9

1.1

CS

CESTIUNEA

DUNARIIIDE

M. KOGALNICEANU.

Duvare mama Viteazg.De edvd lumen mi S(( JH paza,Ea m'e seHh1, n'e 'idaeesee,Li mX 'He:Miff/a i rew6 !Nellie, tried rentalTacit peste eapid 'mit!Erf CI( Dallarea 8,(1116Batemii limped xi furtana.

Vasiile A leximh'i.ICollectiune de edalec( populare)

PAVEA

BUCUESCIt

gt.t41

c,I.

clp'V

(")1 '-7'

Pr. -';-

TIPOGRAFIA ACADEMIEr ROM ANE, (LABORATORit ROMANI)26. Strada Academia

1

26.

8 8 2

<

-

-

niT

ail,n

na

, I.

.T4

---5 >1# >

_

z

A

A

c'N

A

41,

:

il

I

,.t._.- _,_ .'.7". ,,"");_tiit._a, , ....ia. _____51.__2..-gr:A -- 7 ,-,-";,

-<.;?7,' UV ..X-.N6' 0 -(aV111.) .

www.dacoromanica.ro

CESTIUNEA DUNARII

www.dacoromanica.ro

CESTIUNEA

DUNARIIDE

M. KOWILNICEANU.

Duniire mania Meath%De cdnd lumea 'mr std de pantEa mg nutria, 'ntiiresce,Ea me 'nchingat gi m cresce

Suite. tried' antul reit,Tried peste capul mere!Eli etc Dundrea Dodd una :Bennie timpul gi furtuna.

Tits Ile Alexandri.(Collectiune de cdntece populace)

PAFqEA II.

BUCUIESCI":TIPOGRAFIA ACADEMIE! ROMANE, (LABORATORIf ROMANO

26 Strada AcademieT, 26.

1882.

Ha

!

1.

_

www.dacoromanica.ro

CONFLICTUL ME t

CU GUVERNUL DONNULUI I. C. BRATIANU

(In espunerea- conflictulul meti cu guvernul Domnulul I. C. Brdti.anu In privinta modulul sed dupre mine gre§ild de a apdra li-

hertatea navigatitinii Dueled, si de a respinge fatala comisiune mistd,ed suntd lipsitu de armele cele maT puternice actele confidencialerelatanild convorbirile i opiniunile diplomafier strdine. Istoria singurd

óte le\va destalnui ; cad nu voescii ca indiscrefiunile mele se me face.victima legit presentate de guvernul Mem, (I). spre garantarea se-cretului profesionalii.(!) Sunt dérd nevoitii a me tine, In argumentareamea, in mare parte numal de actele deja cunoscute, de acele deja re-velate, i mai cu deosebire de acele citite de insu§I D. V. Boerescuin §ed;nta Senatulta din 25 Maid 1884, i in alte §edinte ulteribre.)

Eramil and. Ministru de interne in 1879, candprin vechile mele cunoscinte in sträinglate, aflaiüct cabinetul din Viena, nemultumindu-se cu drep-turile i favorile ce, in cestiunea Dunäril, dobindiseprin tractatul de la Berlin, vola s obtie nuoi folOsespre paguba statelorti riverane din valea Dunarilde jos.

Pe atunci urma o corespondinta activa intre gu-vernul din Viena i intre acelti din Pesta spre a-ajunge la o irnpreunA-intelegere asupra nuoelora

1

. - .

:

www.dacoromanica.ro

2

avantage ce erati de ceruttt Europei, si asupra mo-dulul de a le dobindi.

Planul _si despre care mai tarcfiti vorbipresa magyara, si in deosebi Pester Lloyd, era de

a se obtine pentru Austro-Ungaria, i anume prininfiintarea unui insp:ctoratti-generalti, dreptul desupravegMare asupra Dunarii de la Portile-de-fertipina la Galati.

Acestti irtspectoratil-generatA, numal schimbandu-i-se numele, era aceeasi autoritate esclusivii de supra-veghiare a esecutarii regulamentelorti de navigatiunesi de politia fluviala, ce comisiunea europeand aDunarii avea a le elabora pentru Dunarea bulgaro-romana, supraveghiare pe care, la Congresul dinBerlin, plenipotentiarii Austro-Ungari o propuneatide a se incredinta unui delegata alti Comisiunil eu-ropene, negresitti cu precugetarea ca scold dele-gala s'è fie acelti Austro-Ungariel. AcéCta propu-nere fusese fuse respinsa, si Europa prin tractatul dela Berlin, (articulul 55) pastrase intregel comisiunieuropeene acestil dreptti de supraveghiare !

