7/21/2019 Cetaceele

http://slidepdf.com/reader/full/cetaceele 1/5

Referateok.ro – cele mai ok referate

Ordinul Cetacee (Cetacea)

Cetaceele - adică delfinii, caşalotul şi balenele – sunt mamifere mari sau uriaşe,

 permanent acvatice, adaptate la viaţa mării. Această adaptare este atât de evoluată, încât întreaa lor structură a suferit modificări adânci şi forma lor e!ternă se asemănă cu peştii şi nu cu celelaltemamifere. Corpul lor este fusiform. Capul, mai mult sau mai puţin ascuţit, este unit cu trunc"iul fărăât evidenţiat la e!terior, iar coada este lăţită într-o enormă înotătoare ori#ontală, bilobată. Cele maimulte cetacee au şi o înotătoare dorsală triun"iulară, ca cea a rec"inilor. $obii ambelor înotătoaresunt lipsiţi de sc"elet osos şi sunt susţinuţi numai de ţesut con%unctiv şi ras, precum şi de muşc"i.&embrele lor anterioare sunt trasformate în lopeţi sau vâsle, relativ scurte şi late. $a e!terior nu sevăd nici urme de deete, căci sc"eletul acestora este prins într-o masă musculoasă nedivi#ată,acoperită cu piele. &embrele posterioare lipsesc complet, dar resturi din sc"eletul lor se mai ăsesc

 printre muşc"ii peretelui corpului.'imensiunile şi reutatea corpului cetaceelor varia#ă între limite foarte lari. 'elfinii au

lunimi de (-) m, caşalotul de *+-+ m, iar balenele de +-(( m. $ăţimea înotătoarei codale poatea%une până la ,+ m la delfini şi până la ,+ m la balene. reutatea delfinilor mici varia#ă între )/ şi(// de k, a celor mari – între +// şi */// k, iar a balenelor – între /./// şi *(/./// k. 'ensitateacorpului la caşalot şi balene este mai mică decât a apei mării, dar la delfini este mai mare.

0ielea cetaceelor este olaşă şi strălucitoare. 1piderma are o rosime medie de ( mm, iar  panicul adipos "ipodermic are o rosime ce varia#ă de la cm, cum este la unii delfini, până la *2 cmla unele balene. 3alenele au pe bu#e peri sen#itivi rari, unii delfini au şi ei pe bărbie peri rari, iar alţiinu au nici urmă de păr, nici măcar în stadiul embrionar.

4asele cetaceelor au structură sponioasă şi sunt imprenate cu răsime. 'in craniulipsesc unele oase, iar cele rămase sunt profund modificate5 la fel şi leăturile dintre ele. 6ălcile suntalunite, dentarul n-are ramura ascendentă, cutia craniană este lobuloasă. 0artea cerebrală a

craniului este foarte redusă în raport cu partea viscerală. 7ertebrele nu se articulea#ă între ele prin#iapofi#e, care sunt foarte scurte ci numai prin discurile intervertebrale, şi coloana vertebrală estefoarte elastică. $a multe forme vertebrele cervicale sunt sudate între ele. Coastele sunt foarte curbate.$a delfini şi caşalot ele se prind în mod diferit pe vertebre, şi unele şi pe stern, dar la balene coastelenu se prind pe vertebre, cu e!cpţia a două perec"i. Centura scapulară este formată din omoplaţi foartelaţi, iar clavicula lipseşte. 8umerusul, radiusul şi cubitusul sunt scurte. 9c"eletul celor cinci deeteeste format dintr-un număr variabil de falane, de la / până la *:. 'in centura pelviană nu s-au

 păstrat decât resturi de oase, ascunse printre muşc"i, fără nici o leătură cu coloana vertebrală.9c"eletul membrelor posterioare a dispărut complet, numai la balene se ăsesc urme de femur şitibia.

