� V�a propun un "joc": s�a vede�ti ��n t�amb�al�aullegat de suspendarea lui B�asescu o versiune"democratic�a" �si f�ar�a costume de epoca a��nfrunt�arilor de care ne vorbesc cronicariino�stri dintre "domnii" p�am�anteni �si "boieri".�40

Fiecare personalitate politc�a trece printr-unproces al asimil�arii culturale, prin compara�tiiacide cu personaje erudite. Nu scap�a nimeni,�ecare �ind trecut prin furcile caudine ale edi-torialistului: de la Traian B�asescu la Gigi Be-cali, de la Ion Iliescu la Emil Constantinescu,de la simplu cet�a�tean la forurile europene.

Orice eveniment este analizat din prisma� b�atr�anului reac�tionar � pentru care tot ceeste nou este de fapt vechi, supus unei repe-tabilit�a�ti pesimiste. Interesant�a este capacita-tea editorialistului de a prevedea, de la birouls�au, derularea evenimentelor ��n viitorul apro-piat, poate din cauza experien�tei �si al lungului�sir de deziluzii ideologice tr�aite.

� Eu, unul, nu ard de nerabdare sa-mi exercitdreptul de alegator european. Ceea ce m-ar in-teresa - minimal! - e sa ma �stiu reprezentat, caroman, de persoane care �stiu perfect, cel putin,o limba straina si au despre Europa mai multdec�at ideea ca e "un continent". 41

Raportarea sa la realitatea pe care o comen-teaz�a este cea a unui ��nvins ��n lupta cu istoria,al unui om care a trebuit s�a fac�a �si sa asistela o serie de compromisuri care nu au f�acutdec�at s�a ��i ��nt�areasc�a sentimentul inutilit�a�tii �sial ap�as�arii solitudinii sale. Editoriale precumPerplexit�a�ti demonstreaz�a criza care cuprindeomul Paler tot a�sa cum cuprinde �si societa-

40Cine d�a jos pe cine? � Cotidianul 16 aprilie 200741C�at de europene vor � alegerile europene? � 13 mai

2007, Cotidianul


63

tea rom�an�a. Paler pare a � vocea celor mul�ticare tac, d�and din cap b�atr�ane�sti, supun�andu-se Timpului a�at ��n m�ana unei Puteri care aanulat de mult Speran�ta din Cutia Pandorei.Dialogul cu cititorii reiese macabru parc�a dinM�a recunosc ��nvins (5 martie 2007) ��n care ��ir�aspunde unui cititor care ��i lanseaz�a pe inter-net o ��ncercare: "Domnule Negrescu, a�ti in-tuit bine: m�a recunosc ��nvins! Doar o preci-zare a�s �tine s�a fac. Si eu vin din "prostimeade la �tar�a", la care v�a referi�ti. Si nu numai c�avin din ea. Tot ce exist�a, c�at de c�at, temeinic��n mine - dac�a exist�a ceva - o datorez acelei"prostimi". Ea mi-a dat mai mult dec�at toatediplomele mele inutile. Mi-a dat cei "�sapte anide-acas�a", singurii din care nu am nici un re-gret, pentru c�a nu fac parte din biogra�a mea,ci din mitologia mea. �Singura ��ncredere r�am�ane ��n popor, singur

care pare a avea timp pentru a se trezi la rea-litatea ��n care Paler ��nceteaz�a s�a mai cread�a.In num�arul din 8 mai 2007 al cotidianului

G�andul, C.T. Popescu omagiaz�a astfel activi-tatea lui O. Paler : � Intelectual de mod�a ve-che, ��n cel mai bun sens al cuv�antului, dom-nului Paler i-au f�acut sil�a ��ntotdeauna vulga-ritatea, neamprostia, prostul gust, r�aul sim�t,zbieretul �si invectiva �tin�and loc de argumente,�a�snetele �si caterincile care c�ant�a acum ��n po-litica rom�aneasc�a, kitschul monstruos care neinvadeaz�a de peste tot. (. . . ) Ceea ce detesta��n primul r�and autorul "Ap�ar�arii lui Galilei"�si privitorul pasionat al marilor p�anze �si sta-tui ale lumii era nu gre�seala, nu sl�abiciunea,nici m�acar contrazicerea de sine, ci contra-facerea, falsul. (. . . ) �In�teleg�and ad�anc sen-sul devizei comuni�ste "Cine nu e cu noi, e��mpotriva noastr�a", domnul Paler a respins �siparafraza ei, dup�a care am ��n�teles c�a se con-duc "intelighen�tii" gata de adula�tie : "Cine ecu noi, n-are importan�t�a ��mpotriva cui este".M�a uit la noile jocuri mitocane de sum�a nul�ade pe ecranele �si str�azile patriei la care lui Oc-tavian Paler ��i era tot mai greu s�a se uite. �

surprinz�and astfel ��ntreaga esen�t�a a editorialis-tului si omului Octavian Paler.

SABINA MARCU

MELANJUL PARADIGMELORLITERARE MODERNE �IN

SCRIITURA LUI GEORGE B�AL�AI�T�A

Ipoteza de la care pornim ��n analiza noastr�aeste aceea c�a proza lui George B�al�ai�t�a se consti-tuie��ntr-un creuzet estetic romanesc ce ofer�a li-teraturii rom�ane a deceniilor opt �si nou�a, a�at�a��nc�a sub auspicii ideologice, formula unei scri-eri moderne, racordate la dinamismul esteti-cii romane�sti europene. Contribu�tia bloomian�aa in�uen�telor, cu prec�adere ��n romanele Lu-mea ��n dou�a zile �siUcenicul neascult�ator,este o constant�a ��n de�nirea imaginarului ar-tistic al scriitorului b�ac�auan prin intermediulc�areia ��i este surprins�a capacitatea de a seplia pe evolu�tia literaturii europene, precum �sicon�stiin�ta literar�a matur�a �si pe deplin convins�ade necesitatea inov�arii.

Corolarul acestei premise, acreditat de-a lun-gul ultimilor patru decenii de critica literar�a,relev�a faptul c�a George B�al�ai�t�a, prin romanelesale, pe deplin epurate de conven�tionalismulepocii, respectiv de cosmetizarea ideologic�a �sipropagandistic�a, experimenteaz�a simultan for-mule estetice diferite (Joyce, Proust, Gide, Go-gol), contribuind la reactivarea esteticului ��nplan literar rom�anesc �si la sincronizarea roma-nului rom�anesc cu cel european. Sub vicisi-tudinile ½obsedantului deceniu� ��n care roma-nele fals-problematizante abundau prin instru-mentarea acelora�si cadre ajunse la devalorizare,�c�tiunea lui George B�al�ai�t�a este expresia asi-mil�arii formulelor narative ale canonului occi-dental.

Astfel, decel�am la autorul Lumii ��n dou�azile un melaj estetic �si ideatic, o scriere la


64

interferen�ta in�uen�telor (utilizarea conceptu-lui de ½in�uen�t�a� se realizeaz�a ��n cheia lui Ha-rold Bloom: ½activ�a�, pe de o parte, ½anxi-oas�a� pe de alt�a parte, ca factor de iradi-ere at�at ��n proximitatea temporal�a, c�at �si ladistan�t�a, in�uen�ta reprezint�a transla�tia de idei,forme, teme, tehnici literare, ��n baza raportuluiemi�t�ator-receptor-intermediar), sus�tinut�a de oschel�a narativ�a reprezentat�a, dup�a cum se ob-serv�a ��n propriile-i m�arturisiri, de convingereac�a literatura nu poate supravie�tui dec�at prinrespectarea criteriului estetic.Referindu-se la modalitatea de supravie�tuire

prin literatur�a, Eugen Negrici, ��n capitoluldin Literatura rom�an�a sub comunism(Proza) consacrat prozei ultimelor decenii co-muni�ste, subliniaz�a importan�ta exemplului oc-cidental (Joyce, Faulkner) pentru marii proza-tori rom�ani care au con�stientizat ca ��n luptacu cenzura, arta poate supravie�tui numai prinstratageme precum exhibarea procedeelor, ametodelor stilistice �si recon�gurarea unei noipsihologii a artei: ½Prozatorii (��ntre care estemen�tionat George B�al�ai�t�a n.n.) au ajunss�a constate c�a p�an�a �si erorile, ambiguit�a�tilecaracterologice, la�sit�a�tile politice, neputin�telescriitorice�sti, reticen�tele ��n fa�ta cenzurii auconsecin�te de ordin expresiv �si pot � reciclate ��naria literaturii. Ei au intuit c�a, oric�at de dens,textul lor nu e niciodat�a ��ntr-at�at de dens ��nc�ats�a poat�a exprima cu adev�arat �si pe deplin com-plexitatea �in�tei omene�sti (voit ignorate sau re-duse la o schem�a de reac�tii instinctuale de c�atreideologia totalitar�a).�O prim�a paradigm�a literar�a resim�tit�a la nive-

lul expresiei este cea joycean�a caracterizat�a deadoptarea unui stil arid de exprimare, brut,aproape monologat, de interferarea planuri-lor narative �si utilizarea anticalo�lismului. LaB�al�ai�t�a, totul e ��nf�a�ti�sat la modul enumer�ariineutre, al acumul�arii de fapte, al registruluide via�t�a: un prezent anost, cenu�siu �si obsedant,un catalog al evenimentelor umane, insigni�-ante ��n aparen�t�a. Acest stil arid are la baz�a

recursul la dialog �si monolog dublat de utiliza-rea frazei scurte �si a propozi�tiilor independentecare �uidizeaz�a expresia �si transcriu cea maielementar�a con�stiin�t�a,aceea care nu nareaz�a, ciprezint�a brut.½Antipa a adormit ��n fotoliul Baroni. Feli-

cia ��ntr�a, calc�a pe v�arfuri, cu toate eforturileei nu poate pluti, parchetul sc�ar�t�aie. Antipa setreze�ste. Felicia ��n picioare, l�ang�a el, ��i ��ntindeun castron ad�anc, faian�ta alb�a cu �ori mari decobalt. �Incepi tu crema asta?...Afar�a e soare.De jos din strad�a se aud pocnetele bicelor.�O alt�a a�liere cu Joyce este eviden�tiat�a de

prezentarea kitsch-ului domestic, al concretu-lui banal din Domestica: buc�at�aria dominat�ade imaginea Feliciei, patul conjugal, momen-tele zilei.Paradigma Gide, re�ectat�a ��ndeosebi ��n Lu-

mea ��n dou�a zile , se relev�a prin caracte-rul de autenticitate �si documentarism al pro-zei care se constituie din notele de subsol aleJudec�atorului Viziru. Aceste caiete-documentinserate��n roman, precum �si paginile de Jurnal,��n realitate articole �si decupaje de ziar, ��i con-fer�a scrierii caracterul de metaroman, ½un me-taroman parodic� dup�a cum��l consider�a NicolaeManolescu.Flaubertianismul, caracterizat prin descrieri

ale cotidianului �si plictiselii, racordate tema-tic la realimul citadin, se eviden�tiaz�a p�an�a laun punct �si la ucenicul neascult�aror B�al�ai�t�a.Fic�tionalizarea cotidianului conserv�a un aspectbanal, simplu, monoton �si se �ltreaz�a printr-o detaliere aproape balzacian�a a evenimentelorcare contribuie la densi�carea expresiei, de�-nit�a dup�a unii critici (Ovid S. Crohm�alniceanu,Nicoleta S�alcudeanu, Nicolae Manolescu) dreptprincipala caracteristic�a a scrisului s�au. �In con-trapondere, �aubertianismul lui B�al�ai�t�a estesubstituit, ��n anumite puncte ale operei, de fan-tasticul gogolian, urm�and a � estompat com-plet (��n partea a doua a romanului Lumea��n dou�a zile) de realismul brutal ��n siajul luiJohn dos Passos, apropiindu-se de sadism.


65

Realismul brutal este asociat indispensabilla George B�al�ai�t�a categoriei grotescului, rele-vante ��n acest sens �ind scenele mor�tii care do-min�a ½solsti�tiul de var�a�. Un exemplu ��n acestsens este moartea lui Zota, episod ce relev�a dinpunct de vedere descriptiv, grotescul, iar dinpunct de vedere imaginativ, prin aglomerareadetaliilor �si multiplicarea perspectivelor, comi-cul: ��n romanul parodic al lui George B�al�ai�t�a,chiar �si moartea este parodiat�a."Proptit pe picioarele larg desf�acute, b�arbia

repezit�a ��nainte, m�ana ��ntins�a spre Antipa care,f�ar�a s�a se ��ntoarc�a, tocmai deschide larg u�sa.Nu huli, url�a preotul, ceilal�ti ��nc�a r�ad. (. . . ) nuhuli, nuuu huuuuuliiiiii, nu hu. . .m�ana ��ntins�aa preotului cade, genunchii se ��ndoaie ��ncet,glasul se ��ntrerupe brusc, ��nc�a se mai aud vorbe,r�asete, acum un om ��nalt �si greu zv�acne�stepe sc�anduri ��ntre scaune r�asturnate, paharesparte, cioburile transparente �si vinete, sub�tiri�si groase, t�aioase, mucuri de �tigar�a �si scrum,berea g�alg�aind f�ar�a zgomot dintr-o sticl�a, mij-locul omului acoperit cu fa�ta de mas�a umed�a,p�atat�a, cum o tr�asese dup�a el ��n c�adere, un om��nc�a, apoi o insect�a uria�s�a cu aripi grele �si, ��ncele din urm�a, o vietate mare, moale, c�az�and��n somn ��n lini�ste ��n moarte�.Ne raliem opiniei Ilenei M�al�ancioiu care, ��n

articolul P�an�a unde se poate glumi, sus�tineipoteza unui fantastic �a la Gogol care nu se maireg�ase�ste ��n alte romane ale genera�tiei scriito-rului moldovean, dec�at��n cel al cuplului Felicia-Antipa.Raliindu-ne acestei idei, identi�c�am la

George B�al�ai�t�a, dou�a tipuri de fantasticin�uen�tate de Gogol: unul descriptiv, al lucru-rilor �si unul narativ, de substan�t�a, al situa�tiilor.Fantasticul descriptiv rezult�a din aglomerareadetaliilor �si descrierea minu�tioas�a a in�nit�a�tiide lucruri care astfel devin metonimii ale ele-mentelor vitale: ½T�aind o felie de p�aine, An-tipa love�ste cu cotul toarta unei crati�te, crati�tad�a peste un ibric cu ceva cafeniu, v�ascos. Ibri-cul nimere�ste ��n acela�si timp dou�a pahare, an-

tipa sare s�a le prind�a, nu reu�se�ste, dar, ��n salt,atinge cu capul poli�ta de vase goale, vasele serostogolesc, �top�aie cu mare veselie, a�sa c�a ni-meni nu mai aude cum se sparg paharele, deo-dat�a e lini�ste, se vede orezul cum se scurge��ntr-o farfurie r�asturnat�a, un nori�sor de f�ain�aplute�ste sub tavan, ca un c�antec de greier seaude acum pocnetul smal�tului ��n vasele t�acute�si numai Dumnezeu �stie cum deodat�a frigiderulizbucne�ste ��n ��ac�ari, pesemne din cauza uneicozi de pe�ste afumat ajuns�a ��n congelator�...½Cugrij�a Antipa se adun�a la loc. Bucat�a cu bucat�a,o m�an�a, un pcior, un nasture. C�and, ��n sf�ar�sit��si g�ase�ste capul printr-un co�s de papur�a, prin-tre carto� �si morcovi�.Totu�si, aceast�a component�a fantastic�a des-

criptiv�a, care aminte�ste pe alocuri de onirismullui �Tepeneag, nu suprim�a, a�sa cum anumi�ticritici (Ileana M�al�ancioiu, Bogdan-AlexandruSt�anescu) au a�rmat, caracterul realist al ro-manului, cum se ��nt�ampl�a la Gogol, ci dup�acum demonstreaz�a Nicolae Manolescu ��n arti-colul men�tionat, ½aspectul realist �si cel simbolicsunt ��n echilibru�.Cel de-al doilea tip de fantastic, cel narativ,

se insereaz�a progresiv��n prima parte a romanu-lui, prin inser�tia mitului �si a povestirii fantas-tice chineze, a simbolurilor ezoterice (oglinda,solsti�tiul de iarn�a cu semni�ca�tiile pe care lecomport�a), urm�and s�a se insereze mai preg-nant ��n a doua parte a romanului, ��n Infernaliasolsti�tiului de var�a odat�a cu pariurile pe su�etemoarte pe care Antipa le face.Ironia de tip gogolian care transpare��n textul

romanului este o ½ironie situa�tional�a� conformclasi�c�arii f�acute de Jank�el�evitch, ce implic�a ungrad de decriptare mai ridicat �si un narator im-plicat. Dup�a cum observ�a Nicolae Manolescu,de cele mai multe ori, ½ironia se preface ��n sar-casm� ��n textul romanului Lumea ��n dou�azile, ca argument al acestei a�rma�tii av�andepisodul petrecerii de la c�arciuma lui Moiselinisf�ar�sit�a cu moartea preotului, scen�a ce ��mbin�atragicul cu comicul, burlescul cu satira.


66

Referindu-se la in�uen�ta gogolian�a asupra luiGeorge B�al�ai�t�a, Bogdan Alexandru St�anescusus�tinea c�a: ½...romanul ar putea � ½redus�,½simpli�cat� (printr-o esen�tializare castratoare)la nivelul unei nuvele de Gogol. Nu lipse�stenimic de aici: nici ironia, nici melancoliaspa�tiului, nici fantasticul. Nici personajul rupt... Antipa e un personaj lipsit de o minim�acoeren�t�a, urm�and cu �delitate proto�tipul anti-eroului de roman modern.�In concluzie, reiter�am ideea c�a proza lui Ge-

orge B�al�ai�t�a, sub toate formele ei, con�tine innuce o viziune eminamente estetic�a mulat�a peun pot-pourri artistic, compus din principaleleparadigme literare universale care contribuiela articularea, pe teren rom�anesc, a unui noiconcep�tii despre scris, diferit�a de cea dictat�ade contextul istoric.

Dr. Dan BRUDA�SCU

VASILE FANACHE A PLECAT LACERURI

Am a�at cu sincer�ap�arere de r�au c�a munici-piul Cluj-Napoca este decur�and mai s�arac ��n per-sonalit�a�ti culturale �si aca-demice de prim�a m�arime.Aceasta datorit�a treceriila cele ve�snice a profe-sorului universitar doctor

Vasile FANACHE, important dasc�al al AlmeiMater Napocensis, dar �si exeget de ra�nat�acultur�a �si de rarisim�a exigen�t�a al vie�tii literarerom�ane�sti.�Inc�a de la primele numere ale revistei Cetatea

Cultural�a, regretatul Profesor Vasile FANA-CHE ne-a fost al�aturi, ��ncredin�t�andu-ne sprepublicare multe dintre textele sale, modele deautentic�a scriitur�a, critic�a sau de istorie lite-rar�a. Nu o dat�a, domnia sa ne-a sugerat teme

de abordat sau ne-a recomandat nume de noicolaboratori care s�a contribuie prin scrisul lorla bunul renume al publica�tiei noastre. Cu echi-librul �si exigen�ta ce-l caracterizau, ProfesorulVasile FANACHE n-a ezitat niciodat�a s�a nesemnaleze �si autorii sau textele care, potrivitcriteriilor sale valorice, nu-�si g�aseau locul ��ntr-o publica�tie ca a noastr�a, care urm�area s�a oferecititorilor de azi �si dintotdeauna materiale deelevat�a �tinut�a calitativ�a �si estetico-literar�a.Distinsul dasc�al Vasile FANACHE ne-a fost

al�aturi ani de zile �si la o serie de manifest�aripublice pe care le-am ini�tiat, impresion�andasisten�ta prin vastitatea lecturilor sale, ca �siprin impresionantul bagaj de cuno�stin�te care i-au permis ��ntotdeauna interven�tii remarcate �sire�tinute de publicul participant.Mi-a f�acut personal o real�a pl�acere �ecare

��nt�alnire avut�a cu acest om excep�tional, deaceea, ��n po�da programului meu adeseori des-tul de ��nc�arcat, g�aseam r�agazul necesar �si pen-tru a ridica de la d�ansul de acas�a articolul ceurma s�a apar�a ��ntr-un viitor num�ar al revistei,dar �si pentru a-i aduce �ecare nou exemplartip�arit al revistei.De �ecare dat�a c�and ��i aduceam revista ob-

servam ��n privirile sale o lumin�a �si o bucurieaparte. N-a uitat niciodat�a s�a-mi mul�tumeasc�aat�at pentru faptul c�a i-am adus personal re-vista, c�at �si pentru c�a am inclus ��n sumarul ei�si textul sau textele pe care mi le-a ��ncredin�tatd�ansul.Spuneam c�a Profesorul Vasile FANACHE a

fost ��ntotdeauna un om exigent, niciodat�a dis-pus la compromisuri sau la a face rabat de lavalorile �si idealurile ��n care a crezut cu t�arie.Dar ��n po�da acestei exigen�te, care, ca dasc�al,i-a creat o aur�a de profesor dur, la care seob�tine cu greu o not�a de trecere la examene,d�ansul a fost, ��n realitate, un om deosebit deapropiat, de ��n?eleg�ator �si cald, ��n orice clip�adeschis dialogului �si dornic s�a a�e c�at maimulte lucruri noi, din absolut orice domeniu,s�a schimbe opinii, s�a a�e p�areri. A fost ceea ce


67

se nume�ste un causeur pur s�ange. Lecturile �sicultura sa vast�a i-au permis ��ntotdeauna s�a seexprime cu aceea�si lejeritate �si atunci c�and eravorba despre clasicii literaturii rom�ane, dar �siatunci c�and era ��n fa�ta unui debutant sau unuit�an�ar a�at la ��nceputurile sale literare. Dinc�ate �stiu, niciodat�a nu a dat gre�s ��n op�tiunilesale ��n aceast�a privin�t�a. �Stiu c�a manifesta opre�tuire aparte fa�t�a de crea�tia poetic�a a luiHoria B�ADESCU, Teo�l R�ACHI�TEANU, Mi-ron SCOROBETE, Ion CRISTOFOR, FlaviaTEOC, Constantin CUBLE?AN, Marcel MU-RESEANU, dar a ar�atat sus�tinere �si ��n�telegere�si pentru crea�tia Hannei BOTA sau cea at�an�arului Ionu�t �TENE, ca s�a m�a refer doar lac�ateva nume.�In ultimii ani, o boal�a neiert�atoare i-a

��ngreunat foarte mult deplasarea, oblig�andu-ls�a petreac�a cea mai mare parte a timpului ��napartamentul pe care ��l de�tinea ��n zona Par-cului Central. Cu toate acestea, p�an�a relativrecent, l-am ��nt�alnit deseori, la diferite ore dinzi, deplas�andu-se, cu vizibil efort, pe str�azileClujului. �Imi aduc aminte c�a, de cur�and,atunci c�and l-am s�arb�atorit pe poetul HoriaB�ADESCU, l-am sunat acas�a pe Profesorul Fa-nache, l-am informat despre inten�tiile pe carele aveam �si l-am ��ntrebat dac�a nu poate onoracu distinsa sa prezen�t�a respectiva manifestare.Am sim�tit ��n vocea sa o sincer�a p�arere de r�au,dar mi-a explicat c�a, din p�acate, nu se maipoate deplasa, c�a este condamnat s�a r�am�an�aaproape tot timpul ��ntre patru pere?i �si, maiales c�a, oricum, n-ar putea urca sc�arile spre lo-cul unde urma s�a se ��nt�ample evenimentul ��ndiscu�tie.De atunci, am mai fost de multe ori tentat

s�a-l sun, dar o serie de cunoscu�ti comuni ��mispuneau mereu c�a starea s�an�at�a�tii sale nu estedeloc bun�a. N-am crezut ��ns�a, nici o clip�a c�asf�ar�situl s�au era at�at de aproape, asta cu at�atmai mult cu c�at, ��mi propusesem ca, anul viitor,cu prilejul zilei sale de na�stere, s�a-l s�arb�atorimla ��mplinirea v�arstei de 80 de ani. Nu am

renun�tat deloc la aceast�a idee �si, ��ntruc�at suntunul dintre cei care au determinat autorit�a�tilelocale s�a-i acorde, pe merit, titlul de Cet�a�teande onoare al municipiului, vom marca aniver-sarea respectiv�a chiar dac�a dasc�alul de su�et algenera�tiei mele ��si va �tine ��ntre timp, de mult,cursurile �si seminariile��n ceruri. Pentru c�a Pro-fesorul Vasile FANACHE a fost ?i va r�am�anepentru totdeauna una din Marile Personalit�a?iale Cet�a?ii culturale clujene.Fie-i �t�ar�ana u�soar�a!

Alexandru JURCAN

MIROSUL DULCEAG ALSUFLETULUI

�Stiam c�a a luat premiul Nobel, dar nu citi-sem nimic de Coetzee, p�an�a c�and mi-a c�azut��n m�an�a Via�ta �si vremurile lui MichaelK. , pe care n-am mai putut-o p�ar�asi c�atevazile bune. Ca s�a r�am�an ��n magia lecturii, am��nceput romanul Dezonoare , distins cu Boo-ker Prize �si cu "Cel mai bun roman str�ain�.Coetzee s-a n�ascut ��n 1940 ��n Africa de Sud.

Meseria de baz�a: profesor de literatur�a ameri-can�a. Preocupat de efectele politicii de apar-theid, autorul pune c�ateva accente acide ��n ro-manul Dezonoare , ecranizat ��n 2008 de SteveJacobs, cu John Malkovich, Jessica Haines,Fiona Press, Eriq Ebouaney.David Lurie, personaj principal ��n Dezo-

noare , profesor universitar, divor�tat, se im-plic�a ��ntr-o rela�tie pasional�a cu o student�a, iarinevitabilul sc�andal din campus��l determin�a peDavid s�a demisioneze, s�a plece din Cape Town�si s�a se refugieze la ferma izolat�a a �icei saleLucy. Trei tineri de culoare apar deodat�a �sio violeaz�a pe Lucy. David e b�atut �si des�gu-rat. Via�ta, ��ns�a, continu�a, chiar dac�a exist�aoameni "a c�aror singur�a preocupare e s�a cre-eze probleme�. David nu era mul�tumit nici depresta�tia sa universitar�a, unde cei ce veneau


68

s�a studieze nu ��nv�a�tau nimic. Con�stient c�a"dorin�ta era o povar�a�, el s-a refugiat departede lume, iar violul a pus un re�ector crud pefapta sa din campus, de aceea se ��ntoarce laCape Town �si cere iertare ��n genunchi fami-liei fetei umilite de el ��nsu�si. Prietenul aces-teia ��l urmare�ste cu un r�as ustur�ator, arunc�a��n el o �tigar�a aprins�a �si ��i spune: "G�ase�ste-�ti oalt�a via�t�a, profesore!" . Casa lui David fusese"vizitat�a�, golit�a. �In �lm e o secven�t�a scurt�a,f�ar�a g�andurile sumbre din roman, f�ar�a durereaamestecat�a subtil cu un cinism negru. For�ta li-teraturii nu poate � selectat�a ��n �lm, unde epi-cul are prioritate. Acolo, ��n vechiul s�au fotoliu,��si intuie�ste via�ta viitoare, "cu p�arul alb, spa-tele ��ncovoiat, t�ar�andu-se p�an�a la magazin ...se vede ��n camera plin�a de h�artii ��ng�albenite,a�stept�and sf�ar�situl dup�a-amiezei ...� (tradu-cerea noastr�a dup�a edi�tia francez�a). �In �lm,el c�ant�a abulic la chitar�a. Dac�a romanulare for�ta unei tragedii clasice, �lmul e corect,chiar r�ascolitor adesea, gra�tie magnetismuluilui Malkovitch, pe care l-am admirat �si ��n Im-periul Soarelui, Leg�aturile primejdioase,Moartea unui comis-voiajor, etc. Acto-rul compune un personaj ambiguu, detesta-bil, emo�tionant, vindicativ, lini�stit... David eun intelectual "arogant �si libidinos� (cum scrieCristophe Narbonne ��n revista Premi�ere nr.394-395). Abia ��n �nal el devine con�stient demuta�tiile ireversibile, de di�cultatea coabit�ariicu o popula�tie de culoare revan�sard�a.Cum sunt un iubitor al c�ainilor, nu pot

��ncheia f�ar�a a aminti episoadele cu eutanasierealor... cu "mirosul fugitiv �si dulceag al su�etuluice se elibereaz�a...smuls din corp, plutind c�atevaclipe ��n aer... Camera aceea devine o gaur�a, oie�sire prin care scap�a existen�ta...�.Mesajele lui Coetzee merg spre

supravie�tuirea f�ar�a iluzii. A�sa face �si Mi-chael K. , fugind mereu, f�ar�a a spera ceva maibun, neaccept�and r�aul, chiar dac�a ajunge laceva �si mai ostil. Libertatea cu orice pre�t,adic�a "a nu � ��n nici un lag�ar�.

Ionu�t BUDA

DE CE AI MAI VENIT, IISUSE?

Urm�arind superbul musical Jesus ChristSuperstar (1973), construit pe ��ntrebareadac�a a avut vreun sens jertfa lui IisusCristos, mi-am adus aminte de fascina�tiaprimei lectur�ari a romanului Fra�tii Ka-ramazov a lui Dostoievski �si de discur-sul Marelui Inchizitor al lui Ivan Ka-ramazov relatat fratelui acestuia, Alexei.

�In romantismulna�tionalist-mesianiclimitat al lui Iuda dinjurul anului 30 e.n.,prezentat ��n acest �lm,se observ�a, pe de o parte,nevoia de a face dinIisus un Cezar al lumiip�am�ante�sti, un Iisus care

��si vede mesajul ne��n�teles de oameni; pe de alt�aparte tot ��n Iuda st�a ascuns �si pragmatismullumesc al Marelui Inchizitor al lui Dostoievskicentrat pe tendin�ta de a face din BisericaRomano-Catolic�a liderul lumii, de 15 secole demai t�arziu, ce-i rezerv�a lui Iisus un loc pe rugde aceast�a dat�a, nu o cruce.

Aparent, ��nsu�si scopul jertfei lui Iisus este no-bil ��n sine (m�antuirea lumii �si eliberarea ei desub pecetea p�acatului str�amo�sesc), ��ns�a Dos-toievski ne invit�a ��n capitolul Marele Inchi-zitor la o medita�tie asupra adev�aratei naturia omului prin intermediul intelectualului IvanKaramazov ce st�a de vorb�a cu Alio�sa, cle-ricul familiei. Purt�and amprenta genetic�a atic�alo�siei neamului Karamazov dialogul dintrecei doi fra�ti, ��n opinia mea, este cea mai inte-resant�a parte a romanului.

Alexei sau Alio�sa iube�ste omenirea; Dmi-tri, fratele cel mare, fost o��ter, prefer�a s�ase ad�anceasc�a ��n tic�alo�sie doar pentru c�a �stiec�a asupra lui planeaz�a acest stigmat al nea-


69

mului Karamazov; Ivan este intelectualul, �-losoful, ce predic�a faptul c�a dac�a Dumnezeunu exist�a, atunci totul este permis, iar iubi-rea fa�t�a de aproape nu are vreun fundamentra�tional-natural, �ind, astfel, imposibil�a. Tat�alcelor trei, Fiodor Pavlovici Karamazov, sem-ni�c�a esen�ta tic�alo�siei neamului Karamazov,tic�alo�sie ce este ��mbr�a�ti�sat�a de �ii acestuia, ��nmoduri radical opuse.Fiodor Pavlovici reprezint�a tipul ahtiat dup�a

bani �si pozi�tie social�a, tipul lingu�sitorului �sial parvenitului, m�asc�arici, din propria voin�t�a,dup�a cum m�arturise�ste, un mincinos simpatic,��nclinat spre desfr�au �si f�ar�a sentimente paterne.Seduce doar pentru zestrea inerent�a, are 3 copiidin dou�a c�as�atorii �si un �u nelegitim, Smerdea-kov. Con�ictul dintre �ul cel mare (Dmitri) �sitat�a are drept cauze principale problema suc-cesiunii �si faptul c�a am�andoi iubesc aceea�si fe-meie, pe Gri�senka.Dmitri duce o via�t�a estetic-hedonist�a, av�and

o reputa�tie social�a ��n consonan�t�a cu acestcaracter tic�alo�sit al neamului Karamazov �sipare a � lipsit de voin�t�a ��n a schimbaaceast�a percep�tie a celorlal�ti, prefer�and s�a sead�anceasc�a ��n tic�alo�sie, cu toate c�a s-ar puteareabilita prin fapte mici. �In schimb, Alio�sa esteun spirit ambi�tios �si ferm ce-�si propune s�a duc�ao via�t�a dedicat�a lui Dumnezeu �si m�antuiriisu�etului, f�ar�a nici un compromis, dorind s�a��mbrace haina monahal�a. Are ca model pestare�tul Zosima, care va ajunge s�a-l sf�atuiasc�as�a ��si dedice via�ta oamenilor �si s�a tr�aiasc�a ��nlume, nu ��ntr-o m�an�astire. Aceast�a iubire alui fa�t�a de omenire ��l determin�a s�a-�si iubeasc�afra�tii �si tat�al; dorind s�a-i��mpace, recurge la me-dierea lui Zosima. Ivan duce o via�ta estetic-contemplativ�a, �ind tipul intelectualului, al li-berului cuget�ator ce este interesat de moralavremii �si de necesitatea reform�arii radicale aortodoxismului tradi�tional rusesc. De la pro-bleme, precum laicizarea averilor m�an�astire�stip�an�a la aspecte concrete ale fenomenologiei,Ivan ��si respinge caracterul genetic prin sim-

pla deta�sare de aspectele lume�sti vulgare aledegrad�arii neamului Karamazov. �Inclinat spre�loso�a vie�tii, pare a avea o ��nclina�tie fata-list�a spre inutilitate oric�arei �in�t�ari, fapt ce-lm�arturise�ste lui Alio�sa prin convingerea c�a pela 30 de ani va ��ncheia socotelile cu via�ta.Revenind la dialogul dintre Alexei �si

Ivan, centrat de la bun ��nceput ��n ju-rul problemei existen�tei lui Dumnezeu pu-tem deslu�si ��n cuprinsul capitolului Ma-rele Inchizitor un r�aspuns la ��ntrebareadac�a jertfa lui Iisus a avut vreo utilitate.

�In concret, povestirealui Ivan are loc ��n secolulal XVI-lea, ��n Spania, do-minat�a de acea inchizi�tiece-n numele lui Dumne-zeu ardea pe rug milioanede eretici. Iisus, dup�a 15secole, hot�ar�a�ste s�a se

��ntoarc�a, s�a se mai arate o dat�a lumii pe care oiube�ste at�at de mult. Nu, nu este vorba desprea Doua Venire, e pur �si simplu o dorin�t�a a luiCristos de a se arat�a din nou lumii pentru carese jer�se.S�av�ar�seste mai multe minuni. Aparent, lu-

mea e ��n extaz, ��l recunoa�ste, �stie cine este.Ridic�a o feti�t�a din mor�ti. Totu�si Marele Inchi-zitor dispune arestarea acestuia �si anticip�andfaptul c�a Iisus nu va scoate nici un cuv�ant, ��sisus�tine rechizitoriul centrat ��n jurul ��ntreb�arii� De ce ai mai venit Iisuse? Nu mai ai nimicde spus. Ai spus ce aveai de spus. Ne des-curc�am destul de bine �si f�ar�a tine. �Si orice aimai spune, doar ne-ai tulbura!Urmeaz�a ��ntr-un mod sistematic principalele

critici aduse M�antuitorului:- Omul este ��ngrozit de libertate, este con-

damnat s�a �e liber, iar tendin�ta acestuia estede c�auta un st�ap�an (un idol), el sim�tind nevoiade a se ��nchina; ori Iisus a dat posibilitatea ale-gerii, nu s-a ��nf�a�ti�sat ca un zeu, cu toate c�aavea toate mijloacele necesare;


70

- Iisus a dat omului libertatea con�stiin�tei toc-mai prin op�tiunea de a alege ��ntre bine �si r�au;- Omul nu ��l caut�a pe Dumnezeu, ci caut�a

mai degrab�a minunile lui Dumnezeu; ori Iisusa rezistat ispitelor Diavolului din de�sert;- Omul are nevoie de minuni pentru a se

��nchina, ori Iisus a preferat s�a nu-l supun�a prindictatura minunilor sale, ci s�a-l lase s�a aleag�a,ceea ce a fost principala sa eroare;- Omul caut�a p�ainea cea de toate zilele

(p�am�anteasc�a), nu p�ainea cea cereasc�a (a�Imp�ar�a�tiei cerurilor), ori Iisus i-a oferit doarpromisiunea fericirii ve�snice (cere�sti);- Omul, pentru a � fericit, trebuie condus,

are nevoie s�a �e condus, ori Iisus �si-a refuzatrolul de conduc�ator al acestei lumi, de a � unCezar lumesc.Pe scurt acestea sunt principalele capete de

acuzare (critici) aduse Nazariteanului de Ma-rele Inchizitor. Acesta ��i explic�a lui Iisus c�aopera sa nu a fost de�ntivat�a dec�at de apostoli�si ulterior de Biseric�a. Cu alte cuvinte:- Opera lui Iisus ar � trebuit s�a ��nsemne

dominarea lumii, construirea unui imperiu lu-mesc, ori M�antuitorul a refuzat prin propriavoin�t�a orice autoritate ��n aceast�a lume, �si-a re-fuzat rolul de conduc�ator;- Mijloacele prin care Iisus �si-ar � consolidat

opera ar � trebuit s�a �e taina, miracolul �si au-toritatea, ori M�antuitorul le-a refuzat pe toate;- Iisus a vrut ca omul s�a poat�a iubi liber, a

eliberat inima omului, l�as�andu-l s�a discearn�a��ntre bine �si r�au de unul singur, ��ndemn�andu-l s�a urmeze modelul � ceea ce a fost un risc ,deoarece omul, la un moment dat ar � pututs�a-l renege;- Iisus a declarat legea iubirii libere, nu a celei

statornice, impuse prin autoritate, refuz�and dea pune m�ana pe libertatea oamenilor, ori omulnu urmeaz�a de bun�avoie, ci doar contr�ans princele cele trei mijloace: taina, miracolul �si auto-ritatea.Concluzia Inchizitorului: Va veni �si vremea

c�and oamenii vor declara sus �si tare c�a adev�arul

nu se a��a la Tine, pentru c�a nimeni altul ��nafar�a de Tine nu ar � putut s�a ��i p�ar�aseasc�a��ntr-o stare de r�at�acire �si buim�aceal�a mai mare,s�a ��i lase ��ntr-o confuzie mai profund�a �si cumai multe griji �si nevoi a�sa cum ai f�acut-otu! Proced�and ��n felul acesta, doar tu �si ni-meni altcineva, ai pus la cale distrugerea pro-priei ��mp�ar�a�tii �si e�sti singurul vinovat pentruasta!�Stim c�a ��ndat�a dup�a Botez, Iisus s-a retras ��n

pu�stiu spre a � ispitit de Diavol. Iisus poste�ste40 de zile �si 40 de nop�ti iar Diavolul ��l ispite�ste:- �Ii cere mai ��nt�ai miracole: "zi ca pietrele

acestea s�a se fac�a p�aini�- �Il duce apoi pe aripa templului Ierusalimu-

lui �si-i spune: "dac�a tu e�sti �ul lui Dumnezeu,arunc�a-te jos!�- Apoi ��i ofer�a puterea absolut�a: "toate

��mp�ar�a�tiile lumii �si slava lor.� Cu acestea cu-vinte Diavolul ��i ofer�a puterea de a distruge im-periul Roman cu condi�tia ca Iisus s�a i se��nchinelui.

Astfel, Marele Inchizitor consider�a c�a Iisus agre�sit spun�and nu la ispitirile Diavolului, pen-tru a-�si � des�av�ar�sit opera ar � trebuit s�a spuna"da�, iar Biserica s-a v�azut nevoit�a, pentru aduce la cap�at acest�a oper�a s�a spuna "da� laaceste ispite. Dac�a pentru Iisus credin�ta esteo convingere ra�tional�a �si spiritual�a dintre celemai puternice, Marele Inchizitor ��i prezint�a vi-ziunea proprie, �si totodat�a a Bisericii, axat�ape adev�arata natur�a a omului care reprezint�ajusti�carea pentru care Biserica a spus da ispi-tirilor Diavolului.


71

A�sadar, M�antuitorului i se repro�seaz�a idealis-mul lui, ��ncrederea lui ne�t�armurit�a ��n oameni,��n aptitudinea lor de a alege binele. �In reali-tate, Marele Inchizitor consider�a c�a idealismullui Iisus este ��nfr�ant de:- Omul este cea mai josnic�a dintre �in�te, nu

cea mai nobil�a, legea sa �ind cea a egoismului�si a realit�a�tii practice;- Omul nu este ��nclinat spre a face binele,

ci atunci c�and, precum Gyges a lui Platon oriGolum a lui Tolkien, are ��n m�ana sa puterea,alege r�aul ��n loc de bine;- Omul nu este ��nclinat spre un sistem

de moral�a, omul iube�ste via�ta, ori via�ta��nseamn�a negarea moralei; ��n acest caz Bi-serica trebuie s�a-i ofere o moral�a la care s�aadere prin constr�angere. �In concluzie, ide-

alismul M�antuitorului �si adev�arata moral�a acre�stinismului a fost pervertit�a, deturnat�a deabuzurile Bisericii, de interpretarea �si reinter-pretarea ��n func�tie de interese, iar singurulcre�stin adev�arat, precum m�arturise�ste Nietzs-che, a murit pe cruce, �si chiar ��nviat, cu greuputem crede c�a a ��nviat, dac�a nu am v�azut.Credem �indc�a vrem s�a credem, precum Toma,ce ��n ad�ancul su�etului s�au �si-a spus: Nu voicrede dac�a nu voi vedea. Astfel ori de c�ateori M�antuitorul ar veni ar avea aceea�si soart�a:r�astignit, pe rug etc. . . Ferici�ti cei pentru carenu minunea d�a na�stere credin�tei, ci credin�ta d�ana�stere minunii!