Afland eti despre aceste planuiri din cele mai in-grijitOre pentru drepturile i interesele Romaniel maiin deosebi, comunicaiti ceea ce sciamti consifiuluide ministri, i domnul Ministru de la esterne fu in-vitatti de a face cuvenitele cercetdri prin agentil nos-tril diplomaticl in strainelate-, spre a afla adev6rul.

Cat-va timpa mai apol, colegul nostru de la es-terne ne comunica o depeca telegrafica a domnulul

.

prirnitiv0

si

.

alu

.

.

.

;

si

.

www.dacoromanica.ro

3

I. BAlAceanu ministrul nostru Raga curtea din Viena,cam vagtt, cam intunecOsà, prin bare ni se repro-ducea o conversatiune ce baronul Haymerlé, mi-nistrul afaceriloril straine alu Austriel, avusese cudomnia-sea, i la finitul driea, omur de statil aus-triad"' II qicea : dacä guvernul romAnti nu arilconsimti a se uni cu vederile guvernulul imperiala[fall a ne spune cari eraü aceste vederI], atunciacesta arü fi nevoittl a se adresa eurea.

Din o asemenea \raga declaratiune, eramt cu to-tiI in dreptil a nu intelege iimicü. EU, care urmA-rIamil de-aprOpe cele ce deja se scriati prin presaaustro-magyara, comunicaiil colegilorü mel teme-lul avearnü de a crede, cä conversatiunea se ra-porta la afacerea DunArii, si cã amenintarea din eanu insemna alta de cat cd, dad. Bucurescii nu va con-simti a se intelege cu guvernul austro-ungarti, inacestil casa acesta se va adresa la Sofia, promitendguvernului bulgaru avantage special], si, intre altele,acelU ca resiedinta inspectoratulul-generalil alU na-vigatiuniI Dunarii cu tOte cancelariile séle, cu flotilasa, cu feluritele see afacerl, in locti de a se aseqala Giurgiu, se va statornici la Ituscluk; i ast-felacestil orasti arü deveni centrul unel marl activi-tap administrative si comerciall in detrimentul por-tulul TOM anti .

1SIn sciU ce se mai falcu de guvernul nostru in.urrna depesel de mal sus a d-lui I. BAlaceanu; delea la Aprilin 1880 pitraslamil ministerul de inter-

CA

ce

www.dacoromanica.ro

4---ne, i plecamtr la Paris in cualitate de ministru ple-nipotentiarti Suveranului Romaniei linga Re-publica francesa.

inainte de a accepta acesta functiune, precum siinainte de a pleca la postul men, ett intrebaiti pepresedintele Consiliulul de ministril, ca care sin-gurii amti tratata despre rnergerea mea la Paris caantelul represintanttr alü Romaniei independinte,care era politica ce guvernul d-séle era otaritil aurma in fata eventualitatilortl din afara ce puteatise isbucnesca, i males in fata xertelorti de in-fluinta in afacerile Romaniel ale ambiloril nostrilputernici vecini!

Domnia-sa iml respunse : «Politica ce amti ur-main i ama aparath impreuna ; politica Ationala,apararea drepturilorti nOstre in contra ori-cui faradeosebire. Acesta politica romp apara-o si in vi-i torn

Acesta politica era si a mea; fuiti multumitti derespunsul datti de d-1 I. Bratianu, i der% nu maifacuiti vre-o dificultate de a accepta.

Mal 'nainte Inca, de plecarea mea la Paris,Comisiunea europeana deja intrase in desbaterearegulamentelorii de naviggiune pre cari ea era chia-inata de a le elabora pentru partea Dunaril dintrePortile-de-ferti si Galati (in Iuniti 1880.)

Prin until anteproiectti elaboratti de o comisiunead-hoc, si in care intrase in malt *Asa, precums'a i veclutti in anteiul meti memoritr, si delegatu

alü

www.dacoromanica.ro

5-austro-ungart1,- cabinetul din Viena parasia idelacrearil unul a-nume inspectoratil-generalu aln Du-naril, si in locu-1, cerea infiintarea unei comisiunimiste, compusa din statele riverane : Serbia, Bulga-ria si Romania,' si in care Austro-Ungaria, de si peintinderea Dunaril destinata a II supusa aceloril re-gulamente, adeca de la Verclorova pina la Galati,ea nu are unü palmacn de term!) el, totusi '41 fa-cea partea leului, cerend nu numal a face in acestacomisiune parte cu ërile riverane, deft final de aavea presedinta perpetua i votO preponderant!) incasti de paritate, adecapurureu i neintrerupta.