Creierul cetaceelor este voluminos, sferic şi prevă#ut cu circumvoluţii numeroase şi

complicate. Creierul unei balene de *; m cântăreşte 2,+ k. <otuşi este mic în comparaţie cureutatea corpului. 4ranul olfactiv este rudimentar şi centri nervoşi respectivi de asemenea, iar mirosul este slab de#voltat sau lipseşte. =asul serveşte numai la respiraţie. 4c"ii sunt foarte mici încomparaţie cu corpul. 9coica urec"ilor lipseşte, dar urec"ea internă este bine de#voltată şi porţiunileauditive din creier de asemenea. Cetaceele se orientea#ă pe ba#a vibraţiilor transmise de apă.

<ubul diestiv al cetaceelor a suferit şi el modificări importante faţă de cel al celorlaltemamifere. &erită să fie relevată mărimea cavităţii bucale la balene. >n individ de 3alenă-de-roenlanda, măsurând / m lunime, are o cavitate bucală lună de +-2 m şi lată de ,+-( m, aşaîncât în ea încape o barcă de dimensiuni mi%locii, cu ec"ipa% cu tot. 6arinele şi esofaul balenelor este însă foarte înust ?de */ cm la o balenă de / m@, aşa încât ele nu pot în"iţi decât animale mici.n sc"imb, un delfin mai mare poate în"iţi în întreime un pinuin sau un pui de focă.

'inţi n-au decât delfinii şi caşalotul, numiţi din această cau#ă odontocete. 3alenele, însc"imb, sunt lipsite complet de dinţi5 muurii dentari ai lor se resorb încă din timpul vieţiiintrauterine. 4dontocetele sunt monofiodonte şi "omodonte, întrucât ele rămân cu dentiţia de laptetoată viaţa, iar dinţii lor sunt mai mult sau mai puţin uniformi şi inapţi pentru a mesteca "rana. $a

7/21/2019 Cetaceele

http://slidepdf.com/reader/full/cetaceele 2/5

unele odontocete numărul dinţilor a crescut până la 2/, la altele, din contră, s-a redus, iar dinţiirămaşi pot fi foarte mici sau, din contră, foarte mari. 3alenele, lipsite complet de dinţi, au în ură

--

formaţii cornoase numite fanoane, crescute pe cerul urii şi omoloae, probabil, cu crestele palatinede la celelalte mamifere. 6anoanele sunt nişte plăci cornoase triun"iulare, roase şi prevă#ute pemarinea lor dinspre limbă cu filamente cornoase luni şi dese. 1le atârnă de pe cerul urii şi suntaşe#ate trasversal pe a!a corpului şi paralel între ele în două serii, constituind împreună cu limbaenormă un dispo#itiv de filtrare. $a unele balene fanoanele pot avea o lunime de ( m şi mai bine, iar numărul lor este foarte mare. Balaenoptera musculus are mai mult de :// de fanoane mari şi, printreele, mai mult de */// de fanoane mici.

Cetaceele nu mestecă "rana în ură şi, ca o compensaţie, ele au un stomac complicat,împărţit în (-*: compartimente, după specii. Cele mai multe din compartimente au pereţi landulari.Bntestinul este de +-*2 ori mai lun decât corpul.

Căile respiratorii încep cu nările deplasate spre centrul capului, între oc"i, şi sunt completseparate de căile diestive, astfel încât odontocetele pot mânca sub apă fără ca apa să le pătrundă în

 plămâni. Coardele vocale lipsesc. 0lămânii au o structură particulară, dar volumul lor relativ nu este

mai mare decât cel al animalelor terestre. 1!piraţia şi inspiraţia se fac cu oca#ia ieşirii la suprafaţă.$a balene, aerul din plămâni, încărcat cu vapori de apă, este aruncat pe nări cu presiune şi #omot şiîn ţinuturile reci vaporii condensaţi dau aspectul unei fântâni arte#iene. >nele balene aruncă vaporide apă la o înălţime de :-+ m. Bnspiraţia încă se face cu putere şi este uşurată de slaba articulaţie acoastelor la coloana vertebrală şi la stern. n sc"imb, cetaceele aruncate la ţărm nu-şi pot umfla coşul

 pieptului şi mor neputincioase. Când înoată liniştit, cetaceele ies la suprafaţă pentru a respira laintervale de *-*+ min, dar în ca# de pericol pot să stea sub apă şi *- ore.