72

Veturia O. GOGA

JURNAL DE SPIOAN�A?(III).1936

Selec�tie text �si note deDr. Dan BRUDA�SCU

(Consemn�arile sunt pe acela�si tip de agend�a.S-au folosit: cerneal�a neagr�a �si albastr�a, creionro�su, negru sau chimic, precum �si, din c�and ��nc�and, de alte culori.)Miercuri, 1 ianuarie: Z�urich Sanatoriu

Berchez-Benner. Ne scul�am mai t�arziu � neducem ��n ora�s s�a visit�am Gerverbe muzeum �un muzeu imens �si foarte bogat. dejun. d.m.cinematograf.937 vineri. Anul nou la San Remo � plimbareJoi, 2 ianuarie: dim. plimbare. bae elec-

tro. dejun. somn. plimbares�amb(�at�a). Ne odihnim adev�aratVineri, 3 ianuarie: plimbare dim. de-

jun. Regenbad dela 24-10 grade. dejun. somnHohensomedum.(inic�a). plimbare, mese �si odihn�a. o

vreme minunat�a.S�amb�at�a, 4 ianuarie: dim. plimb.(are)

transpirare. dejun. plimbare ��n ora�sluni. �Incepe Tavi cu dorin�ta cinemato.Duminic�a, 5 ianuarie: plimbare � escursie

pe v�arful Utilberg � dejun. plimbare pe lac,cafea Huginner. cinematograf. s�a anun�t�a Boe-rescumar�ti. plimbare pe jos la Ospedalleten [...]

v�ant. Tavi ��ns�a a r�amas mul�tumit. Hot�ar�ams�a plec�am la NissaLuni, 6 ianuarie: dim. plimb.(are) Re-

genbad. dejun. d.m. vine Boerescu cu �oriminunate � acas�a cu Br�anceni la o proast�arepresenta�tie de Music Hallmiercuri. plec�am dim. la Nissa. Eu intru

imediat la cump�ar�aturi. g�asesc ce c�autam. ocatifea foarte frumoas�a. Dejun�am la Stelieni.Plec�am. Tavi m�a face s�a despachetez catifeaua.E o nenonorocire. S�a desface un ma�t lung. Ladebarcare ne tragem la o parte �si ajungem [...]stofe. �

Mar�ti, 7 ianuarie: dim. plimbare �transpirare. dejun. somn. plimbare ��n ora�s.cafeajoi. destindere de escursia de ieri. preg�atire

pentru primirea Stelieni �si Saveanii. La Ca-sino Vogelhamdles cu o trup�a Berlinez�a. foartedr�agu�t, , cu fast �si antreu, numai exagerare deglume b�ad�arane. Ce simpatice melodiile vechide Zelles, Schenkt man sich Rosen in Tirol we-iss man was das [...] soll.Miercuri, 8 ianuarie: plim. dim. Regen-

bad � la dejun sosesc Schiopu �si Broju � d.m.facem plimbare pe lac. � Cafenea �si seara acas�avineri. am a�steptat �si primit lumea foarte

frumos. masa noastr�a hors d'heuvres pescule�tipr�aji�ti, friptur�a, salat�a, [...], sou�ee, br�anz�a,fructe, cafea, �ori.Joi, 9 ianuarie: plimb. dim. plou�a, plou�a.

bae de transpirare. dejun. plimbare ��n ora�s �sine lu�am r�amas bun de la Paradeplatzs�am.(b�at�a) plimbare la Ospedaleten �si Col di

Rodi. Suim p�an�a aproape un v�ant n�aprasnic.Fricile ��ncep. Tavi transpirat. O Doamne. Ci-nema.Vineri, 10 ianuarie: dim. plimb. �si ��ncep

s�a fac bagajele � dejun. r�amas bun � la ora 4plec�am spre Vienadum.(inic�a) Tavi a r�acit, dimpotriv�a s�a simte

bine de tot. �S�amb�at�a, 11 ianuarie: sosim dim. la

Viena. Ne anun�t�am la Dr. Edelman care efoarte mul�tumit dar tensiunea lui Tavi nu maivrea s�a scad�a. � dejun�am la Meissl �si Schadencu Iunieni. � S�a restabile�ste imediat leg�atura.� d.m. Kamerspiele � Kameraden de Strind-berg � Schauerlich � cum s�a r�azbun�a asuprafemeilor. ear seara Der Lugner de Goldoni laBurgtheater. minunat jucat �si o mis en scen�aperfect�aDuminic�a, 12 ianuarie: dim. la Musick-

verein. Symphonia 9 � cu Furtwangler. O im-presie mare de tot. � dejun la noi cu Iunienii �sigen. Condiescu. � d.m. Kamerspiele. l'Espoirde Bernstein � r�am�anem ��napoi fa�t�a de Paris.


73

ear seara la Milion�arin de B. Shaw. plin deglume pi�sc�atoare �si f. spiritual. � seara la B.Kunstube cu noi �si Condiescu. Veselie �Luni, 13 ianuarie: luni dim. alerg�atur�a

mult�a. cump�ar�aturi. � dejun pe Kahlenbergunde e foarte frumos �si un soare cald. � d.m. mergem cu to�tii la Buregtheater la o minu-nat�a represent. Der VI Heinrich. Else Wohl-genter este ��n apogeul ei, frumoas�a, costumestr�alucite, Balser. O cafea la Krantz � d.m.Corneliu �si Marie Alix la noiMar�ti, 14 ianuarie: Caut s�a-mi aranjez

ultimele drumuri �si fac bagaje. � Tavi s�a ducecu Lulu la Lega�tie. dejun�am acas�a �si ��nchidemgeamantanele. ne mai plimb�am pu�tin �si plec�amla gar�a. Pleac�a �si Iunienii �si fam. Ottulescu. �Miercuri, 15 ianuarie: Ne trezim. suntem

la Oradea. La Ciucea suntem a�stepta�ti. Virgila aranjat minunat biblioteca, t�amplaru a lucratfrumos, casa simpatic�a cu atmosfera ei. Ne bu-cur�am. dejun�am cu Paicu, �Stef�anescu, Gabor,Virgil. La ora 3 plec�am la Cluj. Era s�a �e omare nenorocire. am c�alcat un om. �Il ducemla spital plin de s�ange. Radiogra�a arat�a c�anu-ii nimic. � O visit�a impresionant�a la Ivan,care s�a stinge. Manifesta�tie de iubire. Ce copildr�agu�t. O iubifre foarte mult�a. Lu�am masa �siplec�am la gar�a �Joi, 16 ianuarie: sosim la Bucure�sti. Casa

curat�a. Dou�a mese de felicit�ari. � dejun cu Li-zica cu feti�tele � Bunica �si Claudia cu Buc�san �siDi�ti. Cadourile mele sunt ceva pu�tin. � Caut�as�a ��mi aranjez lucrurile. E a�sa de greu. ce mic�ae casa. Trebue s�a fac o for�tare mare �si s�a ��ncerccu cl�aditul casei. � E o mizerie. Lume mult�a,.p�an�a seara t�arziu.Vineri, 17 ianuarie: dim. Tavi pleac�a la

Severin. Mi a�sa de fric�a de s�an�atatea lui Tavi.Va avea destul�a putere s�a resiste? � Dejunezsingur�a. Mai aranjez unele lucruri � �si primescpe Dna Pruteanu. Jenica Atanasiu cu Doamna�si Savu cu Doamna. � Preg�atesc s�a m�a ��mbracpentru Lega�tia Polon�a. Concertul lui Rubin-stein. E dinamic �si o tehnic�a mare ��ns�a rece.

� vorbesc cu vreo c�a�tiva mini�stri. � �Ii aranjezcarnetul lui Virgil �S�amb�at�a, 18 ianuarie: Umblu prin ora�s

� o ��nt�alnesc pe Nora � dejun la Dna Proco-piu. Adela Cantemir, Bunica �si eu. d.m. Alisa�Sirianu (?), - �na Bagulescu cu D�soara Severin.Claudia ��n pove�sti. � oper�a prin Radio ErnaniDuminic�a, 19 ianuarie: dim. concert sim-

fonic. dejun Mme Deleanu. o cafea la Sylvia.ceaiu la V. Papp.Luni, 20 ianuarie: dejun Dna Marinescu.

ceaiu Mme Antonescu, Rene, Tan�ti, Stelian,Frantzi, Delenii 4., Pica, Du�ti, - Claudia, Li-zica, Ha�teganu, Comnen, - Liliana cu b�arbatu,-Mar�ti, 21 ianuarie: dejun la mine. fam.

Marinescu. plecare CiuceaVineri, 24 ianuarie: merg la gr�adina mare

� [...] cam �subred�a. facem ordine � covor �t�ampl�arie (cu creion ro�su)S�amb�at�a, 25 ianuarie: aranjamentele cu

slugile � pachet�am (cu creion ro�su). La Bu-cure�sti ��ncercare de spargere - nereu�sit�aDuminic�a, 26 ianuarie: plec�am la Bu-

cur(e�sti). fam. Barbul, Virgil, Geana �si eu.sosim, merg la teatru (cu creion ro�su), eu obo-sit�a, plec acas�a �Luni, 27 ianuarie: dejun�am numai cu

Geana. a�stept �stiri dela Tavi. � nu vine. �Mar�ti, 28 ianuarie: vine Tavi � Barbii sunt

la Ciulni�ta. e bine �si cu antren. Claudia �siBuc�san la mas�a. �Miercuri, 29 ianuarie: fam. Barbul la de-

jun. seara Gica - (cu creion ro�su)Joi, 3o ianuarie: dejun singuri. d.m.

Arapu alb � cu Geana �si al�tii. Silvia cu V�anjos(?) �si Petre. Samson la Ateneu cu Sibienii -(cu creion ro�su)Vineri, 31 ianuarie: dejun Dna Procopiu

(cu creion ro�su) Comneni, Otte�stii, Br�ailoii42.

42E vorba despre familia lui Constantin Br�ailoiu(1893-1958), compozitor, muzicolog, etnomuzicolog,membru corespondent al Academiei Rom�ane. Secretargeneral �si membru fondator al Societ�a�tii Compozitori-


74

Geana injec�tie. seara Claudia cu so�tul, Savu,Virgil, Lizica43

S�amb�at�a, 1 februarie: dejun witzleben(cu creion ro�su) cu Comnen, ministru Olandei� seara la Lischen (Katzenmusik) �

Duminic�a, 2 februarie: dejun Pica. searaDna Deleanu

Luni, 3 februarie: dejun Claudia (cu cre-ion negru) telefon Dnei Lahovary (cu creionro�su) Gica ora 6 (cu creion negru)

Mar�ti, 4 februarie: dejun Gica �Stef�anescu(cu creion negru)

Miercuri, 5 februarie: dejun cu Comneni2, Marinescu 1, (text t�aiat : Savu 2, Fulga 1)Deleanu 2, Atanasiu 2, Gigurtu 1. plecare laCluj (cu creion ro�su �si cerneal�a neagr�a )

Joi, 6 februarie: (text, cu cerneal�aneagr�a, t�aiat: contessa della Porta dejun 1)��nmorm�antarea lui Ivan44. Trist�a ceremonie,un capitol de via�t�a��ncheiat. Dup�a mas�a la Ciu-cea (cu creion ro�su)

Vineri, 7 februarie: mult�a b�ataie de cap.plecare cu pers. la Cluj � cu acela�si la Bucure�sti(cu creion ro�su)

S�amb�at�a, 8 februarie: dejun Elena Perti-cari [...] Turcii � C. Manu ect. seara mas�a Dr.Danielopol45. Prat �si Soutzo46. Cella-Filip, Dr.Burileanu, M. Mitilineu47

lor Rom�ani43Pagina intitulat�a Recapitulation de Janvier con�tine

o list�a cumulativ�a de cheltuieli, structurat�a pe domeniisau persoane. Lista este redactat�a cu cerneal�a neagr�a.

44Nicolae Ivan (1855-1936) episcop ortodox al Clu-jului, membru de onoare (1934) al Academiei Rom�ane,fost profesor, la Sibiu, al poetului. �In calitate de mi-nistru al Cultelor �si Artelor, Octavian Goga a ��n�in�tato serie de episcopii ortodoxe, ��ntre care �si pe cea de laCluj, a c�arei conducere o ��ncredin�teaz�a lui Nicolae Ivan.

45Daniel Danielopolu (1884-1955),medic, �ziolog�si farmacolog, profesor universitar la facultatea de me-dicin�a din Bucure�sti. Precursor al teoriei sistemelor bi-ologice �si al biociberneticei, promotor al farmacologieinespeci�ce. Membru al Academiei Rom�ane.

46Praty Soutzo, ministru plenipoten�tiar al Spanieina�tionaliste la Bucure�sti.

47Ion Mitilineu, politician (lider al Partidul Con-

Duminic�a, 9 februarie: acas�a singur�a.d.m. Claudia. seara la ei la mas�a

Luni, 10 februarie: dejun Dna Savu. d.m.Cotroceni. seara singuri

Mar�ti, 11 februarie: sose�ste Dna Barbu.dejun �

Miercuri, 12 februarie: la V. Papp pentruLucaciu. 8 Principesa Ghica

Joi, 13 februarie: ceaiu Dr. Enescu Bul.Carol 14 (cu creion negru)

Vineri, 14 februarie: telefoane 15

S�amb�at�a, 15 februarie: ora 4 Ana La-hovary (cu creion albastru) Geana injec�tie (cucreion negru). Dna Gigurtu, Deleanu, Claudia,Gabriela

Duminic�a, 16 februarie: dejun L. Po-pescu

Luni, 17 februarie: Mercalli 6-8. (cu cre-ion ro�su). Nelli (cu creion albastru) Claudia -(cu creion roz )

Mar�ti, 18 februarie: Alegerea Mehedin�ti(cu creion ro�su)

Miercuri, 19 februarie: ceaiu Mme Ila-sievici48 (cu creion roz ) Ple�sa, V�alcovici (cucreion ro�su)

Joi, 20 februarie: ceaiu Dna Gigurtu.oper�a

Vineri, 21 februarie: dejun Procopiu. (cucreion roz )ceaiu Sandi Vidrighin

S�amb�at�a, 22 februarie: ceaiu ata�satul Po-loniei (cu creion roz ) Dna Negruzzi49 (cu cre-

servator Progresist), ministru de Justi�tie (4-17iun.1918; 24 oct. - 6 nov.1918) �si ministru de externe(30 martie 1926 - 3 iunie 1927) ��n guvernul prezidat degeneralul Alexandru Averescu.

48So�tia lui Constantin Ilasievici (1881-1955), poli-tician �si general. �In perioada 28 octombrie 1939-3 iunie1940, generalul de corp de armat�a Constantin Ilasievicia condus Armata a IV-a. A murit ��n ��nchisoare la 6octombrie 1955.

49V�aduva lui Iacob Negruzzi (1842-1932), scriitor,�ul lui Costache Negruzzi. �Si-a f�acut studiile ��n Ger-mania. A fost profesor la Facultatea de drept din Ia�si�si pre�sedinte al Academiei Rom�ane. Membru fonda-tor al societ�a�tii Junimea a condus timp de peste 28 deani revista Convorbiri literare. La 28 octombrie 1866,


75

ion ro�su) Ta�sca (cu creion negru)

Duminic�a, 23 februarie: Ni�tescu Blv. Re-gina Maria 29 bis

Luni, 24 februarie: dejun la Condiescu (cucreion ro�su)

Mar�ti, 25 februarie: Tavi ora 6 Arczys-sewsky (cu creion ro�su) Fidelio. seara Lega�tiagerman�a (cu creion negru)

Miercuri, 26 februarie: (text, cu creionro�su, t�aiat: dejun prof. Simionescu) Procopiu1. ceaiu Gina Otes(cu) (cu creion ro�su) DnaPerticari (cu creion negru)

Joi, 27 februarie: (text, cu creion ro�su,t�aiat : Simionescu) acas�a. [...] concert Ateneu(cu creion negru)

Vineri, 28 februarie: (text, cu creion ne-gru, t�aiat : Simionescu) Savu dejun

S�amb�at�a, 29 februarie: Prodan dejun 1(cu creion ro�su)

Not�a: Pagina de Notes con�tine diverse datecalendaristice, cu preciyarea unde se a�a autoa-rea consemn�arilor, ��mpreun�a cu so�tul, ��n mo-mentele respective. S-a avut ��n vedere, se pare,�si anul precedent

Duminic�a, 1 martie � Luni, 2 martie:(nici o consemnare)

Mar�ti, 3 martie: Franasovici 1 (cu creionro�su)

Miercuri, 4 martie: Simionescu (cu creionalbastru) ceaiu Nelly. Ba�gi (cu creion ro�su)

Joi, 5 martie: Bu�sil�a dejun 1 (cu creionalbastru)

Vineri, 6 martie: (text, cu creion albastru,t�aiat: Prin�tesa Ghica) dejun acas�a. Dna Bar-bul d.m. Academie. Discursul lui Tavi � mor�tii��l vor binecuv�anta � (cu creion albastru) Car-men Sylva. seara Savu (cu cerneal�a neagr�a)

Iacob Negruzzi a intrat ��n masonerie, ��n 1867 a ajunsal doilea secretar �si mare expert iar ��n 1868 ajunsesevenerabil. �In 1888, Iacob Negruzzi a depus pe biroulCamerei Deputa�tilor o peti�tie din partea unui num�arde cet�a�teni din toate p�ar�tile �t�arii, pentru un proiect delege prin care s�a se i se acorde poetului Mihai Eminescu,de c�atre stat, o pensie viager�a

S�amb�at�a, 7 martie: Petrovici (cu creionro�su). seara Dna Procopiu

Duminic�a, 8 martie: Ciucea �

Luni, 9 martie: Cluj

Mar�ti, 10 martie: ceaiu d'Ormesson. searateatru

Miercuri, 11 martie: seara teatru

Joi, 12 martie: d.m. Maniliu. seara A.Enescu

Vineri, 13 martie: ceaiu Butu (cu creionnegru)

S�amb�at�a, 14 martie: Pilat50 dejun (cu cre-ion negru)

Duminic�a, 15 martie: ceaiu ministru Mo-gaddam Str. Polon�a 2 Luni, 16 martie: (nicio consemnare)Mar�ti, 17 martie: dejun V�alcoviciu. ceaiuM. Antonescu51 (cu creion negru)Miercuri, 18 martie: dejun Tavi, Tilic�a,Hodo�sJoi, 19 martie: fam. BarbulVineri, 20 martie: Franasovici 2, Necolau 2,

50Ion Pillat (1891-1945), academician, antologator,editor, poet �si publicist. E rud�a pe linie matern�a cufamilia Br�atianu. Bunicul s�au este cunoscutul politicianIon Br�atianu, de altfel evoca�ti ��n poeme din volumuls�au cel mai complet din punct de vedere estetic, PeArge�s ��n sus, ��n poeme ca Bunicul, Bunica, Aci sosi pevremuri sau Ochelarii bunicului. �Si-a petrecut copil�ariala mo�siile Florica, pe Arge�s �si la Miorcani, pe r�aul Prut.Dup�a 1945 poezia sa este trecut�a la index, evident dinra�tiuni strict politice.

51Presupunem c�a este vorba despre Maria Antone-scu, so�tia generalului Ion Antonescu, prieten�a apropiat�aa Veturiei. Al�aturi de aceasta, Veturia, ��n calitate devicepre�sedint�a, a condus Consiliul de Patronaj, enti-tate cu caracter caritabil, constituit�a ��n vederea aju-tor�arii popula�tiei rom�ane refugiate din teritoriile retro-cedate ��n 1940 URSS, Ungariei �si Bulgariei. Dup�a lo-vitura de stat de la 23 august 1944, Veturia Goga afost arestat�a �si condamnat�a de Tribunalul Poporului ladomiciliu for�tat, iar Maria Antonescu va � trimis�a ��n��nchisorile gulagului comunist, unde ��si va pierde via�ta.Cele dou�a au fost acuyate, ��ntre altele, de subminareaeconomiei na�tionale. �In perioada interbelic�a cele dou�afamilii se viyitau aproape zilnic, iar la formarea Cabi-netului Goga, generalului i-a fost repartiyat un post deministru.


76

Nelly 1 Arczyssewsky 2, noi 2, Tilic�a 1, Lola 1,Ottavieni 1. ceaiu Mme AntonescuS�amb�at�a, 21 martie � Duminic�a, 22 mar-tie: (nici o consemnare)Gusti52 2, Condiescu 2, Urd�areanu53, noi 2, Ti-lic�a 1

Mar�ti, 24 martie: dejun Gigurtu. ceaiuWitzleben 5 � 7 ora 10 Severeanu54 Miercuri,25 martie: Ilasievici 2, Condiescu 2, Gusti 2,Urd�areanu, noi 2, Tilic�a. Rebreanu55 � ora 6

52Dimitrie Gusti (1880-1955), �losof, sociolog �siestetician. Membru al Academiei Rom�ane din 1919,pre�sedintele Academiei Rom�ane (1944 - 1946), mi-nistru al ��nv�a�t�am�antului ��ntre 1932 �si 1933, profe-sor la Universit�a�tile din Ia�si �si Bucure�sti.A ini�tiat �si��ndrumat ac�tiunea de cercetare monogra�c�a a satelordin Rom�ania (1925 - 1948). A ob�tinut legiferarea servi-ciului social (1939), prin care se institu�tionaliza, pentruprima oar�a ��n lume, cercetarea sociologic�a, ��mbinat�acu ac�tiunea social�a practic�a �si cu pedagogia social�a.A fondat �si condus Asocia�tia pentru �Stiin�ta �si Re-forma Social�a (1919 - 1921), Institutul Social Rom�an(1921 - 1939, 1944-1948), Institutul de �Stiin�te Socialeal Rom�aniei (1939 - 1944), Consiliul Na�tional de Cer-cet�ari �Stiin�ti�ce (1947 - 1948). A creat, ��mpreun�a cuVictor Ion Popa, H. H. Stahl �si G. Foc�sa, Muzeul Sa-tului (1936).

53Ernest Urd�areanu (1897-1985), adjutant regal �siprefect al Palatului (1935), vice-mare�sal (1936) �si din1937 mare�sal al Palatului, ministru al Casei Regale dela 27 martie 1938 p�an�a la 4 septembrie 1940. In�uentmembru al Camarilei regale. Dup�a renun�tarea la trona lui Carol al II-lea, ��l va ��nso�ti pe acesta �si pe ElenaLupescu (Wolf), ��n 1943, la Rio de Janeiro. Au existatb�anuieli c�a ar � fost amantul Elenei Lupescu.

54Probabil e vorba despre George Severeanu(1879-1939) - medic, colec�tionar, om de cultur�a. In-temeietorul radiologiei rom�ane�sti. Colec�tionar de anti-chit�a�ti �si monede. Intemeietor al Muzeului de Istorieal ora�sului Bucuresti (1931) �si al Pinacotecii (1933).�Si-a donat colec�tiile Muzeului de Istorie al ora�sului Bu-cure�sti

55Liviu Rebreanu (1885�1944), romancier, drama-turg �si academician. �In po�da originii ardelene comune,��ntre cei doi scriitori au existat grave ne��n�telegeri da-torate, probabil, situ�arii lor ��n tabere politice diferite.Jurnalul lui Liviu Rebreanu con�tine virulente atacuri laadresa poetului. Dar nici acesta un i-a r�amas vreodat�adator. ne��n�telegerile s-au extins �si la ceilal�ti membri aifamiliei. Am asistat, pe la ��nceputul anilor 60 ai se-colului XX la o ��nt�alnire la Ciucea a Veturiei cu Fany

str. Blank 4 et II

Joi, 26 martie: (text, cu cerneal�a neagr�a,t�aiat : Argetoianu 2, Guillaume 2, Procopiu2, Prodan 2, Ottescu 2, Noi 2) Arczyczewsky.ceaiu 5-7 Arnin (?) Fonard

Vineri, 27 martie: pleac�a Tavi. dim.Mme Ana. d.m. Cotroceni. ceaiu Titulescu.Dna Manliu ora 7. Johanes Passion56

S�amb�at�a, 28 martie: 6 AngelescuDuminic�a, 29 martie: ora 11. Mathaeus

Pasion57 . d.m. C�am�ar�a�sescuLuni, 30 martie: ceaiu Dna Donescu.

seara teatruMar�ti, 31 martie: Pelivan. � Str. Roma-

nescu 55 III. (cu creion ro�su: vagoane)Miercuri, 1 aprilie: Prin�tesa Ghica dejun.

ceaiu Lega�tia turc�aJoi, 2 aprilie: Argetoianu 1 , (text t�aiat:

Bu�sil�a) absent, (text t�aiat: Procopiu), Prodan2, Ottescu 2, Burileanu 2, Noi 2, Dadi Grue�,Tilic�a. ceaiu Darvari. W. Vota (?)Vineri, 3 aprilie: Titulescu noi, Savel

R�adulescu, General Antonescu, Profesor Pa-naitescu58

S�amb�at�a, 4 iulie: Pat �si dejun. ceaiuIvonne Br. ceaiu Tillea

Duminic�a, 5 aprilie: plecare la Sibiudim 7 sosire 1 - dejun Bulevard. � R�a�sinar(sic !). � seara Pompi�ti. Sose�ste Tavi ora 11cu Virgil, Paicu, �Stef�anescu. dim. (text t�aiat:Parastas, morm�ant � dejun Barcianu. plecare)Luni, 6 aprilie: dim. Parastas, morm�ant.

Metropolitul. dejun Barcianu. R�a�sinar.

Rebreanu. Aceasta, ��nso�tit�a de �ica sa, Pu�sa, mi-a ce-rut s-o vad�a pe Veturia. Aceasta a acceptat cu greu��ntrevederea solicitat�a. �Intrevederea a fost scurt�a. Ve-turia un le-a re�tinut la mas�a, nici m�acar un le-a invitats�a ia loc. Dup�a ��ntrevedere, de doar c�ateva minute, Ve-turia un �si-a ascuas dispre�tul fa�t�a de Fany �si de trecutulacesteia.

56Johannes Passion de J. S. Bach.57Mathaeus Passion de J.S. Bach.58Petre P. Panaitescu (1900-1967), istoric �si �lo-

log, membru corespondent al Academiei Rom�ane.


77

Plecare la Ciucea ora 10. Tavi ora 12 cu Virgil�si GeanaMar�ti, 7 aprilie: dejun � sup�a de g�ain�a,

pr�ajituri cu mere. ceaiu. seara �sunc�a, gula�s cum�am�alig�a, compotMiercuri, 8 aprilie: dejun prost � eu sunt

la Cluj. ceaiu. seara fasole cu ceap�a, ghivecic�alug�aresc, salat�a de carto�, endive, ridichi,ceap�a, ect. fructeJoi, 9 aprilie: ciorb�a, Szekely gulas, c�arna�ti

proaspe�ti, pr�ajituri cu br�anz�a. ceaiu. searasup�a, rasol, carto�, diferite r�anduri. mere.noaptea sose�ste Buc�san �si TomoroveanuVineri, 10 aprilie: ciorb�a de fasole alb�a,

salat�a de endive, salat�a de carto�, salat�a defasole, ridichi, ceap�a, ro�sii umplute, compot,cafea neagr�a. Scridon. seara. ceaiu. fasolefrecat�a, salat�a endive, sparanghel, ridichi,ceap�a, compotS�amb�at�a, 11 aprilie: ciorb�a, fasole verde curo�sii, s�arm�alu�te de post, pe�ste p�astr�avi, com-pot de piersici. ceaiu. �Inviere 12 � Geni, Geni,- ou�a ro�sii, pa�sti � sup�a, fripturi, pr�ajituriDuminic�a, 12 aprilie: sarmale, friptur�a

de curcan, s�al�aturi, tort�a de alune pr�ajite.ceaiu. seara sup�a, friptur�a rece cu s�al�aturi,creme Schmitten.Luni, 13 aprilie: bor�s, friptur�a de porc,

Kurtos. ceaiu cu Dna Barbul �si Ro�sca59

prof. seara sup�a. g�ain�a ��n aspic, salat�a dezarzavaturi. pr�ajitur�aMar�ti, 14 aprilie: ciorb�a de macri�s, cotlete

la gr�atar. tort�a. � ceaiu. c�arna�t afumat, purede carto�. mere coapte. 13Miercuri, 15 aprilie: sarmale. friptur�a

de purcel, endive �erte, pr�ajitur�a ciocolat�a.pleac�a Tomoroveanu. sosesc Gaborii, Balt�a,Micu, B�arbulescu, Gicu, A. Popa, �si al�tii. euplec la Bat�ar �si ��napoi. seara �sunc�a, pure decarto� �si maz�are. pr�ajituri cu mere. 17 la

59Dumitru D. Ro�sca (1895-1980), �losof, membrutitular al Academiei Rom�ane, profesor al Universit�a�tiiclujene.

mas�aJoi, 16 aprilie: m�am�alig�a cu br�anz�a.

chiftele cu fasole alb�a cu salat�a �si salat�a verde.minciunele. seara endivii �erte calde �si friptur�ade purcel. pr�ajituriVineri, 17 aprilie: pleac�a Pica, Pilu �si

Di�ti. dejun ciorb�a, vol au vent cu ciuperci,costi�te afumate, pr�ajitur�a, cafea. pleac�aBuc�san, Claudia, Lizica, feti�tele. seara trasuvinului.S�amb�at�a, 18 aprilie: la dejun Ion Iacob60

cu nevasta �si �ul, Gabori, sup�a, pilaf cu [...] �siciuperci, sparanghel, pr�ajitur�a cu alune, cafea,bomboane � seara gust�ari, friptur�a de porc,orez cu ciocolat�aDuminic�a, 19 aprilie: la dejun, Lupa�s,

Bornemisa. seara singuri Luni, 20 aprilie:dejun A. Popa. plec�am la Cluj. ceaiu la DnaBarbul. seara plecare Bucur(e�sti)Mar�ti, 21 aprilie: �Inceperea lec�tiilor.

sosire Bucure�stiMiercuri, 22 aprilie: singuriJoi, 23 aprilie: dejun. Petroviciu 2,

Crainic 2, Savu 2, noi 2Vineri, 24 aprilie: dejun [...] �si Mimi

DeleanuS�amb�at�a, 25 aprilie: dejun Dna ProcopiuDuminic�a, 26 aprilie: Botez dup�a mas�a.

dejun [...]. cununie d.m. Postelnicu. Tavipleac�a SibiuLuni, 27 aprilie: la Predeal dim. 7. d.m.

ceaiu Cionca-Pipa�s. seara teatru �Pisconi�Fritz Lange61. frumos, p�acat c�a publicul are oemo�tie fal�s�a, nu pricepe

60Dr. Ioan Iacob, lider or�adean alPartiduluiNa�tional-Agrar, devotat colaborator po-litic al poetului.

61Friedrich Christian Anton "Fritz" Lang(1890�1976) regizor, scenarist �si produc�ator austriaco-germano-american (ocazional) de �lm. Unul dintre ceimai cunoscu�ti �emigr�es din �scoala expresionismului ger-man, denumit �maestrul ��ntunericului�. Cele mai cu-noscute �lme ale sale sunt Metropolis (cel mai costisi-tor �lm mut la momentul premierei lui, ��n 1927) �si M ,realizat ��n 1931 ��nainte de a pleca ��n SUA.


78

Mar�ti, 28 aprilie: dim sose�ste Tavi. dejunBarbul la noiMiercuri, 29 aprilie: dejun la Petrovici.

�lmul sovietic. metropolitul Ia�suluiJoi, 30 aprilie: dejun la noi. Mecus �

simpatic, Carlier -, Ba�gi -, Marinescu 2 -,Voinescu 2 -, noi. icre, s�arm�alu�te, �sunc�a,sparanghel, br�anz�a -, ��nghe�tat�a, compotVineri, 1 mai: plimbare ��n p�adure. dejun

singuri. seara Gigur�tii. Claudia Buc�san.cinematograf. prost. plimbare ��n p�adureS�amb�at�a, 2 mai: dejun singuri d.m.

T�at�ar�ascu ceaiu. seara Ping-Pong. Josefstaed-ter Theater mediocruDuminic�a, 3 mai: plecare Predeal. foarte

frumos. mas�a la Savu cu gen. Antonescu. euocupat�a cu toate. Hamenschild ceaiu. sunt��nc�antat�a. ne ��ntoarcem la 7 . Mie o injec�tiepentru �cat.Luni, 4 mai: dejun. Cio�ec62 2, Buc�san

2, Tomorovean 2, noi 2, Lizica 1, Bunica 1.gust�ari, s�arm�alu�te, curcan, sparanghel, br�anz�a,��nghe�tat�a, cafea.Mar�ti, 5 mai: plec Ciucea. dejun singuri.

preg�atiri � de plecare. nu �stiu unde'mi st�acapul. Plec ��nc�arcat�a � La gar�a fam. Savu �siDeleanu. Tavi pleac�a ��n BasarabiaMiercuri, 6 mai: Ciucea (amorul meu).

Toate ��mi par mai frumoase ca ori c�and,�indc�a sunt singur�a. P�am�antul crap�a s�a deevia�t�a ��n natur�a. � Merg la gr�adina mare. S�aface un lucru foarte dr�agu�t. Sunt mul�tumit�a.la ��ntoarcere m�a voi ocupa mai mult, ca s�atermin �si aici. Caii foarte frumo�si. seara Radiodin patJoi, 7 mai: dim. vorbesc cu Tavi. �Ii vine

dorul s�a'�si vad�a proprietatea. M�a bucur. poatevine ��n lipsa mea. Gabor �si Ignat s�a pune la

62Romulus Cio�ec (1882-1955) scriitor. S-a n�ascut��n Araci, jude�tul Covasna. �Si-a ��nceput activitatea ca��nv�a�t�ator ��n comuna Chiojdeanca, jude�tul Prahova. Afost apoi profesor la liceele Alecu Russo din Chi�sin�au,C. Diaconovici Loga din Timi�soara �si Gheorghe Laz�ardin Bucure�sti.

cale [...] Huedinului. poate reu�se�ste. � vorbesciar la Bucure�sti. �si noaptea plec la VienaVineri, 8 mai: sosesc la dejun, foarte

dr�agu�t cum �stiam. �In ora�s �si doctorul, carepare lini�stit � ��ns�a ��mi exagereaz�a regimul.Vom vedea � seara Burgtheater cu Vivien Karldes V de Felix Braun63

S�amb�at�a, 9 mai: dim. scriu lui Tavi. alergprin ora�s, cump�ar o cravat�a lui Tavi, �sur�turiGeana, mici nimicuri. seara Burgtheater cuRichard al III-lea. � ��n care werner Krauss64

este un titan. Ceva din tragediile antice. Marea fost Shakespeare �si interpretul lui.Duminic�a, 10 mai: dim. plec la Pur-

kersdorf � un capitol trist, o dram�a uman�a,a c�azut un z�avor pentru totdeauna. Dela 10� 6 � M�a ��ntorc la Viena. mergem la operaOthello. Acas�a vine Viorica �si'mi spune c�a

63Felix Braun (1885-1973), poet, dramaturg �si ro-mancier austriac, prieten al lui H. von Hofmannsthal.A fost profesor la Palermo ��ntre 1928 �si 1937; a emi-grat ��n Anglia ��n 1939, unde a r�amas p�an�a ��n 1951,ulterior tr�aind la Viena. Delicata lui poezie e inspi-rat�a de neoromantismul vienez ca �si de mediul catholic(Gedichte, 1909; Das neue Leben, 1913; Hyazinth undIsmene, Das Haar der Berenike, ambele 1919; Das in-nere Leben, 1925; Viola d'amore, 1953). A scris drame��n versuri (Tantalos, 1917; Kaiser Karl V, 1936; Rudolfder Stifter, 1953). Romanul Agnes Altkirchner (1927,reintitulat ��n 1959 Herbst des Reiches) are ca fundaldeclinul �si pr�abu�sirea monarhiei dualiste. Alte romanesunt Die Taten des Herakles (1921), Der unsichtbareGast (1924), �si Der Stachel in der Seele (1948). Auto-biogra�a sa este intitulat�a Das Licht der Welt (1949).

64Werner Johannes Krauss (1884�1959), actorgerman de �lm, �u de preot. A fugit de acas�a �si s-a al�aturat unei trupe de teatru ambulante. Aici l-a��nt�alnit pe regizorul Max Reinhardt. Acesta l-a luat peKrauss la Berlin unde a devenit actor de �lm ��n 1916.A devenit cunoscut pentru portretul demonic al erou-lui titular din �lmul lui Robert Wiene The Cabinet ofDr. Caligari. A interpretat, de asemenea rolul titu-lar din Othelo de William Shakespeare ��ntr-o adaptaredin 1920, �si al lui Iago ��ntr-o adaptare din 1922. Ade�tinut roluri principale ��n Waxworks (1924), de PaulLeni, Vari�et�e (1925), de Ewald Andre Dupont, HerrTart�u�, �si The Student of Prague (1926) de FW Mur-nau.


79

Tavi a telefonat, e �si Claudia, e �si Lizica, e�si-o sor�a de caritate, cad � m�a ��ngrozesc. Celdint�aiu tren pleac�a m�aine ora 11, nu r�am�anedec�at cu aeroplanul. Dac�a a�s ajunge cu 5minute ��nainte �si plec.Luni, 11 mai: plec Karlsbad. S�avenii,

Marie Alix alearg�a pentru mine. afar�a plou�a,eu m�a sui ��ntrun (sic!) autobus spre aeroport:N'am nici o sensa�tie, numai durerea imens�aa distan�tei. Uneori mi se pune serios. Plecdela Aspern cu aeroplanul. g�andul a deschideu�sa �si s�a m�a pr�abu�sesc. Urlu al�aturi de helice.Plec�am la 1.50 �si la 7.40 dup�a orariul nostrusosim. � Distan�ta dela aterisare p�an�a la rampaunde m�a a�steapt�a Claudia Buc�san �si omulnostru cum se cade Paicu. Caut ��n ochii lor �sinu dau nimic pe ce spun, numai impresia meam�a deslu�se�ste � sunt sigur�a c�a e r�au � Ajungemacas�a. strada plin�a de ma�sini, nu pot intraimediat � o sfor�tare cred c�a plesne�ste pieptul�si sunt la patul unui greu bolnav. Pl�angem��mpreun�a �si ne lini�stim. Sosesc seara la 7.40 �reciproc. V�ad tot mai bine, e greu, e greu.Mar�ti, 12 mai: Tavi bolnav. 39 grade �

39.8. agitat, impresionat. vai de noi. noapteadelirMiercuri, 13 mai: 39.4 � 40. agitat.

impresionat. vai de noi. noaptea delir. �Incepes�a cad�a perdeaua/Am ��nghi�tit v�antul/Amsem�anat furtun�a/�si scuip s�ange /Peste capulmeu v�aj�aie v�antul/Basarabiei,/Dac�a eu morare s�a v�aj�aie �si mai tareJoi, 14 mai: Tavi, Tavi � 38.9 � 40. agitat.

vai de noi, vai de noi, Tavi. Au intrat oameninoi, A ��nceput/s�a cad�a zidul peste mine.../Mul�tumesc la to�ti novicii/Au primit s�a care��n spinare at�atea/��nc�at for�tele mele �zice suntprea mici./Eu numai at�ata vreau s�a fug/s�ascap, sunt ��n pragul nebuniei.Vineri, 15 mai: Tavi al nostru. 38.7 �

38.2. s'ar p�area c�a cedeaz�a boala. ��ncep cumic�a n�adejdeS�amb�at�a, 16 mai: 37.4 � 36.2. mergem

spre bine. rinichiul ��ncepe s�a nu se supun�a.

Duminic�a, 17 mai: 36.4 � 36.7. f�ar�atemperatur�a. rinichiul trebuie ��ngrijit.m�an�a p�ac�atoas�a/m�an�a criminal�a/vom maivorbi/vom deslu�si. Am fost la ��nmorm�antarealui Ba�gi. �Luni, 18 mai: �Incepem s�a tr�aimMar�ti, 19 mai: mergem ��nainteMiercuri, 20 mai: (nici o consemnare)Joi, 21 mai: Tavi mai slab dec�at ieriVineri, 22 mai: concert simfonic (Berlin)S�amb�at�a, 23 mai: dejun Lega�tia german�a.

concert simfonic (Berlin). primire seara leg.11.30Duminic�a, 24 mai � Mar�ti, 26 mai:

(nici o consemnare)Miercuri, 27 mai: Schimbare cu Tavi. mi

s'a n�aruit voin�ta mea de a cump�ara locul (cucreion ro�su)Joi, 28 mai: Predeal cu Dna Barbul. Sunt

tot mai mul�tumit�a. A�stept ner�abd�atoare s�a seispr�aveasc�a (cu creion ro�su)Vineri, 29 mai: Plimbare cu Tavi, Claudia,

Pica. Tavi prime�ste lume. Nelly s�araca. (cucreion ro�su)S�amb�at�a, 30 mai: Ziua na�sterei � plimbare

cu Tavi. o zi ca alta � f�ar�a reculegere � fam.Petrovici, Voinescu, Deleanu, Claudia, Pica(cu creion ro�su)Duminic�a, 31 mai: (nici o consemnare)Luni, 1 iunie: ��ntoarcere. Petroviciu �

P�aun, Bacaloglu � R�as, Sachelarie � �Sobolan,Teodorescu � H�arciog. doctoriiMar�ti, 2 iunie � Joi, 4 iunie: (nici o

consemnare)Vineri, 5 iunie: Bardossy65 9.30

65L�aszl�o B�ardossy de B�ardos (1890-1946), primministru (de orientare accentuat pro-hitlerist�a) al Un-gariei din 1941 p�an�a��n 1942. �Si-a��nceput cariera guver-namental�a ��n Ministerul Cultelor. �In 1920 s-a transfe-rat��n Ministerul Afacerilor Externe, �ind �seful departa-mentului presei din 1920 p�an�a��n 1931.. �Intre 1931-1934a fost membru al Lega�tiei ungare la Londra. �In 1934 afost numit ambasador ��n Rom�ania. Ca prim ministrua ac�tionat pentru anularea Tratatului de la Trianon,a trimis trupe ��n vederea ocup�arii Jugoslaviei de c�atre


80

S�amb�at�a, 6 iunie: seara la Palat. Concert� Eu singur�a. mult�a lumeDuminic�a, 7 iunie: Sinaia � Predeal. Pa-

lace Hotel cu Gigur�tii �si Savii. � La ministruTchechoslovaqueLuni, 8 iunie: Tot Sinaia. ce pl�acere �

Nenorocirea dela Cotroceni. E ��ngrozitor.plec�am spre cas�aMar�ti, 9 iunie � Vineri, 12 iunie: (nici

o consemnare)S�amb�at�a, 13 iunie: dejun Virgil. lume

mult�a. Tavi ��n audien�t�a. manifesta�tia fun. (?)Na�t. Cre�st. seara HubrechtDuminic�a, 14 iunie: Predeal. d.m.