Abestil anteprolectil produse o mare sensatiunein Romania ; ba cand actul fu revelatu mal anteitlprin Ifidependinta Bowlful, cjiarul francesü din Bu-curesci, acesta sensatiune deveni generala atilt inpresa europeana cat si in lumea politica! AcestOanteprolectn revela, punea din nuou pe tapeth ve-chla i statornica cugetare a Austriel de a's1 intindedominatiunea asupra Dunaril pina la gurele el !

Noi Romanil marlin dreptul si clätoria de a ficel mai ingrijati despre acesta pretentiune; Cad' a-cesta pretentiune o-data implinita, Romania, in pri-ma linia avea a fi lovita in suveranitatea el castiga-ta cu pretul a sirOle de Sange, cu pretul a atatoraalte durerOse sacrificii !

In adevèrü, de la mosi si strèmosi. esista in. no-porul romann, instinctul ca fara Dunare. Roma-nia nu pOte fi, si nu aril avea ratiune de a fi ! Daca

:

alit

,

www.dacoromanica.ro

6

Romani! aU o misiune providentiala de implinitU, a-césta nu pote fi de cat aceea de a fi pazitoril Dunarii.Cat Romanil au fostti stapanT pe Dunare el ail fostiltan i puternici; de indata ce termurile el au fosturapite din stapanirea lora, i intarite prin cetati stra-ine, era gurile el ail fostU date altora, consecinta afostil decadinta :nationala, politica i economica aprincipatelort. Tiot istoria ne areta ca reinflorirea te-Hord romane n'a inceput erasl de cat din dicta,and cetatile turcescl de pe termurile nOstre s'atisfarmatti, si ca libertatea Dunaril a fostti pusa subscutul Europa

Tractatele de Adrianopoli, de Paris si de Berlin,cu cat ail .deschisti si asicuratti comerciulul lumilnavigatiunea Dunaril de jos, cu atata aceste marlaete internationall all contribuitil si la renascereaRomaniel, si la. desvoltarea el politica si economica!

Pretentiunile Austriel de a'sl (lice puternicul cu-ventil in afacerile DunAriI nOstre erail cleat din celemal ingrijitOre. N'o se avenin o singurd Oi de repaosii,Il cliceati totl acel cari aflasera ceva despre den-sele , totl acel ce se gandiati. si la viitorü, si e-

ram Si ell unul dintre acestia !N'amti esitti bine, ne cliceamti, din complicatiunile

esterne: resbelul turco-rusesctit, retrocedarea Besara-biel, cestiunea jidovilorü, rescumpararea cailortimistre ferate; i eca-ne inveluiti intr'o nuoa. cestiuneinternationala, care prin deslegarea sa pOte se fiepentru nol mal pagubitOre de cat tOte cele deja desle-

-

.

-

www.dacoromanica.ro

7---gate cu arnare sacrificil, lovind tractatele, lovinddrepturile nOstre de suveranitate, interesele mistrepolitice i comerciall, amestecand in fine strainul incasa nóstrd.

Prin positiunea nOstrd de represintantl al tailin stfainktate, noI diplomatii romani eramti, de mepodia esprima ast-fel, pusl in ;Inteile logil spre a ve-dea si cumpani gravitatea situatiuniI ! Cu o natural&

patriotic& nerabdare, nol asceptamil se vederatice drumii va lua guvernul nostru in apararea su-Veranitätil Romaniei pe apele el, ce energia va des-fasura spre respingerea cererilorti austro-magyarede vreme ce, dupe mine, de la solutiunea a-cesteI cestiuni atirnh chlar esistinta Romaniel castatic' independentii!

In fine in 7,'",":" 1880, Ministrul de esternene trimise o circularä, aceea sub No. 10549, pu-blicat& de d-1 Callimaki Catargi (1) fostul mini-

(1) Alcibiade voind sa distraga pre Atheniani de a se ocupa deafacerile publice, puse de se tala coda cane ul sad, si Vita lurneanu se maT ocupa de trebile republicel, vorbindu-se numal si sus si josde coda scurtata a until cane. Asa aa facuta si Alcibiadil nostril dela guverna. Voind s distiaga pe publica de a Se ocupa de fonduhrosurel d luT C. Catargi, i de a constata-ca in guvernil cestiunea Du-Ora era necunoseutd, i ca. de aci provinea ca, chiar din inceputa, seluase unit drama gresitd, care nd putea sa conduca afacerea de cat launa rati resultata, dd-lora radicara glasul i ppara cat le este gura,ca Callimaki Catargi a revelatit secrete de steal, si ca unit noa Ar-nim se aratase pe orizontul diplomatica alü .RomanieI! i de aci Ab-deritiik*) de pe ternaurile Dimbovitel ultara cestiunea Dunaril, nu mai

(') Abderio, IocniLor aT orapha din fared(' anticit Alnlera, care avea pretentinneade a ft Nati informal ca Athena inflintata de (glint Minerva. bingnra daosebire

Is'

S.

si

.

www.dacoromanica.ro

8

stru ala Romaniei la Londra i apoi succesorul meala Paris.