Cetaceele au uter bicorn şi placentă difu#ă şi indeciduă. 1le nasc câte un sinur pui foarte bine de#voltat. 1l este alăptat la două mamele, aşe#ate pe faţa ventrală a femelei, de o parte şi de altaa oranelor enitale şi puţin înaintea orificiului anal. 6iecare mameleon este înc"is într-o pună cudesc"idere lonitudinală. mamelele sunt prevă#ute cu un muşc"i compresor, care împroaşcă laptele în

ura puiului cu mare putere.3ioloia cetaceelor a fost studiată, între alţii, şi de savantul nostru 1mil Racoviţă, cuoca#ia călătoriei sale la 0olul 9ud. 1l a constatat că fiecare specie poate fi recunoscută şi numai dupăcomportamentul ei particular, după mişcări, după modul de scufundare, după felul în care aruncăaerul din plămâni etc. Cetaceele sunt animale sociale, care trăiesc sau vânea#ă în cete de diferitemărimi.

Cetaceele înoată mai ales prin mişcări în plan vertical, datorită bătăilor co#ii în sus şi în %os, şi prin ondulaţii laterale ale corpului, iar cârmuirea o îndeplinesc cu membrele anterioare. 7ite#a pe care o atin unele balene este de (/-(2 km pe oră, dar ea nu poate fi menţinută decât câteva #ecide minute. n sc"imb, delfinii urmăresc ore şi #ile întrei nave care înaintea#ă cu o vite#ă de km

 pe oră. 'elfinii pot să ţâşnească din apă cu tot corpul şi să se scufunde cu mare uşurinţă. 0entru a se

scufunda la o adâncime mai mare, balenele fac eforturi ce se observă şi la suprafaţa apei. n modnormal, balenele se scufundă între +/-// m, iar caşalotul poate şi mai adânc. 'urata scufundăriidurea#ă de la (,+-*+ minute până la *- ore. Cetaceele pot să stea atâta timp sub apă deoarece

 bio!idul de carbon acumulat în sâne nu e!cită centrul respirator.8rana cetaceelor este variată. Cei mai mulţi delfini sunt i"tiofai, adică se "rănesc cu

 peşti. 1i mănâncă însă şi cefalopode şi, oca#ional, păsări şi pui de foci. Caşalotul se "răneşte de preferinţă cu cefalopode, dar mănâncă şi peşti. 8rana preferată a balenelor sunt crustaceii planctonici,în special creveţii. 3alenele din mările nordice consumă, însă, şi "erini sau alţi peşti mici precum şicopepode. 0uţine sunt acelea care se "rănesc cu crustacei de pe fundul mărilor.

&ulte specii de delfini se întâlnesc în toate mările reci şi calde. Câteva specii trăiesc lavărsarea marilor fluvii în mările tropicale. Caşalotul trăieşte numai în mările temperate şi calde.3alenele sunt răspândite mai ales în mările reci, însă în urmărirea "ranei fac călătorii luni dintr-oemisferă în cealaltă.

 =umeroasele forme actuale de cetacee sunt rupate în două subordine, foarte binestabilite şi îndepărtate unul de altul odontocetele şi misticetele. Ambele derivă, independent, din

7/21/2019 Cetaceele

http://slidepdf.com/reader/full/cetaceele 3/5

cetacee primitive, care au trăit în prima %umătate a erei terţiare, în eocen şi oliocen, şi care suntcuprinse în subordinul Archaeoceti. 0rin sc"eletul lor, mai ales prin craniu, precum şi prin dentiţie,

-(-

ar"eocetele se aseamănă foarte mult cu carnivorele creodonte, din care derivă sau cu care au o oriinecomună în forme şi mai vec"i, protocreodonte, care, la rândul lor, sunt considerate a fi descendentedirecte ale pantoterienelor din %urasic.