S�arb�atoare c�amp.(eneasc�a) la gr�adina de tir �Gic�a �Stef�anescu. seara mas�a Lizica �si feti�tele(cu creion negru)Luni, 15 iunie: preg�atire de plecare.

d.m. nevasta doctorului Theodorescu66. �Marga �si mirele. Claudia �si toat�a familia(cu creion negru) Mar�ti, 16 iunie: plecareCiucea. oprire Predeal �si Sibiu � Cluj. searasosire. Tavi, Virgil, Buc�san, �Stef�anescu, Paicu,Gabor. - (cu creion negru)Miercuri, 17 iunie: dim. gr�adina mare.

ciorb�a de gulii, m�am�alig�a cu br�anz�a, cotlete lagr�atar, gogo�si, fragi. d.m. Dna Gabor. searaElena Popescu. icre b�atute, �sunc�a cu spanac�si carto�, fragi. (cu creion negru)Joi, 18 iunie: dim. dejunul mic Bibescu67

Germania, ob�tin�and ulterior, ca recompens�a, anexiuniteritoriale din Vojvodina, Croa�tia �si Slovenia. A ini�tiat�si adoptat legi anti-semite, ��n august 1941, limit�andoportunit�a�tile economice �si interzic�and c�as�atoriile evre-ilor cu ne-evrei. A aprobat deport�arile ne-ungurilor dinJugoslavia �si a autorizat uciderea a mii de evrei la NoviSad. A declarat, f�ar�a accordul Parlamentului sau al luiHorthy, r�azboi Uniunii Sovietice, dup�a bombardarea, la26 iunie 1941, a ora�sului Kassa. La fel a procedat �si la13 decembrie 1941, c�and a declarat r�azboi SUA, d�andcurs solicit�arii lui Hitler.

66Basil Theodorescu (1891-1967), medic, membrual Academiei Rom�ane.

67George Valentin Bibescu (1880-1941), unul din-tre cei mai buni pilo�ti rom�ani. �Intre 1911-1912, GeorgeValentin Bibescu a fost comandant al �Scolii de pilotaj

cu nevasta. mult�a mult�a alerg�atur�a � era s�a'mistrice ma�sina. M'am sup�arat tare. � Acas�aam mai g�asit pe Scridon �si Ivano�. ciorb�a demacri�s, pe�sti, friptur�a de porc cu zarzavaturi�si salat�a, fragi. seara gulii umplute, fripturi,fragi. a plecat Buc�san cu Bornemisa �si IgnatVineri, 19 iunie: la dejun Floasin,

Ve�stemeanu �si Pompi�ti. ciorb�a de maz�are,p�astr�avi, frip. de ra�t�a, zarzavaturi �si salat�a,fragi. pleac�a SibieniiS�amb�at�a, 20 iunie: Gaborii, D�soara

Popea68 � sup�a, rasol, pr�ajituri, fragi. searam�am�alig�a cu br�anz�a, �sunc�a cu spanac, fragiDuminic�a, 21 iunie: plecare Viena.

Gaborii �si Popa, Marinescu, Sextil69, Lupa�s �A Popa. dejun, cciorb�a, p�astr�avi, s�arm�alu�te,friptur�a de bibilic�a, fragi. seara curcan ��naspic. plec�am la gar�aLuni, 22 iunie: sosire Viena c�aldur�a �si

plictiseal�a. � seara la Burgtheater Gyges u.

de la Cotroceni. De asemenea, ��n perioada 1920-1923,a de�tinut func�tia de pre�sedinte al Comitetului OlimpicRom�an.

68Elena Popea (1879-1941) este unul dintre arti�stiiplastici foarte aprecia�ti de o minoritate de cunosc�atori,dar din p�acate necunoscut�a publicului larg. In mareparte pictor autodidact, Elena Popea a studiat la Paris�si in Germania, �ind foarte deschis�a spre experimente�si in�uen�te, cum sunt cele orientale, ��n special ��n ultimaparte a crea�tiei sale. La Casa memorial�a de la Ciuceapot � v�azute tablouri semnate de artist�a.

69Sextil Pu�scariu (1877-1948), �lolog �si lingvist, is-toric literar, pedagog, cronicar muzical �si teatral, pu-blicist �si academician. A scris peste 400 de lucr�aride o mare valoare �stiin�ti�c�a. A ini�tiat �si a coordonatDic�tionarul limbii rom�ane (Dic�tionarul tezaur al Aca-demiei) �si Atlasul lingvistic rom�an. A fondat �si a condusrevista Dacoromania �si a ��ntemeiat, ��n toamna anului1919, Muzeul Limbii Rom�ane din Cluj. A fost unul din-tre cei mai mari lingvi�sti ai Rom�aniei, adev�arat �sef de�scoal�a.. A sus�tinut insistent intrarea poetului ��n r�andulcorpului didactic al Universit�a�tii clujene, contribuind �sila acordarea titlului de Doctor Honoris Causa acestuia,��n 1931, cu ocazia semicentenarului na�sterii sale.


81

sein Ring70 de Hebbel71. bine jucat. searavine Marie AlixMar�ti, 23 iunie: dim. pachetez �si plec�am

la Karlsbad. cald, cald. ��n apropiere plou�agroaznic. ne ��nt�alnim cu fam. Barbul. nebucur�amMiercuri, 24 iunie: dejun mic la Kaiser-

park, dejunul la Richmond cu Arczyssewska�si fam. Comnen. ne-am bucurat de ��nt�alnire.e fantastic ce bine e mama, fata simpatic�a �side�steapt�a, ��ti face pl�acere [...] seara acas�aJoi, 25 iunie: Richmond cu Arczissewska.

seara acas�aVineri, 26 iunie: plecare la Karlsbad.

mas�a la Loib cu Comneni �si fam. Prager.S�amb�at�a, 27 iunie: Mme Cantacuzino,

foarte vie �si ager�a. Arczssweska �si noiDuminic�a, 28 iunie: Kaiserpark. Rich-

mond. Arczyssewska �si Comneni. seara acas�aLuni, 29 iunie: Kaiserpark. Richmond

MMe Cantacuzino. C�and era acum unan/Sburam ca un lipi�tan/- Ano, lipi�tano.Ce?/Cum?/Nu mai po�ti? /Atunci [...]/ Atuncinastupi�ste (?) pe jos.Mar�ti, 30 iunie: Richmond singuri. lume

mult�a la ap�a. fotogra�i cu colonia rom�aneasc�aMiercuri, 1 iulie: dejun cu Barbii la

Richmond. Ei pleac�a m�aine. m�a g�andesc cudrag la Geana �si Predeal. � sear�a oribil�a laOrpheum cu program mediocru �Joi, 2 iulie: plec dim. la gar�a �si petrec

pe Barbii. dejun Richmond. Singur�a cuNata�sa. Tavi m�an�anc�a la Papi. seara lamas�a cu Harden cu Valentin Arcz �si Gomezministrul Uruguayului � un meridional latin��n tot ��n�telesul cuv�antului. Spontan, vorb�are�t,��ncrezut, amusant.Vineri, 3 iulie: dejun Richmond cu Nata�sa

70Gyges und sein Ring, tragedie scris�a ��n 1856 deHebbel, considerat ��n epoc�a drept cel mai mare drama-turg ��n via�t�a �si onorat cu ��nalte ordine �si distinc�tii demonarhii germani.

71Christian Friedrich Hebbel (1813 �1863), poet�si dramaturg german.

Arczy. dup�a mas�a fac prima prob�a a pelerinei,e foarte frumoas�a. seara acas�aS�amb�at�a, 4 iulie: dejun Richmond fam.

Negulescu72, Solacolu73, Valentin Argetom(?). Tavi a trimis �ori. seara acas�aDuminic�a, 5 iulie: Grysin (?) - Richmond

cu Arczyssewsky el �si ea. (text t�aiat: seara facbagajele)Luni, 6 iulie: Grysin (?). Luni � Ri-

chmond. Sabina Cantacuzino � seara facbagajeleMar�ti, 7 iulie: Pupp � Pupp cu Mme

Scully Logotetis. d.m. plec�am. la gar�aNegril�a, Prager cu Doamna, Popescu primar,Constantinescu cu tata, Bredi�steanu �si Leccacu Doamna. foarte bine aranja�ti. c�al�atorimcu �Sahul Persiei74. un tren special. Suntemsinguri ��n tot trenul. Noaptea tun�a �si ploaiecu grindin�a.Miercuri, 8 iulie: sosim dim. 6 la Nancy

� S�araca Fran�ta ce atmosfer�a simpatic�a.Asist�am la sosirea trenurilor pline de lucr�atori.De unde mai poate scuipa ��mprejurimea at�atalume? i unde se duc? To�ti gr�abi�ti, prost��mbr�aca�ti, nem�anca�ti �si ur�a�ti. La 7.40 plec�amspre Vitiel ��n necunoscut. Afar�a plou�a con-tinuu. Vitiel ce atmosfer�a dela �tar�a, pare c�a

72Petre P. Negulescu (1872-1951), �losof �si om po-litic, membru al Academiei Rom�ane.

73E vorba, probabil, despre �Serban C. Solacolu(1905-1980), academician, inginer chimist, membru co-respondent (1963) al Academiei Rom�ane.

74Reza Shah Pahlavi (1878-1944), ��mp�arat al Ira-nului (1925-41), fondator al dinastiei Pahlavi (1925-1979). �In timpul domniei sale, ��ncepe un amplu procesde dezvoltare �si modernizare social-economic�a a �t�arii,inclusiv renun�tarea la obligativitatea purt�arii v�alului dec�atre femei. Oblig�a companiile petroliere s�a majorezetaxele achitate statului, fapt ce conduce la intensi�careapresiunii britanice. �Incep�and cu anul 1933, intensi�c�aleg�aturile cu Germania nazist�a. La declan�sarea celui deal II-lea r�azboi mondial, Iranul ��si declar�a neutralitatea.�In august 1941 trupele britanice invadeaz�a Iranul, iarla 16 septembrie Reza abdic�a, succed�andu-i la tron �uls�au Muhamad Reza. �In 1942, Reza Pahlavi pleac�a ��nexil ��n Mauritius, iar de acolo ��n Africa de Sud, undeva muri ��n 1944.


82

intr�am ��ntro proprietate privat�a cu un imenscastel ��n mijlocul unui parc splendid. Suntemfoarte mul�tumi�ti. M�ancare bun�a. Doctorul ne��ncurajeaz�a.Joi, 9 iulie: �Incepem cura. Ap�a [...]

diminea�ta ��n pat. Deloc Karlsbad unde luam2 kg am fost redus�a la kg. Vom vedea. Dup�amas�a duc�andu-ne la plimbare, aud voci cuesclama�tii de bucurie. � Gina cu so�tul ei.� Ne pup�am �si ne bucur�am. St�am toat�aseara ��mpreun�a. mai vine ministru Collas �siGur�anescuVineri, 1o iulie: Tavi nu s�a prea simte

bine. Ne d�am jos la dejun �si dup�a mas�a nepunem ��n pat. � Afar�a plou�a �si noi lu�am masa�si ne culc�am la 10 � Nu m-am v�azut cu Ginatoat�a ziua. � Mi-a telefonat de 3 ori �si mi-atrimis �ori frumoase.S�amb�at�a, 11 iulie: Ne scul�am la ora 11.

Scrisori de-acas�a mul�tumitoare. dup�a mas�a laisvor ne ��nt�alnim cu Gina. ne invit�a pentrum�aine la ei. Seara teatru Embrassez moi75 deTristan Bernard. Cam, camDuminic�a, 12 iulie: dejun la Gina la

Ermitage. Frumos Hotel �si totul e nou. � S�am�an�anc�a �si s�a bea. Vorbe multe. Acas�a ora5 sosesc Gigur�tii. �Ii instal�am ��n odae bun�a �silu�am masa ��mpreun�aLuni, 13 iulie: Pou�a, plou�a � necontenit.

Tavi ��l �tiu ��n cas�a, el s�a sbucium�a �si scrie oscrisoare lui vod�a. Are dreptate. Dejun cutombol�a �si seara tombol�a. pare c�a sunt copii.Mar�ti, 14 iulie: dejun acas�a. s�a c�ant�a

Marseiillaise ��n parc, b�arba�tii cu capeteledescoperite, femeile pl�ang. Noi suntem ��n r�andcu ei deprima�ti. � seara masa ac�ass�a �si plec�amla serbarea Na�tional�a. Tombol�a, c�a�stig cel maifrumos obiect. �Miercuri, 15 iulie: dim. lu�am dela Gigu-

rtu gazeta Curentul � ce �stire ��ngrozitoare � a

75Embrassez moi (1932), pies�a a dramaturguluifrancez Tristan Bernard (1866-1947). Ea va � ecra-nizat�a, cu titlul Kiss Me, dup�a un scenariu de JeanBoyer, bucur�andu-se de un amplu succes interna�tional

murit iubitul nostru prietin Iancu (P�aucescu).Suntem ului�ti. Casa noastr�a r�am�ane v�aduvit�ade prietini. S�araci de noi. Facem dup�a mas�a omic�a plimbare prin apropiere. �Joi, 16 iulie: Ne ��ntreb�am mereu ce-a fost?

De ce? Cum? N'am fost preveni�ti de nimeni,ce boal�a? A�stept�am �stiri �si nu vine nimic.Vineri, 17 iulie: Plec�am diminea�ta la

Nancy. Un drum foarte frumos, livezi, dealuri,p�aduri, gr�adini, un parc imens. Nancy, ora�splin de mi�scare, forfot�a mult�a. Pia�ta �sicl�adirile un salon imens, de foarte mult bungust, sub Stanislav cl�adite, inspirate delaVersailles. Dejun�am ��ntrun mic restaurantspecialit�a�ti de ale lor. Ne ��ntoarcem acas�a. Afost prea cald. � Tavi cred c�a nu trebue s�a fac�aescursii prea obositoare. S�amb�at�a, 18 iulie:dejun�am la Gina. � Lume interna�tional�a. Tavia r�acit pentru nu �stiu unde? � Adic�a cred c�apu�tin pretutindeni. Primim dela Claudia oscrisoare detaliat�a. bietul Iancu. �Duminic�a, 19 iulie: S�a scurg zilele � la fel

�Luni, 20 iulie: Plec�am dim. la Baden �

ora 8. Drumul minunat ca natur�a �si ��ngrijire.Ajungem la 10 la Strassburg, ora�s mare �simult�a mi�scare. [...] Ne apropiem de frontier�a.Rinul. trecem mai multe canaluri �si ajungemla Rin. Majestuos �si lini�stit desparte cele2 �t�ari �pe aici nu se trece�. Func�tionariiambelor v�ami foarte politico�si. Ne apropiemde Baden-Baden. Un paradis. � dejun�am �si ne��ntoarcem acas�a. Eu mai obosit�a �si Tavi maibini�sor.Mar�ti, 21 iulie: Plou�a, plou�a, nu se mai

obose�ste cerul. �Il ��nt�alnesc pe Breed la ap�a. �Gina e invizibil�a. Tavi mai r�acit. ��ncerc�am detoate.Miercuri, 22 iulie: Dejun�am la �Ferme

des eveques�. Foarte dr�agu�t �si m�ancarebun�a, veselie, r�as. � Tavi ��si d�a drumul. ��lsecondeaz�a Mme Gigurtu. Sosim mai t�arziuacas�a. Gigurtu pleac�a la Paris. Noi ne ducemla cinematograf �si eu adorm. �


83

Joi, 23 iulie: dejun cu Doamna Gigurtu.eu m�a simt tot mai obosit�a. ora 2 balulcopiilor, adorabil. seara teatru Embrassez moi� de Fran. Curel. bine jucat�a, dar pies�a slab�aVineri, 24 iulie: dejun�am ��n 3 � d.m. sose�steGigurtu. seara vorbeS�amb�at�a, 25 iulie: �Imi preg�atesc plecarea.

fac o cump�ar�atur�a simpatic�a mie, vase pentruPredeal � Serat�a cu Breed-zii �si Gigur�tiiDuminic�a, 26 iulie: Ne lu�am r�amas bun

dela Doctoru, prieteni. lucrez p�an�a noapteaora 1Luni, 27 iulie: dim. ora 5 ne scul�am.

plou�a, plou�a. N'avem servitor pentru plecare.De-abea ��n momentul din urm�a vine portarul.Ne urc�am ��n tren. �Inainte de Mirecourt ned�am jos. trebue s�a schimb�am trenul, plou�ade vars�a. nu este hamal. Tavi refuz�a, eu r�adca o proast�a, �seful g�arei ne ajut�a la bagaje�si plec�am imediat la Nancy unde nu avemleg�atur�a. Trebue s�a a�stept�am 3 ore. Plec�am��n ora�s. plou�a teribil. la o cafenea. � La 11plec�am la Strasburg, suntem la ora 2 acolo.M�anc�am la Taverne Royal, escep�tional de bine,�cat de g�asc�a �si choux croatte. visit�am ora�sul,care are o catedral�a impresionant�a, museulpentru vechia �petite France� o frumuse�te.Lu�am locuin�t�a la un modest hotel Excelsior lagar�a. Mergem la Cinema. vedem �Meyerling�.Ne culc�am �si vis�am.Mar�ti, 28 iulie: Plec�am dim. ora 8 la

Berlin � Schimb�am la Karlsruhe. � Tavi ��n�ecare gar�a cump�ar�a ceva, fructe, crenvurst,ciocolat�a, gazete, vine ��nc�arcat cu de toate.Sosim seara ora 8 la Berlin. Ne a�steapt�a ��ngar�a Vintil�a (?) �si Ilcu�s. Sunt simpatici b�aie�tii.�I�si dau mult�a osteneal�a. Suntem g�azdui�ti laIlcu�s. Foarte bine �si suntem liberi. St�am devorb�a �si m�anc�am ��n cas�a. Despachetez. Neculc�am.Miercuri, 29 iulie: Dim. telefoneaz�a

o��terul care este ata�sat lui Octavian. vine

s�a'l ea. Dejun�am la Petala76, cas�a frumoas�a,- m�ancare bun�a, dispozi�tie prieteneasc�a.Cump�ar un guler de biber. D. mas�a nepreg�atim c�a suntem pofti�ti pentru desear�a, ��nespozi�tie Pergamon, concert �si dans cu c�antec.Vorbim cu ministrul Frick �si Russ. Noi suntempofti�ti de Rosenberg77 la mas�a. Eu stau ��ntreA.S. Regal�a ducele de Mecklenburg cu carepetrec bine �si Rosenberg de al (sic !) c�aruigur�a trebue s�a �stii s�a'�ti �e fric�a. Ne desp�ar�timprietene�ste de tovar�a�si �si plec�am acas�a. Mi-aminaugurat blana �si am murd�arito. � P�acatJoi, 30 iulie: Vine Mimi la mine. ies cu ea

la cump�ar�aturi. La dejun m�a duc la Lega�tiedar mai bine era nu. � C�at�a dreptate are Tavi.� Ne ��nt�alnim la ora 5 �si nu'l mai las s�a iese. �M�anc�am acas�a �si st�am lini�sti�tiVineri, 31 iulie: dejun o�cial la Lega�tie.

14 persoane. Mimi c�ant�a frumos de tot. d. m.escursie Brumengslinde � Kalte Ente � Edengarten terasseS�amb�at�a, 1 august: deschiderea Stadio-

nului ora 4. seara Olympische JugenDuminic�a, 2 august: Dejun la Ciro

Mansee. Stadion 10 km. seara acas�a.Luni, 3 august: dejun Vintil�a. OresteMar�ti, 4 august: dim. Tavi ��n escursie.

dejun Krantzler. seara cinematografMiercuri, 5 august: dejun Urban. seara

MayerTavi (text t�aiat: dejun ministerial) [...]

76Nicolae Petal�a, general; a ��ndeplinit func�tia decomandant al Armatei 1 (13 - 21 octombrie 1916). Ge-neralul de divizie Petal�a a condus Comandamentul Tru-pelor de Vest, de la Cluj (1 iulie - 30 septembrie 1920)�si apoi Corpul 6 Armat�a de la Cluj (24 martie 1921 � 1aprilie 1924).

77Alfred Rosenberg (1893-1946), membru al parti-dului nazist. Rosenberg a ocupat un num�ar de posturiimportante ��n guvernul nazist. Considerat ini�tiatorulunor importante elemente ideologice naziste, inclusivteoria rasial�a, persecu�tia evreilor, Lebensraum, abo-lirea tratatului de la Versailles �si opozi�tia fa�t�a dearta modern�a "degenerat�a". Rosenberg a sus�tinut �sineop�ag�anismul. La procesele de la N�urnberg, Rosen-berg a fost acuzat de crime de r�azboi, g�asit vinovat,condamnat la moarte �si executat prin sp�anzurare.


84

11 Neurath.78 seara primire la Oper�a. o FeerieJoi, 7 august: dejun Tavi ��n ora�s (cu

creion negru)Vineri, 8 august: dejun Caradja Branden-

burghe 20Duminic�a, 9 august: Esplanade S[...] (cu

creion negru)Luni, 10 august: plec�am ora 10 M�unchen.

sosim M�unchen seara (cu creion negru)Mar�ti, 11 august: ora 1 plec�am Viena.

sosim Viena seara(cu creion negru)Miercuri, 12 august: Viena (cu creion

negru)Joi, 13 august: plecare dela Viena �

Ciucea (cu creion negru)Vineri, 14 august: sosim Ciucea � Geana

� c�ama�s�a albastr�a. Gabor � Pompi�ti � d.m.doamna Gabor � Balt�a (cu creion negru)S�amb�at�a, 15 august: Savu + to�ti, Gabo-

rii, Balt�a, Doamna Barbul, Barbul (cu creionnegru)Duminic�a, 16 august: (nici o consem-

nare)Luni, 17 august: Lupa�s, �si (cu creion

negru)Mar�ti, 18 august: fam. Panaitescu cu

copiii, Gaborii, Hodo�s, Paicu, Popa, Vl�adu�t(cu creion negru)Miercuri, 19 august: plec�am Sibiu �

R�a�sinar ora 1 ajung Sibiu 6 - la Predeal 9. �Int�alnire cu Doamna Barbul. Casa. M�auit cu lum�anarea � M�a t�av�alesc. � A�stept

78Konstantin Freiherr von Neurath (1873 �1956), diplomat german, ministru de externe al Germa-niei (1932-1938) �si Reichsprotektor (guvernator) al Pro-tectoratului Boemiei �si Moraviei (1939-1941). �In 1941a fost eliberat din func�tie, dar Neurath a r�amas Protec-tor titular p�an�a ��n 1943, c�and i s-a aprobat demisia. Ainstituit legile germane pentru cenzurarea presei, abo-lirea partidelor politice �si a sindicatelor �si pedepsireadrastic�a a studen�tilor protestatari, mai ales ��n octom-brie �si noiembrie 1939. A fost judecat la N�uremberg,declarat criminal de r�azboi �si ��ntemni�tat p�an�a ��n anul1953.

diminea�ta. Sunt fericit�a. � �Incep cu lucr�atorii,�santier, t�amplar, zidari, salahori ect. Dejunezla Buzuatu, plec�am cu Nora la Sinaia. Ajungla Bucure�sti ora 5, nu prea e pus�a casa lapunct. Alerg prin ora�s (cu creion negru)Joi, 20 august: ora�s, ora�s, toate. dejun

Gigur�tii. seara Splendid cu Picu �si Tomo-rov(eanu). culcare ora 11 (cu creion negru)Vineri, 21 august: m�a scol ora 5 plec�am

6 � Predealul meu frumos � Sunt ��nc�antat�a.Fac unele recti�c�ari. Merge frumos, a�steptchemineul. Plec la R�a�sinar dup�a un dejundr�agu�t la Doamna Barbul. � ajung ora 6 � to�tis�a bucur�a �si povestim impresii, eu pe larg. neculc�am t�arziu - (cu creion negru)S�amb�at�a, 22 august: dim. dup�a dejun

plec�am la Sibiu, unde dejun�am �si plec�am laCiucea. � ajungem ora 6. � Pup�aturi cuGeana. Vin �si Gaborii. - (cu creion negru)Duminic�a, 23 august: Aurel Popa, Grigo-

riu Popa, Vl�adu�t, Gaborii �si noi. - (cu creionnegru)Luni, 24 august: Gigurtu, Deleanu,

Gaborii, Vl�adu�t toat�a ziua planuri, planuri,d.m. somn �si bucuria noastr�a pentru Bridge �Tavi s�a opune cu privirile, eu m�a supun �si neculc�am.Mar�ti, 25 august: dim. Cluj. Geana

insist�a �si eu cedez, ��n drum i se face r�au.� Alerg�am prin Cluj. Termin�am la 12 - laHuedin ��l suim �si pe Gabort �si plec�am acas�a.Seara pleac�a Deleanu �si Gigurtu. Noi noaptea��n drumMiercuri, 26 august: toat�a ziua ��n drum,

u�sor � Tilic�a ��nc�a n'a sositJoi, 27 august: revedem lucruri cunoscute.

�Il a�stept�am pe Tilic�a. sose�ste tocmai searac�and ��l c�aut�am cu telefonul. � Eu mergsingur�a, cu o bab�a, care s�a dest�ainue cabuc�at�areas�aVineri, 28 august: �Imi fac unele

cump�ar�aturi. dejun�am ��mpreun�a �si searaplec�amS�amb�at�a, 29 august: sosim �si facem un


85

mic popas de 3 oreDuminic�a, 30 august: �Intrunire. La

mas�a, fam. Barbul 4, fam. Gabor, b�ae�tii3, Doamna Baciu, Doamna Br�aescu79, ect.Mult�a lume ��n vizit�aLuni, 31 august: Gaborii �si fam. TileaMar�ti, 1 septembrie: Doamna �T�aranu cu

fata, Dna Mocanu, Mitru�t�a ect.Miercuri, 2 septembrie: Dna Hodo�s,

Gabor, Manoilescu, s�a d�ar�am�a gardu. TavifericitJoi, 3 septembrie: Domnu �si Doamna

Russu. seara Hodo�sVineri, 4 septembrie: plec�am cu ma�sina

la Bucure�sti � Predeal. Tavi �si Hodo�s � drumsimpatic, plin de veselie de var�a. Dejun�am laSibiu � ajungem Predeal. Merge ��ncet de tot.S�amb�at�a, 5 septembrie: dejun�am cu

S�avule�stii la Sinaia. Ne bucur�am �si d.m.plec�am spre Bucure�sti (cu creion negru)Duminic�a, 6 septembrie: Ordine, ordine

� d.m. facem o escursie la Giurgiu, drumprost f�acut de fran�tuzi asemenea ca cel delaCiucea. � vedere foarte frumoas�a, �si plaje ca lamare � Ne ��ntoarcem �si mergem la cinema. �Tinere�tea unei Regine � Mediocru. Eu adorm� (cu creion negru)Luni, 7 septembrie: de diminea�ta alerg

prin ora�s � Pachetez pentru plecare dediminea�ta (cu creion negru)Mar�ti, 8 septembrie: Plec cu Mircea

Deleanu Predeal � Ultimele, ultimele, ordine,dejun la Gigur�tii cas�a frumoas�a � O visit�ala Stelian � plec�am la ora 4 direct Ciucea,ajungem la 12. G�asim pe Gaborii, Virgil,Marie Alix (cu creion negru)Miercuri, 9 septembrie: ne instal�am

�si caut s�a ��mpac toate lucrurile. (cu creion

79E vorba, probabil, despre Smaranda Br�aescu,(1897-1948), prima femeie pilot din Rom�ania, prima fe-meie para�sutist cu brevet, campioan�a european�a (1931)�si mondial�a (��n 1932, cu recordul de 7.200 m la Sacra-mento, SUA).

negru)Joi, 10 septembrie: plec ora 3 la Bu-

cure�sti. � dorm la Sibiu (cu creion negru)Vineri, 11 septembrie: dim. plec�am din

Sibiu cu automobilu � ca prin urechile aculuiscap de accident. � sosim dim. 8 la Predeal.merge ��ncet de tot. Sunt ��ns�a mul�tumit�a. - (cucreion negru)S�amb�at�a, 12 septembrie: plec dup�a mas�a

cu S�avule�stii la Predeal. Stau la DoamnaBarbul (cu creion negru)Duminic�a, 13 septembrie: dim. plec�am

prin Sibiu la Ciucea � Cluj. Ajungem la ora4. � Geana cu �salul meu r�a�su ��nvelit�a doarmedus�a (cu creion negru)Luni, 14 septembrie: Gaborii, Virgil,

Marie Alix, Mimi, s�a pune covoru (cu creionnegru)Mar�ti, 15 septembrie: �tes�atorii toat�a

ziua, seara bridge (cu creion negru)Miercuri, 16 septembrie: sose�ste Tavi �

noaptea. Gaborii, Virgil, Marie Alix, Mimi(cu creion negru)Joi, 17 septembrie: cu to�tii. d.m. 2

ingineri dela Bucure�sti �si fratele lui Gaborcu nevasta. � se face muzic�a �si c�antare. (cucreion negru)Vineri, 18 septembrie: noi to�ti. Geana

foarte dr�agu�t�a. (cu creion negru) S�amb�at�a,19 septembrie: cu to�tii. Tavi lupt�a pentru a��ncepe lucr�arile. Pleac�a Tavi la Blaj cu Virgil,Gaborii �si Marie Alix (cu creion negru)Duminic�a, 20 septembrie: Suntem sin-

gure cu Mimi �si Geana. Tavi e la Blaj � sose�stenoaptea ora 3 � Nu m'a ascultat s�a vin�a cu oma�sin�a. Eu ��l a�stept,��ns�a nu pot pleca dim.�ind prea obosit�a. (cu creion negru)Luni, 21 septembrie: pleac�a Mimi sin-

gur�a. Eu plec seara � Cu bagaj mult pentruPredeal. � Sosesc noaptea ora 4 [...] �si unhamal p�aduchios, plec�am ��mpreun�a la cas�a (cucreion negru)Mar�ti, 22 septembrie: M�a ocup de toate

�si dejunez la Stelieni. d.m. ora 4 plec la


86

Bucure�sti. � Seara ��mi aranjez lucruri �si m�aculc din vreme (cu creion negru)Miercuri, 23 septembrie: dim. sose�ste

Tavi � Eu plec imediat la Predeal cu materialelectric ect. � M�a ��ntorc seara. O zi minunat�a.Sunt amorezat�a de Predeal � Preg�atiri denunt�a (cu creion negru)Joi, 24 septembrie: dim. coaforul. Ora

13 nunt�a. Tavi nu'�si g�ase�ste [...] sentiment denelini�ste (cu creion negru)Vineri, 25 septembrie � S�amb�at�a, 26

septembrie: (nici o consemnare)Duminic�a, 27 septembrie: Plec�am dim.

din Predeal ora 7. La 9 suntem ��n Sibiu. Tavinervi �si n'a dormit. Are mai pu�tin�a resisten�t�adec�at p�an�a acum. � De-ar trece odat�a peste �Lume mult�a, [...] costume, [...] �si ��n�telegere.� Seli�stencele �si [...] foarte frumoase. � Tavivorbe�ste ca un apostol. Banchet �si ��nsu�e�tire.� Eu m�a culc. Tavi are mas�a la metropolitul.Nu �stiu cum mai poate. (cu creion negru)Luni, 28 septembrie: dim. parastas

R�a�sinari. la dejun plec cu Mme Catargi �siDi�ti prin Bra�sov � Predeal � Bucure�sti. Mergdirect la �Stef�ane�sti. S'ar p�area c�a este pesteatenuat�a dorin�t�a de-a se onora, sau este opolitic�a de-a se deroba de lume. seara ��mitelefoneaz�a Claudia c�a Tavi are temperatur�a.Mai vorbesc de 2 ori noaptea. Nu mai crednimic �si plec (cu creion negru)Mar�ti, 29 septembrie: plec la Sibiu ora

11 � prin Predeal. ajung ora 4 la Sibiu. Tavimai bine � M�an�anc la Restaurant. Me culc�am,sunt moart�a de oboseal�a (cu creion negru)Miercuri, 30 septembrie: St�am la Sibiu

care s'ar p�area c�a nu ne mai las�a din ghearelelui. - (cu creion negru) plec�am seara cu��ndr�asneal�a � ajungem ora 1 noapteaJoi, 1 octombrie: Suntem singuri. eu plec

la (text t�aiat) Flunteru la Iacob [...] la M.A.plec 1 Vineri, 2 octombrie: st�am de vorb�acu Doamna S. �si T�avicu�tuS�amb�at�a, 3 octombrie: o diminea�t�a calm�a

�si necunoscut�a. Toate aceia�s or�anduial�a. St�am

de vorb�a, l�amurim �si s'ar p�area c�a sbor cag�andul �Duminic�a, 4 octombrie: Tavi pleac�a la

Cluj. ��mi telefoneaz�a. m�a anun�t�a c�a sose�steseara, numai st�a la banchet. bine faceLuni, 5 octombrie: m�a ocup de plecare,

bilete, bagaj. Culegem mere, s�a sap�a � Vorbescla Predeal � totul s'ar p�area c�a e ��n ordine.A�stept impacient�aMar�ti, 6 octombrie: plec�am la Bucure�sti

(cu creion negru)Miercuri, 7 octombrie: sosim dim. eu

despachetez �si m�a preg�atesc pentru Predealpentru ziua de m�aine (cu creion negru)Joi, 8 octombrie: plec Predeal �si m�a ��ntorc

dup�a mas�a. � Cred c�a se face ceva frumos (cucreion negru)Vineri, 9 octombrie: dejun�am la Dna Pro-

copiu. � Alerg dup�a preg�atiri. m�aine plec dinnou (cu creion negru)S�amb�at�a�a, 10 octombrie: ajung la 12 Pre-

deal. �Incepem cu fel �si fel de preg�atiri. Lucr�amp�an�a seara t�arziu (cu creion negru)Duminic�a, 11 octombrie: dim. la 6 s�a

mobileaz�a casa. dejunez la vila Cr�aciun. foartedr�agu�t - Cu ministrul Turciei. d.m. vinep�arintele �si facem sfe�stanie � iar la ora 5 sose�steTavi. � Sunten la ceaiu prelungit la Gigurtu �seara Dna Barbul veselie mare (cu creion ne-gru)Luni, 12 octombrie: la dejun Gigurtu �si

seara Dna Barbu cu (text t�aiat: Mimi �si b�ae�tii� e mult�a veselie. Mimi c�ant�a frumos la pian)este paprica�s de pui (cu creion negru)Mar�ti, 13 octombrie: (text t�aiat: la dejun

la Gigurtu. pleac�a tineretul imediat diminea�ta.-) (cu creion negru)Miercuri, 14 octombrie: dejun 1(cu cre-

ion negru)Joi, 15 octombrie: (nici o consemnare)Vineri, 16 octombrie: am colorat pode-

lele �si le-am ceruit. � seara m�a culc obosit�a �sit�arziu de tot (cu creion negru)S�amb�at�a, 17 octombrie: plec la Predeal.


87

ahjung la dejun � m�a pun pe lucru � ��ncercs�a �e totul gata pentru m�aine c�and vine Tavi,S�a prepar�a s�a �e foarte dr�agu�t. O vreme mi-nunat�a. S�amb�at�a dup�a mas�a sose�ste Tavi cuVirgil �si Claudia. S'ar p�area c�a e frumos. unceaiu cu prelungire la Dna Gigurtu. � (cu cre-ion negru)Duminic�a, 18 octombrie: dim. aperitive

la Antonescu �si concertul Enescu. � dejunez cuVirgil singur�a c�aci la Gigurtu suntem 13. d.dejun Virgil pleac�a la gar�a ear eu la Gigurtu.Acolo to�ti ro�sii �si m�anca�ti. seara tot Gigurtu -(cu creion negru)Luni, 19 octombrie: dejun la Antonescu.

� de-asupra tuturor � s�a ridic�a un soare minu-nat �si cald � E o splendoare � plec�am d.m. laBucure�sti. fac o visit�a la Gic�a �Stef�anescu [...]Vai, vai. (cu creion negru)Mar�ti, 20 octombrie: m�a duc diminea�t�a la

cimitir cu b�atr�ana. e o durere sf�a�sietoare (cucreion negru)Miercuri, 21 octombrie: umblu la lada de

naftalin�a � Ce ur�at � d.m. ��mi fac preg�atirilepentru Predeal. seara cinematograf cu Tavi �eu adorm - (cu creion negru)Joi, 22 octombrie: dejun la Dna Cristofo-

reanu80 �si Elena Popa. plec la Predeal ora 3.Ajung. S�a face balastru. plec ora 1 noaptea

80Florica Cristoforeanu (1887-1960, Rio de Ja-neiro), c�ant�area�t�a de oper�a, operet�a �si lied. A stu-diat pianul de la v�arsta de 5 ani, mai t�arziu ia lec�tiide canto �si se perfec�tioneaz�a la Conservatorul "Giuse-ppe Verdi" din Milano. A debutat ��n august 1907 cuun recital vocal la R�amnicu S�arat, iar la 23 septembrie1907 a ap�arut pentru prima oar�a ��n fa�ta publicului bu-cure�stean la Ateneul Rom�an. A fost solist�a ��n "Com-pania Liric�a Rom�an�a" (1910-1913) condus�a de Con-stantin Grigoriu, ��n trupa teatrului "Citt�r di Milano"(1914-1919), ��n trupa teatrului "Dal Verne" din Milano(1921), Teatrul "Adriano" din Roma (1922), "Regio"din Torino, "Constanzi" din Roma, Teatrul "Colon"din Buenos Aires �si, ��n �ne, la "Teatro alla Scala" dinMilano. A ��ntreprins turnee ��n Danemarca, Norvegia,Spania, Chile, Argentina, Brazilia etc. Dup�a un gravatac de angin�a pectoral�a la Milano��n 1940, Florica Cris-toforeanu��si ��ncheie cariera liric�a, stabilindu-se ��n Italia�si apoi ��n Brazilia.

(cu creion negru)Vineri, 23 octombrie: ajung dim. la Cluj.

alerg prin ora�s, m�a'ntorc la gar�a. plec la Ciu-cea. vremea ur�at�a, plou�a, cea�t�a. �Imi telefo-neaz�a Tavi c�a are guturai. Dac�a nu-ii trecem�aine plec la Bucure�sti. � d.m. cu trenul laCluj. � este logodna Ilenei Ghibu81 �si nunta deargint. plec noaptea acas�a (cu creion negru)S�amb�at�a, 24 octombrie: stau singur�a

�si'mi aranjez lucrurile (cu creion negru)Duminic�a, 25 octombrie: dim. sose�ste

Tavi � avem 2 colonei la mas�a �si Gabor. searane culc�am de vreme (cu creion negru)Luni, 26 octombrie: dim. plec�am la

Aghire�s � �Tic. nunt�a �t�ar�aneasc�a impresionantde tot � seara plec�am acas�a (cu creion negru)Mar�ti, 27 octombrie: d.m. plec�am cu Ga-

bor la Cluj � st�am la ceaiu cu b�atr�anele. �plec�am seara la Bucure�sti (cu creion negru)Miercuri, 28 octombrie: dejun Dna Pro-

copiu (cu creion negru)Joi, 29 octombrie: dejun la noi cu toat�a

familia (cu creion negru)Vineri, 30 octombrie: plec la Predeal �

lucrez la perdele �si cas�a, preg�atesc toate. M�aculc t�arziu. vorbesc cu Tavi la telefon. (cu cre-ion negru)S�amb�at�a, 31 octombrie: Sose�ste Tavi cu

Savule�sti. Seara la Barbul cu Savu �si Gigurtu(cu creion negru)Duminic�a, 1 noiembrie: la Gigurtu de-

jun cu Arczycewsky �si Comneni � veselie, lumemult�a. (cu creion negru)Luni, 2 noiembrie: plec�am la Bucure�sti cu

Nora �si Dna Barbul. s'ar p�area pot aranja lo-cul � dejun la Dna Procopiu cu Comnenii. S'af�acut sunt proprietar�a de loc (cu creion negru)Mar�ti, 3 noiembrie: stau acas�a �si cam de-

pind de nervii lui Tavi � �Imi pare r�au. � Cine-matograf Pimpernell -(cu creion negru)

81Fiica lui Onisifor Ghibu (1883-1972), profesor depedagogie, membru al Academiei Rom�ane �si politician.Ea se va c�as�atori cu medicul Cri�san Mircioiu, av�and cana�si pe Veturia �si Octavian Goga.


88

Miercuri, 4 noiembrie: dejun Stelieni.ceaiu Dna Assan82 �si T�at�ar�ascu. seara la Gic�a�Stef�anescu83 (cu creion negru)Joi, 5 noiembrie: (text t�aiat: dejun Arc-

zyc) seara Ducesa di Regina cu italieni. � campenibil cu Bodrero (cu creion albastru)Vineri, 6 noiembrie: dejun la noi � Ar-

czcewsky. Stelieni, Gigur�tii, Procopiu. dejun�sunc�a cu �cat [...] ra�te cu zarzavat, br�anz�a,��nghe�tat�a (cu creion albastru)S�amb�at�a, 7 noiembrie: singuri. Doamne,

ne��ntoarcem spre cer �si ascult�am telefoanele demul�tumire pe p�am�ant. Vom vedea - (cu creionalbastru)Duminic�a, 8 noiembrie: O zi calm�a ��n

atmosfer�a � A fost minunat�a. Au colaboratcu to�ti. Cerul, Sf. Martin, C.F.R. mareamanifesta�tie insu�e�tire de nedescris. Vorbirealui Tavi plin�a de demnitate cu un accent deduio�sie (cu creion albastru)Luni, 9 noiembrie: vorbim, dejun�am �si

plec�am la Predeal. Tavi obosit. A fost o zimare � (cu creion albastru)Mar�ti, 10 noiembrie: Soare �si lini�ste � ne

plimb�am � E o reculegere � sf�ant�a. dejun�am laDna Barbul (cu creion albastru)Miercuri, 11 noiembrie: plec�am la Bu-

cure�sti � dejun�am acas�a - (cu creion negru)

82Cred c�a este vorba despre so�tia lui George As-san (1897-?), economist, jurist �si om politic. Ob�tinedoctoratul ��n drept �si �stiin�te economice la Paris. De-alungul carierei sale a ocupat, printre altele, urm�atoarelefunc�tii: secretar general �si subsecretar de stat ��n Minis-terul Industriei �si Comer�tului, ata�sat comercial la Paris,ministru plenipoten�tiar la Copenhaga, consilier comer-cial la Bruxelles etc.