Subordinul Odontocete (Odontoceti) 4dontocetele sunt cetacee cu dinţi şi fără fanoane. 'inţii sunt simpli şi mai mult sau mai

 puţin uniformi. =umărul lor obişnuit este de )-*+ într-o %umătate de falcă, dar unele specii n-au întotal decât patru sau doi dinţi, în sc"imb la alte specii numărul lor creşte şi la delfinul-comun a%une

 până la 2/. 6aţa odontocetelor este mai mult sau mai mult puţin simetrică. =ările sunt unite într-unsinur orificiu e!tern. &embrele sunt pentadactile. n frunte au o cocoaşă de ţesut ras. Ceculintestinal lipseşte5 nervul olfactiv de asemenea.

4dontocetele actuale sunt reparti#ate în şase familii 0lantanistidae, 'elp"inidae,0"ocaenidae, 'elp"inapteridae, Dip"iidae şi 0"Eseteridae.

6amilia plantanistide ? Plantanistidae@ cuprinde câteva specii primitive care trăiesc în

câteva fluvii mari din Asia şi America.6amilia delfinide ? Delphinidae@ cuprinde cetacee mari, a căror lunime varia#ă, dereulă, între *,+ şi + m, dar la unele specii a%une până la ;-*/ m. Corpul lor fusiform este prevă#ut,în eneral cu o înotătoare dorsală triun"iulară. Capul la unele specii este alunit într-un bot în formăde cioc, iar la altele este scurt şi conic. 'inţii sunt conici şi foarte numeroşi. 1i lipsesc de peinterma!ilare. 'elfinii sunt răspândiţi în toate mările, de unde pătrund şi în urile râurilor. 9e "rănescmai ales cu peşti, dar şi cu cefalopode, ec"inoderme şi crustacei.

 Delphinus delphis, delfinul, are o lunime de *,+-,+ m. 1l trăieşte în cete mari şi esterăspândit în toate mările din emisfera nordică. n &area =eară este comun. Tursiops tursio, delfinul-cu-bot-ros, este mai mare şi mai răspândit decât precedentul. n &area =eară este rar.

6amilia focenide ? Phocaenidae@ cuprinde cetacee cu o lunime de *,(+- m, cu o

înotătoare dorsală triun"iulară mică. Au dinţii numeroşi. Phocaena phocaena, porcul-de-mare, esterăspândit pe lână coastele nordice ale 4ceanului Atlantic, în &area =ordului, &area 3altică, mai rar în &area &editerană şi mai numeros în &area =eară.

6amilia delfinapteride ? Delphinapteridae@ cuprinde numai două specii, care secaracteri#ea#ă prin capul lor rotund şi prin lipsa înotătoarei dorsale.  Delphinapterus leucas, delfinulalb sau belua, trăieşte în 4ceanul n"eţat de =ord şi în nordul 4ceanului Atlantic.  Monodon

monoceros, narvalul, este răspândit apro!imativ ca şi precedentul. Adultul nu are decât doi dinţi înfalca superioară. $a femelă ei nu spar inia, iar la mascul, cel stân ?rareori ambii@ se aluneşte şise răsuceşte ca un sfredel lun de -,+ m şi îndreptat înainte. $unimea corpului fără dinte este de :-2 m.

6amilia fi#eteride ? Physeteridae@ cuprinde două specii actuale, dintre care cea mai

importantă este  Physeter macrocephalus, caşalotul. Circumferinţa corpului este de ;-* m, iar lăţimea co#ii poate atine + m. reutatea sa poate să fie mai mare de *//./// k. 0e cap poartă ococoaşă enormă, terminată în partea anterioară de spermanţetă. 6aţă de această cocoaşă, ura estesituată subterminal ventral. n falca superioară, dinţii nu spar inia, iar în falca inferioară e!istă :/-+: de dinţi conici uniformi. Caşalotul trăieşte în cete compuse dintr-un mascul bătrân şi din /-*//de femele şi tineri şi se întâlneşte în toate mările, dar mai abundent în cele tropicale şi subtropicale.8rana sa principală o formea#ă cefalopodele. n afară de răsime şi de spermanteţă, de la caşalot seîntrebuinţea#ă şi nişte concreţiuni intestinale, din care se e!trae ambra, o materie plăcut mirositoarefolosită a#i în cosmetică.

6amilia #ifiide ? iphiidae@ cuprinde cetacee cu fălci alunite, asemănătoare cu un cioc, deunde le vine şi numele de delfini cu cioc.

Subordinul Misticete (Mysticeti) Acest subordin cuprinde balenele5 cetacee mari sau uriaşe, fără dinţi şi cu fanoane. 6aţa

lor este simetrică. Cele două nări sunt separate şi deplasate în creştetul capului. Cecul intestinal este

7/21/2019 Cetaceele

http://slidepdf.com/reader/full/cetaceele 4/5

 pre#ent. 3alenele sunt cele mai mari mamifere şi totodată cele mai mari animale e!istente.Bmportanţa lor economică este foarte mare ele fiind astfel foarte des vânate, din păcate.

3alenele sunt reparti#ate în trei familii 1sc"ric"tiidae, 3alaenopteridae şi 3alaenidae.-:-

6amilia balenopteride ? Balaenopteridae@ cuprinde cetacee a căror lunime varia#ă între ;şi (( m, iar reutatea între */./// şi *(/./// k. 1le au o înotătoare dorsală mică şi înotătoare

 pectorale înuste şi ascuţite. 0ielea de piept şi o parte din pântece formea#ă bra#de lonitudinalenumeroase. 6anoanele lor sunt numeroase şi relativ scurte. Când aceste balene îşi desc"id uramuşc"ii ventrali se rela!ea#ă şi bra#dele se nivelea#ă. n felul acesta, cavitatea bucală se măreştefoarte mult şi apa pătrunde în ea. Apoi balena îşi înc"ide ura şi îşi contractă muşc"ii ventrali, încât

 pielea se bră#dea#ă din nou şi cavitatea bucală se micşorea#ă. n felul acesta, apa este presată afară printre fanoane, iar animalele mici oprite de filamentele fanoanelor sunt în"iţite. 3alenopteridele faccălătorii reulate şi luni.

 Balaenoptera musculus, balena-albastră-mare, cea mai mare dintre toate balenele, poateatine o lunime de +-(( m şi o reutate *(/./// k. n timpul verii trăieşte în mările antarctice, iar în timpul iernii călătoreşte spre ecuator, în 4ceanul Atlantic şi 4ceanul 0acific.  Balaenoptera

 physalus, 3alena-bră#dată-comună, atine lunimea de *),+-+ m. Are aceeaşi răspândire ca şi precedenta, dar puţin mai lară.6amilia balenide ? Balaenidae@ cuprinde balene, în eneral, lipsite de înotătoare dorsală şi

de bra#de ventrale lonitudinale. notătoarele pectorale sunt scurte şi late. 6alca superioară este puternic arcuită şi îndepărtată de falca inferioară, iar distanţa dintre ele este ocupată pe cele douălaturi de fanoanele luni şi înuste, prinse pe cerul urii. 6alca inferioară este ca o linură enormă, cucare, atunci când ura este desc"isă, balena soarbe apa. Aceasta se scure apoi pe laturile urii printrefanoane, iar animalele mici încurcate printre filamentele fanoanelor sunt împinse de limbamusculoasă spre farine.  Balaena mysticetus,  balena-de-roenlanda, are o lunime de *+-* m,rareori : m.

'espre aceste minunate animale cred că fiecare dintre noi a au#it foarte multe lucruri

interesante ştiri sen#aţionale, leende despre delfini, filme cu 6lipper, sau cu orice alt delfin, salvândvieţi omeneşti. Adevărul este că aceste minunate mamifere ne-au fascinat încă din antic"itate cu bunătatea şi intelienţa lor.