83Gic�a �Stef�anescu, deputat na�tional-�t�ar�anist care apropus, ��n 1930, un amendament, cer��nd ca toate legileadoptate la 4 ianuarie 1926 s�a �e anulate, iar ApostolPopa propunea un proiect de lege prin care mo�stenitorultronului s�a primeasc�a titlul de �Mare Voievod de Alba-Iulia�. Ambele au fost votate de Senat, apoi �si de Adu-narea Deputa�tilor. Parlamentul a adoptat cu 485 debile albe �si o bil�a neagr�a proiectul de lege prezentat deGr. Iunian �si, astfel, principele Carol a devenit regeleCarol al II-lea.

Joi, 12 noiembrie: della Porta dejun - (cucreion negru)Vineri, 13 noiembrie: Tilic�a 2 -, P�aucescu

2 -, Lizica 1, George 2, noi 2, Savii 2 (cu creionalbastru). eu plec la Predeal. Tavi cam nervosla telefon (cu creion negru)S�amb�at�a, 14 noiembrie: eu fac ce pot, ul-

timele cus�aturi. tot mereu s�a mai g�ase�ste c�ateceva de lucru � Trebua s�a plec la Ciucea � dar��l a�stept pe Tavi � stau la �stirile de la Radio(cu creion negru)Duminic�a, 15 noiembrie: dup�a dejun �

vine Tavi. Geana vine cu trenul. Suntem nu-mai noi �si ne bucur�am de toate. Ne culc�am�si ��n pat vorbim de toate lucrurile noastre devia�t�a (cu creion negru)Luni, 16 noiembrie: dup�a ce eau contactul

cu toat�a lumea �si dau diferite ordine, plec�amla Bra�sov la dejun. Acolo ��nt�alnim pe Nu�tiR�adulescu �si Gicu Gilitti, care sunt pofti�ti pen-tru m�aine la dejun. Venim acas�a �si a��am des-pre articolul lui Rosenberg din Volkischer Be-obachter84 � C�at cavalerism ��n acest r�aspunshot�ar�at �si precis. �In noaptea asta tot omuldin �tara rom�aneasc�a r�asu��a u�surat. Z�ang�anituls�abiilor s�a pierde dincolo de grani�te. Ce succesmare a lui Tavi. A d�aruit �t�arii o lini�ste � BravoTavi drag�a. (cu creion negru)Mar�ti, 17 noiembrie: primul dejun � fam.

R�adulescu, Gicu Filitti, Hodo�s, fam. Gigu-rtu, fam. Barbul. avem macaroane cu br�anz�a,s�arm�alu�te cu m�am�alig�a, fructe �si pr�ajituri. d.

84V�olkischer Beobachter, cotidian publicat dePartidul nazist ��n Germania din anii '20 �si p�an�a lapr�abu�sirea celui de-al III-lea Reich ��n 1945. Ziarul, fon-dat ini�tial ��n 1887, ca s�apt�am�anal de 4 pagini, avea nu-mele de M�unchner Beobachter. A devenit un cotidiananti-semit, ce avea un tiraj de 7000 de exemplare c�anda fost cump�arat de Adolph Hitler, ��n 1923, pentru adeveni organ de propagand�a al Partidului MuncitorilorSociali�sti Germani. Tirajul s�au a crescut odat�a cu suc-cesul mi�sc�arii naziste, ajung�and de la 120.000 ��n 1931la 1, 7 milioane ��n 1944. La sf�ar�situl lui aprilie 1945,cu c�ateva zile ��nainte de capitularea Germaniei naziste,V�olkischer Beobachter �si-a ��ncetat apari�tia.


89

dejun pleac�a to�ti. � noi r�am�anem. Tavi face2 scrisori pentru Berlin � eu traduc �si lucrez �p�an�a noaptea ora 2 �Miercuri, 18 noiembrie: dim. pentru os-

teneal�a primesc o nemul�tumire � �indc�a s'arp�area c�a nu �stiu traduce. �In ori ce caz eu fac cepot bine. � ne plimb�am pu�tin �si dmnii lucreaz�ala un interwiew. � seara ne culc�am t�arziuJoi, 19 noiembrie: dim. o plimbare � de-

jun�am acas�a- Ciorb�a �si friptur�a de porc ect.ect. d.m. Tavi �si Hodo�s cu [...] pleac�a cu auto-mobilul. Eu plec ora 5 la Ciucea cu rapidul.Nu s'a mai sf�ar�sit drumul. Ajung la ora 1 �stau de vorb�a p�an�a la 3.Vineri, 20 noiembrie: dim. m�a scol de

diminea�t�a � vorbesc la telefon �si hot�ar�asc s�aplec la ora 3 la Cluj �si apoi la Bucure�sti. �Toat�a ziua sunt ��n ser�a, plantez �orile sositedela [...] La Cluj��mi fac cump�ar�aturile �si plec laBucure�sti. �In tren��l ��nt�alnesc pe Vaida Alecs.85

�si Tilea. St�am pu�tin de vorb�a �si ne desp�ar�tim.�S�amb�at�a, 21 noiembrie: dim. sosesc cam

obosit�a. M�a preg�atesc pentru sear�a, Concertla Palat. � C�ant�a Brailowsky86. E foarte fru-mos. Nu este romantic dar at�at de sclipitor�si cerebral c�a ��ti d�a emo�tii, c�ant�a numai Cho-pin. � Regina foarte frumoas�a ��n rochie neagr�ade catifea. Regele ��n frac �si voievodul pentru��nt�aia oar�a ��n frac scurt. S'a a��sat ne��nchipuit.Vorbesc cu profesorii lui, care'l laud�a mult.Ce pl�acere mare ��ti face �stirea bun�a. � Lumepu�tin�a, bu�et bogat.Duminic�a, 22 noiembrie: dim. plec�am la

Predeal � La Sinaia ne ��mpotmolim, nu maimerge ma�sina, s'a defectat. O ducem la gar�a

85Se refer�a la Alexandru Vaida-Voevod, impor-tant lider �t�ar�anist, deputat, ministru �si prim ministru��n mai multe cabinete, unul din adversarii poetului ��nc�adin anii 1910.

86Alexander Brailowsky (1896-1976), pianist rus,care s-a specializat ��n interpretarea lucr�arilor luiFr�ed�eric Chopin. �Si-a c�a�stigat un binemeritat presti-giu ��n perioada interbelic�a evolu�and pe scena marilormetropole din ��ntreaga lume.

�si lu�am alta. S'au ros isolatoarele dela ambre-iajiu. � La Predeal dejun�am la Dna Barbul.d.m. ne culc�am. mergem la ceaiu la Antone�stii.Casa e��n regul�a �si e foarte frumoas�a, f�ar�a mult�apodoab�a inutil�a. �Imi place. � Seara tot la Bar-bul. � sosesc Savii. Glume, dispozi�tie bun�a �sihot�ar�am s�a plec�am ��mpreun�a dim.Luni, 23 noiembrie: ne scul�am ora 6 �si

plec�am la 7 � Eu ��mi v�ad de lucru prin cas�a,dup�a dejun la Cotroceni. cus�atoreas�a, Lupa�s� la ora 6 ceaiu la Dna[...]. Lume simpatic�a.Troneaz�a Alecsandra care e ca tot deauna ��nverv�a. Seara fac ordine �si preg�atesc plecareade dim. la PredealMar�ti, 24 noiembrie: plec�am cu trenul la

predeal, ninge �si la Bucure�sti ce-o mai � la Pre-deal -. Ne-apropiem de Sinaia � nu este ma�sin�a.�In clipa din urm�a sose�ste. Ne d�am jos, ninge.Totul e alb, e ��n plin�a iarn�a. � Dejun�am laDna Barbul -. Hodo�s e ��n casa acolo. Domniilucreaz�a dup�a mas�a. Eu ��mi caut de lucru. �Vine fam. Gigurtu pentru un sfert de ceas. �Miercuri, 25 noiembrie: plec�am la Bu-

cure�sti � dejun�am la Buzuatu. seara Bu�sil�amas�a. lume mult�a �si nu e simpatic�a. masabun�a, dar preten�tioas�aJoi, 26 noiembrie: dejun Savu, Tilicii,

Tile�sti, macaroane gratinate, varz�a cu orez,friptur�a de curcan, de toate. seara ne culc�amde vreme, Tavi preg�ate�ste discursul. Cred c�aare s�a �e foarte bine. Doamne ajut�a �Vineri, 27 noiembrie: Vineri dim. nu fa-

cem dec�at ne concentr�am pentru discursul dedup�a mas�a. Tavi e bine dispus. � A fost mi-nunat. � Un discurs din cele mai frumoase,concentrat, cu curaj, demn, sincer, de-o �tinut�asobr�a, academic�a. Eu sunt foarte fericit�a. �Cred c�a trebue s�a fac�a discursul sensa�tie. ��Imi pare bine c�a au lipsit �tiganii. �S�amb�at�a, 28 noiembrie: dejun Condiescu.

gust�ari, potroace, friptur�a, br�anz�a �si fructe.Bietul general l-am g�asit sf�ar�sit.Duminic�a, 29 noiembrie: Predeal. Picu

2, Cio�ec 2, Buc�san 1, Lizica 1, noi 2. �sunc�a


90

s�albatic�a, p�as�ari, pr�ajituri, fructe, cafeaLuni, 30 noiembrie: Dr. Dona. fetele We-

indel la ceaiu. �Sebor ceaiu 5.30. Bal ThierryMar�ti, 1 decembrie: Doctorii Danielo-

pol 2, Theodorescu 2, Burileanu 2, Banu 1,noi 2, Tilicii 2, Gur�anescu 1, pre�sedintele [...].8 persoane. �sunc�a s�albatic�a, p�as�ari, br�anz�a,��nghe�tat�a, fructe. seara mas�a ministerul de ex-terneMiercuri, 2 decembrie: Concordia, Car-

lier 2, Marinescu 2, Voinescu 2, Gigurtu 2, (textt�aiat: Tilicii 2), Savu 2, noi 2. d.m. ConcertEnescu (cu creion negru)Joi, 3 decembrie: dejun (text t�aiat: Dna

V�alcoviciu) M.S. Regina. ceaiu Mr. Thierry(cu creion negru)Vineri, 4 decembrie: (nici o consemnare)S�amb�at�a, 5 decembrie: dejun acas�a. plec

Predeal. o frumuse�te. vorbesc cu Creang�a decas�a (cu creion negru)Duminic�a, 6 decembrie: dim. Sky. dejun

Lapedatu. seara Dna Procopiu (cu creion ne-gru)Luni, 7 decembrie: dejun acas�a (cu creion

negru)Mar�ti, 8 decembrie: dejun acas�a. seara

Conferin�ta I Athanasiu. primire Dna Enescu(cu creion negru)Miercuri, 9 decembrie: dejun la noi Ce-

lla87, Filip. � d. m. primire Dna Gigurtu (cucreion negru)Joi, 10 decembrie: Fabritius seara 8 . de-

jun Lapedatu (cu creion negru)Vineri, 11 decembrie: (nici o consemnare)S�amb�at�a, 12 decembrie: dejun Con-

87Cella Delavrancea (1887-1991), pianist�a, scrii-toare �si profesoar�a de pian, �ica cea mare a scriitoruluiBarbu �Stef�anescu Delavrancea �si sor�a a arhitectei Hen-rieta Delavrancea. Cella Delavrancea urmeaz�a studiide pian, la ��nceput ��n familie, apoi la Conservatorul dinBucure�sti, continuate cu un stagiu la Paris. Concer-teaz�a��n Europa, de multe ori ��n duet cu George Enescu.�I�si face debutul literar ��n revista lui Tudor Arghezi, Bi-lete de papagal. Este autoarea unor nuvele, romane �sitexte cu caracter memorialistic.

diescu. ceaiu mme Antonescu. seara Antoniu(cu creion negru)Duminic�a, 13 decembrie: (nici o consem-

nare)Luni, 14 decembrie: dejun [...] (cu creion

negru)Mar�ti 15 decembrie: dejun Marinescu (cu

creion negru)Miercuri, 16 decembrie: Dna Procopiu.

Rubinstein (cu creion negru)Joi, 17 decembrie: dejun Argetoianu88.

Concert Weck. Ceai Doamna BarceanuVineri, 18 decembrie: dejun Savu. serat�a

Lega�tia german�a.S�amb�at�a, 19 decembrie: Dna Deleanu �

dejun cu Kempf. plecare searaDuminic�a, 20 decembrie: ajungem Ciu-

cea � acompania�ti de Gabor. plec�am noapteala VienaLuni, 21 decembrie: sosim diminea�ta. de-

jun�am, seara Fraulein Else89 de [...] brutal�a �siantipatic�a � joac�a Basserman90 o scen�a frumos.

88Constantin Argetoianu (1871-1952), om politic�si prim-ministru al Rom�aniei ��ntre 28 septembrie 1939�si 23 noiembrie 1939 din partea Partidului Na�tionalLiberal. Dup�a studii universitare la Paris intr�a ��ndiploma�tie. Din 1898 p�an�a la declan�sarea primuluir�azboi mondial, Argetoianu a fost ata�sat, secretar,prim-secretar, consilier la lega�tiile rom�ane din Constan-tinopol, Roma, Viena, Paris. A fost, de asemenea, �si�seful delega�tiei rom�ane la preliminariile de pace de laBuftea, din 1918, la sf�ar�situl primului R�azboi Mondial.A fost �si un bogat om de afaceri, director �si ac�tionarla numeroase companii.A fost arestat de comuni�sti �si��nchis la Sighet, ��mpreun�a cu importan�ti lideri ai PNL �sialte personalit�a�ti marcante ale Rom�aniei interbelice. Amurit f�ar�a judecat�a, la ��nchisoarea Sighet ��n anul 1952.(Dup�a alte surse, ��n aprilie 1955).

89Piesa Fr�aulein Else, scris�a de Arthur Schnitz-ler (1862-1931), ��n 1924, a fost ecranizat�a ��n anul 1929.Arthur Schnitzler a fost un apreciat romancier, nuve-list, critic literar �si dramaturg austriac care a abordat,��n diverse variante, tema iluziei �si a realit�a�tii. Dup�apr�abu�sirea imperiului austro-ungar, a disp�arut funda-lul cultural al operei sale. Multe din scrierile �si pieselelui Schnitzler se refer�a la decadentismul Vienei la �n desi�ccle �si au fost ecranizate.

90Albert Bassermann (1867-1952), actor german


91

Mar�ti, 22 decembrie: dejun�am cu MarieAlix � seara Fraulein im Schatten cu Thallertrecut de 80 de ani �si Alma Seidler 91� mergemla Doctorul. g�ase�ste c�a analisele sunt foartebune. tensiunea 16. -Miercuri, 23 decembrie: dejun�am ear�a�si

la Marie Alix. d.m. ne ��nt�alnim cu Iunienii.� seara mergem la Burg. Kaiserin ohne Land.jidan ��mpu�tit � p�acat de -at�ata bun�avoin�t�aJoi, 24 decembrie: dejun�am la Imperial cu

fam. Gur�anescu. seara de Cr�aciun o petrecemla Viorica. � foarte simpatic. �Vineri, 25 decembrie: mergem la Biseric�a

� dejun�am la Iunieni. Meissl & Schaden. d.dejun la �lmul cu Scherly Temple92. cu lacrimipl�angem. seara Dna Ivoan (?). S�a c�ant�a frumosafar�a de Doamna Anna, o alt�a jidanc�a��mpu�tit�a(Flesch)S�amb�at�a, 26 decembrie: dejun�am la noi

cu Iunieni, plec�am la Burg Kanzler von Tirol(Balser) ce joc sobru �si concentrat Else Wohl-gemint o �gur�a majestuoas�a. Seara acel vonder Himelsthul operet�a dr�agu�t�a cu Max Hen-sen � Au sosit S�avule�sti.Duminic�a, 27 decembrie: dim. dejun�am

dela ora 10+2 suntem ��mpreun�a. plec�am spre.sosim seara la 10. au sosit �si prietenii Licu �siLicaLuni, 28 decembrie: ne ��nt�alnim la ora

10, ��mi aranjez plecarea pentru San Remo �sifacem o escursie la Tegernsee. Un soare lumi-nos �si p�atrunz�ator, o autostrad�a ca ��n pove�sti.Ne'ntoarcem la dejun, adev�arat s�a m�an�anc�a

de teatru �si �lm. �In �lmul Fr�aulein Else, interpreteaz�arolul dr. Alfred Thalhof.

91Alma Seidler (1899-1977), actri�t�a austriac�a deteatru �si �lm, �ica fostului prim ministru austriacErnst Seidler von Feuchtenegg (1862-1931).

92Shirley Jane Temple (1928 -) copilul minune alcinematogra�ei americane a anilor '30, devenit�a, la ma-turitate, diplomat de carier�a. Cred c�a autoarea jurna-lului se refer�a la �lmul Bright Eyes difuzat pe marileecrane ��n 1934, dup�a care a jucat ��n multe alte �lmecare i-au adus un mare prestigiu interna�tional.

foarte bine (Walter spiel) (Vier Jahreszeiten).Seara mergem numai doamnele la Cinemato-graf. M�anc�am o friptur�a f�acut�a ��ntrun aparatelectric care trebue s�a'l eau �si eu, cu procsima(sic !) ocazie. �Mar�ti, 29 decembrie: Umbl�am prin ora�s,

eu fac unele cump�ar�aturi, trimit o p�apu�s�afeti�tei Lica. Sunt foarte bine lucrate aceste Ka-the Kruse p�apu�si. Dejun�am �si umbl�am cu Tavi.Cump�ar stof�a de mobil�a. M�a fr�am�ant cu casanou�a. � Seara m�anc�am �si st�am de pove�sti p�an�ala 11 - plec�am spre San Remo. Au fost dou�azile frumoase.Miercuri, 30 decembrie: dim. ne trezim

pe p�am�antul Italiei. Trento. am trecut pe laKu�stein � Insbruck � Bremen � ce frumos.Pe la 1 suntem la Genova la mare � primiiPalmieri, �ori, marea, un albastru marin. S�are�ect�a toat�a bucuria �si tot trecutul ��n acest��ntins imens. � Trecem pe r�and toate st�arile�si ajungem Hotel Royal. a trebuit o insisten�t�ahot�ar�at�a din partea mea pentru a avea o odae.Archiplin peste tot.Joi, 31 decembrie: dim. umbl�am s�a ne

aranj�am �nan�tele, plec�am spre Bordighera �siOspedaletti pentru a g�asi ad�apost. Pretutin-deni e plin. s'ar mai g�asi c�ate o odae ��npensiunile dela Bordighera. e o ieftin�atatene��nchipuit�a la Pension Jolie. e foarte dr�agu�t.30 fr.(anci) pensiune. la Ospedaletti 55 la Ho-tel Regina. � La noi 40 cu bae � la Miramare 70� foarte bine. Noaptea de anul nou o petrecemla Hotel, banal �si f�ar�a preten�tie. -


92

Dr. Dan BRUDA�SCU

NOI ECOURI DIN VREMURI DEDEMULT

Recent, ��mp�atimitul colec�tionar clujean deacte, documente, fotogra�i vechi, dl. Radu D.Leoneanu, care are, ��n orice moment, ceva nou,nu o dat�a frapant, asupra sa, mi-a ar�atat oveche carte po�stal�a. Pe avers, aceasta are ofotogra�e a hotelului Calinderu din Bucure�sti�si poart�a ��nsemnarea: Union Postale Uni-verselle. Roumanie. Carte Postale . Car-tera po�stal�a este expediat�a unei anumiteMelleMarie Elise Holban pe adresa Hotel Victo-ria, 14 rue Gay-Lussac, Paris V, France. Carteapo?tal�a este timbrat�a cu o marc�a ��n valoare de6 lei, care poart�a chipul morganaticului regeCarol al II-lea ?i o ?tampil�a, par�tial �stears�a,din care rezult�a c�a a fost expediat�a din Bu-cure�sti, (probabil) de la O�ciul po�stal din Garade Nord, c�andva (probabil pe la ��nceputul luniiaprilie) ��n anul 1936, oricum ��nainte de Pa�sti(dup�a cum deducem din consemnarea respec-tiv�a).

Tot pe avers, ��n spa�tiul rezervat pentrucoresponden�t�a, este un text, semnat de o oa-recare Elena.

Textul de pe avers nu este adresat cuivaanume. S-ar putea ca el s�a-l continue pe celde pe reversul c�ar�tii po�stale. Acesta se adre-seaz�a unui oarecare Marcel �si nu este semnatde nimeni. �Inainte de a reda ambele texte, do-resc s�a precizez c�a at�at semnatara textului, c�at�si cel c�aruia ��i este adresat, par a � persoane devaz�a, ��nst�arite (de�tin�atoare de mo�tii �si ac�tiunila societ�a�si comerciale) din elita bucure�stean�ainterbelic�a. Ei par s�a ��l � cunoscut pe MarthaBibescu �si pe poetul �si omul politic OctavianGoga, ba chiar s�a �e ��n rela�tie cu ei.

Dar iat�a textele:

(pe reversul c�ar?ii po?tale) Drag�a Marcel A�sadar �sezi acas�a, nu te duce ��n Italia! Poate e

mai bine a�sa. Vei termina mai repede93. Aziam ��ncasat pe 41 de ac�tiuni 11892 lei mai com-plectez �si �ti trimit pe la 22 Aprilie 15000. Acumsunt lini�stit�a (asemenea �si tu) cartea e assigu-rat�a. T�aticu vine m�aine s�amb�at�a de la mo�sie.Noi (. . . ) e mare scutureala. Respir ��n curat.Mai e antreu �si sufrageria de f�acut. M�aine m�aduc la cinema. Sunt poftit�a la dejun de Luisicadar cum Mariela n a zis p��s am telefonat c�a num�a duc. Nu ��n�teleg pe fata asta.

Azi c�and a�steptam la Banc�a am vezut peIancu c�a mi a spus c�a a cump�arat o a 2 ama�sin�a, m a condus ��n strad�a s o admir. Esteelegant�a marou este pentru Uzukioiu (mo�sial�ang�a Bulgari). Cost�a 180.000 cea l alt�a maimult de 4000.000 spune el?

De la botez n am mai vezut pe Marioara etco.

Am plantat chevrefeuille ��n tot lungu, ��n fa�tacasei. S�a vedem de se prinde. Trebuie s�a maicump�ar tranda�ri dar r�am�an cu speran�ta.

(pe aversul ei) Complimente de la Dna Ha-mangiu94. Am vezut o la beseric�a �si m a aduscu ma�sina. A insistat �si n am putut o refuza.

93Este vorba, probabil, despre cineva a�at ��n capi-tala Fran�tei �e la studii � probabil doctorale, �e pentruredactarea unei c�ar�ti, care ar urma a � tip�arit�a cu spri-jinul �nanciar direct al semnatarei acestei c�ar�si po�stale.Nu excludem posibilitatea ca cei doi s�a �e ��n rela�tii defamilie, poate frate �si sor�a, poate chiar so�t �si so�tie. �Inacest caz, nu ��mi pot explica de ce semnatara c�ar�tiipo�stale nu i-o adreseaz�a direct destinatarului �si de ceeste nevoit�a a o trimite pe adresa altei persoane. Poatedoar ��n cazul ��n care semnatara este o iubit�a de tain�a(sau amant�a) a acestui enigmatic Marcel, iar ea vrea canimeni din anturajul s�au parizian s�a �stie despre faptulc�a ��i va expedia o sum�a destul de considerabil�a de bani.Oricum, cei doi se cunosc bine �si sunt familiariza�ti

cu cercul de cuno�stin�te bucure�stene pe care le frecven-teaz�a semnatara c�ar�tii po�stale. C�a rela�tiile dintre eisunt apropiate (f�ar�a a putea preciza, ��ns�a �si natura lor),reiese destul de clar �si din cele dou�a texte la care ne re-ferim.

94E posibil s�a �e vorba despre so�tia (sau altcinevadin familia) lui Constantin N. Hamangiu (n. 31dec. 1869, B�arlad - d. 8 ian. 1932, Bucure�sti) jurist,membru de onoare (1930) al Academiei Rom�ane.


93

Noi tot mai facem focu. Ce ai zis de numirealui Goga profesor universitar95. S a votat legespecial�a p. el. �Il felici�ti?Ai vezut pe Martha96?La beseric�a te duci de Pa�ste?Te s�arut cu dorElenaDin p�acate ne este imposibil, ��n aceast�a faz�a

a cercet�arii noastre, s�a stabilim identitateaautoarei consemn�arilor, numele ei complet, dar�si cel al destinatarului. Semnal�am, ��ns�a, acestdocument inedit ��n speran�ta c�a cercet�atorii vi-itori vor elucida cum se cuvine �si acest aspect.

95De ani de zile, mai mul�ti profesori ai Almei Ma-ter clujene f�aceau eforturi sustinute pentru atragereapoetului ��ntre profesorii de aici. �Intre ei, amintim peSextil Pu�scariu, Ioan Lupa?, Onisifor Ghibu. Deoarece,datorit�a mor�tii nea�steptate a tat�alui s�au, poetul nu amai avut resursele materiale necesare ob�tinerii unui ti-tlu �stiin�ti�c de doctor, cu concursul acestora, dar �si alaltora, lui Octavian GOGA i s-a acordat, ��n 1931, la��mplinirea a 50 de ani de via�t�a, a titlului de Doctor Ho-noris Causa, care s�a-i permit�a poetului de�tinerea unuipost de profesor.

�Tin�and cont de faptul c�a poetul era �si membru alAcademiei Rom�ane (�ind, ��n trei mandate succesive �sivicepre�sedinte al acesteia, spre a elimina orice posibilimpediment, s-a decis s�a se ob�tin�a acceptul regelui Ca-rol al II-lea privind adoptarea unei legi potrivit c�areiato�ti membrii Academiei Rom�ane putea � primi�ti, dedrept, ca profesori ai diverselor universit�a�si din �tar�a.De legea, la care face referire autoarea acestei con-

semn�ari, a bene�ciat �si poetul, dramaturgul �si diplo-matul Lucian BLAGA, care ��ncercase zadarnic, de anide zile, s�a ocupe un post de profesor la Universitateadin Cluj.

96Este probabil vorba despre prinm�tesa Martha BI-BESCU, membr�a a Academiei Francez�a, o prezen�t�aobi�snuit�a ��n ��nalta societate francez�a a vremii. Mar-

tha, prin�tes�a Bibescu alias Martha Bibesco (n. 28ian. 1889, Bucure?ti - d. 28 nov. 1973, Paris) a fost oromancier�a, poet�a, om politic �si memorialist�a francez�ade origine rom�an�a. S-a distins prin ��ntreaga ei oper�a cao prezen�t�a de o mare noble�te de spirit. A fost �ica luiIon Lahovary, ministru al Rom�aniei la Paris �si ministrude Externe, �si al Smarandei (Emma) Mavrocordat. Afost so�tia prin�tului George Valentin Bibescu, v�ar primarcu Ana de Noailles, pre�sedintele Federa�tiei AeronauticeInterna�tionale. De asemenea, a fost una din primelefemei-mason ale Rom�aniei.

�Stefania OPROESCU

T�ARG DE P�APU�SI

Su�etul meuA dep�a�sittermenul de garan�tieAlungat din trupUmbl�andbezmetic dup�aapa vieN-a g�asit dec�at zile neru�sinateDezbr�acateOferindu-se cu d�arnicieAltoraDespre nop�ti, ce s�a mai zic(Ei, nop�tile!) ni�ste curve �si eleMai fandosite, mai fardateScoase la v�anzare deconcuren�t�a�Si altceva nimicDec�at o mare absen�t�aPrin t�argul cu p�apu�si animate.

GR�ADINAR

Am obosit cu ��nc�a-un r�as�arit desoareSub �ecare pas strivesc o lumin�a�Si plou�a cu voci �si ��ncearc�a s�avin�aUitarea de tot, care nici nu maidoareE u�sa ��nchis�a ��ntre mine �si mineCoasta m-adoarme sub t�ai�s derugin�aE liber�a calea ��napoi, spregr�adin�aNimic nu-i cum �stiu, nimic nu maivineDestinul din palm�a se ��ncurc�a ��nriduriPrivesc am�anunte aplecat sprep�am�ant


94

E timpul s�a-mi torn temelia �si suntGr�adinarul cu s�am�an�ta ��nchis�a-ntreziduri.

V�AN�ATOARE

Prive�ste,Iar a deschis cerulSezonul de v�anat iluzii�In care-am plecat asemenicocorilor�In unghi largEu, ��ntr-o parteTu, ��n alta.Orice e posibilUrmele pa�silor dau ��nc�a dinaripi. . .Clipe dilatatePleznesc ��n �t�and�ari albeCare nasc lini�stea�Intoarce-te, vino s�a ��nchidemCercul inimii de p�am�ant�Inainte s�a plece cocorii cerului�Inainte s�a dispar�aUrmele pa�silor din inimaAcestui sezon de v�an�atoare�In care gloan�tele oarbe lovescOrice strig�at de a�steptare�Si orice cuv�ant.

AUREL M. BURICEA97

POARTA DE CER

rob al luminii am trudit de c�and m�a �stiu

��n r�anile mele s�angerezi Iisuse

97Aurel M. Buricea (n�ascut la 27 octombrie 1943),comuna Ulmu, jud. Brail�a, pensionar.Note biogra�ce:Sudii: 1950-1957- �Scoala general�a din satul natal;

1957-1961 � Liceul Vasile Alecsandri Gala�ti -�NicolaeIorga� Brail�a; 1963-1966- Facultatea de matematicaGala�tiFunc�tii: 1962-1964 - ��nv�a�t�ator, �Scoala general�a nr.1

Ulmu; 1964-2008 - Profesor de matematic�a la �Scoalageneral�a nr.1 Ulmu; 2000-2009 � Director coordonator�Scoala general�a UlmuVolume publicate: 1977 Caietul debutan�tilor, Ed.

Albatros; 1979 Sarea neagr�a a nop�tilor, poezii, Ed. Da-cia Cluj-Napoca; 1981- Clopote de magneziu, poezii,Ed. Cartea Rom�aneasc�a; 1988- Elegii nocturne, poe-zii, Ed. Dacia, Cluj-Napoca; 1990 - Poeme de dragoste,poezii, Ed. Porto-Franco, Gala�ti; 1997 Axiome sacre,poeme, Ed. Danubiu; 1999 - Sonete Pascale, sonete,Ed. Danubiu; 2001 Arhivele cerului - eseuri, Ed. Da-nubiu, Br�aila; 2001, Haiku - haikuri , Ed. Danubiu;2002 - Povestea unui su�et, sonete, Editura Danubiu;2003 - Scara din Ulm, sonete, Ed. Scrisul Romanesc;2004 - Intre num�ar �si cuv�ant, sonete, Ed. Danubiu;2006 - Masca unui ��nger, sonete, Ed. Danubiu; 2007-Voca�tia prieteniei (amintiri cu F�anu�s Neagu) � Ed. Da-nubiu; 2007- Vama din rod, sonete, Ed. Danubiu; 2oo8- Umbre de vise, sonete, Ed. Danubiu; 2008 - Scriitoribr�aileni de azi, Ed. Danubiu; 2009 - C�antecul reginei,sonete, Ed. Danubiu; 2012 - Crucea din muguri, sonete½Ed. SemnE, BucurestiPremii si distinctii: Premiul de debut al Ed.

Dacia, in anul 1979, pentru volumul Sarea neagr�a anop�tilor ; - Premiul �Panait Istrati� al Uniunii Scrii-torilor, 1984, pentru volumul Sarea neagr�a a nop�tilor ;Premiul Ed. Timpul, in 2002, pentru volumul de ese-uri Arhivele cerului, 2001; Diploma de Excelen�t�a pen-tru ��ntreaga activitate literar�a acordat�a de Direc�tiaJudetean�a de Cultur�a, Culte si Patrimoniu CulturalNa�tional Br�aila, octombrie 2003. Diploma de Excelen�t�aa Bibliotecii �Panait Istrati� Br�aila, pentru ��ntreaga ac-tivitate literar�a, 2006; Premiul Interna�tional de Poezie�Antares� pentru volumul de sonete Masca unui ��nger� 2007 Referin�te: Dic�tionarul Academiei Rom�ane p.711, 2006; Dic�tionarul biogra�c al literaturii rom�ane, p.236, 2006


95

de dou�a milenii Te caut ��n pu�stiu�si te-am g�asit ��n cuvintele nespuseat�at de aproape ��nc�at nu Te vedeamse sprijin�a zorii pe con�stiin�ta mea��nc�at uneori cu privirea Te r�aneamt�acrea Ta ��n mine e povar�a greanev�azutul nu Te cuprinde ��ntr-��nsulse crapa Poarta de Cer �si nu pot pl�angeaud ��n mare cum ��ntr�a nep�atrunsulsorii se sting ��ntr-o lacrim�a de s�angema�sa �si timpul doua lacrimi n�at�ange��n care via�ta mea amarnic se stinge

AUD CUM PL�ANGE DUMNEZEU

singur�atatea m�a ��nva�t�a pe de rosttoate g�andurile ��mi sunt memorate�si poste�ste cu mine ultimul postchiar �si triste�tea are acum fratetata s-a cuib�arit ��ntr-un col�t de cerchipul lui trece prin visele meledreptatea pl�ange printre gratii de �er��nva�t�a viitorul doar mar�suri rebeletoamna adun�a umbra celor ce-au fostpeste inima mea bolnav�a de dorm�aine voi g�asi ��n tain�a ad�apostprin viscolul de lumin�a c�al�atorspiritul meu,iubito,aproape-i de tinede-aud cum ninge Dumnezeu prin mine

EPILOG

��n �ecare arbore doarme o vioar�aconcerte simfonice p�adurea sus�tineninsoarea a�sterne sunete de prim�avar�a��n muguri se aud prohoduri cre�stine��ntr�a cerul ��n rezonan�t�a cu inima mea��n poemele mele iubirea-i solist�adep�artarea atinge ��n frunze ultima steacoboar�a r�as�arituri cu privirea trist�adoar su�etele noastre se iubeau ��n ne�stirea�sa cum iube�ste fructa arborele s�augreu ne vine s�a desp�ar�tim binele de r�aunumai trupurile vor � amintire

tainic urc�a-n cer Cuv�antul care s-a n�ascutdin g�andurile care s-au ��ntrupat ��n lut

Dana DEAC

Umbra ta

mi-ai atins sentimentelecu un z�ambetapoidoar umbra taa mai ajunsla mine

Val de speran�t�a

pun pe urmele talecuvintes�a strigenumele t�auvalde speran�t�apierdut�a

Ochii t�ai

ochii t�aidou�a planete arz�andaproape de fereastra su�etului meuochii t�ais-au ��nchisprecum pleoapa valuluipeste �t�arm


96

Al. Florin �TENE

CUVINTE DIN LIVEZI

So�tiei mele, poeta Titina Nica �TENE

Iubito, peste noi z�apezi s-a�stern,

C�at sunt aici cu tine, nu te teme

Chiar dac�a ��n geam ne bate-un frig etern.

De c�and �ti-a ��n�orit pe deget iarb�a,

- verigheta leg�am�antului pe veci -

Lumina din oglinzi se-mplete�ste salb�a

C�and prin poezia mea tu treci.

Chiar dac�a, tu, acum, nu mai e�sti

Feti�ta din livezi, dar e�sti bunic�a,

Por�ti cu tine traista cu pove�sti

Pentru nepo�tica cea mai mic�a.

A trecut, c�and, at�at amar de vreme?

Iubito, peste noi se-a�stern z�apezi,

Eu sunt aici, al�aturi, nu te teme

�Si-�ti mai culeg cuvinte din livezi.

Cuvintele atrag realitatea

Am scris; omul din lut a fost pl�am�adit,

Dumnezeu dup�a chipul �si asem�anarea lui l-azidit!�In primordial, scriam; a su�at via�t�a peste el,

Inim�a d�andu-i �si su�et bland de miel.

Cuv�antul a fost la ��nceput, lucrurile din zbor

�Si-au luat ��n�telesul dup�a utilitatea lor.

Am scris s�a �e�epoca de piatr�a�

�Si oamenii din pe�steri �si-au f�acut vatr�a.

Cronologic -� epoca de �er �am scris,

S�ageata din bronz c�aprioare a ucis.

Adun�andu-se ur�a ��n cuv�ant �si-n noi

Acesta a luat ��n�teles de r�azboi.

Istoria toat�a pe cruce pl�ange

Vina o are cuv�antul s�ange. . .

�Rena�sterea �din zece sunete format�a

Epoca spiritului ��i-este dat�a.

�Revolu�tia �cu ��n�teles de ��nceput�In evolu�tie n-a mai ��nc�aput.

Din nou, ��ntre noi ne-am ucis

Pentru o lozinc�a �si-o himer�a de vis.

Mai scriu, ��nc�a, ��n�teleg�and paritatea

��ntre g�and �si cuvintele ce atrag realitatea.

M�a opresc, mi-e fric�a, poate un alt cuv�antadun�a

��n ��n�telesul lui o nou�a furtun�a.

Geta M�ANIL�A

PRINTRE CULORI

Firele de iarb�a

Unul c�ate unul,

M�a ��n�oresc ��n verde�Imi a�stern pe trup,

Roua- ne��nceput�a

Ar�si�ta se pierde,

Parc�a-a�s � o ie

Pentru ploi �tesut�a.

*

* *

Luna plin�a

Geana nop�tii roade.

Se ��neac�a ochii

Prin�si ��ntre n�avoade.

C�ant�a to�ti coco�sii

C�at ��i �tine gura.

Apele trezite

Opresc viitura,

M�a-n�oresc albastru�Intrec�and m�asura.

*

* *

Macii�Ii t�acem ��mpreun�a.

P�an�a vor ��n�ori

De ro�su suf�ar.

De versul ce mu�sc�a

Trupuri de greieri

Ce luna

Nu trebuia s�a-i r�apun�a.

Rodul de-acum


97

E al Omului Sp�an.Nu recunosc nimic�Si nu r�am�an.M�ang�ai cu g�andul�InceputulPeste �tinutulCe nu are vin�aC�a nu �tine minteO fost�a regin�a.** *Iarba �arelorNu mai ajut�a�Si lac�atul�Si totu-i ruginit.Frunzele repet�aO num�ar�atoareDespre desfrunzire,Despre pribegit.V�antul d�a t�arcoaleScorburilor goale.Numele t�au bate�In geam�In tot ce mai am.** *Iarna se ��mbrac�a�In mireas�a.De orice culoareAzi s-a lep�adat.Acum se roag�aA nep�atare,A tot ce-i sf�ant�Si a uitat.

PERPETUU

Fiecare diminea�t�aE ca un tic�ait m�arunt.O socoteal�aA timpului ��nfometatCe-�si ��ntinde peste noiN�avodul.Fiecare zi

E ca o dun�a mi�sc�atoareO linie nem�arginit�a,�In care Fete MorganeNe abat din drum�Si oaza se pierdeDincoloDe ultimul g�and�Ingenunchiat.Fiecare noapteNe zide�ste trupul.Ochii prin�si ��n bezn�aAr putea orbi.Se sf�ar�am�a visul�Si ��ncuietoarea,Te dezve�ti de pl�anset�Si de a vorbi.

Titina Nica �TENE

A C�ATA TOAMN�A-I ASTA?

D�anseaz�a pic�aturile de ploaie��n toamna ce-mi aduce amintiri��si ud�a v�antul hainaprin vechile cl�adiriCopacii se despoaieb�atr�ane frunze cadsub stropii grei de ploaiese adun�a apa-n vad.A c�ata toamn�a-i astaCe vine l�acrim�and?Nu vreau ca s�a le num�ar�si nu voi �sti nicic�and...


98

COPIL DE CORCODUSE

E iarn�a, Doamne, �si e frigUn v�ant t�aios m�a biciuie pe fa�t�aNu pot s�a cred �si nici s�a ��n�telegC�a acuma sunt la margine de via�t�a.Nepoata m�a tot trage ��napoiCu chipu-i bl�and �si �n ca de p�apu�se�Si l�ang�a ea ��mi pare foarte r�auC�a nu mai sunt copil de corcodu�se.S�a prind iar �uturii pe deal�Si mama s�a m�a strige, ��mbufnat�a,S�a ascult acela�si c�antec din cavalRedevenind copilul de alt�adat�a.

Mihaela AIONESEI98

1. �tarin�a sf�ant�a

...�si ��n genunchi de-ar � s�a-�ti portiubireaprin cerurile mele grelec�ar�ari a�s face s�a-�ti mai s�arut

odat�a

98Mihaela Aionesei (mignona), n�ascut�a 6 decembrie1971, Pa�scani, absolvent�a a colegiului N.V. Karpen,Bac�au, 1990.Stabilit�a din 1981 ��n municipiul T�argu Secuiesc.Membr�a activ�a a cenaclului online " Lira 21� din

2009, a cenaclului " Amprente literare� din 2012, ce-naclul Noduri �si Semne� din 2013 �si a mai multor re�teleliterare: Hermeneia.com, Bocancul literar, Re�teua lite-rar�a. Publica�tii ��n c�ateva reviste de specialitate on-line �si paper : Cetatea lui Bucur', Zeit, Vatra ve-che, Luceaf�arul , Armonii culturale, Conexiuni net,Visul, Conexiuni New York, Observatorul de Toronto,Plumb, Atitudini, Boema, Agora, Atitudini, 13 Plus,Fereastra, Orient Expres, Sintagme literare, Oglinda li-terar�a, R�asunetul, Nomen Artis, T�at Banatu-i Fruncea,Cuv�antul liber, Lumina�-Pancevo-SerbiaPublica�tii ��n antologii: " lira ��n patru puncte

cardinale�, Ed. Rovimed, 2010; " captivi ��n sfera deminuni �, Ed.Rovimed, 2010; " antologia vinovatelorpl�aceri� asocia�tia cultural�a Maria Domina, 2011; " po-etic@� Ed. Art Book 2011, Bac�au; antologia de poe-zie �si epigrame " Romeo �si Julieta la Mizil �, 2011; "Virtualia�, Ed. Prim, 2011; " A treia carte. Poezii�,Ed. Artbook 2012; " Amprente Literare � volumul 7,Ed.Pim, 2012; antologia de poezie �si epigrame " Romeo�si Julieta�, august 2012; antologia rom�anilor contem-porani de pretutindeni Starpress, Ed.Fortuna , martie2013; " In�nitul iubirii�, Ed. M�aiastra, MAI 2013; "Lirica prim�averii�, A.S.P.R.A, IUNIE 2013; volum de-but - cer�setori de stele, Ed. Art Book, decembrie 2011,Bac�au; volum-anotimp (i)legal-lumina-Ed. AteneulScriitorilor, februarie 2013 Bac�au; men�tiune ��n cadrulconcursului interna�tional de poezie �si proz�a " Starpress�2012; locul doi concursul na�tional " Nelini�stea m�arii�,Constan�ta 2012; men�tiune concursul interna�tional "Romeo �si Julieta� edi�tia 2012-2013; membr�a ��n LigaScriitorilor �liala Brasov din iunie 2012; referin�te cri-tice: volumul cer�setori de stele Petre Isachi, Petre R�au,Cristina �Stefan, Cezarina Adamescu,Viorica Popescu,Marian Dragomir; volumul anotimp (i)legal-lumina -Calistrat Costin, Melania Cuc, Lucian M�an�ailescu, Ce-zarina Adamescu, Iulian Patca, Ion Pachia Tatomi-rescu.