Călătorind spre îndepărtatele ţărmuri ale Bnsulei 9omerset, în nordul Canadei, neîndreptăm spre unul dintre locurile preferate de una din speciile de cetacee. 9fârşitul lui septembrieaducea odată cu ultimele ra#e de soare o strălucire fantastică a imenselor tărâmuri în"eţate. 3rusc,se vede înaintând un între Fcâmp de "eaţăG. Cum, fără să bată vântulH =u, nu sunt blocuri de"eaţă, ci spinările a *// de balene albe sau, cum mai sunt cunoscute, balene 3elua.

naintea#ă alcătuind un fel de cor, ciripind asemenea canarilor. n apele liniştite, balenelevânea#ă raci şi cambule. 1 adevărat că ele se pot scufunda până la 2// m adâncime, însă la apă micăviaţa este mult mai uşoară. =umai dacă n-ar veni reflu!ulI

Apa se retrae brusc, uneori scade până la şapte metri. &a%oritatea balenelor reuşesc săa%ună la timp în #onele de adâncime, însă cele mai puţin prompte sunt nevoite să stea ore în şir în

 bălţi, întinse pe bancuri de nisip, în aşteptarea flu!ului care să le redea vioarea. 0e uscat ele staunemişcate, fără să scoată nici un sunet, asemeni unor "eţari, pentru a nu-şi trăda pre#enţa. 'uşmaniilor, viilenţii urşi polari, sunt întotdeauna la pândă.

Cu rec"inii şi cu delfinii, balena albă se %oacă cu mare plăcere de-a şoarecele şi pisica.Rec"inul polar este un monstru care atine până la : m lunime şi trăieşte în #onele arctice. n timpul

 %ocului, balena se scufundă uneori până la km sub câte un banc de "eaţă. Când este nevoită să iasăla suprafaţă ca să respire se foloseşte de Fspărătorul G de "eaţă ea are de-a lunul spinării un fel despadă. 9e încovoaie, apoi împine cu toată puterea în sus, spărând m de "eaţă cu uşurinţa cu carear spare o coa%ă de ou. >riaşul de +,+ m îi place la nebunie să se %oace se scufundă adânc şi suflăspre suprafaţă bule de aer asemenea unor rotocoale de fum. Apoi urmăreşte cu vădită plăcere cum seridică bulele şi devin tot mai mari. n final, inspiră perlele de parcă ar savura apă minerală. Ji totuldintr-o fantastică bucurie a %ocului. n timpul nopţii polare, la minus +/ de rade, se poate urmări înlumina difu#ă cum ies la suprafaţă balenele şi dau drumul aerului reţinut asemenea unor fântâni

7/21/2019 Cetaceele

http://slidepdf.com/reader/full/cetaceele 5/5

arte#iene. Apa condensată în"eaţă pe loc şi cade trosnind în rafale de rindină. 3alenelor pare să le placă în mod deosebit acest %oc. 'acă rămâne mai multă vreme la suprafaţă, deasupra capului baleneise formea#ă un lob de "eaţă ca o cupolă cosmică.

-+-

Când se apropie iarna, balenele albe pornesc în călătorie. 9e adună câte /./// mii şi părăsesc malurile insulelor nord-americane şi ale olfului 8udson, îndreptându-se spre est, până peţărmul roenlandei, apoi, urmând cursul "eţarilor, în continuare, spre sud. nceputul următoarei

 primăveri le va reăsi pe balene în reiunile în"eţate atât de îndrăite de acestea. 7ite#a lor dedeplasare poate fi observată. 1le înoată într-un ritm de apro!imativ *// km pe #i. >n imens strat derăsime le prote%ea#ă perfect împotriva friului. $a animalele mai bătrâne acest strat este atât de rosîncât capul le iese dintre cutele de răsime ca dintr-un uler de blană.