99

lutul r�ascopt de-at�atea fr�am�ant�aris�a m�a strecor ��n s�anul verii cu miros de f�anal c�arul dor doar tu po�ti s�a-l alini...�si de-ar � s�a nu m�a mai ��ntorcfurat�a de oarece n�aluciri albastrei-a�s spune lacrimii s�a cate ��n scorburiconturul m�ainii ce mi-a leg�anat��n puf de p�ap�adii copil�aria...�si dac�a am s�a uit de vatra p�arinteasc�acu motoceii prin�si pe la fereastr�a�si umbre a�stept�andu-m�a ��n pragmai las�a-m�a ��n tain�a iertare s�a cer�sescs�atucule cu iz de Maic�a Sf�ant�a�si-apoi pribeag�a am s�a pornesc spre alt�a cas�a

2. ��n s�anul satului

s�ateni cu dimine�tile pe frunte�si sudoarea ��n s�an m�ar�s�aluiesc�tarina sf�ant�a-i cheam�a ��n �ecare zica un clopot la liturghie��n care ��si ��mp�art�a�sesc m�ainile cu trud�a�ecare durere-a�schie ��n�pt�a temeinic ��n su�etlas�a uitarea s�a treac�aurme de �sine r�am�an�si un oftat prelung le st�a pe um�arca o bufni�ta r�at�acit�a pe st�alpnoaptea treier�a m�ar�acinipentru macii c�ampuluidau drumul la r�anicum ar da drumul la c�ainia doua zi fac retur din poart�ap�an�a-n c�ampiile desc�arnate de umbletzbaterea lor-rodie necoapt�a ��nc�atimpul-t�aietor mult prea gr�abit�si roadele se las�a a�steptatez�ad�arnicia nu mai roadesupureaz�a din to�ti uluciise rostogole�ste ��napoi pe prispa caseibucata de lut os�anditofteaz�a cu piatra tocit�a ��n din�ti

se fr�ange tainic precumspicul de gr�au pentru p�aineprin lumina ghimpat�aumbra vine�tie s�arut�a cruci�xulca ultim�a rug�a�si Dumnezeu iart�a...

Sebastian GOLOMOZ

1. Doar tu �stii

Soarele ne-a tatuat z�ambete pe chipuriDin ghearele genunii Pegas ne-a ridicatNoi am redus lumea la dou�a acrostihuriCu degete ��am�ande din inimi am mu�scatAm scrijelit pe ele iubire, vis, speran�t�aAm depus jur�aminte, cu ochii le-am semnatDragostea ne e crezul �si drept consecin�t�aDe-nt�alnirea cu Felicitas am bene�ciat�In numele lui Eros am devenit un bardSensibil �si romantic, m�anunchi de poezii�Imi place c�ateodat�a s�a mai ridic un gardPe care ��l dobori, c�and de su�et m�a �tiiSunt un ��ngera�s mascat ��n corp de leopardS�a-mi ar�a�ti ce vreau de la via�t�a, doar tu �stii.

2. Contract pe durat�a nedeterminat�a

ze�rul ��ntr�a agitat ��n camera meaf�ar�a s�a mai bat�a la u�s�an-are r�abdare s�a m�a lases�a v�ad dac�a �lmul nop�tiise va termina cu happy-endm�a bate pe um�ar �si gesticuleaz�acu voce tare, plin de entuziasmamintindu-mi c�a asear�a am semnatun contract pe durat�a nedeterminat�acu norocul � domnul pe care oricine�si l-ar dori ca invitatcel pu�tin o dat�a ��n via�t�am�a asigur�a c�a sunt fericitul posesoral unui bilet duscu destina�tia iubire


100

c�a ��n cur�and ne vom petreceserile ��n treidezbr�aca�ti de secreteprin palate de visuriscoate �sampania de la rece �sipropune un toast ��n cinstea" incurabilului vis�ator carezboar�a prin labirinturile dorin�telor�m�a felicit�a pentru c�a nu am divor�tat de

speran�t�a �eternul scut al su�etului meum�a convinge c�a bigamia nu-i interzis�ad��mpotriv�a, ��n compania speran�tei �si a iubiriim�a voi delecta cu un m�enage �a trois dumne-

zeiesc.

3. Religia mea

Cu m�ana pe inim�aam curajul s�a jur c�avisarea este religia meaiar, speran�tele � rug�aciunilepe care le fac��n orice zi sau noaptez�ambindu-i cerului...Un su�et pur roste�stemai persuasivAmin!

RODIAN DR�AGOI

�In �ecare noapte visez

Tat�al meu a murit��nainte ca eu s�a m�a nasc��n �ecare noapte visez un �t�aran

t�an�arcare vine spre mine ca o lumin�a

descul�t�anici acum n-am a�at cine e

de �ecare dat�a m�a trezesc��nainte ca el s�a ajung�a la mine

Sfaturi pentru oblojirea triste�tii

�Incep s�a ��n�telegtrupul meu nu ��si mai aminte�ste de minemama m�a ceart�a c�a am ��ndr�aznit s�a

��mb�atr�anesccopilul meu ��nc�a nu s-a n�ascut�si ��mi trimite sfaturi pentru oblojirea triste�tiianul trecut nu-mi mai vorbe�ste de anul ce

vineamurgul m�a bate prietene�ste pe um�ar�si ��mi arat�a realitatea n�ap�adit�a de ierburi

Iubita mea ��mi �tine s�angele ��n bra�te �sipl�ange

Iar�a�si m-am ��ntors acas�a r�anitiubita mea ��mi �tine s�angele ��n bra�te�si pl�ange ��n timp ce ��mi �sopte�stec�a ar vrea s�a �e gauradin pieptul du�smanului meude c�and Iisus a fost cruci�catmama mea Mariaumbl�a printr-o lacrim�ab�atut�a ��n cuieazi-noapte am visatc�a ea a venit pe la minediminea�ta am g�asitu�sa deschis�a. . .

Raz�a de soare pe care nimeni nu opoate clinti

Pe aceast�a h�artiea�s � putut s�a a�stern un poemdac�a nu s-ar � a�sezataceast�a raz�a de soarepe care �stiu c�a nimeninu o poate clintiprietenul meu din copil�ariea trecut ieri pe la mineel are �si acum tot13 anieu clatin ��ntunericul


101

cu barba mea alb�a�Intuneric pe str�azi��ntuneric ��n casedoar ��n gura poetuluieste lumin�a��n aceast�a sear�aploioas�a de toamn�asingur�atatea m�a roadeca un bocanc de soldat�si nici nu mai �stiuce gust are p�aineam�ancat�a ��mpreun�a cu tine

Ion MARIA

lumea ideilor

toate sunt cum trebuieeu (jum�atate cu�tit jum�atate�oare) stau ��n cuibul meu�si clocesco nou�a lume��n vremuri de r�azboi (ca acum)

r�azboi ��ntre oameni�si banchericei cu inim�a trebuies�a scrie versuri strigatece se aud puternic��n celelalte lumitotul este cum trebuieconstruim castele de nisippe �t�armul m�ariiva veni apa �si le va luadar forma lor perfect�ava r�am�ane ��n aer�si ��n lumea ideilordac�a ��nchidem aceast�a parantez�a(lumea noastr�a)ce r�am�ane?un su�et mare universalcare le cuprinde pe toate

sau su�ete mai mici (individuale)ce tind s�a se topeasc�aunele ��n altele��ntr-o ne��ntrerupt�ac�adere?

Geo G�ALETARU

NEANTUL �INVINS

Din alte cauze, unanim recognos-cibile,leag�an pur, uitare ��n aromele p�anzeidintr-o ��nt�amplarem�a vezi, m�a auzi,vederea, auzul, pe frunze incredibilde lungi �si ��mperecheri albastre, ale cui?ale acestui timp, sorginte nou�apentru ce na�stere ��ntr-o istorie aurie�si p�as�ari, nori, ferigile nep�as�arii,acela�si mar�s nup�tial ��n meandre sonore,vei veni, siguran�ta care ucide, nu iertareape platouri de somn, ��n cr�ang, ��n iubireoh, divin precum pre�tul azurului,hran�a despotic�a, din alt�a �in�t�a �ind�si gesturi necunoscute, ��n chei ostenite, ca alt�a��nsingurare ��n goluri �erbin�ti, explozii�si lic�ar stins, acolo sus, derivene��mp�acare, neantul ��nvins...

CA O Z�APAD�A

Ating�andu-seat�at c�at s�a ��nsemne ceva,forma care corupe,conturul g�andindu-sepe sine,un anotimp pe tarabele gloriei,c�and corpul plute�ste,plute�ste,reminiscen�te iernatice,dar ��n urma sa pl�ange �ul iertat,su�etul peste dealuri,


102

��n purpur�a,ca o amintire a propriei umbre,ca o z�apad�a a �in�telor victorioase...

CA UN FULG DE Z�APAD�A

el face o grimas�a �si disparegra�tie lui am escortat iedera la ecuatorpolivalen�ta sur�asului divulg�a amatorisme de

catifea��n contul degetului care proclam�a ruina ca-

lendaruluidar el face ��nc�a o grimas�a �si dispare din nouo cea�t�a dement�a o simfonie uimit�a pe urmele

salec�and vom amaneta binefacerile ��ntr-o zi plo-

ioas�asub auspicii tandre cu o ��ncredere de bazalt��n lini�stea sc�arii despre care va � vorba��n prelegerile viitoare ale �uturelui vanessacine e �asta ��ntreab�a piticul din groapa so-

lemn�aglasul lui declan�seaz�a un mic r�azboi de auto-

matisme�si iar�a�si roca viril�a se supune supliciului din-

tre u�sipentru c�a el face o grimas�a �si dispareo moarte ca un fulg de z�apad�a ��n palma

arlechinului

AROMELE IMPERFEC�TIUNII

am ��nceput aceast�a poveste vis�and o inim�a-ncopacdin loc��n loc �t�a�sneau dovezile unei pedanterii

trufa�sedar semnul victoriei traversa paji�stea ��n pas

de parad�adeclinul lepidopterelor at�arna ��n orice mira-

col obosito rou�a inspirat�a sub baionetele piticilor de

zah�arse preg�atea s�a-�si coafeze pubertatea ��n nimi-

curi altruiste

deci eu sunt tot aici rezult�a asta din aromeleimperfec�tiunii

care graseiaz�a ��n zori ca ni�ste solda�ti��nt�arzia�ti

A�TI GRE�SIT

iat�a c�a a�ti gre�sit

ni se spune de pe margini

iat�a c�a a�ti f�acut pasul acela nepermis

��n afara jocului

��n afara regulii care

stabile�ste noua valoare a lui pi

m�arimea corsetelor de o�tel �si

anatomia sur�asului din zori

da a�ti gre�sit

�si asta nu vi se va ierta

��n ruptul capului

�si nici ��n ruptul oaselor pe roat�a

e un miracol

cum de mai ��ndr�azni�ti

s�a merge�ti pe strad�a

cu capul descoperit

Daniel D�AIAN

[m�a ��ntreb de c�ateori pe zi trebuie s�a�m monolog]

�si de c�ate ori noi ��n�sinede c�a�ti ani trebuie s�a nesim�tim vinova�ti

�si c�ate gropi trebuie s�a �e oamenila un moment dat

��n zilele impare caut ��n mine realitateacaut pe sub mersul t�aupentru c�a sunt dependentul de cuv�ant��l respir��l transfuzez ��n furia mea p�an�a la dispre�t

un �sarpe de ocazie


103

sex ��n grupa sangvin�asex onlinesex pe genuri neutredoar citite ��n acela�si timppo�ti a�a numele meu

la un moment dat�ecare om se ��ntreab�a p�an�a unde ��si poate��n�telegevenele

[sub carnea mea tr�aie�ste un num�arneprecizat]

de�surubat p�an�a ��n ultima zic�and aveam nume de pas�are�si mersul cu s�angele ap�asat

e vineri seara c�and beau teritoriul inter-zisdintre umerii t�ai �si u�sa scuipat�a ��n pereteca o marc�a ��nregistrat�ac�and sunt urm�arit pas cu pasde toate fricile g�aurite ��n �tip�atul cerculuiiar normalitatea este un animal de ras�a��n col�tul cel mai ��ndep�artatdintr-un nume

zidurile proscrise p�an�a ��n cel mai mic de-talius-au ��mboln�avit de nemi�scarese las�a ucise ��n palmele noastre��ndr�agostiteunde geometria se fr�ange de la sine�si devinero�su

c�and gra�tiile se preschimb�a-n gratii�si se recomand�a acelea�si p�as�aride unic�a folosin�t�a��n st�anganu mai tr�aie�ste nimeni

[o ins�a cu ie�sirile expirate ��n al doileabuzunar]

unde nu insist�a nimeni s�a existetandemul ��mp�acat �si via�ta ca o cutie po�stal�as�angele asediat ��ntr-un pat ��nceput de boal�asunt doar c�ateva aspecte neelucidate din acestpoem tandruunde corpurile de femeie sunt cel mai desconstruitedin resturile atent selec�tionate ale unui con-damnat la moarte

sensuri unice de �ecare parte a bra�teloraici este locul cel mai pu�tin indicat dintre lumipentru c�a suntem produsul min�tilor noastrenimic mai multnimic mai pu�tin

��n via�ta meacearceafurile nu au fost schimbate niciodat�adoar monologurile�si unele femei sau repeti�tiidin acest motiv foarte rar ��mi vorbesc mie��nsumis�a nu m�a pierd ��n obi�snuits�a �u �tintuit ��n propria acceptares�a ��mi mul�tumesc pentru supravie�tuirepentru existen�ta f�ar�a expresieexpresia f�ar�a ��ngropare��ngroparea ��n orbire

se aud respira�tii ��n ultima propozi�tie dintrupul acestui poem


104

C�alin POP

Fidelitate

�Si-mi url�a candela stins�a,

Cum url�a Ceaslovul �si Psal-tirea

Nedeschise-n rug�aciune..

�Si te iubesc mai mult ��n miez de noapte

Dec�at ��n clipa c�and e soare

�Si de ast�azi

Nu mai exist�a

Aman�ti �si-amante..

(�Imi spun)

De ast�azi pier to�ti, cu

Dorin�tele lor

Cu tot. . .

�Si-mi url�a candela aprins�a

Cum url�a Ceaslovul �si Psaltirea

Nedeschise-n rug�aciune. . .

�Si te iubesc mai mult a�sa, la dep�artare,

Dec�at de-aproape

�Si de ast�azi

Nu mai exist�a

Aman�ti �si-amante

(�Imi spun)

De ast�azi pier to�ti, cu

Dorin�tele lor

Cu tot. . .

�Si-mi url�a candela,

Stins�a

Sau aprins�a

De dorul t�au

�Si-al meu

�Si-al nostru.

C�a azi, mai exist�a ��nc�a

Doar

AMAN�TI!

Iubita mea,

M�aine o s�a-mi � cumva �del�a?

Joc

Umbre�ste-mi buzele cu s�arutul t�au!�Tine-mi ��n m�ainile tale fragile a mea privire..Las�a clipa s�a-�si reverse veninul s�au..Fii tu veninul sf�ant ce circul�a prin mine!Arunc�a-n urechile mele s�age�ti url�and de

pl�acere.Vars�a-mi pe pleoape somnul nelume�stilor

pl�aceri!Fii aerul ce usuc�a r�anile mele..Fii ast�azi cum nu mi-ai fost ieri!P�a�sesc ��n locuri noi, sprijinit ��ntr-o c�arj�a

oarb�a.Pip�ai gardurile, zidurile �si potecile str�aine. . .Am ��nainte o mare ce se zbate-ncep�and s�a

�arb�aGata s�a m�a-nghit�a, al�aturi de tine!Ce bine-ar � s�a mor ��ntr-o mare f�ar�a p�acate�In care valurile nu se mai sinucid�Si st�ancile sunt neb�antuite, sunt abandonate,�In care-ad�ancurile, pentru noi, por�ti ve�snice

deschid!Las�a-m�a s�a mai �u viu ��nc�a un pic, de pe

urma ta,S�a mai s�arut urmele pa�silor t�ai ce umezesc

nisipul.Mai las�a pu�tin soarele s�a str�abat�a c�ar�arile din

via�ta mea,S�a-�ti mai plimb prin ochii mei, m�acar odat�a

chipul!Din cea mai mic�a �soapt�a sau. . . cea mai

ne��nsemnat�a m�ang�aiere,M�a-mb�at �si zac apoi ��n mahmureala binelui

ce mi-l provoci. . .Ca un sclav apoi, trupul meu vrea iar s�a zac�a,

inima mea iar te cere. . .Iubito, mie-mi place mult, �tie-�ti place jocul

care-l joci?�Si de�si-mi evi�ti r�aspunsul, �stiu, �stiu c�a-�ti

place �si �tie,C�aci, pl�acerea-i f�acut�a s�a plac�a, oric�and s-ar

iviIar ce s-a ivit acum, nu �stiu dac-o s�a mai �e,A�sa c�a, haide, spune-mi c�a-�ti place �si �tie, ori-

cum ar �!


105

Fi surd�a la vorbele celeilalte lumi, de dup�ageam.Aici sunt numai eu strig�andu-�ti te iubesc!Mai las�a-m�a pu�tin s�a �u eu cel ce prin bra�tele

tale r�at�aceam. . .Promit, c�a n-am s�a mai gre�sesc!...

Doina CHERECHE�S

FOLCLORIC�A 1

Duh de via�t�am�a r�asfa�t�a,g�and de duc�am�a usuc�a,c�ant de jale��mi st�a ��n cale,dorul de frater�azbate,vis de su�etul perechee povestea cea mai veche. . .chin �si inim�a-albastr�a-itoat�a existen�ta noastr�a.

FOLCLORIC�A 2

De-a�s mai duce-o. . .cum s-o duc?De-a�s mai face. . .cum s�a fac?M�a tot mir cum s�a desfac,i�tele s-au ��nc�alcit�si mi-e su�etul r�anit,�si mi-e inima secat�a. . .Doamne, s�a mai �u odat�a. . .

Lucian GRUIA

Theodor DAMIAN � APOFAZE

A selecta c�ateva datebiobibliogra�ce ale po-etului preot TheodorDamian (n�ascul ��n ziuade 28 decembrie 1951la Boto�sani) este celpu�tin hazardat, datorit�afaptului c�a activit�a�tilesale sunt at�at de bogate�si diversi�cate ��nc�at e

de mirare c�a pot � realizate de un singurom. Totu�si, putem sintetiza portretul luiTheodor Damian, astfel: poet, scriitor, �losof,conduc�atorul revistei " Lumin�a Lin�a� �si alcenaclului " Mihai Eminescu�, coordonator deactivit�a�ti la Institutul Rom�an de Teologie �siSpiritualitate Ortodox�a, profesor de etic�a laMetropolitan College din New York.Ca orice poet autentic, Theodor Damian se

apropie de poezie de pe pozi�tia omului obi�snuit�si ajunge apoi la tr�airea temelor religioase.Nicolae Manolescu a�rm�a c�a poezia autoru-lui nostru constituie " o admirabil�a expresie a��ndoielii�, adic�a ar � un fel de Toma Necredin-ciosul.�In volumul Apofaze (Ed. Tracus Arte, Bu-

cure�sti, 2012) poetul ��si pune problema �-reasc�a dac�a po�ti crede f�ar�a s�a cercetezi �siajunge la concluzia blagian�a c�a ��ntruc�at lo-gica �stiin�ti�c�a nu poate explica ��n ��ntregimeexisten�ta, credin�ta, sub forma paradoxal�a adogmei, este preferabil�a: " Crezi doar/ maibine s�a crezi/ dec�at s�a te ��ndoie�sti/ cu ��ndoialastai pe loc/ �si mori/ ne spune Descartes/ cucredin�ta mai ai �sansa/ s�a ajungi unde dore�sti/aici este logica credin�tei/ cine-ar � crezut/ c�ap�an�a la urm�a/ paradoxul/ �tine baierele �in�tei�(Cuprinsul pe�sterii ca o ��ntreag�a pustie)Cartea este structurat�a��n trei capitole, amin-

tind trinitatea divin�a. Primul dintre ele, inti-tulat Ar�si�ta pustiei, e dedicat reculegerilor �si


106

fr�am�ant�arilor intelectuale p�an�a la acceptareacredin�tei. E ar�si�ta ideii care nu arde trupulci su�etul. " V�azut-am pe Satana/ ca un fulgerdin cer/ c�az�and/.../ atunci c�and mergi spre zo-rii/ zilei a opta/ str�ab�at�and noaptea aceasta/cu moartea pe moarte c�alc�and� (V�azut-am peSatana ca un fulger, dedicat�a lui Gellu Dorian)Ziua a opta este ziua de dup�a c�aderea omului,de c�and a vrut s�a-�si ia soata ��n propriile salem�aini, dorind s�a devin�a asemenea lui Dumne-zeu.Alt loc de recluziune, similar de�sertului, ��l

constituie pe�stera subteran�a care simbolizeaz�alumea de dincolo: " Pe�stera adev�arat�a/ aredou�a intr�ari/ ea este via�ta �si moartea/ p�antece�si morm�ant/ morm�antul ca p�antece/ pe�stera nupoate nimeni/ s-o sf�artece.� (Cuprinsul pe�steriica o ��ntreag�a pustie)Dup�a recluziune, autorul ajunge la concluzia

c�a sensul vie�tii, care ni s-a dat ��n dar, este acelade a ne ��mplini prin munca noastr�a: " Ca s�afaci darul/.../ o singur�a condi�tie se cere/ s�a �eel munca ta/ pentru p�ainea/ cea de toate zilele/singura p�aine care te trece/ de la moarte/ la��nviere� (A�sa �ti s-a spus, dedicat�a Claudiei)Dup�a reculegerea��n de�sert sau��n pe�ster�a, ur-

meaz�a apofazele/ revela�tiile.Prima dintre ele mi se pare aceea prin care

forma bobului de gr�au simbolizeaz�a destinul luiIisus Hristos: " po�ti descifra/ dar cum te tra-duci/ fanta rotund�a �si hr�anitoare/ a bobului degr�au/ deghizat ��n bucata de p�aine/ pe cruce/pironit�a ��n mijloc� (Taina e tain�a, dedicat�a luiLiviu Pendefunda)Alt�a revela�tie ar ��ntemeiere poeziei prin har

divin, sacralitatea �si transcenden�ta acesteia: "Poezia este calea spre izvor/ numai prin poartaizvorului/ se trece dincolo/ transcendentul m�acheam�a/ dar numai sp�alat ��n apele / izvoru-lui/ nici o ap�a nu spal�a/ ca apa aceasta/ ies deacolo mirat �si nins/ acolo ��ncepe/ dorul de din-colo/ dorul ce nu doare c�and te-a cuprins� (Cao regin�a sacri�cat�a, dedicat�a Mihaelei Albu)Iubirea dob�ande�ste, pri revela�tie, virtu�ti pa-

radisiace: " C�and ai intrat ��n destinul meu/n-am �stiut/ sau poate eu ��ntr-al t�au/ c�andsf�ar�situl locuia ��n ��nceput/ c�and te-am sim�titpe aproape/ nu ai �stiut de unde veneai/ totulmirosea/ a ��ngeri �si rai� (Pas�area paradisului,dedicat�a Claudiei)Revela�tia tulbur�atoare a mor�tii se

preschimb�a prin credin�t�a ��n s�arb�atoarem�antuitoare: " Acum urmele mele prin mun�ti/clocotesc/ �ecare pe�ster�a adulmec�and/ ��nfa�ta mor�tii/ ��ti �erbe s�angele/ ��n trup �si ��ng�and/ a�sa clocotesc/ ca ��ntr-un ritual ��n carese moare/ ca albina ��mb�aindu-se-n �oare�(Urmele mele clocotind, dedicat�a lui M. N.Rusu)Din toat�a lirica lui Theodor Damian str�abate

unitatea lumii sub semnul sacrului, al Dum-nezeirii: " s�angele arde nemistuit/ �si aici �sidincolo/ dincolo arde altfel/ de�si aici �si din-colo/ sunt surori� (Cuv�antul este r�abojul dint�ai,dedicat�a pentru Mugura�s, Maria Petrescu).�Intre cele dou�a lumi exist�a o comunicare carene scap�a: " Se aprind luminile pe cel�alalt/t�ar�am/ se-aprind pentru c�a de acolo/ cobor�am/��ntotdeauna cealalt�a parte/ ne semnalizeaz�a/ne cheam�a/ dar nimeni nu bag�a de seam�a.� (Seaprind luminile pe cel�alalt t�ar�am, dedicat�a luiIoan G�af-Deac)Revenind la via�ta cotidian�a, poetul dedic�a

poezii �ec�arui membru al familiei considerates�nte: " Scriu acest poem/ ca un parastas pen-tru mama/ aici toat�a jertfa va �/ ��n cuvinte/slujba ��n sine/ ca o �in�t�a vie/ ca un melc/ ceintr�a �si iese/ din cochilie/ �si rug�aciunea/ uncap�at ��n�auntru/ �si altul afar�a/ ca gr�aul colivei/ce nu ��ncol�te�ste/ dac�a nu poate s�a moar�a� (Maiam un cuv�ant, dedicat�a mamei mele, Dora)Rela�tiile sociale dec�azute, ��ntemeiate pe

minciun�a �si pe demagocismul politicienilornu scap�a nemul�tumirii poetului, provoc�andu-itriste�ti sf�a�sietoare, vizualizate prin: " stalac-tite de lacrimi... de la p�am�ant p�an�a la cer�.(Tr�aim cu pe�stera-n cap) " toat�a ��n�telepciunealumii/e-n cerc� (�In mijloc e �ac�ara).Poetul de-


107

vine nostalgic amintindu-�si peregrin�arile apos-tolice prin lume, departe de casa natal�a. Acas�areprezint�a prima zi a genezei.Prin tot ce a f�acut, Theodor Damian a��n�al�tat

un cult al prieteniei. Poe�tii ��mbog�a�tesc uni-versul prin lumile imaginare create: " Fiecareprieten al meu/ este un ��nger literar botez�and/universul/ �si-l fac s�a creasc�a/ cum criticii nenasc pe noi/ poe�tii/ �si fac s�a ne sc�anteie versul�(Un ��nger literar botez�and universul) Poeziiledin ultimul capitol al volumului, �In casa fulge-rului, sunt dedicate prietenilor �si c�al�atoriilorprin lume.Primul loc prezentat, este spitalul de pe Isar

(Germania) unde poetul s-a n�ascut a douaoar�a: " Pe Isar mai trec/ c�at mai pot s�a respir/aerul �Invierii/ �r cu �r/acolo-i casa ��ngeruluimeu p�azitor� (De la Isar ��ncoace, dedicat�a Cla-udiei). Poetul str�abate Europa �si America��n lung �si-n lat, amintind ora�sele Innsbruck,Viena, Verona �si Boto�saniul. Dorul de ora�sulnatal ��i inspir�a versurile: " nu amiaza din Ve-rona/ ci aceea din Boto�sani/ c�a de acolo vinepoemul acesta/ pe care l-am z�amislit/ un eonde ani� (Pe drumul dintre A �si A, dedicat�a luiDan Anghelescu)�In acest capitol ��nt�alnim o tem�a de medita�tie

foarte interesant�a care implic�a for�ta gno-seologic�a a cuv�antului, ��n poemul intitulatG�orenoptik. Se pune problem�a c�a dac�a Adamnu o numise pe Eva, nu o putea cunoa�ste de-plin. Dar numele ei, ne spune poetul, este ��ns�amburele de m�ar cu care ea a pricinuit p�acatul:" �si de atunci umbl�a am�andoi/ prin apocalips�abezmetici�; " probabil toat�a confuzia/ vine dinmarea c�adere/ el c�az�and dup�a ea/ ��n via�t�a �si-nmoarte/ �del/ dar a�stept�and r�aspunsul/ �si dez-legarea/ ��n �Inviere�.�In ��ncheiere, coment�am a�rma�tia lui Theo-

dor Damian precum c�a : " ... Adam a c�azutdin rai/ dar n-a plecat niciodat�a din el�. (�Incasa fulgerului). La o concluzie asem�an�atoareajunge �si Horia B�adescu (Memoria Fiin�tei, Ed.Junimea, Ia�si, 2008) c�and a�rm�a: " Am pu-

tea spune c�a, alungat din Paradis, omul afost alungat din propria memorie. O memoriedin care n-a p�astrat dec�at sf�a�sietoarea nostal-gie dup�a starea dint�ai.� Numai c�a a�rma�tia luiHoria B�adescu este platonician�a (cunoa�stereaomului e reamintirea celor a�ate c�and su�e-tul eliberat de trup tr�aia contopit cu g�andireazeului), pe c�and a lui Theodor Damian, purcre�stin�a. Pentru preotul-poet, intuirea st�ariiparadisiace nu a ��ncetat niciodat�a.Mai trebuie s�a remarc�am faptul c�a, auto-

rul Apofazelor �si-a format de-a lungul tim-pului un stil speci�c, recognoscibil ��n rimecare cad, distan�tate, ca ni�ste b�at�ai de clo-pot �si care schimb�a sensul imaginii transmise,conferindu-i profunzime misterioas�a. De ase-menea, exist�a ni�ste asocieri paradoxale de cu-vinte care exprim�a ceva din esen�ta existen�tei,cum ar � sintagmele ��n care sf�ar�situl devineun nou ��nceput, sau moartea, o �Inviere. AurelSasu a�rm�a cu��ndrept�a�tire: " Theodor Damiane un poet al abisului celest �si al lutului trans�gu-rat. (...) Risipirii i se opune ��ns�a ��ntotdeaunarana ��n�orit�a �si moartea jefuit�a ca prezen�t�a bi-ruitoare a Cuv�antului.�

Dr. Dorel SCHOR (Israel)

Luiza CALA SFIDEAZ�ACONVEN�TIILE

Recent a avut loc o interesant�a manifestareartistic�a pe litoralul M�arii Negre, la Mangalia��n Rom�ania �si la Albena, ��n Bulgaria. Sub titlul"F�ar�a grani�te", au expus ��n ambele localit�a�tiarti�sti plastici din Rom�ania, Bulgaria, Croa�tia,Macedonia �si din..Japonia. Despre acest festi-val de pictur�a voi relata poate alt�a data. Dareste un prilej minunat de a v�a prezenta pe ceacare a fost su�etul acestei interesante int�alniri,Luiza CALA.Luiza Cala este numele cu care ��si semneaz�a

lucr�arile pictori�ta Luisiana Calaidjoglu. Am


108

cunoscut-o (internetic) ��n urm�a cu c�a�tiva ani,c�and am fost solicitat s�a scriu un preambuldespre arta ei �si am fost pl�acut impresionatde sentimentul de plenitudine �si de claritatearostirii plastice din lucr�arile ei. Suprarealist�a��n esen�t�a, dar f�ar�a a se refuza �gurativuluiobi�snuit, pictori�ta dobrogean�a ofer�a privitoru-lui o imagine intens�a ��n care oric�and domne�stepoezia vizual�a, lirismul. Artista observ�a na-tura ��nconjur�atoare, jocul contrastelor ��n con-text emo�tional, suger�and vis �si speran�t�a, trans-form�and neplauzibilul ��n posibil.

Combina�tia de idealism, ��n culoarea pur�a, cuun soi de primitivism naiv s�deaz�a conven�tia�si-i permite pictori�tei s�a se elibereze de codu-rile existente, permi�t�and o abordare sincer�a,temerar�a �si evident neconven�tional�a. Unelelucr�ari dovedesc un simbolism ezoteric sau auun gr�aunte de bizar, dar in nici una nu lipse�steacea ��nc�arc�atur�a emo�tional�a, care face posibilimpactul cu publicul.

Liviu COM�SIA

Eveniment

RITMURILE CULORII

Poate tr�ai culoareasingur�a? Poate cu-loarea s�a ��nlocuiasc�aprezen�ta uman�a? ArtistaLumini�ta Gliga ne �stergenedumerirea printr-ora�nat�a art�a a culorii.

Expozi�tia " Revela�tia culorii (din Floridala Bra�sov)�, a�sadar, a trecut Oceanul, ��nAmerica, dup�a care a poposit pe simezele CaseiMunicipale de Cultur�a " Reduta�, purt�andcu sine posibile r�aspunsuri �si formul�and alte��ntreb�ari.

Pictura Lumini�teiGliga este expresia uneisavante combina�tii aculorilor, care, prin alchi-mia lor t�acut�a, nev�azut�aformuleaz�a mesajul sau

sugereaz�a sentimentul ��n ipostaze armonioasesau convulsive. Desenul e discret, ca o p�arere,delimit�and spa�tiul �si conferindu-i capacitateade-a integra jocul spectaculos al culorii. Dac�aar � fost aproape de epoc�a, Lumini�ta Gligaar � urcat spre impresionism ��ntr-o traducerea combina�tiei in�nite a culorii. Sacralizareaculorii pare s�a �e �tinta sa. Pentru c�a lumea��ns�a�si este ��ntocmit�a dintr-o in�nitate denuan�te. Nu exist�a nimic ��n ��ntocmirea lumiicare s�a ias�a de sub �uxul culorilor. Lumini�taGliga simte acest �ux �si-l conduce spre sur-prinz�atoare expresii prin care sentimentuluman d�a consisten�t�a culorii. Via�ta este,a�sadar, scena pe care urc�a culorile �si sub ochiino�stri ele cap�at�a capacitatea de-a comunicastarea artistului la un moment dat sau ideeape acesta a descoperit-o prin ritmarea lor.Artista Lumini�ta Gliga m�arturise�ste drama-

tismul interior al con�ictului dintre culoareaperceput�a ca �ind a realului �si cea adev�arat�acare con�tine ritmurile convulsive. Existen�tatragic�a se coaguleaz�a ��n jurul culorilor �si nici-odat�a prin prezen�ta uman�a. Omul nu exist�a,dar tumultul s�au interior, ideile �si sentimen-tele ordoneaz�a culorile, d�andu-le sens �si rost.Dincolo de culori se a��a ��ns�a spiritul omenescdesc�atu�sat de demarca�tia liniei, care limita pla-nul coloristic, Lumini�ta Gliga i-a redat liberta-tea.


109

�Stefan DANCIU

TORA

A�s putea spune c�a a t�aiat vi�telul cel gras!Dac�a nu a�s cunoa�ste-o p�an�a ��n cele din urm�apliuri ale b�arbiei � sau primele? � a�s zice c�a eve-nimentul se datoreaz�a absen�tei mele de dou�azile, iar acum s�arb�atorim ��ntoarcerea. Sunt si-gur c�a nu e vorba de a�sa ceva �si, ��n mod ab-solut sigur, ��n scurt�a vreme va deconspira se-cretul. Cert este c�a a pus pe mas�a bun�at�a�ti pecare, dac�a��mi amintesc bine - �si probabil c�a da,pentru c�a nu a trebuit s�a-mi ��ncarc memoria cuprea multe festinuri - nu prea le-am mai v�azutori nu le-am z�arit, m�acar.La ��nceputul leg�aturii noastre nu �stia s�a

g�ateasc�a nimic, poate doar papar�a ori carto�-pai. Dar, ��narmat�a cu vreo dou�a manuale deg�atit, a deprins, cam ��ntr-un an, cum se g�atescm�anc�arurile de toate zilele, plus dou�a-trei felurimai deosebite dup�a care s-a oprit, consider�and,probabil, c�a ajunge �si c�a educa�tia ei culinar�aeste complet�a. ½Stopul� s-a produs �si ��n ceea ceprive�ste servirea mesei. �In pu�tinele d�a�ti c�andg�atea, chiar dac�a o g�aseam acas�a, nu catadicseas�a serveasc�a m�ancarea, ca ��ntr-o familie de oa-meni boteza�ti, ci ��mi arunca peste um�ar: Vezic�a ai m�ancarea pe cuptor, ori ��n frigider ori pemas�a.Cu totul altfel st�ateau lucrurile acum! �In pri-

mul r�and c�a preg�atise ciorb�a de burt�a, ceea cechiar c�a era o premier�a, p�astr�av pane � nu su-ferea s�a cure�te pe�stii! - �si �sni�tel vienez de vi�tel.Plus o pr�ajitur�a cu crem�a de ciocolat�a!Dar spectacolul adev�arat ��ncepea, ��ns�a,

odat�a cu a�sezarea la mas�a. Dumnezeu �stie deunde, f�acuse rost �si de o zmeurat�a, e adev�aratnu nemaipomenit�a, dar acceptabil�a, a�sa c�a adeschis festinul cu c�ate un p�ah�arel din b�auturarozalie. Probabil tr�asese vreun pahar, singur�aori cu vreo prieten�a, ��nainte de venirea mea,c�aci era u�sor ��mbujorat�a, bine dispus�a, ba chiarcu un rest de sim�t al umorului. At�at c�at ��si pu-tea ea permite.