Cât despre delfini, aceşti %ucăuşi întători ai mărilor, deşi sunt foarte prietenoşi cu omul,între ei duc un ră#boi continuu. 0rintre delfini domneşte o lipsă acută de femele dispuse să întemeie#eo familie. 6emela delfin naşte o dată la partu-cinci ani câte un pui, mai des nu este FdispusăG. Aceastaeste cau#a pentru care masculii aproape că se ră#boiesc pentru cele câteva FdoamneG interesate. Jiatunci nu-i de mirare ca un rup de delfini care are o femelă dispusă a se împerec"ea să fie mereu

 preătit pentru atacurile unor rupuri rivale. &asculii se adună de multe ori în formaţie de câte trei- patru şi pornesc la atac împotriva unui rup vecin, care posedă o FdoamnăG – o luptă pe mare, cumuşcături, lovituri cu capul şi cu înotătoarele. 'acă adversarii sunt apro!imativ la fel de puternici şivictoria nu se întrevede de nici o parte, atacanţii aduc a%utoare. >n lucru foarte simplu, având învedere că ma%oritatea delfinilor sunt în căutarea unei femele. Apoi se sărbătoreşte victoria cu săriturispectaculoase şi mireasa este salvată prin bătăi prietenoase din înotătoare. n ca#ul în care seîmpotriveşte, bătăile pot deveni mai puţin prietenoase. 9indicatul delfinilor-ansteri funcţionea#ăînsă doar sporadic. n lupta pentru răpirea femelelor, aliaţii de a#i pot fi mâine adversari.

nsă pe cât de ră#boinici sunt delfinii între ei, pe atât de prietenoşi sunt cu oamenii.&ereu apare câte o ştire despre oameni salvaţi de la înec de către delfini. n 9"ark 3aE, pla%ă dinvestul Australiei, turiştii se pot %uca #ilnic cu delfinii, care se lasă "răniţi, mânâiaţi şi uneori c"iar şi

călăriţi de copii. Cert este că delfinii au salvat, de-a lunul timpului, marinari naufraiaţi în 6lorida, pescari ucrainieni în &area =eară, înotători de performanţă în apele 9coţiei, un pasaer că#ut peste bord în olful 9ue#, ba c"iar şi pescari %apone#i-deşi tocmai aceştia prind şi omoară delfini.

$ână 9an 6rancisco, s-a înreistrat un ca# în care delfinii au salvat un leu de mare atacatde un rec"in inenioşii delfini au tulburat nisipul de pe fundul apei în aşa măsură, încât rec"inul n-amai putut vedea nimic. 9alvatorii, în sc"imb, s-au orientat cu a%utorul radarului lor, ba#at peultrasunete, lovindu-l apoi în bran"ii pe rec"inul de#orientat, până când acesta a murit. 'e ce suntdelfinii duşmanii rec"inilorH

'e ce oamenii iubesc delfiniiH 1!istă vreo leătură mistică între om şi delfinH 9au ceea cene atrae este doar #âmbetul simpatic al mamiferului marin, pus mereu pe şotiiH Ji totuşi, delfiniisunt fiinţe mereu prietenoase şi puse pe lume. n delfinariul 0ort 1lisabet" din Africa de 9ud,

delfinul bebeluş 'ollE a descoperit în spatele unui perete de sticlă un vi#itator al delfinariului carefuma un trabuc. ndată i s-a făcut micului delfin poftă să fume#e. 'ar cumH Ji-a luat de la mama sa oură de lapte pe care l-a suflat apoi sub apă ca pe un nor de fum înspre peretele de sticlă. $a Bnstitutul4ceanorafic din 8aKaii, unul dintre delfini a fost învăţat de către dresoarea sa să invente#e sinur numerele de circ. ntr-una din #ile, delfinul a invitat-o pe dresoare să sară în apă şi i-a aruncat omine pe care ea trebuia să o balanse#e frumos, întocmai cum fac delfinii. 'upă ce dresoarei i-areuşit fiura, delfinul i-a scuipat un peşte în faţă-un premiu care-l păstrase special în scopul dresuriide oameni.

<oate acestea duc la conclu#ia că delfinii posedă o intelienţă uimitoare. Bar faţă de acestlucru trebuie să avem un mare respect. Căci, pe de altă parte, în strădaniile lor de a înţelee limba%uldelfinilor, oamenii nu s-au dovedit e!trem de isteţi.

3ibliorafie 0op 7ictor FDooloia vertebratelor BBG