V�az�and o asemenea ½desf�a�surare de for�te� num-am putut ab�tine s-o ��ntreb:- E vreun eveniment care-mi scap�a?Nu s-a ar�atat deloc ��ncurcat�a, ba chiar a

schi�tat un gest din cap care ar � putut ��nsemna½�stiu eu ce �stiu�, dup�a care a catadixit, totu�si,s�a vorbeasc�a:- Nu toate evenimentele sunt pe m�asura

importan�tei literei cu care sunt trecute ��n ca-lendar!Tora dixit! La asta chiar c�a nu m�a a�steptam,

de�si felul cum a pronun�tat fraza te ducea cug�andul la o de�ni�tie memorat�a pe dinafar�a,probabil avusese vreun musa�r sau mai binezis musa�r�a, cu care o � pus la punct detaliileambal�arii verbale a bucatelor.Destul de ciudat era �si faptul c�a lipsa mea to-

tal�a de entuziasm n-o descuraja �si nu-i mic�sorabuna dispozi�tie, de parc�a o situa�tie ca cea pecare tocmai o traversam d�ainuia, ��ntre noi, dec�and lumea.Ceea ce b�anuiam, de la un moment dat

��ncolo, s-a petrecut ��ntocmai, adic�a am ajuns�nalmente ��n pat, unde s-a dovedit mais�arguincioas�a ca niciodat�a de�si lipsa de talentnativ nu putea � suplinit�a cu nimic.Devenisem curios, ��ntruc�at nu puteam ghici

cine i-a inspirat Torei acest program complexde revolu�tionare domestic�a, care este scopul �-nal c�aci, mi se p�area clar, nu era unul ��n sine �sice rol va juca, ��n ½noua ordine casnic�a�, inspi-ratorul programului.Am ��ncercat o stratagem�a simpl�a, inte-

rog�and-o despre locurile unde a fost �si persoa-nele ��nt�alnite, ��n ultimele vreo trei zile, dar n-a�tinut: ori a omis cu bun�a �stiin�t�a men�tionareapersoanelor �tint�a ori respectivii nu reprezint�a,c�at de c�at, un reper printre cuno�stin�tele mele,de aceea men�tionarea numelor lor n-a determi-nat nici un declic.Semnalul luminos care indica, ��n sf�ar�sit, care

este obiectivul �nal al ½lucr�arii ��ntreprinse�,cum ar zice p�arintele paroh de la Re�tcani, s-a aprins, ��n mintea mea, ½alimentat� de Tora,


110

t�arziu spre ziu�a, ��ntruc�at se p�area c�a, ��n noilecondi�tii statornicite de semiconsoarta mea, �siproblema sexual�a urm�a s�a suporte modi�c�ariradicale.Alint�and, cu o adres�a cum n-o mai dovedise

alt�adat�a, unele din ½obiectele de patrimoniu�,Tora ��ncepu s�a g�angureasc�a ingenuu:- Dragule, cred c�a e timpul s�a ne adun�am,

dup�a lege, la casa noastr�a! Ce zici?�In sinea mea, de bun�a voie �si nesilit de ni-

meni, ziceam s�a se duc�a la to�ti dracii �si ea, �sicasa, �si legea �si, de fapt, �si eu! Nu reu�seam s�apricep cum mama dracului m-am trezit, legatde m�aini �si de picioare, ��n patul unei f�a�te de doibani, care mai �si vrea s�a se m�arite neap�arat cumine, de�si, dup�a c�ate avorturi a f�acut, nu maipoate avea copii.- Cine s-a mai adunat? am ��ntrebat-o cam

pe acela�si ton cu care ��ntrebi cine �si-a mai luatma�sin�a automat�a de sp�alat prin vecini.S-a oprit ca ars�a, probabil din intona�tia folo-

sit�a a realizat subit c�a toate eforturile ei din ul-timele 24 de ore au fost cvasi-inutile, iar rela�tiadintre noi a r�amas exact ��n acela�si stadiu ��ncare o g�asiser�a aversele de cucerire a fotoliuluicasnic prin mijloace pa�snice.A redevenit repede, repede, Tora cea de toate

zilele, cu un surplus de venin datorat rat�ariitotale a obiectivului �si, ��mi ��nchipuiam, ru�siniipe care o va suporta la relatarea insuccesului,��n fa�ta celei care o ½antrenase�. �Si care, ��n modsigur, nu va pune ratarea pe seama lipsurilor½scenariului�, ori a insu�cien�tei document�arii,ci pe lipsa de talent interpretativ al c�andidatei.- Da tu cine m�a-ta te crezi, m�a?�In sf�ar�sit se sim�tea ��n elementul ei, p�an�a

atunci jucase mereu ½pe terenul meu�, av�andgrij�a, oric�at de ascu�tite ar � fost certurile, s�anu coboare sub un anumit nivel. Din furie oridin anumite calcule, av�and poate, o variant�a derezerv�a, nu se mai sinchisea de ceea ce cred eudespre ea.La prima propozi�tie pe care a debitat-o am

fost la o jum�atate de secund�a s-o pocnesc cu

a�sa o furie ��nc�at ar � aterizat pe undeva prinmijlocul camerei. M-a oprit re�tinerea, inocu-lat�a de c�and m�a �stiu, de a lovi o femeie, chiardac�a se numea Tora, dar �si inep�tiile �si vulga-rit�a�tile pe care le lansa ½la foc automat�. Maiera �si curiozitatea, oarecum masochist�a, de am�a dumiri p�an�a unde poate merge vulgarita-tea acestei femei, cu trimitere la mizeria ��n carem-am compl�acut at�a�tia ani, al�aturi de una caea.De�si ea era cea pentru care sexul nu ��nsemna

mare lucru iar, dac�a nu luase la bord ceva al-cool, sexul n-o prea interesa, acum ea era ceacare f�acea compara�tii, evident defavorabile sub-semnatului, ½cu al�ti b�arba�ti�.Imediat ce am trecut peste momentul c�and

era s-o lovesc, am ��nceput s�a m�a ��mbrac c�at derepede am putut, ��ncerc�and s�a dispar��nainte dea ap�area o nou�a tenta�tie, probabil irezistibil�a,av�and ��n vedere cele ce-i ie�seau pe gur�a, de a opocni.�Inainte s�a trag u�sa dup�a mine, am mai apu-

cat s�a aud citat un nume - ½tanti Melinda�,care se mira, din c�ate am ��n�teles, cum de ofrumuse�te ca ea, ca Tora, st�a, f�ar�a s�a aib�a ½nicio certitudine�, cu unul ca mine. A�sadar acum�stiam cum stau lucrurile: toat�a t�ar�a�senia, ac�arei parte vizibil�a era acum pe terminate, ��siavea sursa ��n capul, ��n�tesat de c�arlion�ti negrica p�an�a corbului, ai onorabilei ½tanti Melinda�,o semi-profesionist�a, cu mare c�autare pe vre-muri, acum colportoare de b�arfe �si pla�satoarede bombi�te ��n menaje improvizate ca cel alnostru, pro�t�and de prostia sau naivitatea, oride am�andou�a, celor din categoria Torei. Nu-ivorb�a c�a nici ��n materie de b�arba�ti nu �soma,pe l�ang�a c�a avea un amant o�cial, trecut binede prima tinere�te, mai punea, din c�and ��nc�and, m�ana, ori alte p�ar�ti ale corpului, �si peceva prosp�atur�a, tariful ��n asemenea ocazii �-ind m�ancare, b�autur�a �si �tig�ari plus, c�and eracazul, �si ceva bani de buzunar.�In af�ar�a aventurilor terminate ��n pat, despre

care era greu de spus c�at�a pl�acere real�a ��i pro-


111

curau �si c�at era autosugestie �si dorin�ta de ar�am�ane ��n tagma celor ½active�, un alt ½sport�agreat de ½coana Melinda� era transformareacelor ca mine, adic�a cei cantona�ti, mai multsau mai pu�tin f�ar�a voie, ��ntr-o leg�atur�a tem-porar�a, f�ar�a prezent �si f�ar�a perspective, ��n so�ticu patalama la m�an�a, dar mai ales a concubi-nelor de ocazie ��n so�tiile respectabile ale unortipi care, ��n mod normal, ar � trebuit s�a as-pire la mult mai mult. De aceea at�at pentrumine, care cuno�steam, datorit�a meseriei, foartebine marfa, c�at �si pentru destui al�tii, simplapronun�tare a numelui respectivei, ��ntr-un con-text matrimonial, producea o teribil�a reac�tie derespingere, uneori de luare la fug�a.Valul de aer rece al dimine�tii a fost o

adev�arat�a binefacere, ��nc�a din momentul c�andam deschis u�sa de la ie�sirea din bloc. Nu nu-mai c�a era o pl�acere s�a-l respiri, dar aveamimpresia c�a e un fel de du�s care m�a spal�a detoat�a murd�aria aruncat�a peste mine de c�atreconsoarta ratat�a.�In primul moment nu m�a g�andeam s�a ��ntru

undeva, m�a sim�team prea bine afar�a, dar peurm�a am ��nceput s�a simt �si frigul dimine�tii �simi-am da seama c�a trebuie s�a m�a ad�apostescundeva. Fumul �si aburii de alcool ai unui clubde noapte nu reprezentau, evident, un punct deatrac�tie, a�sa c�a am c�autat un local, ceva mairetras, unde se putea bea o cafea bun�a. Sprenorocul meu, la primul bar deschis unde mi-am ��ncercat norocul, era de serviciu Costel, ocuno�stin�t�a veche cu care am mai discutat deuna de alta p�an�a a venit vremea s�a plec la ser-viciu.

Fragment din romanul a�at sub tipar ½Fatadin lanul cu �ori de mac�

M�ad�alina DAVIDSOHN (Israel)

OMUL CEL MAI FERICIT

�In cabina de machiaj, la ma�sa luminat�a de unbec pr�afuit, actorul se str�aduia s�a �stearg�a far-dul. �Ins�a degetele sale chinuiau zadarnic obra-jii scof�alci�ti, masca refuza s�a dispar�a. O pur-tase de-a lungul zecilor de ani, p�an�a ce uitasecum arat�a propriu-i chip. Era vremea s�a co-boare de pe scen�a. Trebuia s�a hot�arasc�a. �Ins�adesp�ar�tirea de rol��nsemna desp�ar�tirea de via�t�a.�Si atunci?Din oglind�a ��l privea acum b�aiatul de numai

paisprezece ani, c�at a avut ��n ziua c�and a ur-cat prima oar�a pe podiumul de sc�anduri, scenaimprovizat�a a circului.Era ziua lui �si bunica la anun�tat c�a vor merge

la reprezenta�tieDe bucurie copilul a s�arit de g�atul ei, s-o

r�astoarne nu alta- Ho ! Mai ��ncet de�suchiatule c�a m�a dai jos.

Uit�a-te la el, de pe-acum mai ��nalt ca mineNici c�a-i putea face bunica un cadou mai gro-

zav. Avea s�a-l revad�a pe Arlechino, eroul luipreferat. Arlechino care provoca r�asul numaic�and ��l priveai, cu nasul ro�su c�at un castravete,cu sur�asul ��ntins pe fardul alb al fe�tei de la oureche la cealalt�a �si, cu giumbu�slucurile sale.S�a r�azi �si s�a tot r�azi f�ar�a oprire.- Arlechino, Arlechino, �tipau spectatorii

entuziasma�ti de �ecare dat�a �si, copilul cuochii sc�ap�ar�and de pl�acere, �uiera ��mpreun�a cumul�timea, b�at�and din m�aini �si din picioare.M�asc�ariciul se ��nclina c�atre public cu fa�ta

numai z�ambet, bucuros ca �si admiratoriilui. . . �indc�a altminteri, cum ar � putut r�adetoat�a vremea. Era desigur omul cel fericit �simai norocos de pe p�am�ant, g�andea b�aiatulOglinda ��i derula prin fa�ta ochilor imaginile

vie�tii, tot at�at de vi �si nealterate ca ��n trecut,ani scur�si ��n goan�a prin locuri dep�artate, prinsate �si ora�se, ��n fug�a dup�a aplauze �si glorie.Din ad�ancimea cristalului ��l privea copilul de

atunci cu ochii plini de c�andoare


112

*

Ce zi minunat�a a fost ziua aceea de var�a. S-a nimerit tocmai duminic�a, de parc�a natura��ns�a�si ar � dorit s�a-i fac�a un dar deosebit deziua lui. Cerul era senin ca lacrima. Dea-lurile ��mp�adurite se vedeau p�an�a h�at departe.Iarba plin�a de rou�a str�alucea sm�al�tuit�a ��n ne-num�arate culori. Greieri �si cosa�si �t�ar�aiau prin-tre �re ei, furnicile i se c�a�t�arau pe degeteledescul�te. O zi de basm

Copilul a fugit ��n buc�at�arie �si-a sp�alatm�ainile �si fa�ta cu ap�a rece, a rupt un coltuc dep�aine, i-a mul�tumit Domnului pentru ea, dar�si pentru ziua acea at�at de frumoas�a. Apoi�si-a pus hainele cel bune, haine de s�arb�atoare,�indc�a aveau s�a treac�a �si prin t�arg, a�sa-i pro-misese bunica. Ori acolo se aduna tot satul. S�avad�a �si ei c�at a crescut de mare, un ��ac�aiandrubun de scos la hor�a.

De o s�apt�am�an�a circul ��si anun�tase venirea�Il ridicar�a ca de obicei pe terenul viran din

spatele pode�tului de peste g�arl�a �si de-acolo ��sisume�tea cupola deasupra copacilor. Se puteavedea deslu�sit chiar din c�asu�ta unde locuiau el�si bunica

Orfan ��nc�a de mic, b�aiatul nu avusese partede prea mult noroc. Mama ��i murise de t�an�ar�a,pe c�and avea numai patru ani, tata, chiar de adoua zi a luato din loc ��ncotro l-au dus pa�sii.Astfel b�atr�ana s-a v�azut nevoit�a s�a-l ea la casaei, s�a-�si creasc�a nepotul

S�ar�acie �si trud�a i-a fost copil�aria. Cu c�atse f�acea mai mare cu at�at �si munca deveneamai grea. Dar copilul nu s-a pl�ans. �Stia c�abunicii ��i vine greu singur�a cu toate treburile .C�a mai la urm�a urmei poate b�atr�ana iar � datmai mult drag �si alint, de n-ar � fost via�ta lorat�at de vitreg�a. �In�telegea el multe. �I�si ciopleasingur juc�arii din lemn, ��ngrijea �soricelul carese aciuiase ��n buc�at�aria lor, se juca ��n curteavecinilor cu Bob, c�ainele cel negru �si l�a�tos, gras�si rotunjor ca o bobi�t�a, c�a de-aici i se tr�ageanumele

- Bunico, hai s�a luam �si noi un c�aine- La ce-�ti trebuie? S�a mai hr�anim o gur�a?

Bob te iube�ste la fel ca pe st�ap�anii lui.Mul�tume�ste-te cu ce ai.�Si copilul n-a ��ndr�aznit s�a �i mai cear�a ceva

buniciiNumai la circ, atunci c�and se ��nt�ampla s�a se

opreasc�a trupa ��n satul lor, b�atr�ana se ��nduras�a-i pl�ateasc�a cei patru pitaci, c�at costau bile-tele ��n ultimul r�and. �Si asta ��i era de-ajuns cas�a-l fac�a fericit. �In �ecare var�a, c�and trupa po-posea la ei bunica ��i strecura b�anu�tii ��n palm�af�ar�a s-o mai roage. Dar ast�azi era cu totul alt-ceva. Ast�azi era ziua lui �si avea s�a stea chiar��n r�andul ��nt�ai. A�sa i-a spus bunicaCiudat cum se p�astraser�a amintirile

ne�stirbite ��n oglinda din cabina actorului.Nimic nu s-a �sters, nimic nu s-a uitat�Si-apoi, Doamne, cum ar � putut uita

��nt�alnirea cu Arlechino? Din clipa aceea n-amai v�azut nici acroba�tiile maimu�tei, nici caiidresa�ti care d�ansau ��n ritm de vals, nici spor-tivii care f�aceau salturi la trapez de-�ti opreaurespira�tia. Nimeni �si nimic nu-l putea egalape Arlechino. Prezent ��n aren�a dup�a �ecarenum�ar, ��i amuza pe to�ti, iar pe el ��l f�acea s�ar�ad�a p�an�a la lacrimi. �Si, apoi, ziua aceea c�andArlechino l-a ales tocmai pe el din mul�timeaspectatorilor �si l-a adus pe scen�a,. . . ziua aceeai-a turnat ��n cap o g�aleat�a de ap�a care s-a transformat prin cine �stie ce minune ��ntr-oploaie de confete. . . De atunci copilul i-a deve-nit rob. Toat�a vremea se g�andea la vr�ajitorulcare transforma triste�tea ��n bucurie, lacrimile��n r�as �si apa ��n confete. C�a doar v�azuse cuochii lui c�aldare plin�a cu ap�a ��n m�ana paia�tei.Ce l-au mai invidiat copii c�and ploaia de aur �siargint s-a rev�arsat peste capul lui. �Si ce noroc aavut c�a bunica nu l-a pus imediat s�a se spele pecap. O s�apt�am�an�a ��ncheiat�a i-a str�alucit p�arul.Oare el ar � putut deveni Arlechino? se

��ntreba ��n nop�tile c�and somnul ��nt�arzia s�a vin�a.�Si ce-ar trebui s�a fac�a oare, ca s�a se ��nt�amplea�sa ceva? Era un g�and de tain�a �si nu l-ar �


113

m�arturisit nim�anui nici ��n ruptul capuluiC�atre ora pr�anzului, ��ndat�a dup�a ce se termi-

nar�a treburile gospod�are�sti �si clopotele bisericii��si opri dang�atul, m�an�a-n m�an�a au pornit spret�arg. Bunica s-a ��ndreptat mai ��nt�ai spre tej-ghelele risipite pe ��ntinsul islazului. S-a opritici �si acolo, cercet�and pe ��ndelete c�ate o marf�a,ba un �servet, ba o bucat�a de p�anz�a, un papucde cas�a, ori altele. B�aiatul a�stepta r�abd�ator,nedorind s�a o supere.Ar � vrut s�a se plimbe de capul lui de partea

cealalt�a, ��n apropierea circului, printre rulote,s�a vad�a actorii mai de-aproape, dar b�atr�ananu-i l�as�a r�agaz. Ghicindu-i ner�abdarea ��l �tineastr�ans de m�an�a- O s�a ai destul�a vreme s�a hoin�are�sti toat�a

dup�a amiaza. Acum vi cu mine �e c�a-�ti place,sau nu.Astfel c�a mergea sp�a�sit ��n urm�a ei pe l�ang�a

la tarabele cu haine vechi �si noi �tinute de telali,pe l�ang�a mald�are de tingiri, oale �si ibrice, unde�tiganii ��si strigau marfa, printre cearceafurilecu produse ��ntinse direct pe p�am�ant, sau mesede tabl�a cu de-ale gurii, br�anzeturi �si dulciuride tot soiul. �In sf�ar�sit veneau la r�and tone-tele cu ��nghe�tat�a, ce r�asp�andeau ��n aer aromede vanilie �si scor�ti�soar�a, c�a-i scurgeau ochii depoft�a.Bunica s-a oprit ��n loc, a ales cu ochii toneta

cea mai ar�atoas�a �si a pl�atit pentru un cornetde ��nghe�tat�a ��n dou�a culori.- Asta s�a �e ados la cadoul de ziua ta, ca s�a

nu mai jinduie�sti de-�si l�acrimeaz�a privirea.- Poate n-o � chiar a�sa s�arac�a b�atr�ana, �si-a

spus copilul, c�ateva minute mai t�arziu, c�and s-au oprit ��n fa�ta unui cort vopsit cu ro�su, undeo �tiganc�a h�ad�a �si zb�arcit�a ca o mumie ��mbialumea s�a ��ntre, s�a-�si a�e norocul" �Si trecutul �si prezentul �si tot ce v�a a�stept�a

�si tot ce v�a fere�ste de rele, v-o spune MamaLu�ta, dac�a ��ti avea curiosul s�a-i c�alca�ti pragulBunica a cump�anit un moment �si s-a ��ntors

c�atre b�aiat.- Tu s�a m�a a�step�ti aici, sau mai bine du-te

�si te plimb�a p�an�a ce termin eu. Am o treabade hot�ar�at ��n zilele ce urmeaz�a �si tare a�s vreaus�a a�u cum s�a-i dau de cap�at. Mai �sti. . . Poatemi-o ghici femeia asta.Dar ai grij�a nu te ��ndep�arta pre mult, s�a

nu te caut. N-am putere sa alerg dup�a tine.Mai ��ncolo om bea �si noi o limonad�a, c�and o �c�aldura mai mare.�In deschiz�atura cortului �tiganca r�anjea c�atre

b�aiat cu gura �stirb�a �si gingiile negre cum suntale cailor, atunci c�and nechez�a. Dar c�and i-avorbit cu vocea dogit�a, copilul a sim�tit c�a ��ltrec �ori.- Poate e o vr�ajitoare cu chip de om, �si-a

spus, me�ster�a ��n ��n�sel�atorii, ca s�a-i prind�a pedrume�ti �si s�a le ia banii.Ar � vrut s-o ia la s�an�atoa�sa imediat, dar

�tiganca l-a a�tintit cu privirea de nu s-a maiputut mi�sca- Du-te, du-te, b�aiete, �si te plimb�a p�an�a ce-

om sta noi muierile de vorb�a, dar s�a te fere�stide num�arul 55, de se scrie cu codi�ta-nc�arligat�a.�Ii num�ar afurisit, ��n�sel�ator nevoie mare, a��a dela mine. Ba e 33 �si ba e 55. Aten�tie la codi�t�a.Oric�and necuratul se poate a�a prin preajm�a.Bucur�a-te de-un sfat bun, f�ar�a s�a te coste opara. Ocole�ste locul sau mai bine fugi de-acoloc�at te-or �tinea bojocii. Nu �sti cu cine ai de-afaceAstea �ind spuse, �tiganca a disp�arut

��n�auntrul cortului ro�su cu bunica dup�a ea.C�at timp s-o � plimbat prin mul�timea adu-

nat�a pe islaz nu-�si mai aducea aminte. S-a oprit�si el pe la tarabe, a admirat juc�ariile mecanicearanjate ��n cutiile lor, a aspirat aromele dulciu-rilor �si-a multe alte bun�at�a�ti expuse la v�anzare.�In jurul lui era zarv�a mare. Oamenii stri-

gau, c�antau ori chiuiau �si se cinsteau prie-tene�ste, golind ulcele dup�a ulcele. B�auturacurgea g�arl�a. . . Dar ��n scurt�a vreme tabloul s-aschimbat. Glasurile au devenit o h�arm�alaie denedescris, be�tivi, sau numai afuma�ti, oameniis-au luat la tr�ant�a unii cu al�tii, sume�tindu-�sim�anecile, ��njur�and �si ��mp�ar�tind pumnii cu ne-


114

miluita �si f�ar�a alegereMul�ti din cei care se ��nc�alziser�a ��nc�a de

diminea�t�a, z�aceau acum gr�amad�a ��n mijloculdrumului, sau pe iarba ve�sted�a, strivit�a subt�alpi. Cei care se mai �tineau pe picioare��ncercau zadarnic s�a-i ridice pe ceilal�ti, c�adeaula r�andul lor cu fruntea ��n �t�ar�an�a, r�asp�andind��n jur duhoare de vin st�atut, sudoare �si urin�a.Un be�tiv ��ncerc�a s�a-i a�tin�a calea. Era un

vl�ajgan cu urechile cl�ap�auge, cu haina �si pan-talonii c�arp�aci�ti , cu nasul ro�su de b�autur�a.B�aiatul a luat-o la fug�a c�at ��l �tineau puterile.Se opri drept ��n mijlocul rulotelor circului, carese ��ntindeau h�at departe, ��naf�ar�a satului. Cumajunsese acolo nu �stia, dar fericirea i se citi pechip ��n momentul c�and recunoscu locul. Defapt �si aici era forfot�a mare g�al�agie, mirosuri �sistrig�ate de animale, l�atrat de c�aini �si �tipete dep�as�ari, sticle�ti �si papagali. Dar pentru repre-zenta era o lume de vraj�a, o lume de vis. Ome-nii circului ��si vedeau de treburile lor, nimeninu-i d�adea aten�tie b�aiatului r�at�acit printre va-gonete �si cu�stile de animaleO maimu�t�a ��l salut�a din spatele gratiilor

schimonosindu-se ��n fel �si chip, elefantul ��sileg�ana coada alung�and mu�stele de pe spinare,papagalii se ��nghesuiau peste castroanele cusemin�te, scoteau sunete ascu�tite �si cert�are�te,de parc�a b�aiatul ar � vrut s�a le fure m�ancarea.Obosit, transpirat, dar fericit ca nicio-

dat�a, respira aerul libert�a�tii �ind convins dem�arinimia Proniei care ��i conduse pa�sii.Altminteri cum ar � �stiut s�a ajung�a acolo,

necunosc�and drumul ?�Ii era foame, ��i era sete , dar nimic nu avea

importan�t�a. Numai c�and umbra serii s-a ��ntinspeste copaci, c�and apa g�arlei din sat a c�ap�atatluciri de cle�star, s-a trezit din visare. �In cur�andva ��ncepe reprezenta�tia iar el uitase de bu-nica, dar �si mai r�au, biletele pentru spectacolr�amaser�a ��n buzunarul �sor�tului ei.Unde s-o caute �si cum s-o mai g�aseasc�a?Luna r�as�arise, stelele se ghiceau ici acolo,

stoluri gure�se se ridicau de pe c�amp c�aut�and

culcu�s pentru noapte.O pas�are trecu��n zbor razant peste capul s�au

f�alf�aindu-�si aripile, speriindu-l de moarte. Dinc�and��n c�and se auzea un morm�ait, poate ursul ,poate numai v�antul. Animalele d�adeau semnede nelini�ste �si inima b�aiatului se ��n�or�a. Unmoment se opri din mers ne�stiind ��ncotro s�a se��ndrepte. Dar, dac�a a ajuns p�an�a aici, dac�a eraadev�arat c�a cineva i-a condus pa�sii, el ar trebuis�a se a�e prin apropiere. Cu g�andul acesta �sicu puteri proaspete porni din nou convins c�alucruri tainice urm�au s�a i se ��nt�ample .Picioarele abia ��l mai �tineau, se ��mpiedica de

pietre, aluneca ��n gropi dar continua s�a mearg�acu ��nd�ar�atnicieDeodat�a un urlet str�ab�atu p�an�a la el din

umbra nop�tii, urmat de un glas t�anguitor.�Insp�aim�antat, b�aiatul iu�ti pa�sii, iar c�and z�arivagonetul, prima rulot�a care ��i r�as�arise ��n cale,��ntr�a f�ar�a s�a mai stea pe g�anduri. �In aceia�siclipa luna disp�area ��n spatele dealurilor. N-a avut vreme s�a vad�a nr. 55 ��nscris cu literede-o �schioap�a pe stinghiile de lemn ale cabi-nei O oglind�a mare c�at tot peretele ��i pro�l�aintr�area, iar din apele ei ��l privea nimeni altuldec�at Arlechino. �In culmea bucuriei, b�aiatul��ntinse bra�tele spre el.Glasul t�anguitor, acela�si de mai ��nainte, ��l

auzi din nou" Nu-l atinge! Altfel vei � pierdut�.Dar era prea t�arziu.Arlechino ��i z�ambea cu toat�a fa�ta, Colom-

bina, ��i f�acea semne de bun venit, r�asucindu-se��n piruete ne-ntrerupte �si el se repezi ��ntr-acolof�ar�a ca cineva s�a-l poat�a abate din drum.- �Stiam c�a vei veni A fost ��nscris ��n steleB�aiatul a privi nedumerit oglinda . Oare i-a

vorbit chiar lui?- Bunica. . . bunica m�a a�steapt�a, a b�aiguit

emo�tionat.. . . �Si biletul chiar ��n r�andul ��nt�ai. . .- N-ai grij�a, bunica �stie. I-a ghicit �tiganca.

I-a spus unde te a�i. Nu trebuie s�a-�ti �e fric�ade mine. De-acum��nainte tu vei � omul cel maifericit din lume. Vei uita ce e triste�tea, . . . vei


115

uita s�a mai pl�angi, s-a auzit hohotul de r�as alcomediantului.

Colombina ��mbr�acase chipul h�ad al ghicitoa-rei �si r�anjea cu gingiile negre, ca ale cailor c�andnecheaz�a. Apele oglinzii se tulburar�a, apoiimaginea pieri cu totul.

Zadarnic ��ncerca actorul s�a �stearg�a fardul,r�asul de sal�timbanc desenat de la o ureche laalta. Masca ��i intr�ase ��n piele.

Dar era omul cel mai fericit din lume. Oarenu asta ��si dorise?�In momentul acela re�ectorul din cupolo cir-

cului se aprinse arunc�andu-�si lumina crud�apeste c�ampul cu rulote, peste ma�sa lui de ma-chiaj

- Arlechino , Arlechino, striga mul�timea spec-tatorilor �uier�and, b�at�and din m�aini �si din pi-cioare.

Arlechino. . . ..no. . . ..no. . . .o. . . o

Viorica WEISSMAN (Israel)

POTECA DINTRE VIA�T�A �SIMOARTE

M�a a�am, pentru a doua oar�a, la un pas depr�abu�sirea ��n gol. �In fa�t�a abisul, ��n st�angaabisul, ��n dreapta abisul, ��n spate un bloc dest�anc�a, abrupt �si ��nsp�aim�ant�ator de inaccesi-bil.

Pornisem de acas�a plin�a de hot�ar�are. Eraprimul sf�ar�sit de s�apt�am�an�a dup�a c�ateva zilefriguroase, interminabil de lungi. Stratul dez�apad�a care blocase pentru dou�a zile agita�tiastr�azilor se topise, iar culorile ora�sului revenir�ala armonia lor �reasc�a, cu de�sertul din jur.

O zi de iarn�a oriental�a cu cer albastru f�ar�anori, ��nc�alzit�a de un soare ��ng�aduitor �si bl�and.O zi care te chema s�a o celebrezi pe coamele��nverzite ale pustiei. Peisajul binecunoscut, cumaci ro�sii, r�azle�ti pe marginea drumului, cucorturi de beduini sau c�ate-o mic�a turm�a de

oi din loc ��n loc ��mi ap�aru ��n ochiul min�tii in-sinu��ndu-se ca o chemare. Nu era ��n putereamea sa ��i zic nu.Pe drumul de ��ntoarcere m�a ab�atusem de la

potec�a, purtat�a de g�anduri, absent�a. Pa�sii m�apurtaser�a necontrolat��n capcana imprevizibil�a,ascuns�a a clipei. M-am oprit brusc. �In fa�tamea era neantul, un cer nep�am�antesc de se-nin, f�a�sia albastr�a a m�arii ��n zare pe fundalulg�albui al de�sertului din jur. De jur ��mprejurabisul, ��n spate un bloc de st�anc�a, abrupt �si��nsp�aim�ant�ator de inaccesibil.Ma�sina coboar�a cu �soseaua ��n serpentine

u�soare, pe coamele �rav ��nverzite ale de�sertuluic�ate-o turm�a de oi, din loc ��n loc corturi debeduini. Pe marginea drumului pete de verdestropite cu ro�sul viu al macilor. �In scurt timp,visul de-o clip�a al crea�tiei se va spulbera l�as�andloc usc�aciunii pustiei.Pornisem de acas�a hot�ar�at�a s�a urc poteca

abrupt�a �si s�a ajung pe platoul de dincolo dev�arf. Mai aproape de valea t�aiat�a ��n piatr�a, se-cat�a �si cu pere�ti de st�anc�a str�apun�si de verde �si�ori ro�sii. Mai aproape de cer, de imensitate,de mine ��ns�ami.C�and m-am hot�ar�at s�a fac drumul ��napoi

��n dup�a- amiaza t�arzie, lucrurile erau egale.Urc�and un v�arf de munte, merg�and cu trenul,mirosind o �oare, privind pomii cum ��si �u-tur�a frunzele ��n b�ataia v�antului. Sau urletulsf�a�sietor al sirenei, deschisul precipitat al tele-vizorului � e r�azboi!Toate lucrurile sunt egale, g�andeam c�and

m-am trezit ��nconjurat�a de abis. Timpul s-a oprit ��n loc. Pa�sii s-au poticnit, iar ochiilua�ti prin surprindere c�autau zadarnic un punctde sprijin. E prea devreme!, �si apoi nu vreaus�a pl�atesc nimic cu pre�tul vie�tii, ��mi spuneamsim�tind cum trupul ��mi ��nghea�t�a.Da, poteca, pe ea o c�autasem. Pentru ea

pornisem de acas�a, hot�ar�at�a s�a o ��nfrunt �si s�aurc dincolo de v�arf. Poteca m�a��nfruntase ea pemine, abandon�andu-m�a pe o st�anc�a f�ar�a ie�sire.Disp�aruse!


116

La poarta de ie�sire din parcul arheologic dela Qumram un b�arbat privi lung ��nspre mine�si z�ambi. M�a recunoscuse desigur, eu eramcea c�areia ��i ��ndrumaser�a de jos, de la poa-lele muntelui, �ecare pas prin binoclu ��napoila poteca viclean�a ce m�a tr�adase ��ntr-o clipit�a.O jum�atate de pas la st�anga, doi pa�si micila dreapta, ��nc�a un pas la st�anga, acum doi��nainte, acum unul la dreapta .... Uite-o, e ea,poteca!Ma�sina urc�a cu asfaltul ��n serpentine u�soare,

pe coamele �rav ��nverzite ale de�sertului c�ate-oturm�a de oi, din loc ��n loc corturi de beduini.Pe marginea drumului pete de verde stropitecu ro�sul viu al macilor. �In scurt timp, visulde-o clip�a al crea�tiei se va spulbera l�as�and locusc�aciunii pustiei.Toate lucrurile sunt egale, ��mi spun. Iubirea

de tot e acolo, cu mine, ��n mine. Cu mine, ��nmine sunt cerul, pustia, valea s�apat�a ��n st�anc�a,petecul albastru al m�arii, poteca reg�asit�a.Poteca dintre via�t�a �si moarte.

VINUL �IN EPIGRAME

ExtrapolareMi-e inima... o epigram�aAt�at de plin�a de venin,C�a, de s-ar transforma ��n vin,Nu ar ��ncape ��ntr-o cram�a.Eugen ALBU

Calul, vinul �si femeiaBeau "Cotnarul" din pocal�Si cum �seaua m�a ��mbie,Nu-mi doresc dec�at un calIar femei...o herghelie.

Femeia la 40 de aniE ca �si vinul bun, sadea,Din vi�t�a nobil�a �si pur�aCe mul�ti b�arba�ti ar vrea s�a-l bea...Dar nu to�ti �tin la b�autur�aNicolae BUNDURI

Vinul �si adev�arulGolim butoaie de milenii,De i-am albit lui Bachus p�arulG�asim ciroze sumedenii,Dar nu a��am �si adev�arul.Dan C�APRUCIU

Sentin�ta unui judec�atorA constatat, c�az�and pe g�anduri,�In fapt, ��n drept �si cu temei,C�a adev�aru,-n multe r�anduri,E doar ��n vinul de. . . Jidvei !

Prevenirea �si stingerea incendiilor�Incin�si de criza rea ca o stihie,Poe�tii moldoveni � p�atrun�si de har �Se-aprind spontan scriind o poezie�Si-apoi se sting cu-o sticl�a de ... Cotnar!Grigore CHITUL

�In c�autarea adev�arului din vinDe ani �si ani, Costic�a, v�arul,�Inghite vin de... n-am cuvinte:


117

Mi-a spus c�a a��a adev�arul,Dar n-are �tinere de minte...

Trec la regimTurnam ��n mine razachieCu str�achini mari de lut, ca dacii,Da-n toamna vie�tii, ruginie,Voi bea ce storc din... �T�A�TA VACII.Petru-Ioan G�ARDA

In vino veritasOmul delicat �si �nA �stiut ��ntotdeauna:Adev�aru-i doar ��n vin,�Si ��n �spri�t e doar minciuna!

" Duel� cu un scriitorEu i-am turnat un Murfatlar,El mi-a citit ce-a publicat,El a c�azut dup-un pahar,Eu, dup�a un alineat!Lauren�tiu GHI�T�A

Precept bahicU�soar�a-i via�ta, ca o spum�a,E totul clar, m�are�t, frumos,C�and greul vie�tii-l iei ��n glum�aIar vinul vechi, ��n serios!

De s�arb�atoriFumul gros inund�a casa,Vinul curge ��n pahare�Si de la un timp doar masaSe mai �tine pe picioare.Vasile LARCO

Plan anti-criz�aVoi bea cu mult devotament,

�In cr�a�sm�a m�a vor prinde zorii,Ca s�a salvez de falimentProduc�atorii.

Epitaful unui betivCu vinuri bune sau mai rele,Tot b�and carafe �si pocale,Ajuns-a oale si ulceleDar din p�acate, toate-s goale.

Dan NOREA

Epitaful unui be�tiv

Din locul �asta-ndep�artat,

Sper g�andul meu la voi s-ajung�a:

C�a �rul vie�tii mi-a scurtat

Chiar vinul cel de via�t�a lung�a.

Productivitate sporit�a de reform�a

Ieri, 'necam amaru-n vin,

Da o litr�a de pelin.

Dar, cu vremurile noi,

Umplu zilnic un butoi.

Lauren�tiu OR�A�SANU

Un be�tiv, la o degustare de vinuri

M-am dumirit: la degustat

S�a bei pu�tin e indicat.

Cu-acest sistem nu-s ��mp�acat:

Sunt ca un pe�ste pe uscat.

Constatare

De vreo c�a�tiva ani ��ncoace

Nu mai dai ocol la vii:

La Feteasc�a nu mai �tii,

Iar B�abeasca nu ��ti place.

Keke OR�SIVSKI

Vinurile rom�ane�sti Faima lor a dat ocoalePeste nou�a m�ari �si �t�ari;(O a�rm pe-aceast�a cale�Si-o con�rm pe trei c�ar�ari!)

George PETRONE

�Intre iubi�ti

Vin de vrei

La festin,

Dar de bei...


118

Nu/mai vin!

Pasional�a�In dragoste tu n-ai m�asur�a -

�Il dojene�ste curtezana -Vecine, eu �ti-am dat o gur�aDar tu vrei... toat�a damigeana!Dan PRUNDOIU

Unui podgoreanDin copaciButii faci�Si din vie...Ap�a vie.Eugen SFICHI

S�a �i cump�atat la b�autur�a E-n�teleapt�acugetarea,Dar na�ste cuget�ari mai triste:C�a vinul bun �si cump�atareaSunt no�tiuni antagoniste.Constantin IURA�SCU-TATAIA

Unui barmanHai s�a facem, cel pu�tin,Urm�atoarea ��nvoial�a:Dac�a tot pui ap�a-n vin,Vezi s�a �e mineral�a...

ConcluzieDup�a mintea mea, socotC�a, ��n spa�tiul carpatin,Adev�arul e ��n vin,Iar minciuna peste tot!Ioan TODERA�SCU

Grupaj alc�atuit de Petru-Ioan G �ARDA

Constantin MUSTA�T�A99

PERSONALIT�A�TI ALE SPA�TIULUIARDELEAN

Acad. Virgil V�at�a�sianu: A dat " oraexact�a� ��n critica de art�a!

(Sibiu, 21 martie 1902 � Cluj-Napoca, 15noiembrie 1993)

A trecut cu brio " doctoratul� la Viena, ��nanul 1927, cu teza " Vechile biserici de piatr�arom�ane�sti din jude�tul Hunedoara�. Alta e ��ns�acartea vie�tii sale: " Istoria artei feudale din�T�arile Rom�ane�, pentru care a lucrat 20 de ani.�In anul 1986, la ��nceput de mai, c�and ne-am��nt�alnit, ��nc�a mai lucra. A�sa cum a f�acut-otoat�a via�ta, care a trecut dincolo de 90 de ani.

99Pe Ticu Musta�t�a l-am ��nt�alnit prima oar�a ��n fe-bruarie 1990, dup�a reluarea emisiei postului de RadioCluj, institu�tie unde am fost colegi c�a�tiva ani. Aici,de�si, ca preg�atire inginer, Ticu Musta�t�a a f�acut dovadaunei uria�se risipe de energie, a unui talent de excep�tie�si a unei loialit�a�ti de invidiat meseriei de reporter. Nuavea nimic mai sf�ant��n afara acestei meserii pentru careera capabil s�a renun�te la absolut orice. Uneori, chiar�si la comoditatea c�aminului. De aceea a primit deciyiaunor nulit�a�ti post decembriste de a-l alunga din studiouca pe cea mai nedreapt�a m�asur�a, ca o crunt�a lovitur�a.Dar, zic eu, tot r�aul spre bine. Pentru c�a s-a pus se-rios pe scris �si ��n doar c�a�tiva ani a tip�arit zeci de c�ar�tibine primite de public. C�ar�ti ��n care a rostit cu aceea�sivericalitate �si curaj exemplar adev�aruri grave despre je-fuirea �t�arii lui, despre tentativele de umilire a poporuluirom�an. Toate aceste c�ar�ti vor �, cu timpul, dovezi deneocolit ale unei excep�tionale con�stiin�te na�tionale, aleunui intelectual patriot.Ticu Musta�t�a nu a f�acut niciodat�a vreun rabat, nu

a ascuns sau siluit adev�arul, cum, din p�acate, s-a��nt�amplat �si se ��nt�ampl�a ��n �ecare zi. El nu a fostun mercenar al scrisului sau al radioului. Pentru c�aa fost �si va r�am�ane un model de con�stiin�t�a responsabil�a�si angajat�a ��n lupta pentru adev�ar, pentru combatereadu�smanilor neamului s�au.Recent, �ica lui, la cererea mea, ne-a pus la dispozi�tie

c�ateva din textele inedite, pe care nu a mai apucat s�ale cuprind�a ��ntr-o nou�a carte. Le public�am cu bucuriespre a demonstra detractorilor s�ai c�a ��n urma lui TicuMusta�t�a a r�amas o oper�a, ��n vreme ce ei nu sunt ��nstare dec�at de meschine dela�tiuni impotente. (n. red.)


119

A tr�ait la Sibiu, la doi pa�si de" Brukenthal�. De aici s-a stre-curat ��n su�et dragostea pen-tru pictur�a �si sculptur�a, pen-tru arhitectur�a, devenit�a cro-nic�a. Era la v�arsta c�and �si jo-curile sale, al�aturi de c�a�tiva pri-

eteni, erau ciudate. C�autau r�aspunsuri de la �-loso�e, comparau literatura cu artele plastice,c�anta la pian, picta, ��nv�a�ta cu neodihn�a limbistr�aine, vreo �sapte, dar �si " clasicele�, greaca �silatina. " Armele� de mai t�arziu, c�and �si-a des-chis de�nitiv su�etul spre art�a... Tat�al s�au i-aspus-o franc: din art�a, nu se poate tr�ai! �Si i-acerut s�a fac�a mai��nt�ai " Dreptul�, dup�a care s�a-�si urmeze visul. Le-a f�acut ��ns�a, concomitent,pe am�andou�a. S-a dus la Ia�si, unde frecven�tanu era obligatorie, apoi s-a mutat la Bucure�sti,de unde a venit acas�a, spre bucuria tat�alui s�au,cu diplom�a de la " Drept�. �Inv�a�ta singur �si ve-nea vara la examene... �In rest, studia " IstoriaArtei�, la Cluj, Praga, Viena. Istoria artei, ma-rea pasiune a vie�tii sale, a devenit " meseria debaz�a, iar " Dreptul�, de�si ob�tinuse un post��n ba-roul Ilfov, doar un orgoliu satisf�acut al tat�aluis�au.�Si c�at�a dreptate a avut! Decenii ��n �sir, pro-

fesorul de la Universitatea din Cluj a fost celmai important critic de art�a din Rom�ania! Undasc�al �si cercet�ator respectat ��n Europa artis-tic�a. Premiul de Stat al Rom�aniei, PremiulHerder al Universit�a�tii din Viena (1972). . . Aclari�cat povestea " Codicelui din Lorsch�,o poveste pe care au ��ncercat s-o desc�alceasc�a,vreme de un veac, savan�tii Europei care aucercetat grupul manuscriselor " Ada�... �Si ces�arb�atoare �si emo�tie a fost la Aachen, ��n 1965,c�and a ��ntregit Codicele din Lorsch, cu parteaa�at�a la Alba Iulia, la Muzeul Battyaneum. Ap�astrat, ��n su�et, p�an�a la cap�atul vie�tii sale,amintirile studen�tiei vieneze �si vremea c�and,la 16 ani �si jum�atate, s-a ��nrolat ��n GardaNa�tional�a din Sibiu, sau c�and, la Viena, purtaf�aclia rom�aneasc�a a Societ�a�tii Studen�te�sti "

Rom�ania Jun�a�, vremea c�at a fost secretar al�Scolii Rom�ane din Roma, dar �si migala de ar-heolog ��n Dinoge�tia.La 91 de ani, a trecut " Styx �-ul, l�as�and

un model �si o oper�a de referin�t�a pentru artarom�aneasc�a �si european�a. Fie s�a amintim doarc�ateva lucr�ari: " Dormito Virginis� (Roma,1935), " L'arte bizantina in Romania. I ri-cami liturgici � (Roma, 1954), " Arhitectura �sisculptura rom�aneasc�a ��n Panonia medieval�a�(1966), " Metodica cercet�arii ��n Istoria Artei�(trei edi�tii: 1974, 1996, 2005), " Pictura mu-ral�a ��n nordul Moldovei� (1974), sau monogra-�ile ��nchinate pictorilor Octavian Smighelschi�si Mi�su Papp.Membru corespondent al Academiei Rom�ane

(1963) �si titular (1974). Profesor emerit(1964), Premiul de Stat �si Premiul Ministeru-lui �Inv�a�t�am�antului. Timp de un sfert de veaca fost �sef al Catedrei de Istoria Artei, la Uni-versitatea din Cluj (1948-1972).

Arh. Virgil Salvanu-senior: Unom-legend�a!

(Ciaba, jud. Cluj, 4 octombrie 1891 �Cluj-Napoca, 14 iulie 1983)

Vreme de 42 de ani a fost arhitect-�sef al Clu-jului. Sub mandatul s�au s-au ��n�al�tat cartierulAndrei Mure�sanu, zona " Bisericii Ortodoxe�,�si mai toate construc�tiile importante dintrecele dou�a r�azboaie. Studii liceale la Gherla,unde, profesorul de sport Gabor Csinady,�ul unei rom�ance, i-a descoperit calit�a�tile spor-tive, ��ndemn�andu-l s�a practice gimnastica. �Inanul 1906, a devenit campion al �scolii, apoi alora�sului Gherla... A fost coleg de �scoal�a , maimic cu c�a�tiva ani, cu cel ce va deveni celebrulcomunist Bela Kun.A plecat la Budapesta, la facultate, cu au-

reola de mare sportiv. Prin st�aruin�ta sa, ��ncadrul Societ�a�tii " Petru Maior�, a studen�tilorrom�ani din Budapesta, s-a ��n�in�tat �si o gru-pare sportiv�a. Rom�ani ��nst�ari�ti din Budapesta


120

�si un ardelean ajuns general ��n armata austro-ungar�a, au sprijinit �si material clubul spor-tiv al rom�anilor, ��nc�at, au ��nceput s�a apar�a �siperforman�tele. Ca facultate, oscil�and ��ntre maimulte specializ�ari, a ales Arhitectura, pe care a��ncheiat-o str�alucit, cu toate c�a sportul i-a luato bun�a parte din timp. Pe l�ang�a gimnastic�a, ar� vrut s�a practice luptele greco-romane, dar an-trenamentele ��ncepeau mult mai t�arziu, pestevreo jum�atate de an. A ales boxul, mai ales c�avenise un antrenor, Bobby Dobbs, negru, fostde �sase ori campion al Americii. Era o premier�apentru Ungaria, unde, p�an�a atunci, nu se maipracticase boxul. Dup�a un timp, s-a organizat�si prima gal�a: la 8 februarie 1912. Studen-tul rom�an Virgil Salvanu, a devenit campional Budapestei, ��n urma unui concurs cu par-ticipare interna�tional�a. �In �nal�a, l-a ��nvins peungurul Karacsony, arbitru �ind chiar antreno-rul lui, Tatics. �I�si aminte�ste cu nostalgie VirgilSalvanu: " L-am b�atut m�ar pe Karacsony, darTatics a zis c�a nu se poate pronun�ta �si c�a tre-buie s�a prelungim meciul. L-am pus repede lapunct dur pe elevul s�au, motiv pentru care, ��ndrum spre vestiare, am fost aspru moralizat deTatics...�Aventura abia ��ncepea. Spre var�a, tot ��n

1912, studentul rom�an a participat �si la Cam-pionatul Interna�tional al Austro-Ungariei. �Innum�arul din iulie 1912, ziarul " Rom�anul � dinArad, publica o interesant�a cronic�a de epoc�aa " �nalei� de la Viena, dintre rom�anul Vir-gil Salvanu �si austriacul Fritz von Tretini:" ...Se p�area c�a Fritz von Tretini, campionulAustriei, un colos de om, o s�a ni-l m�an�ancede viu pe Salvanu nostru, cu at�ata vehemen�t�aa-nceput lupta. Fritz lovea ��n jos, iar Salvanuprivea ��n sus, ca la un turn de biseric�a, cu-leg�and din ochii lui Fritz mi�sc�arile ce voia s�ale fac�a... Lupta am c�a�stigat-o categoric: Fritzvon Tretini, uria�sul, a c�azut deprimat...�.Peste un an, campionul rom�an era prezent

la Serb�arile de la Or�a�stie ale ASTREI, unde,��mpreun�a cu al�ti studen�ti rom�ani, veni�ti de la

Budapesta, a organizat prima demonstra�tie debox din Ardeal. A jucat ��ns�a �si fotbal... Dara venit r�azboiul, nelipsind mult s�a-i r�am�an�aoasele ��n Gali�tia. A avut ��ns�a noroc. L-achemat acas�a Ardealul, unde a pus um�arulla organizarea G�arzilor Na�tionale, bucur�andu-se de pre�tuirea tribunului Amos Fr�ancu.Dup�a Marea Unire, ��n iulie 1919, a fost pri-mul sportiv care a adus Rom�aniei o medaliesportiv�a interna�tional�a, particip�and, al�aturi dereprezentan�tii a 26 de na�tiuni, la OlimpiadaAntantei. La box, la categoria sa, au fost 6concuren�ti. A b�atut un italian, dar a pierdut��nfa�ta unui c�apitan din Canada, Wood, ob�tin�ando medalie de bronz. Atunci c�and Rom�ania aob�tinut locul 8 pe na�tiuni... �In anul 1981, c�andconversam cu octogenarul campion, ��mi spu-nea, retr�aind vremurile de-atunci: " ...I-amadministrat ��ns�a destule lovituri �si eu, ��nc�at,atunci c�and s-a terminat meciul, n-a mai �stiutunde ��i este col�tul! S-a a�sezat ��ntr-al meu, apoi,d�andu-�si seama, s-a ridicat, �si-a scos m�anu�sile,�si-a semnat pe ele numele �si mi le-a dat mie...�.�In 1924, s-a desp�ar�tit de sportul de

performan�t�a, conect�andu-se la marile problemeale moderniz�arii arhitectonice a Clujului. Darsportul a r�amas a fost geneza bucuriilor �si as�an�at�a�tii, �ind nedesp�ar�tit de regula zilnic�a acelor zece mii de pa�si. F�ar�a s�a uite vreodat�abucuria pe care i-a adus-o str�alucitoarea gim-nastic�a Nadia Com�aneci �si fericirea de a-i �oferit un superb buchet de �ori, ��mbr�a�ti�s�and-o, ��n Sala Sporturilor din Cluj, la scurt timpdup�a Olimpiada de la Montreal, din anul 1976.Atunci, c�and, la 86 de ani, mai reu�sea s�a seridice �si la " inele�... Iar c�and se plimba princartierul Andrei Mure�sanu, ��si zicea cu ome-neasc�a m�andrie: " Omule, n-ai f�acut umbr�ap�am�antului degeaba! �...


121

dr. Adrian BOTEZ

DOI FRA�TI-POE�TI - DOU�ADESTINE. ELEMENTE

EMINESCO-ROMANTICE, �INOPERA POETIC�A A FRA�TILOR

DAN �SI EMIL BOTTA

Orice ar zice (sau, mai exact, ce n-ar zice�si nici nu zic!) istoriile literaturii rom�ane, dinultimul veac (de la George C�alinescu, EugenLovinescu, Ion Negoi�tescu, dic�tionarul lui Mir-cea Zaciu �s.a.) - �si p�an�a la aceea a lui Alex�Stef�anescu �si, mai cu seam�a, la cea extremde subiectivist�a �si cu grave deform�ari de or-din axiologic, a dlui Nicolae Manolescu!), Adju-dul, ca �si R�a�sinarii Sibiului, este un loc special,��n Rom�ania: dac�a R�a�sinarii Sibiului i-au dat,ca spirite superioare, pe Octavian Goga �si peEmil Cioran � Adjudul a dat, egal, Rom�aniei/Valahiei dou�a Duhuri alese: pe Fra�tii Or�ci �Poe�tii-Fra�ti DAN �si EMIL BOTTA.

Am�andou�a, dup�a opinia noastr�a, aplec�andu-se, ��ntr-o ad�anc�a reveren�t�a, ��n fa�ta Duhu-lui Protector al Valahilor � EMINESCU �dar reveren�ta lor ne��nsemn�and, nicicum, epi-gonism, ci creativitate, originalitate, comple-mentaritate, fa�t�a de Demiurgul Logos-ului Va-lah. Da, dou�a valori apropiate, prin cara-tele talentului, harului artistic - doi fra�ti, pecare i-a n�ascut, aici, la noi, ��n Moldova deMijloc, zbaterea apelor �si luncilor Siretului�si Trotu�sului...Unul era Alb, altul era Negru.Unul era " ��nalt, blond, frumos, �si z�ambetul luiera peste putin�t�a de descris (de statuie? defemeie? de copil trezit dintr-un vis cu ani-male cuv�ant�atoare?)� � Dan Botta - cf. Mir-cea Eliade, Fragment pentru Dan Botta,text ap�arut ��n "Prodromos", nr.7, iulie 1967,p. 19-21 � cel�alalt era Duhul ��IntunecatuluiApril �. . . - Emil Botta.

Prin �Inalta Voire a Dumnezeului Celui Mare�si Bun, cele Dou�a Duhuri de �Inalt�a Lumin�a aleNeamului Rom�anesc s-au n�ascut ��ntr-o familie

de medic - tat�al �ind THEODOR BOTTA- �si al unei misterioase femei-directoare de or-felinat - AGLAE � al c�arei tat�a, FRAN-CESCO MARIA FRANCESCHI (stabi-lit ��n Moldova ��n 1872, tehnician la Fabricade zah�ar, din Sascut!) - era corsican de ori-gine. Adic�a, din patria unei Mari FurtuniPlanetare: �Imp�aratul Napoleon I Bona-parte (cel care, din n�ascare, s-a numit, des-tul de vaticinar, de�si se tr�agea din nobili-mea m�arunt�a: Napoleon BUONAPARTE� �partea cea BUN�A�!). Din c�ate �stim azi,totu�si, Francesco Maria Franceschi era din fa-milia/clanul lui Filippo Antonio Pasqualedi Paoli � DU�SMAN al lui Napoleon. . . Separe c�a bejenia familiei Franceschi a ��nceputchiar de pe acele vremi.. . . Dar s�a ne ��ntoarcem pe malurile Siretului

nostru. . .DAN BOTTA este fratele cel mare. Se

na�ste, ��ns�a, ��ntr-o zodie a discre�tiei uciga�se derenume � dovad�a c�a, azi, pu�tini rom�ani �stiu c�aEmil Botta a avut un frate. Un frate n�ascut pe26 septembrie 1907,��n Adjud, mort pe 13 ianu-arie 1958, la Bucure�sti. Doar 51 de ani de epi-fanie - ��si ��ncepe studiile liceale la Liceul Uni-rea din Foc�sani, continu�andu-le la Colegiul Sf.Sava din Bucure�sti . Urmeaz�a, apoi, studii uni-versitare clasice (limba latin�a �si limba greac�a)la Facultatea de Litere a Universit�a�tii din Bu-cure�sti, �ind dublu licen�tiat ��n Educa�tie Fizic�a�si Sport. Public�a ��n diverse reviste: Rampa,G�andirea, Vremea, La Nation Roumaine etc.Particip�a la conferin�tele grupului Criterion �sieste cooptat ��n comitetul de redac�tie al revis-tei, apoi va face parte, sub conducerea sociolo-gului Dimitrie Gusti , din comitetul de direc�tieal Enciclopediei Rom�aniei, proiectul debut�and��n 1938 �. . .Apoi, dispare din ochii oameni-lor preagr�abi�ti, pe c�and c�adeau z�apezile ca-taclismice, cosmice, ale anului 1958. . . � ��nurm�a unui atac de cord�, cum ��l expediaz�a fri-vol �si abandoneaz�a misterului cosmic, ziarelevremii, pe acest Pontif al Frumuse�tii, al


122

�Inc�anta�tiei �si al Fervorii: �(. . . ) De departesun�a cornul, /Cornul serii, cornul m�arii, /Cor-nul surd al ��ntrist�arii, /Cornul m�arii, cornulserii, /Cornul jelei �si-al pierz�arii! (Cornulm�arii, cornul serii)A se observa, extrem de clar, pre-

luarea motivului eminesciano-romantic, cuvalen�te - uranico-thanatice, al �cornului�-punte de eros, spre mediul selenico-thanatic(�Mai departe,mai departe,/Mai ��ncet, totmai ��ncet,/Su�etu-mi nem�ang�aiet/�Indulcindcu dor de moarte.//De ce taci, c�and fe-mecat�a/Inima-mi spre tine-ntorn?/Mai suna-vei, dulce corn,/Pentru mine, vreodat�a? � �cf. Mihai Eminescu, Peste v�arfuri) .�Cornul� danbottian (�Cornul jelei �si-alpierz�arii! �) con�tine, la nivel semantic,aceea�si or�citate fascinant�a, precum la Emi-nescu - dar are, din p�acate, �si un plus dedezn�adejde, provenit dintr-o mai insistent�aancorare ��n ontologia terestr�a (care st�a subsemnul dublu direc�tionat semantic, zbatereexisten�tial�a-stingere: �sear�a�-�mare�). Sau, tot��ntru lira Eminescului: �Muge-ad�anc un cerb��n codru,/Codrul fream�at�a ad�anc, /De v�antcrengile se fr�ang, /Muge-ad�anc un cerb ��n co-dru, /Muge-ad�anc �si nu e modru/G�anduriles�a-mi ��nfr�ang.//Muge cerbul singuratic, /Echoduce t�anga-i lung, /Glas de bucium lung-prelung;/Peste codrul singuratic/Cade viforultomnatic, /Nu pot jalea s�a-mi alung.//Muge-un cerb, Diana Doamna/Lui din ceruri se��ntrist�a,/Pl�ange-n nori ca-ntr-o batist�a, /Mugecerbul. Nicic�and toamna/N-a mai fost at��t detrist�a� � cf. Dan Botta - Muge-ad��nc un cerb��n codru.Motivele eminesciene ale �codrului�, ca to-

pos sacru �si, respectiv, al �buciumului � her-metic, motive care ac�tioneaz�a ��n c�ampul se-mantic al fr�am�ant�arilor cosmogenetice, suntp�astrate, cu anumit�a rezerv�a personal�a deviziune, de c�atre adjudeanul nostru. �Co-drul fream�at�a ad�anc�� spune DAN BOTTA,��n�teleg�and, prin �fream�at�, fr�am�antarea cosmo-

genezei interiorizate, ��ntru premoni�tia mor�tii-toamn�a (�Peste codrul singuratic/Cade viforultomnatic,/Nu pot jalea s�a-mi alung�) � atuncic�and Eminescu, demult, nuan�tase, ��ntru cos-mogenez�a nuntit�a cu etnogenez�a-valahogenez�a,��n Scrisoarea III: �Ce mai fream�at, cemai zbucium!/Codrul clocoti de zgomot �si dearme �si de bucium�. De observat cum �sin-gur�atatea� neo-romantic�a �si egotist-subiectiv�aa lui DAN BOTTA � pornise dintru unEminescu care ��si vedea etnogeneza feerico-mioritic: �fream�atul � codrului �si glasul debucium nasc, la Eminescu, violen�ta sublim-reactiv�a, a unui neam valah, despre care, azi,nu mai �stim aproape nimic - un neam valah al�armei � reactive, dar �si al existen�tei ��ntru lu-min�a cosmic�a, un neam��nchinat Soarelui �si Lu-nii, stelelor etern-lucitoare (�coifuri lucitoare�)�si cometelor-�capete pletoase� etern-trec�atoare�si etern-vaticinare/mistic-revelatoare (�ies dinumbra-ntunecoas�a�):� la poala lui cea verde miide capete pletoase,/Mii de coifuri lucitoare iesdin umbra-ntunecoas�a�.Pe de alt�a parte, amestecul de thanatic �si or-

�c, prin reactivarea �buciumului � aminic (dinpoemul Peste v�arfuri), aproape c�a �socheaz�a,la DAN BOTTA (poemul Muge-ad�anc uncerb ��n codru), prin �delitatea fa�t�a de seman-tica eminescian�a: �Echo duce t�anga-i lung,/Glas de bucium lung-prelung�.Ceea ce surprinde, oarecum, la DAN

BOTTA, ��n acest poem, este devierea-degradarea semanticii atmosferei cosmice a�buciumului � �si a �codrului�, p�an�a la simbo-listica � ��ntunec�arii spirituale-uit�arii, semni�-cat�a de �batist�a� (�Pl�ange-n nori ca-ntr-o ba-tist�a�) - �si, ca urmare, se ��nregistreaz�a o im-portant�a deviere a ��nc�arc�aturii mitologice aDianei-Artemis (eminesciene), zei�t�a a Lunii,sor�a, lumin�ator-s�aget�atoare (deci, apocaliptic-demiurgic�a �si spiritual-iluminatoare -), a luiApollon-Soarele, zei�t�a care, prin ��ndoirea-arcuirea m�ainilor, de�ne�ste-��nchide, la moduldemiurgic, bolta lumii create (�Ah! acum cren-


123

gile le-ndoaie/M�anu�te albe de om�at, /O fa�t�adulce �si b�alaie, /Un trup ��nalt �si ml�adiet.//Unarc de aur pe-al ei um�ar, /Ea trece m�andr�ala v�anat/�Si peste frunze f�ar�a num�ar/Abiao urm�a a l�asat� � cf. Mihai Emine-scu, Diana) � c�atre o Dian�a a lui DANBOTTA, care Dian�a danbottian�a se depla-seaz�a, clar, spre c�ampul semantic al Mai-cii Cosmice (Maica Domnului Hristos-MATERSELENE, MATER SUSPIRIORUM, MA-TER TENEBRARUM, MISTICA MATERFERTILAE ET FECUNDA/ALMA MATER):�Diana Doamna Lui din ceruri �. ��Intristarea�ei/Doamnei din ceruri nu are, ��ns�a, valen�tesoteriologice, ci, mai cur�and, r�am�ane la sta-diul de expiatoare cosmic-autosacri�cial�a: �(. . . ) Diana Doamna/Lui din ceruri se ��ntrist�a,/Pl�ange-n nori ca-ntr-o batist�a, /Muge cerbul.Nicic�and toamna/N-a mai fost at��t de trist�a�.Dar, ��n mod evident, �cerbul � care �muge�ste� ,cu tot pesimismul manifest al lui Dan Botta,se ��nscrie �si r�am�ane ��n c�ampul semantical Copacului/St�alpului Logos-ului Ordonator-Cosmic. Al Parashabdei � Sunetul �Intemeietor-Demiurgic. Adic�a, p�astreaz�a semanticaoriginar-aminic�a: cf. M. Eminescu, PovesteaCodrului : ��Imp�arat sl�avit e codrul,/Neamurimii ��i cresc sub poale,/Toate ��n�orind dinmila/Codrului, M�ariei sale.//Lun�a, Soare �siLuceferi/El le poart�a-n a lui herb,/�Imprejuru-i are dame �Si curteni din neamul Cerb� � dar�si cf. M. Eminescu, Memento mori : �Apoi iarse pierde-n codrii cu trunchi gro�si, cu frunzadeas�a,/Unde-n arborul din mijloc e vr�ajita-mp�ar�ateas�a (. . . )Sara sun�a glas de bucium �sicerboaice albe-n turme/Prin c�ar�arile de codru,pe de frunze-uscate urme�. Neamul Rom�anesceste echivalent cu St�alpul (Br�ancu�sian!) Cen-tral al Cosmosului (Muntele MERU !), echi-valent cu For�ta Demiurgiei Cosmice - �si i sedeleag�a, de c�atre divinitatea uranic�a - For�taCosmogenetic�a. Triste�tea Eros-ului din ver-surile danbottiene �Nicic�and toamna/N-a maifost at��t de trist�a� p�astreaz�a ceva din demiur-

gia mistic�a, con�tinut�a ��n celebrul verset emine-scian: �Totu�si este trist ��n lume�, din �nalul�Florii albastre�.C�at de repede ��i expediem noi, ��naf�ar�a plane-

tei Terra, pe cei care �nu mai sunt�. �Unde suntcei care nu mai sunt? � � ��ntreba, ��ndurerat,Nichifor Crainic, despre toat�a genera�tia t�an�ar�ainterbelic�a. . . �Sunt, TO�TI, ��n vesela �si ires-ponsabila uitare a rom�anilor !� � ar trebuiecoul s�a r�aspund�a. Pentru c�a nu este dreptca DAN BOTTA s�a �e dat uit�arii, numaipentru c�a a avut ad�anci �si sincere crezuri �si��n�telegeri na�tionalist-legionare � nu este drepts�a �e aproape complet dat uit�arii un at�at de se-ver �si iluminat Poet, un eseist eremit, ��n�teleptprecum Sf�antul Buonaventura, cel vindec�at deSf�antul Francisc � �si un �Inger Traduc�ator, dingreaca zeilor Sofocle (Oedip Rege) �si Euri-pide (Troienele), din franceza vagantului re-gal, Fran�cois Villon (Balade �si alte poeme),sau din engleza magului Shakespeare (RegeleIoan, Richard al III-lea) - din americana oni-ric�a a lui Edgar Allan Poe �si din germana dia-mantin�a a lui Goethe sau din portugheza con-chistadoric�a a lui Ferreira de Castro � un mare�si harnic savant tracolog (��n anul 1944, DANBOTTA ��ncepe lucrul la un laborios studiu�lologic asupra genezei limbii rom�ane casintez�a thraco-roman�a-bizantin�a, care du-reaz�a 14 ani �si ��nsumeaz�a 1200 de pagini) - bachiar sanscritolog! - ��n �ne, ARHEUL ARTIS-TULUI ROM �AN, pentru c�a DAN BOTTA a��n�teles c�a Scrisul este o Religie, c�a nu trebuies�a-�ti m�asori opera cu. . . camioanele (de macu-latur�a, �re�ste!), ci c�a orice scrie Artistul Arhe-tipal, de fapt sculpteaz�a pe St�anca Eternit�a�tii,din Paradisul Lui Dumnezeu.Mai mistic: DAN BOTTA (ca �si fratele

s�au, Emil, �re�ste!) este DESCENDENT DEVOIEVOZI �SI MAGI AI CET�A�TII DACICE AMARAMURE�SULUI: �descendentul unei vechifamilii nobiliare ardelene, str�amo�sii s�ai Mar-tin �si Mihail Botha �ind recunoscu�ti, la 1579,drept voievozi ai Cet�a�tii �si �Tinutului Chioaru-


124

lui, din Maramure�s� - cf. Horia Brad, DanBotta. 50 de ani de la moarte. Nobilitateaneamului s�au dup�a tat�a a fost con�rmat�a deChristofor Bathory (��n 1579), ��nrudit�a �ind fa-milia sa cu episcopul Ioan Bob, co-autor la Su-pplex Libellus Valachorum!!!DAN BOTTA este, al�aturi de Mihai Emi-

nescu, de N. Densu�sianu �si Blaga, printre ex-trem de pu�tinii rom�ani care au ��n�teles, cu clar-viziune, c�a Neamul Rom�anilor, ROM�ANII-VALAHII, ca expresie de Duh! - nualc�atuiesc, ��n existen�ta lor de sute de mii deani, ca str�amo�si ai Europei �si ai Lumii ��ntregi� o. . . �cultur�a minor�a�, cum s-a ��n�selat un altrom�an major, contemporan cuDAN BOTTA� r�a�sin�areanul Emil Cioran: �Credea (al�aturi deal�ti c�a�tiva, printre care m�a num�aram) c�a dac�ao cultur�a ��si reveleaz�a con�stient esen�tele � ��ntr-o crea�tie poetic�a, ��n �lozo�e, ��ntr-o oper�a spi-ritual�a � devine prin ��nsu�si acest fapt o CUL-TUR�A MAJOR�A; chiar dac�a, datorit�a lim-bii ��n care au fost exprimate, valorile ei lite-rare nu se pot bucura de o circula�tie univer-sal�a� � cf. Mircea Eliade, idem. �Si a�rm�a, de-monstr�and meticulos, la nivel de lingvistic�a �simitologie, c�a VALAHII sunt, prin str�amo�siilor daci, ETNODEMIURGI TERE�STRI (ase vedea studiile tracologice ale lui DANBOTTA � neagreat de ��nv�a�t�aceii impostoru-lui Lucian Boia: cf. Bogdan Neagota, Uni-versitatea Babe�s-Bolyai, Cluj-Napoca, ��n lucra-rea Dacismul �si �fenomenul originar�, ��n stu-diul culturii populare: �¾Omul balcanic¿era,pentru Dan Botta, chintesen�ta ��ntregii Eu-rope r�as�aritene,¾geogra�e sacr�a¿, b�antuit�a ��nimagina�tia poetului de fantasmele uni trecutexemplar (Apollo �si Dionysos, Orfeu �si Zalmo-xis�)..�Si, tot din m�arturia extrem de pre�tioas�a a

lui Mircea Eliade, a��am c�a DAN BOTTAera V �AN�ATOR DE ARHEI : �De aici, pa-siunea lui Dan Botta pentru esen�te. De aici,de asemenea, convingerea lui c�a numai "cla-sicismul" (orice tip de clasicism, nu numai

cel greco-latin) poate constitui sursa exemplar�ade inspira�tie. Pentru c�a, spunea Botta, fa-miliariz�andu-te cu valorile clasice, ��ti reveleziesen�tele �si ��nve�ti s�a le descoperi acolo undenu le vedeai mai ��nainte. (Numai un "clasi-cist", credea Dan Botta, putea identi�ca marilecrea�tii ale poeziei populare. Ceilal�ti cercet�atorir�am�aneau la nivelul �lologiei, folklorului sau is-toriei literare)�.�Si, iat�a dezv�aluirea eliadesc�a, despre Dan

Botta, pe care l-a ��n�teles cum nimeni nu l-a��n�teles �si l-a v�azut ��nconjurat de Lumina Ta-boric�a a Fix�arii Arheilor, ��ntr-un Nou Paradis,cel mai sever �si mai str�aluminat Paradis � cel alARTEI: �(. . . ) Nu credea ��n realitatea literar�aa obiectelor �si ac�tiunilor de toate zilele.�In fond, pentru el, reale � �si deci susceptibile

de a interesa un artist � nu erau dec�at arhe-tipurile, imaginile exemplare, modelele ideale.De aceea, a�sa-zisul clasicism al lui Dan Botta,cu toat�a erudi�tia greco-latin�a pe care o implica,nu era rezultatul unei "��nv�a�t�aturi" � ci, ��naintede toate, un mod de a � ��n lume.Pentru Dan Botta, lumea devenea real�a c�and

��ncepea s�a-�si reveleze structurile ei profunde;adic�a, atunci c�and ochiul min�tii ��ncepe s�a des-prind�a, ��napoia aparen�telor, imaginile eterne,�gurile mitice. P�atrundeai misterul unei nop�tide var�a c�and izbuteai s�a �ti-o revelezi ca ��naceste versuri din CANTILEN�A: "Pe v�anturiascult/ Or�cul tumult,/ C�and �si-ardic�a struna/Fata verde, Una,/ Duce-i-a�s cununa... "(. . . ) Dan Botta avea mare sl�abiciune pen-

tru acest teritoriu ��n care se ��nfruntaser�a de-a lungul secolelor egeeni: grecii, thracii, ilirii�si romanii. Era ��ntr-un anumit fel o geogra�esacr�a, pentru c�a pe plaiurile �si mun�tii ace�stiaoamenii ��nt�alniser�a pe Apollo �si Dionysos, peOrfeu �si Zamolxis. Timpul ��ncremenise, acolo� �si odat�a cu el, peisajul. Lumea aceasta, carea�steapt�a vr�ajit�a de mii de ani, era �si lumea poe-tului� � Mircea Eliade, idem. Cu pu�tin ��naintede desp�ar�tirea de Eliade (�si, la nu mult�a vreme,�si de lume!), l-a luat deoparte pe Magul Eli-


125

ade �si i-a �soptit: " ¾... Dar mai lin, dorule,lin,/ C�a p-aici ��i loc strein...¿�. Este �si ma-niera Aminului Valahilor, de a doini, cu amar �si�dor f�ar�a sa�tiu�. . . !!! �Si iat�a dovada alduirii caini�tiat zalmoxian, �IMP�ARAT AL DUHULUI!- a lui Dan Botta, de c�atre Magul Mircea Eli-ade: "¾Loc strein¿, relu�a el dup�a c�ateva clipe,loc de verdea�t�a �si de odihn�a...¿. August 1942.Era printre cei care ��n�teleseser�a� � cf. MirceaEliade, idem, Chicago, 1960.

***

Fratele negru, EMIL BOTTA, a avut partede recunoa�stere public�a generoas�a, �e �si numaiprin faptul c�a a dat numele celui mai vechi li-ceu din Adjud...! Dar Fratele cel Negru a avutparte de o dezvoltare social�a incomparabil mailarg�a dec�at Fratele cel Alb, DAN BOTTA:dincolo de Poetul �Intunecatului April, nimeninu-l poate uita, dac�a l-a v�azut, pe ACTO-RUL Emil Botta, cu o voce care parc�a ve-nea de la Mumele �si V�alvele P�am�antului. Ro-lurile Ion Nebunul, din N�apasta lui Caragiale- precum �si Regele Ondinilor, din Ondine, deJean Giroudoux - nu pot � nici imitate, nicirepetate! Niciodat�a, de nimeni altul: doars�a...��nconjori�, reveren�tios, pe l�ang�a ImperiulDramatic-Interpretativ al lui Emil Botta!Se na�ste, cum am zis, ��n aceea�si familie de

medic �si de urm�a�s�a a corsicanilor vendettei,ca �si Dan � se na�ste, pe 15 septembrie 1911,la Adjud � �si prinde ceva mai mult�a via�t�adec�at Dan: pleac�a �pe partea cealalt�a�, ��n 24iulie 1977, ��nceputul c�al�atoriei mistice �indla. . . Bucure�sti!Vis�and, de mic copil, s�a devin�a actor - fuge

de acas�a, la v�arsta de 15 ani.�In 1929 se ��nscriela Conservatorul de art�a dramatic�a din Bu-cure�sti, pe care ��l va absolvi ��n 1932. Dup�a cejoac�a pe scenele mai multor teatre bucure�stene�si din provincie, devine actor al Na�tionaluluibucure�stean. Interpreteaz�a rolul unor perso-naje majore, din dramaturgia lui Shakespeare,Goethe, Cehov, Caragiale.

Apoi, lumea cinematogra�c�a, din epoca a�sa-numit �comunist�a�, ��i va oferi destul de multe�sanse expresive, pentru a-�si valori�ca talentul�si maniera de interpretare unic�a (Se aprindf�acliil e(1939), Via�ta nu iart�a, 1958, Erup�tia,1958, C�and prim�avara e �erbinte, 1961, S-a furat o bomb�a (regia Ion Popescu Gopo),1961, Pa�si spre lun�a (tot ��n regia lui Gopo),P�adurea sp�anzura�tilor (regia Liviu Ciulei),1964, R�ascoala, 1965, De-a�s �... Harap alb,1965, �Sah la rege, 1965, Dacii, 1966, Faust XX,1966, Subteranul , 1967, Columna, 1968,Masto-dontul , Reconstituirea (regia Lucian Pintilie),1969, Premiera, 1976.Voce liric�a unic�a, pus�a, mereu, sub semnul

tragicului, dar �si al m�a�stilor unui actor cu tea-trul ��n s�ange. Ca poet, a debutat, cu po-emul Strof�a ultim�a, ��n revista lui Tudor Ar-ghezi,"Bilete de papagal �. Poetul a f�acut partedin grupul intitulat " Corabia cu rata�ti�, dincare s-au desprins �si �lozoful Emil Cioran saudramaturgul Eugen Ionescu. A fost poetulpreferat (�ind mai pu�tin or�c dec�at Dan - �simai mult ludic, dar, ��n niciun caz, nu p�an�ala. . .Minulescu!) al genera�tiei Criterion :pentru versurile sale, Emil Cioran-Apostatul cuTeancuri de M�a�sti, Nicolae Steinhardt Cel Naiv�si Bl�and. . . - aveau un adev�arat cult.Este autorul unei poezii negre,

existen�tialiste, dar, totul, prins ��ntr-o hor�acarnavalesc�a, de Sabat Negru. . . a jocului decuvinte (uneori profund, alteori facil! - dar,totdeauna, impresionant, rostit ��ntru gravi-tate!) - cu personaje dintr-o mitologie propriea mor�tii, ��n consonan�t�a cu �loso�a tr�airismuluiinterbelic. E un poet al m�a�stilor, eul lyricse devoaleaz�a prin toate aceste personaje,rezult�and o comedie a mor�tii �si a neputin�tei.Orice actor de geniu (�si EMIL BOTTA a

fost!), care tr�aie�ste ��n mijlocul h�arm�alaiei tea-trale, este extrem de SINGUR! De aceea, cre-dem c�a Fratele cel Negru se autode�ne�ste ire-pro�sabil, dincolo de Mistica Nordului (cf. p.197, Noapte din Andersen: �Cumplite-s aceste


126

misterii: aicea, tu, moart�a,/�si afar�a-n tene-bre, vikingii p�andindu-ne casa�), dincolo demeta�zica Blestemului c�atre Simion Dasc�alul�si c�atre Bure�ti . . . - prin CUC, pas�area sin-gur�at�a�tii, dar �si a reversibilit�a�tii metanoice -. . . dar �si �ondin�a� fascinant�a �si pururi mis-terioas�a, a Mareelor Codrului, ��stim�a� careatrage (dac�a ar putea, LUMEA �INTREAG�A!),c�atre Misteriile Thanatice �si Regenerator-Soteriologice ale Codrului �si ale lui Isis-Cybelle. Dinspre �sleirea� �si �frigul � tenebre-lor infernale - spre �FOCUL� �SI �V �ANTUL-FURTUNA� ORFIC�A A REVELA�TIEI, prinLOGOS-Cuv�ant-cu-Cuv�ant �si ��uieratul � No-ului Orfeu, deci OR�ANDUITUL SINE, �INTRUNOUL PARADIS, PRIN REVELA�TIA STIHI-ILOR ARTEI-CA-LOGOS-dinspre S�ANGELEBLESTEMAT-BINECUV�ANTAT AL GRAA-LULUI/�Ulciorul cu Cucut�a� � spre �. . . stelefumeg�ande �si FOCURI CRESC �ANDE. . . �!):�am ��nlemnit/la vederea cucului,/un cuc depripas/la casele noastre./ce mai cuc s�arac/ i-am v�azut �si fa�ta/sl�abita, sleit�a./eu cu jongle-rii,/eu cu clovnerii/��ncerc s�a-l ��nc�ant/cu v�antcucu v�ant./s�a-l distrez cu nimic/pe Fluier�aV�ant/Frig ��n ochi ��i arunc/din ulcioare de cu-cut�a/��i dau s�a bea,/ulcioare de foc ��i ��ntind/pepat cu cuie ��l culc,/fac din cuc fachir,lope�ti de p�am�ant/arunc peste el/�si stele fu-meg�ande/�si focuri cresc�ande . . . /eu cu clovne-rii,eu cu jonglerii� (Fachir)�FAQR� ��nseamn�a, ��n arab�a, �si �sf�ant�, �si

�s�arac cu punga �si bogat cu Duhul � � adic�a,�IN�TELEPT! �IMP�ARAT AL DUHULUI...!!!Opinia noastr�a este c�a �si Emil Botta (ca

�si fratele s�au, Dan!) ��i datoreaz�a acel �primomovens� al Poeziei sale � lui MIHAI EMI-NESCU!Nu mai departe dec�at ��n poemul mai sus-

citat, Fachir, Emil Botta urmeaz�a, cu ori-ginalitate ��mbinat�a cu smerenie, ��nv�a�t�aturaeminescian�a (inclusiv cea con�tinut�a ��n numelaS�armanul/[�FACHIRUL�] Dionis!): actul ar-

tistic este ��ntemeiat �si pus ��n lucrare doarprin ��mbinarea armonic�a a ludicului umano-or�c (�Fluier�a V�ant�) cu sacri�cialul �si sa-cralul. Ceea ce Eminescu numea �Volup-tos joc cu icoane �si cu glasuri tremurate�,din prima ars poetica eminescian�a � �-nalul poemului Epigonii (unde �jocul� su-gereaz�a latura ludic�a a actului artistic, iar�icoana+glasuri tremurate� trimite, direct, lasacralul autosacri�cial cre�stin) � Emil Botta fo-lose�ste ��mbinarea de �clovneri /jonglerii� (deci,ludicul, cu efecte dedus-transcendente!), cu�fachirul � pneumei cosmic-sacrale (�cu v�antcucu v�ant�/Cuv�antul Demiurg, prin CUCULReversibil/Resintetizator de Lumi, prin CU-CUL Cruci�cat ��ntru Misterul Demiurgic alPrim�averii !), �culcatul � ��ntru �cuiele/raze� aleRevela�tiei �si �Inviatul Martiric, ��ntru cos-micul nebulos, cosmicul ��nviat ciclico-spiralat,dintru noua cosmogenez�a � de sub semnulCrucii-SAP�A �si evolu�and dinspre �stele fu-meg�ande� spre �focuri cresc�ande�: �ulcioare defoc ��i ��ntind/pe pat cu cuie ��l culc,/fac dincuc fachir,/lope�ti de p�am�ant/arunc peste el/�sistele fumeg�ande/�si focuri cresc�ande� Rezulta-tul este Opera-Poezie/R�astignirea Or�c�a � dis-juns�a, major, de personalitatea terestr�a a Poe-tului.Expresionismul, tr�airismul �si neo-

modernismul �pierdutului � �si carnavalesculuiEmil Botta i se topesc acestuia (��n bulbo-anele propriei �in�t�ari expresive!), treptat �sicu ��nalt ra�nament eminescian, p�an�a vedenev�azutele/esen�tele - ��n ROMANTISM(��mprumut�a de la Eminescu nu doar viziu-nea, ci p�an�a �si vocabularul: �vraj�a�, �muri�,� lun�a�, �suspin de ape� etc.!): �De m-aratinge vraja/romanticei p�aduri!/�Si brazii s�a-�si��nal�te/��ntuneca�tii muri� (cf. Comentariu la ovia�t�a pierdut�a).P�an�a �si viziunea asupra lui Lucifer

��mprumut�a enorm, din punct de ve-dere al semanticii evolutive a poemului,al topicii �si al vizionarismului, din Lu-


127

ceaf�arul eminescian: �F�at-Frumos Isuspeste Ape/te uit�a cum trece. Apa sus-pin�a./Domni�t�a Trestie, te ��nclin�a/c�and treceDomnul./(. . . )Cu imaginea eretic�a a luneiaproape,/vie�tuiesc,r�at�acesc./Oh,singur�atatede argint,/ sp�anzurato de cump�anaf�ant�anelor,/lun�a, lun�a, z�an�a a z�anelor,/nu m�avr�aji./�Inc�a mai am o brum�a de cer,/o f�a�sie denoapte,/o stea � dac�a pier � (cf. Lucifer). Deobservat c�a Emil Botta pricepe nem�asurat maimult dec�at criticii lui Eminescu, din func�tiaeminescian�a a Lunii-Z�an�a-a-Z�anelor, a Tres-tiei Bidirec�tionate (Ontologico-Psihopomp) �sia F�ant�anii Transcendente, ba insist�a chiar�si asupra colabor�arii lui Lucifer cu MumeleElementarit�a�tii Cosmice �si cu Duhul Lumii�si cu cel al Omului Cosmic (�Frumoase ce-ruri, nobile ape,/at�at de nobile c�a setes mi-omint! �). La un moment dat, pare c�a intuie�ste,mirabil, p�an�a �si FA�TA CRISTIC�A a luiLucifer (�Deschide-te, morm�ant arz�ator �/F�at-Frumos Isus peste Ape/te uit�a cum trece�),valen�tele luciferice, forti�catoare pentru om�si izb�avitoare pentru cosmos, ale acestuia -numai c�a, spre deosebire de cosmico-dinamiculDuh Valaho-Eminescian - ��nneguratul PoetEmil Botta prefer�a s�a z�aboveasc�a/t�and�aleasc�a,extatic �si molatic, la hotarul dintre via�t�a �simoarte, dintre clarobscur �si lumin�a. Rezul-tatul este, mai cur�and, REVERIA, dec�atM�ANTUIREA!Ceea ce impresioneaz�a, ��nc�a �si mai mult,

la Emil Botta, ��n ce prive�ste gena sa emine-scian�a � este aplecarea sa, profund��nc�antatorie�si cu valen�te apotropaice, asupra istoriei ero-ice rom�ane�sti medioevice (��nc�anta�tie parc�amai primitiv-orginar�a, chiar, ��n ritmarea eiexterioar�a - dec�at a Maestrului-AMIN!).R�am�an, ad�anc, ��n memoria noastr�a senti-mental�a, poeme precum: p. 383 � Bo-cetul al lui Ion Vod�a Armanul, mai numit�si cel Cumplit , R�astignitul Valahiei, pe pa-tru c�amile, de turci, dup�a b�at�alia pierdut�a,de la Ro�scani-Fin�ta/1574 (�M-au ��ntrebat /c�a

de ce moarte am murit,/ce de patimi amsuferit./Pe m�ana c�amilelor m-au dat/�si nu-mai su�etul meu neadormit/�stie ce-a p�atimit./Iar�a su�etul meu /��n judec�at�a le-a stri-gat/pe c�ate�sipatru c�amilele/care su�etul/detrup l-au dep�artat,/pe coco�satele/pe care cus�angele meu le-am zugr�avit/��n s�ange tot, le-am ��mpodobit (. . . ) C�ama�sa de piele/nu le-au putrezit, ciolanele nu s-au risipit,/ele, ciola-nele,/au ��n�orit�), Pe C�ampia Turzii (undea fost asasinat Mihai Viteazul / 1601) �p. 211 - (� �Si blestematul �si procletul Ia-cob Beuri, valonul,/ca un demon fuge dincort /Adev�ar spui c�a Mihai dormea dincolo,mort, c�a a fost ��mplinit sacrilegiul, c�a smuls�ae ��mp�ar�ateasca vi�t�a?/ Nu, stelelor, nu ave�tide ce ro�si,/nici voi, c�ap�a�t�ane de cri�t�a,/lefegii�si pigmei, /sperjurul �ind tr�as�atura voastr�ade c�apetenie,/actul prim al catehismului vos-tru./V�a sperie luminatu-i le�s,/c�aci ��mp�acat�ae�sti, omenire, cu stric�aciunea �si moartea,/darcu moartea mor�tii, ba�), Iacob Beuri, va-lonul (numele mercenarului valon care l-astr�apuns, la�s, pe Mihai Viteazul cel singur, ��npropriu-i cort, de pe C�ampia Turzii: �Oh, Mi-haiu, st�angaciul,/ne-ar � zdrobit, el, M�are�tia,Retezatul, Copaciul � � p. 241� dup�a vorbacronicarului: ��Si c�azu trupul cel frumos [n.n.:al lui Mihai Viteazul], ca un copaciu. . . �) ��si, mai cu seam�a, Misail C�alug�arul �si SimionDasc�alul - p. 470 (2 dintre cei 3 copi�sti,interpolatori ��n pa�sajele cronicii lui GrigoreUreche, crunt calomniatori, hulitori �si blasfe-miatori ai Neamului Valah, ��n folosul altorneamuri vecine!): �Vai vou�a Misaile,/triste�ti�si bure�ti (. . . ) Ce fel de c�alug�ar e�sti Mi-saile?/Ce hram por�ti Misaile?/(. . . ) �Si tuSimioane Dasc�ale/ce mutr�a ai?/Ce isoane�tii tu/Simioane?/Voi sunte�ti fum, vai vou�a,fum.//(. . . ) Voi sunte�ti, vai vou�a,/v�anzareaneamului vostru./�Si ��nc�a �si mai r�au:/sunte�tiMisail, /sunte�ti Simion,/triste�ti �si bure�ti, vaivou�a! �).Dac�a ar � s�a tragem o concluzie, ��n leg�atur�a


128

cu in�uen�ta Eminescului-Aminului, asupra Po-eziei celor doi fra�ti Botta � am putea sinte-tiza, par�tial, deocamdat�a, o deosebire evident�a:Dan Botta eminescianiz�a, ad�anc, preponderentla nivelul formei � pe c�and Emil Botta emine-scianizeaz�a, cu prec�adere, la nivelul ideatic, alcon�tinutului. Dar ambii fra�ti ��l urmeaz�a, cuzel de neo��ti, pe Eminescu, ca pe o C�al�auz�aMistic�a, pe t�ar�amul Mitologiei Daco-Valahe!!!Rom�anul, de etnie evreiasc�a, Andrei

Oi�steanu (care se pronun�t�a, insistent �si cuo violen�t�a cu totul ne�reasc�a, �si ��mpotrivaAminului Rom�anilor!) - face un studiu desprene-��n�telepciunea lui Emil Botta (cf. AndreiOi�steanu, ��n rev. Arta Sport : EMIL BOTTA�SI �LEC�TIA DE OPIUM� � 14 mai 2008), dartonul articolului (care-l vizeaz�a �si pe un altlegionar, pe genialul Ion Barbu/Dan Barbilian)este at�at de insinuanto-insidios, ��ntru demola-rea zeilor valahi, ��nc�at, pur �si simplu, nu neintereseaz�a: �si Edgar Allan Poe era dipsoman�si narcoman, dar, prin asta, E. A. Poe �si-adovedit, mai cur�and, dispozi�tia martiric�a fa�t�ade Art�a, dec�at voin�ta de autodegradare prinviciu! Ca �si Baudelaire, Rimbaud, Verlaine,G�erard de Nerval, Tristan Corbi�ere, JulesLaforgue, Francis Joseph Thompson, �EmileVerhaeren, Oscar Wilde, Fernando Pessoaetc. etc... . . deci, o ��ntreag�a genera�tie, aceea asimboli�stilor �romantico-postromantici �!Este, �re�ste, �si cazul lui EMIL BOTTA!Nu-l putem p�ar�asi, pe Emil Botta, printre

opiniile �oi�stene� � deci, ne vom resorbi, tau-maturgic �si soteriologic, ��n Dorul lui f�ar�aSa�tiu, pentru a � �si r�am�ane, noi �si tot NeamulNostru Rom�anesc, al�aturi �si �tr�airind � ��ntruMagii no�stri adjudeni: �De un dor f�ar�a sa�tiu-s��nvins/�si nu �stiu ce sete m�a arde./Parc�a me-reu din ad��nc,/un ochi r�apitor de Himer�a/arvrea s�a m�a prade./�Si pururi n-am pace,/nicial stelei vr�ajit du-te-vino ��n spa�tii,/izvoare sublun�a, ori dornic�a ciut�a,/nimic nu m�a stinge,nimic nu m�a alin�a �si parc�a-a�s visa o planet�apierdut�a./E at��ta nepace ��n su�etul meu,/b�atut

de alean �si de umbre cuprins. . . /Un dor f�ar�asa�tiu m-a-nvins,/�Si nu �stiu ce sete m�a arde me-reu. . . �Sper�am ca aceast�a �sete meree�, de necu-

prins/�dor f�ar�a sa�tiu�, s�a nu se sting�a, nici-odat�a, pentru noi, �Vechea Gard�a� (dar cuCredin�t�a ��n Dumnezeu �si ��n Viitorul Neamu-lui Rom�anesc!). �Si, mai ales, tragem n�adejdeas�a-i ��nving�a setea meree� pe Poe�tii locului�si �pururi n-aib�a pace� �si �nimic nu-i sting�a,nimic nu-i aline�, pe aceast�a �planet�a de TES-TARE A DUHULUI UMANO-DIVIN �, careeste Terra. . . - dec�at Nestinsul �si NealinatulDOR DE ABSOLUT!

Radu COM�ANESCU

EU, ICEBERGUL!

Dl. Gheorghe Andrei NEAGU este un eroual culturii rom�ane contemporane. Fenomenulacesta, al eroilor culturii, ar trebui analizatde istoricii din viitor, deoarece este deopotriv�auluitor �si tipic. �In situa�tia actual�a, c�and cori-feii ��n via�t�a ai culturii rom�ane literare au ajuns�e la o binemeritat�a odihn�a, �e la un binemeri-tat stipendiu de merit, constat�am c�a mul�ti din-tre ei prefer�a via�ta ��n civiliza�tiile avansate aleOccidentului �si lanseaz�a campanii sponsorizatepentru premiul Nobel, dar evit�a s�a se mai im-plice ��n ceea ce este cu adev�arat di�cil: luptacu orizontul de a�steptare al publicului rom�an,rena�sterea literaturii rom�ane din cenu�sa incul-turii cotidiene. Pe acest fond, unde mare�salii�si generalii fug, iat�a c�a unii lupt�atori r�am�an��nd�arji�ti �si construiesc �si se zbat �si proclam�a �sicred. Pe ace�stia ��i numesc eroi ai culturii.Biogra�a dlui Gheorghe Andrei NEAGU n-ar

� l�asat s�a se b�anuiasc�a un atare destin. Absol-vent de studii economice, specializat ��n silvicul-tur�a, convertit dup�a 1993 la jurnalismul politict�aios, om politic p�an�a cel pu�tin ��n anul 2000,el p�area cu totul altceva dec�at este. Totu�si,


129

debutase ��n 1986 ��n volumul colectiv 10 proza-tori (pe vremea aceea erau la mod�a debuturilecolective) �si chiar perseverase pe calea prozei,precum arat�a romanul Templul iubirii din 1992�si romanul Arme �si lope�ti din 1995. �In 1997 ��sipublic�a opera pe care el��nsu�si o consider�a dreptcea mai reprezentativ�a, un volum de nuvele in-titulat Moartea �sobolanului, tradus ulterior ��nfrancez�a �si ��n englez�a.Exista astfel o puternic�a voca�tie estetic�a

��nso�titoare a carierei o�ciale a dlui NEAGU.Dup�a anul 2000, la schimbarea secolelor,aceast�a voca�tie va prelua comanda. Fos-tul jurnalist politic �si politician ��nv�a�tase s�a��ntemeieze. �Si a ��ntemeiat acolo unde toc-mai se instala ruina: ��n literatura rom�an�a.Cel pu�tin dou�a dintre ctitoriile sale, festivalulna�tional (apoi interna�tional) Duiliu Zam�rescu�si revista Oglinda literar�a �si-au f�acut deja loc��n istoria literaturii rom�ane. Ast�azi festivalulnu mai exist�a, iar revista apare sub sabia luiDamocles, dar curajul nebunesc al ��nf�aptuiriilor ��i aduc lui Gheorghe Andrei NEAGU uncategoric titlu de erou. Nici locul ac�tiunii, mu-nicipiul Foc�sani, nu e lipsit de semni�ca�tie �sisimbol. Ctitorul e un moldovean get-beget, for-mat ��ns�a la �scolile superioare din Bucure�sti �si��n atmosfera cenaclurilor bucure�stene. Iat�a c�ael a ales Foc�saniul, ora�sul de grani�t�a moldo-valah, ca loc al ��mplinirii sale literare. Ghe-orghe Andrei NEAGU a generat cea mai pu-ternic�a mi�scare literar�a pe care a cunoscut-ovreodat�a jude�tul Vrancea.�In ultimii ani, prozatorul �si mentorul literar a

��nceput s�a publice �si volume de poezie. Acestade fa�t�a, Poeme din templu, este, dup�a �stiin�tamea, cel de-al treilea.Prima observa�tie este c�a autorul are o scrii-

tur�a bine personalizat�a, care nu copiaz�a pe ni-meni. A doua observa�tie este masiva referin�t�abiogra�c�a a textelor: ele folosesc un limbaj da-torat biogra�ei �si sunt expresia unui momentdin biogra�e. Ceea ce nu e de mirat, �tin�andcont c�a e vorba despre existen�ta unui erou

��ncifrat�a ��ntr-un registru liric. Cheia lexical�aa Poemelor din templu st�a ��n limbajul ezoterical unei Fraternit�a�ti celebre pe care dl. Ghe-orghe NEAGU pare s�a o cunoasc�a bine. Ex-presii �si cuvinte, precum " Marele Arhitect alUniversului�, " templu�, " ucenic�, " calf�a�, "maestru�, " spor�, " plan�s�a�, " Venerabil dintrecut�, " loc geometric� �si chiar " lumin�a� (cas�a m�a opresc doar la acestea) fac parte din res-pectivul limbaj ezoteric, unde au ��n�telesurilelor stricte. Un necunosc�ator nu va reu�si s�a ci-teasc�a poemele ne�stiind acele ��n�telesuri; dar leva citi folosind sensurile curente. C�ateodat�a,nu este nicio problem�a, deoarece sensurile nor-male prevaleaz�a de departe; ��ns�a exist�a uneletexte, precum " Sporul� sau " Mae�strii nimi-cului�, unde lipsa decodi�c�arii ezoterice e unhandicap. Totu�si, s�a nu uit�am c�a autorul este��n timpuriul s�au un prozator, ba, ��nc�a, un pro-zator dominat de zei�ta Ra�tiune; a�sadar, el aretenta�tia explicit�arii �si a descuraj�arii pletorei se-mantice. Unul din textele ce folosesc limbajulezoteric ��n sensul s�au ini�tiatic, " Mae�strii ni-micului�, ��l �si expliciteaz�a de ajuns.

S�a p�atrundem ��n ana-liza volumului tocmaiprin acest text, deoareceeste edi�cator. Avemde-a face cu o acuza�tieplin�a de am�ar�aciune �side singur�atate, cu iro-nia ce decurge de aici�si cu tragedia luminii �sia templului (cite�ste: sa-crului) care decurge totde aici. Ceea ce re-

zult�a este singur�atatea eului auctorial �siconstatarea invaziei ��ntunericului: " Bu-imac�a,/ lumina b��jb��ia n�auc�a/pe dinaf�ar�atemplului./�In�auntru/ fra�tii ��si ridicau osa-nale/�si se pream�areau/ fericindu-se c�a nuau avut/nicio str�afulgerare/��n ��ntunericul/cele acoperea/viermuiala./Pe l�ang�a ziduri/ lu-mina se prelingea jenat�a/��n straie pono-


130

site/pentru c�a mae�strii/ce se r�azg�aiau/la punc-tul geometric/din c�arciuma special rezervat�a/se��ntrebau p�an�a unde/avea s�a se a�e/ad�ancimea��ntunericului?�Dac�a ��ns�a�si Fraternitatea, custode al tem-

plului �si p�azitoare a sacrului, se a��a ��ntr-oasemenea stare de criz�a moral�a �si meta�zic�a,dar�amite lumea? Mesajul poemelor lui Gheor-ghe Neagu, ��n virtu�tile lui sociale �si culturale,este sumbru �si, uneori, plin de amar�a ironie.Figurile dominante sunt ale singur�at�a�tii, alemor�tii, ale biologicului viermuitor care ��nvinge��nalturile �si ale z�ad�arniciei: " Sunt singurprintre miile de vorbe/ Ca ni�ste frunze risi-pite/ �In urm�a visului ��ndep�artat/�Si-n care credne��ncetat./Prin camera prin care g�andul meumai urc�a/ Seme�t ca albul din z�apezi/�In �ecarecol�t z�aresc o umbr�a/De noi triste�ti/ Pe carenu le pot rosti/�Si nu le pot cl�adi/ Ca arip�as�a-mi dea spre cer./Sunt singur, trist �si golca un morm�ant/Ca un v�ant.� (" V�ant�); "A viscolit pe ��ntuneric/�Si a albit crucile ne-gre/Moartea pare acum o mireas�a/Fardat�a pen-tru marea ��nt�alnire/Din c�and ��n c�and, un clo-pot/�I�si plimb�a limba peste buze/�Si-�si geme sin-gur�atatea/ Peste lini�stea s�atenilor/La �ecaredang�at/ Bunul p�arinte tresare �si a�steapt�a/S�a-l strige la poart�a/Urm�a�sul./Dar nimeni nuvine/Cuprins de insomnii/Bunul p�arinte/�I�sinum�ar�a-n g�and orele goale. . . /La cimitirpoarta-i deschis�a/Iar crucile-s bete de timp/�Side uitare.� (" P�astorul templului�); " Vi-ermii g�andurilor mele/ Se ��mbrac�a ��n fracuride gal�a/�Si vin cu m�anu�si am�agitoare/ S�a-mi��nha�te trupul pentru jertf�a/Nu-i nici un zeu peaproape. . . � (" Statuia�).Nici teologia nu se transform�a ��n religie sal-

vatoare, deoarece, culmea dezn�adejdii, ��n acestspa�tiu rug�aciunile activeaz�a infernul: " Iar jos/infernul a�steapt�a/ s�a rostim c�ate-o rug�aciune.�(" Ruga templierului�).Evident, cine va c�ap�ata �or cosmic ��n ase-

menea perspectiv�a este durerea: " De undeva/Ca printr-o ran�a a cerului/ M�a prive�ste-ntr-

o necontenit�a c�adere/ Ultima stea c�az�atoare./M�a mai leag�a doar un �r/ De imensa du-rere a spa�tiului/ Ce ne desparte dorin�ta, de��mplinire./ �Si, ��n�orit�a, durerea/ �I�si leag�ademnitatea de pulberi stelare/ Ca pe un drumnedeslu�sit ��nc�a/ Spre marginea ��mplinirii�.Exemplele ar putea continua din bel�sug. Vo-

lumul este ��n mod clar expresia unei mari sin-gur�at�a�ti, a unei puternice triste�ti �si a unormul�tiple deziluzii. �In str�afunduri, via�ta unuierou al literaturii rom�ane contemporane nu estede invidiat. Totu�si, a�sa cum m�a a�steptam, car-tea are �si alte izbucniri. Ludice, pure, ��n gene-ral legate de vibra�tiile colindului rostit de copii;ori ludice pe linia asocia�tiilor involuntare prac-ticate de Sigmund Freud. Acolo ��nt�alnim poe-zia ��n starea ei �slefuit�a �si, adesea, tulbur�atoare.Exist�a, de asemenea, o cinstire dat�a cuvintelor�si marilor f�auritori de cuvinte, ca �si o dram�a acuvintelor; c�aci soarta cuvintelor este un alter-ego al destinului eului auctorial, iar m�are�tia loreste ��ndrituirea lui.

Dar de ce am inti-tulat acest material Eu,icebergul? Expresia ��iapar�tine dlui Neagu ("C�atre iarn�a�) �si are foartemulte sensuri. Nu le voi

decodi�ca pe toate. S�a spun doar c�a iceberguleste o structur�a masiv�a ce las�a s�a se vad�a doarpiscul; �si c�a rezult�a dintr-o rupere zdrav�an�a.Icebergul poate � periculos pentru civiliza�tialuxurii umane (vezi istoria cu " Titanicul�),dar, precum ne arat�a studiile contemporaneprivind ��nc�alzirea global�a, ar � catastrofal s�adispar�a.


131

Dr. Dan BRUDA�SCU

Note de lectur�a:

Gheza VIDA �un colos al sculpturiirom�ane�sti �si europene

Anul acesta, la 28 fe-bruarie, s-au ��mplinit 100de ani de la na�stereamarelui sculptor rom�an

b�aim�arean Gheza Vida. Evenimentul nu a tre-cut, dup�a nefericitul obicei al contemporani-lor mei, neobservat �si nemarcat cum se cuvine.Gra�tie ini�tiativei �si implic�arii personale a dis-tinsului acad. Marius PORUMB, at�at��n ora�sulde ba�stin�a al artistului, Baia Mare, c�at �si laCluj-Napoca �si ��n Bucure�sti, au avut loc o se-rie de ac�tiuni menite a-l readuce pe Gheza Vida��n aten�tia genera�tiilor de azi. Prin demersurile,de ��nalt�a eleva�tie cultural-�stiin�ti�c�a, la care auachiesat numeroase nume importante din do-meniul artei �si istoriei artei din �tara noastr�a,istorici �si critici de art�a, universitari �si acade-micieni, oameni de cultur�a de prestigiu etc. s-a reu�sit �si un gest reparatoriu, de eliminare aunor ��ndelung voite confuzii �si l-au redat peGheza Vida, complet �si deplin, neamului c�aruia��i apar�tine �si c�aruia i-a apar�tinut dintotdeauna.�In acest context, prin implicarea autorit�a�tilorlocale din Baia Mare, ��n acest ora�s, ��n af�ar�aunei ceremonii religioase in memoriam, s-a des-chis Atelierul memorial Gheza VIDA, Colec�tiade cactu�si, ��n Parcul Central, Expozi�tia Cente-nar Vida �si au avut loc expuneri, concerte �sialte manifest�ari cultural-artistice importante.Marele sculptor a fost omagiat �si ��n Aula

Academiei Rom�ane din Bucure�sti, la Muzeul deArt�a din Cluj-Napoca, iar p�an�a la sf�ar�situl anu-lui la Accademia di Rom�ania din Roma (printr-o expozi�tie, lansarea Albumului Vida �si con-certe) pentru c�a, potrivit acad. Marius Po-rumb, S�arb�atorirea Centenarului Gheza Vida

este un prilej de a omagia memoria unui mareartist de talie european�a, o personalitate demarc�a a artei rom�ane�sti, ce apar�tine galerieicelor mai importan�ti f�aptuitori de frumos dinRom�ania, �u al Maramure�sului.La aceste ac�tiuni de elevat�a �si elegant�a

�tinut�a, pe deplin meritate de prestigiosul ar-tist, se mai adaug�a una: apari�tia, recent, laEditura Academiei Rom�ane @ Editura Mega,a albumului Gheza VIDA. Centenar 1913-2013.Volumul, realizat ��n condi�tii gra�ce

excep�tionale, cuprinde, pe l�ang�a circa 180de ilustra�tii din opera sculptorului �si nu-meroase articole, eseuri, contribu�tii criticesemnate de cele mai prestigioase nume aleistoriei �si criticii de art�a rom�ane�sti de azi.Ini�tiatorul �si coordonatorul volumului (ca �si

al majorit�a�tii manifest�arilor centenare din �tar�a�si de peste hotare) este acad. Marius PO-RUMB, el ��nsu�si un nume care nu mai arenevoie de nici un fel de prezent�ari. Lucra-rea a ap�arut sub egida Academiei Rom�ane,la realizarea ei d�andu-�si, de asemenea, con-cursul Universitatea Babe�s-Bolyai din Cluj-Napoca, Accademia di Rom�ania din Roma,Muzeul Na�tional de Art�a al Rom�aniei, Muzeulde Art�a Centrul Artistic Baia Mare, Muzeulde Art�a Cluj, Editura Academiei, precum �sialte institu�tii de prestigiu. Cititorului obi�snuit,dar mai ales studen�tilor �si speciali�stilor li seofer�a, ��n af�ar�a unor date riguros concepute pri-vind via�ta �si activitatea artistului, �si o serie deprofunde �si minu�tioase analize ale crea�tiei sale.Reg�asim la acest capitol al lucr�arii semn�aturileunor speciali�sti consacra�ti, dintre care nu lip-sesc cele ale acad. R�azvan Theodorescu, acad.Marius Porumb, Raoul �Sorban, Ramona No-vicov, Mihai Musc�a, Livius George Ilea, Vir-gil Mocanu �si al�tii, al�aturi de cele ale unor�se� de institu�tii implica�ti ��n organizarea �sidesf�a�surarea manifest�arilor centenare. Suntformulate aprecieri �si interpret�ari diverse pri-vind opera artistic�a a lui Gheza Vida, justi�-


132

cate, ��n opinia noastr�a, de faptul c�a trecereatimpului a scos �si mai mult la iveal�a valoareaei excep�tional�a. C�aci, dup�a cum sublinia acad.R�azvan Theodorescu, La o sut�a de ani de lana�sterea sa, me�sterul cioplitor din Maramure�sr�am�ane, pe planul celei mai elaborate, celei maira�nate �si, totodat�a, celei mai fruste arte, o in-conturnabil�a paradigm�a.Pe l�ang�a datele biogra�ce, cartea ofer�a lista

expozi�tiilor la care a luat parte sculptorulb�aim�arean, ca �si o extrem de util�a, pentru stu-dii viitoare, bibliogra�e a scrierilor consacratevie�tii �si operei sale.Textul semnat de acad. Marius PORUMB,

un fel de prefa�t�a, nedeclarat�a, a lucr�arii, ex-trem de util�a cititorului, bene�ciaz�a �si de tra-duceri ��n limbi de circula�tie pentru a permiteutilizarea c�ar�tii �si de speciali�sti sau cercet�atoristr�aini.Consider acest excep�tional album de art�a, nu

doar un binemeritat omagiu adus colosaluluiartist Gheza Vida, dar �si una din cele mai fru-moase �si mai bine realizate apari�tii editorialeale anului 2013.

Cvadriga cu pegA�si � un regalepigramatic

Recent, la EdituraPax Aura Mundi, dinGala�ti, a ap�arut, ��ntr-o�tinut�a gra�c�a remarca-bil�a, volumul colectivde epigrame intitulatCvadriga cu pegA�si ,

semnat de Eugen ALBU, Gheorghe B�ALICI,Dan C�APRUCIU, Ion DIVIZA. Volumulbene�ciaz�a �si de dou�a elogioase prezent�ari,ca prefe�te, semnate de acad. Mihai CIMPOI,de la Chi�sin�au, respectiv George CORBU,pre�sedintele Uniunii Eipgrami�stilor dinRom�ania. Autorii ��n�si�si au �tinut s�a fac�a c�atevapreciz�ari legate de apari�tia acestui volum.

A�sa cum bine remarca acad. Mihai CIM-POI, acest volum reune�ste sub coper�tile salepatru dintre cei mai importan�ti epigrami�stirom�ani contemporani (sau, dup�a cum spunead�ansul: dintre cele mai autorizate nume con-temporane care ilustreaz�a literatura de gen),care reprezint�a Transilvania, Moldova �si �TaraRom�aneasc�a, num�ar�andu-se printre relativpu�tinele volume cu o astfel de structur�a cvasi-��ntregitor na�tional�a.Volumul este structurat pe trei capitole,

unul dintre ele, cel de al doilea, �ind rezer-vat crea�tiilor individuale ale �ec�aruia dintrecei patru a�si ai epigramei mai sus men�tiona�ti.Chiar dac�a autorii sunt diferi�ti nu doar ca locde origine, ci �si ca v�arst�a, experien�t�a literar�asau preg�atire profesional�a, volumul este relativunitar sub aspect valoric �si estetico-literar. Elprezint�a o mare diversitate tematic�a, abord�andcu har �si mult haz de la che�stiunile casnice(rela�tiile maritale sau de familie, so�tii, soacre,amante chiar etc.), la cele sociale, cotidiene,adeseori grave, cu implica�tii ��nsemnate asupravie�tii noastre a �ec�aruia, p�an�a la satirizareaunor atitudini �si comportamente deviante, ne-�re�sti ale unor politicieni sau guvernan�ti actu-ali. De�si carte de literatur�a (chiar dac�a, ��n opi-nia unora, cu aere elitiste, epigrama nu ar � ungen literar), ea este extrem de atent�a la eveni-mentele ce se petrec��n ace�sti ani, at�at dincoace,c�at �si dincolo de Prut, autorii nel�as�and nepe-depsite, cu mijloacele speci�ce: umorul �n �side calitate, caricaturizarea sau persi�area ma-nifest�arilor ne�re�sti, a abuzurilor de orice fel,indiferent cine sunt f�aptuitorii lor, reu�sind, ��nfelul acesta s�a ia atitudine coerent�a �si responsa-bil�a pentru asigurarea unui climat mai s�an�atos.Autorii, �ecare ��n parte �si to�ti ��mpreun�a, nufac nici un fel de compromisuri sau omisiunidictate de eventuale partie-pris-uri motivatepolitico-ideologic pe care le-ar putea avea. Deaici �si impresia de echidistan�t�a �si obiectivitate,de cutezan�t�a��n alegerea �si tratarea temelor epi-gramelor selectate.


133

Fiecare epigram�a ��n parte poate � conside-rat�a o critic�a neiert�atoare a unor realit�a�ti, aceea ce e nelalocul s�au ��n via�ta de zi cu zi asociet�a�tii rom�ane�sti, viz�and, prin recurgerea la�erul ro�su, cu care sunt ��n�erate toate, la o ne-cesar�a revenire la normal, la o existen�t�a demn�a,��ntr-o structur�a social-politic�a democratic�a, ��nconsens cu mersul vremurilor pe continent, dar�si cu aspira�tiile ��nc�a ne��mplinite ale rom�anilor.Iat�a de ce, asemenea acad. Mihai Cimpoi, cre-dem �si noi c�a: Epigramele lor sunt s�age�ti cla-sice, �si nu banale str�anuturi.Dar autorii nu sunt necru�t�atori doar cu cei

din jur, ci adesea �si cu ei ��n�si�si, dezv�aluindu-�si,nu o dat�a sc�aderi, sc�ap�ari sau p�acate.Ca ��n ��ntregul lor demers, at�at ��n cazul lor,

c�at �si al celor ajun�si eroi ai epigramelor dinacest volum, o fac cu umor, cu har �si decen�t�a,din��ntregul cuprins al volumului de fa�t�a lipsindtrivialul, super�cialul sau vulgarul. Limbajullor este unul elevat �si elegant, chiar �si atuncic�and trebuie s�a taie ��n carne vie spre a combateracilele constatate.Chiar dac�a, dup�a cum ar�atam mai sus, volu-

mul prezint�a o oarecare unitate valoric�a, sun-tem nevoi�ti s�a subliniem ��nsemnate diferen�tede stil, ��n raport de experien�ta literar�a �si per-sonalitatea �ec�arui autor. �Indr�aznim, ��n �nalulacestor succinte note, s�a subliniem c�a clujeanulEugen ALBU este ��n frunte, ��n volumul de fa�t�a,nu doar din considerente de ordin alfabetic. El��si probeaz�a, a c�ata oar�a? Talentul �si harul deexcep�tie, recon�rm�and c�a nu ��nt�ampl�ator esteunul din cele mai importante nume ale epigra-mei rom�ane�sti contemporane.Iat�a de ce salut cu c�aldur�a apari�tia aces-

tei c�ar�ti �si o recomand tuturor celor care, ��naceast�a perioad�a marcat�a�� de mizerii �si lipsurimul�tiple, simt nevoia unei destinderi, a unorlecturi care s�a le readuc�a z�ambetul �si bunadispozi�tie at�at de necesare.

Lucre�tia BERZINTU (Israel)

Adolescenta pakistanez�a, MalalaYousafzai, a fost ��mpu�scat�a ��n cap detalibani pentru c�a a luptat pentrudreptul fetelor de a merge la �scoal�a

Malala Yousafzai s-a n�ascut la 12 iulie 1997(16 ani), la Mingora, ��n Valea Swat din Nord -Vestul Pakistanulu.�In 2009, la v�arsta de 12 ani, Malala Yousafzai

a vorbit deschis despre atrocit�a�tile �si execu�tiilecomise de talibani. A vorbit atunci c�and ni-meni nu avea curajul s-o fac�a, atunci c�and ta-libanii controlau Valea Swat (nord - vestul Pa-kistanului) �si au emis o lege prin care se inter-zicea tuturor fetelor s�a mearg�a la �scoal�a.

Talibanii pakistanezi sunt membrii uneiorganiza�tii a diferitelor grupuri militante isla-miste cu sediul ��n nord - vestul �t�arii, de-a lun-gul frontierei dintre Pakistan �si Afganistan. �In2007, cele mai multe grupuri, dar nu toate, aufuzionat pentru a forma Tehrik-i-Taliban Pa-kistan (TTP). Obiectivele declarate ale TTPsunt rezisten�ta ��mpotriva statului pakistanez �siplanul de a se uni ��mpotriva for�telor conduse deNATO��n Afganistan. �In 2009, Armata din Pa-kistan a zdrobit insurgen�ta talibanilor care, ��ndoi ani, a dus o campanie brutal�a, decapit�ari,violen�t�a �si atacuri asupra �scolilor de fete. Dup�alupte grele, armata a declarat c�a regiunea Swateste sub control, din iulie 2009.

C�and talibanii au interzis fetelor s�a mearg�ala �scoal�a, ��n 2009, Malala a fost foarte afec-tat�a. Astfel, ea a scris un jurnal pentru BBC��nUrdu (limba na�tional�a din Pakistan) cu 15 epi-soade foarte interesante despre toat�a situa�tiadin Valea Swat, despre cruzimile talibanilor -jurnal care a fost publicat, ��n primul r�and, subpseudonimul "Gul Makai" �si, mai t�arziu, c�ands-a instaurat pacea ��n Swat, se a�ase c�a ea ascris acel jurnal, mai ales c�a lucra mult �si des-chis pentru drepturile copiilor din regiune, pre-cum �si de peste tot ��n Pakistan. Ea a ap�arut


134

pe mai multe canale de televiziune iar articole�si declara�tii ale ei au fost publicate ��n multeziare locale �si interna�tionale. Printre altele,Malala avea s�a scrie pentru BBC: "... �scolileprivate din districtul Swat, nord-vestul Pakis-tanului, au trebuit s�a se ��nchid�a conform uneilegi a talibanilor - interzicerea educa�tiei fete-lor. Peste cinci �scoli au fost aruncate ��n aer,��n ciuda unui angajament al guvernului pentrua proteja educa�tia."

Pe 9 octombrie2012, Malala You-safzai, elev�a de 15ani, a fost ��mpu�scat�a��n cap, ��n MingoraSwat, ��n autobuz,c�and se ��ntorcea dela �scoal�a acas�a. Doi

tineri ��narma�ti au oprit autobuzul �si unuldintre ei a ��ntrebat pe fetele din autobuz:"Cine este Malala?" Cineva a zis c�a, "Malalaeste aceasta", �si el a deschis focul asupra ei,tr�ag�and de dou�a ori, pentru a � sigur c�a vamuri. T�an�arul era un asasin trimis de talibani(dup�a cum �si-au asumat responsabilitateaatacului) s-o omoare pe Malala, pe motivc�a vorbea ��mpotriva talibanilor �si islamului.Malala Yousafzai, la 15 ani, ��si c�a�stigase, deja,faima interna�tional�a pentru c�a a ridicat vocea��mpotriva talibanilor de opresiune ��n Swat.Au fost r�anite �si alte dou�a fete ��n acel atac.

Malala a supravie�tuit cu ajutorul medicilor�si a rug�aciunilor oamenilor din toat�a lumea.�In c�ateva minute toat�a �tara a fost alertat�a.Pre�sedintele, prim-ministru �si ceilal�ti guverna�ti�s.a. au condamnat atacul, care a adus fric�a �sipanic�a ��n r�andul localnicilor.Malala a fost dus�a imediat la un spital lo-

cal din Swat pentru tratament de urgen�t�a �siapoi a fost mutat�a ��n ora�sul Peshawar unde i s-a administrat tratament, trei zile, dup�a care afost dus�a cu elicopterul la Spitalul militar dinRawalpindi, unde a fost tratat�a de c�atre ceimai buni neurochirurgi. Chirurgii din Pakistan

au spus c�a un glonte a intrat ��n cap �si apoi ��num�ar - spate, aproape de g�at. Starea ��n care sea�a (cu um��aturi) nu permitea interven�tii chi-rurgicale imediate �si era necesar�a o procedur�aso�sticat�a, ceea ce nu era posibil ��n �tar�a, iarurm�atoarele 3 - 4 zile erau importante pentruvia�ta ei, care se a�a ��n unitatea de terapie in-tensiv�a �si semi-con�stient�a, conform declara�tieiunui chirurg care a dorit s�a-�si p�astreze anoni-matul, dup�a Dawn.com.Dup�a ce starea ei s-a stabilizat, medicii au

decis s�a o mute ��n Marea Britanie, la SpitalulRegina Elisabeta, situat ��n Birmingham, renu-mit pentru tratamentul leziunilor periculoase.Medicii au f�acut o treab�a excelent�a, de a-i res-taura fa�ta �si maxilarul des�gurat de gloan�teletalibanilor. Ast�azi, dup�a multe interven�tii chi-rurgicale �si �zioterapie intensiv�a, Malala esterecuperat�a complet, ��nva�t�a la o �scoal�a din Bir-mingham, �si tr�aie�ste ��mpreun�a cu familia ei.Adaptarea ��n Marea Britanie a fost di�cil�a, ocultur�a �si o societate nou�a, mai ales pentrumama ei, care nu mai v�azuse vreodat�a femeiat�at de libere, care s�a mearg�a pe strad�a sin-gure, f�ar�a s�a �e ��nso�tite de frate sau tat�a, apovestit ea pentru BBC.Atacul asupra tinerei Malala Yousafzai a

fost condamnat la nivel mondial, inclusiv dePre�sedintele american, Barack Obama, de Se-cretarul General al ONU, Ban Ki Moon, secre-tarul de stat dn acea perioad�a, Hillary Clin-ton, de fostul prim-ministru britanic, GordonBrown, la fel ca majoritatea politicienilor dinPakistan.Actri�ta Angelina Jolie a sugerat c�a Malala

ar trebui s�a �e nominalizat�a pentru PremiulNobel pentru Pace, ��n timp ce Madona a pusnumele Malala pe spatele ei gol �si i-a dedicat opies�a��n cadrul unui concert��n Los Angeles, Ca-lifornia, ��n octombrie 2012. "Acest c�antec estepentru tine, Malala", a spus ea �si apoi a conti-nuat s�a c�ante "natura uman�a", apoi a strigat lamul�time: "Sprijin�a educa�tia! Sprijin�a femeia!"Malala a fost onorat�a de c�atre guvernul pa-


135

kistanez cu un premiu oferit prima oar�a, Pre-miul Na�tional pentru Pace, �si a fost nominali-zat�a pentru Premiul Interna�tional al Copiilorpentru Pace de c�atre "advocacy group KidsRi-ghts Foundation in 2011, pentru a � o surs�a deinspira�tie pentru prietenii ei ��mpotriva opresiu-nii.�In decembrie 2012, Pakistan �si UNESCO a

prezentat Planul Malala, av�and scopul ca toatefetele din lume s�a mearg�a la �scoal�a p�an�a lasf�ar�situl anului 2015. Malala s-a dedicat ca-uzei de educa�tie a fetelor, v�az�and situa�tia bar-bar�a din Swat, ��n secolul 21. Cazul ei a f�acut��nconjurul lumii iar fata din Swat a devenit unsimbol interna�tional de curaj �si speran�t�a.�In ultimele luni, Malala a fost onorat�a de

c�atre organiza�tiile pentru drepturile omului din��ntreaga lume.Pe 12 iulie 2013, de ziua ei, Malala a sus�tinut

primul ei discurs la sediul ONU din New York.�Imbr�acat�a cu pantaloni �si o rochie roz, cu oe�sarf�a roz pe cap, a stat al�aturi de unii din-tre cei mai puternici lideri din lume. Cuvinteleei au fost puternice, clare �si simple: "Educa�tiaeste singura modalitate de a ��mbun�at�a�ti via�ta."Educa�tia este singura solu�tie!" Malala a vor-bit de pace, fraternitate, toleran�t�a, liberta-tea de religie, ras�a, �si educa�tie pentru to�ti.Ea ��ndeamn�a guvernele occidentale la dialogcu talibanii: "Dialogul este cel mai bun mij-loc posibil de a rezolva problemele �si de acombate r�azboiul. Iar cel mai bun mod dea lupta ��mpotriva terorismului este, ��n opiniamea, foarte simplu, �si anume educarea viitoareigenera�tii", a spus ea pentru BBC.La Na�tiunile Unite, Malala a cerut liderilor

s�a se concentreze pe educa�tie pentru a rezolvaproblemele lumii. Prezen�ta Malalei la ONUa eclipsat liderii lumii, care, �si ei au fost la��nt�alnire c�and ea a vorbit la un seminar."Dac�a a�s � avut ocazia, ��nainte de �

��mpu�scat�a, le-a�s � spus talibanilor, m�a pute�ti��mpu�sca, dar asculta�ti-m�a, mai ��nt�ai! Vreaueduca�tie pentru �ii �si �icele voastre! Acum am

vorbit, deci, face�ti ce vre�ti", a spus Malala.Ziua Malalei a fost s�arb�atorit�a cu evenimente

��n 100 de �t�ari. Ea a primit cea mai mareonoare, "Amnesty International". "Sunt cuadev�arat onorat�a s�a primesc acest premiu �sipro�t de aceast�a ocazie pentru a aminti tutu-ror c�a exist�a multe milioane de copii ca mine,din ��ntreaga lume care lupt�a ��n �ecare zi pen-tru dreptul lor de a merge la �scoal�a. Pot s�a simtceea ce se ��nt�ampl�a ��n Siria, pentru c�a este ceeace s-a ��nt�amplat la noi, ��n Pakistan. Sper c�a,lucr�and ��mpreun�a o zi, vom realiza visul nostrude educa�tie pentru �ecare copil, ��n �ecare col�tal lumii", a spus fata de 16 ani.Malala a mul�tumit oamenilor din ��ntreaga

lume pentru sprijinul lor de a � nominalizat�a laPremiul Nobel pentru Pace. �Ins�a, ea a declarat,��ntr-un interviu recen,t c�a ea nu merit�a s�a pri-measc�a acest premiu, ad�aug�and c�a exist�a multealte persoane din lume care au lucrat pentrupace �si drepturile omului, mai mult dec�at ea.Pakistanul a salutat vocile de solidaritate cu

Malala Yousafzai �si mesajul video al Secretaru-lui General ONU, Ban Ki Moon ��n sus�tinereaei �si educa�tia fetelor. �In mesajul s�au, premi-erul Raja Pervez Ashrof a spus c�a Pakistanulse al�atur�a comunit�a�tii interna�tionale de ast�azi,pentru Malala Yousafzai, pentru curajul ei �sipasiunea pentru educa�tie.Malala Yousafzai a fost o rena�stere, care a

explorat o nou�a er�a ��n istorie ca urmare aeforturilor sale pentru promovarea educa�tiei

fetelor ��n regiunea cea mai ostil�a a �t�arii. "Eaeste un miracol", a spus tat�al ei��ntr-un interviudin vara acestui an. "Cred c�a nu sunt singurulcare o de�tin ca �ic�a. Ea este de�tinut�a de toat�alumea. Ea este �ica lumii." Mi�scarea Global�aMalala a dus la o reac�tie ��n Pakistan, �tara ei,unde unii o privesc ca pe un instrument dinVest. Este regretabil ceea ce se crede �indc�a eaeste o fat�a a c�arei inim�a ��i bate foarte profundpentru Pakistan �si sper�a c�a va veni o zi ��n cares�a se ��ntoarc�a �si s�a devin�a un bun politicianpentru binele na�tiunii sale.


Pe 8 octombrie 2013 i-a fost publicat�a cartea"Eu sunt Malala", scris�a cu ajutorul jurnalis-tei britanice, Christina Lamp, care este �si co-autor. Cartea cuprinde povestea despre Malala�si a ap�arut, mai ��nt�ai, ��n Marea Britanie dup�acare va � disponibil�a ��n toat�a lumea.Malala Yousafzai, care militeaz�a pentru

dreptul la educa�tie, a primit prestigiosul pre-miu, Saharov; al Parlamentului European(PE), a anun�tat pre�sedintele PE, MartinSchultz. "Parlamentul European salut�a putereaincredibil�a a acestei fete", a declarat Schultz,citat ��ntr-un comunicat. Premiul va � atribuito�cial ��n cadrul unei ceremonii la Strasbourg,��n noiembrie a.c.Premiul "Saharov" pentru libertatea de ex-

primare este acordat de Parlamentul European,anual, ��n memoria �zicianului sovietic �si dizi-dentului Andrei Saharov."Ast�azi, am decis s�a l�as�am lumea s�a �stie c�a

speran�ta noastr�a pentru un viitor mai bun sea��a ��n tineri ca Malala Yousafzai", a declarat�seful Partidului Popular Conservator European(PPE), Joseph Daul. Malala a primit ova�tii lascen�a deschis�a, ��n luna iulie a acestui an, printr-o adres�a c�atre Adunarea General�a a ONU, ��ncare ea a jurat c�a niciodat�a nu s-ar reduce lat�acere. Deputa�tii europeni de la Strasbourg audeclarat c�a Malala a fost "incredibil de cura-joas�a" pentru a continua promovarea drepturi-lor copiilor. Noua ei cas�a este ��n Birmingham,��n Marea Britanie.Malala a fost favorit�a pentru a c�a�stiga Pre-

miul Nobel pentru Pace, vineri, 11 octom-brie 2013, exist�and o peti�tie cu milioane desemn�aturi pentru sus�tinere. Dar, ComitetulNobel norvegian a decis ca Premiul Nobel pen-tru Pace pe 2013 s�a �e atribuit Organiza�tiapentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC),cu sediul ��n Olanda, pentru eforturile sale ex-tinse de a elimina armele chimice. "A�s dori s�a-i felicit pentru aceast�a recuno�stin�t�a meritat�a lanivel mondial", a spus Malala pentru OIAC.Pe 11 octombrie 2013, Pre�sedintele american,

Barack Obama, a semnat o proclama�tie pentrua marca "Ziua Interna�tional�a a Fetei". Dup�asemnarea proclama�tiei, pre�sedintele, primadoamn�a �si una dintre �icele lor, au salutatpe Malala la Casa Alb�a, ��n Biroul Oval �si i-amul�tumit pentru munca ei pasional�a �si inspi-rat�a ��n promovarea educ�arii fetelor din Pakis-tan, conform unei declara�tii de la Casa Alb�a(BBC news).

Talibanii auavertizat c�a nuvor pierde niciooportunitate de ao ucide pe MalalaYousafzai, dar �si ceicare vor � g�asi�ti c�a-icump�ar�a cartea, vor

� viza�ti, a declarat purt�atorul de cuv�ant altalibanilor, Shahidullah Shahid, ��n Pakistan.Mai multe informa�tii se pot citi pe Blogul

Malala Zousafzai, BBC News, NBC News, Al-jazeera.com �s.a. publica�tii online, plus videope Youtube.

CETATEA CULTURAL A · Inaziava (celslav mai important adstrat din-tre toateate cau fost),...

Documents

Transcript of CETATEA CULTURAL A · Inaziava (celslav mai important adstrat din-tre toateate cau fost),...