Ministrul de esterne ala RomOniel ne trimiteape ling nota sa, i dou6 memoril asupra lucrarilcomisiunii europeene de la Galati, ast-fel precumse priimise4le la colonelul Pencovici, delegatulromana in acea comisiune !

cercetara ce nesciintg i qurgtate desvalla corespondinta urmata in-tre Londra i Bucurescl, ci se posed. 0 el a striga la randul loratradarea iu Catargiu !

Norocire, ci lumina incepu a se face in curgnd, i s. i facu. As-tail tót lumea ce are ochT spre a vedea i minte spre a drept-judeca,s'a convinsa c d-1 C. Catargi n'a trgdatd nicl una secreta de statii,afar& dacg nestudiarea, nesciinfa, presumpfiunea, finqaqi (9 in capulafacerilora ngstre esterióre trebue a fi clasate intre secretele de stata.D-1 C. Catargi n'a compromisa nicl und interesg ala statulul, n'afosta indiseretil pentru nict o a treia pers6ntl, n'a destainuitd nici unaacid alti guvernulul pe ling care era acreditata, n'a data in publicacea mai mica conferinta, cea maI neinsemnata. conversatiune oficialgsag confidential& a gmenilorg politic! cu caril a fostd In contacta !

D. Callimaki-Catargi accusata prin' ung raportil catre rege, publi-cata in Monitorul oficialg, tratata cum nu se trateza ung sub-prefectin ter! unde 0 in fonctionarul celg maT neinsemnata se r, spect g. onórea

demnitatea omulul, d-1 C. Catargi s'a narginita de a publica cite-va bucatI din corespondinta sa personal& cu Min;stiil nostril, spre ase desvinovati de nedrépta acusatiune ce i-se Meuse cg eli compro.mime cestiunea Duntlrit, i spre a dovedi cg dad. era compromitere

i ocean era compromiterea venea nu de la del, ci de la etf

era, ca Athena fusese zidita de Minerva in stares sea normalt de intelepcinne, clodAbdera fa areal de pita intelepctunit inteo art de nebania.

Ambitiunea Abieritilorti era de a imita, i chiar de a intrece in tote pre Athenient;in fapta last sums! it parodiat. De aceea escentricitatile Abderitilorti rust yes-tite in lumea

In Abdera s'a intOmplatti !almond proceed care a (lath nascere proverbulta pen-iru umbra nuigaru'ui!" Wieland, renamitil autort germant, a scrist nub remand dinvele mai spiritnale die Abderiten". Acestti remand, tradustt rominesce, art vindecape multi din AbderitiT nostriL cari precum shit dial parodist cede ce 83 Meat inParis, asap parodiazit tote cele ce se petrect in Berlin.

.

.

:

.

untied.

Ewww.dacoromanica.ro

Circulara din 2: Linn: meritä de a fi pastrata pos-teritatii; ea cuprinde instructiuni diplomatice unicein felul lora, i ca ast-fel ele se cuvine se ocupeunü locü separata in istoria diplomatiei romane. Eca

ce qiceati aceste instructiunI :trimitü in copi aceste doue memoriI, intoc-

mai cum mie. Ve rogti a le cetisi a le studia suntt destinate numal pentru usulpersonalii alü d-vOstre. Sedintele viitOre ale comi-siunil ail se fie mal vargia pe la inceputul luneiNoembre. Numal dell la acea epock ail se se puna.in discutiune cestiunile de cari trateza. memoriele.Pinà atunci irisä este bine ca terenul se fie prepa-raft. Inspirandu-ve de ideile cuprinse in memoril,autatI, in convorbirile ce yeti avea i cu tOtä cir-cumspectiunea ce ye dictéza positiunea d-vOstre, sesustinetl ideile din aceste memorii., sail se sugge-rati aceste idei cand ele nu se vord produce spon-taneU. Se intelege arti fi de prisos a provoca pe a-cele, cari sciti de mai inainte cat nu ati" se fie acceptate.

«Cu modul acesta (?) vomit sci dach la timpuloportunti vomil avea perspectiva de a av majori-tatea in favOrea lora in senul comisiunil.

« fi recunoscelorii deca yeti comunica im-presiunile d-vOstre, i resultatul practical ce gradatu

putea obtine2..CuriOse si forte instructive instructiunI ! .CuriOsa

intrare in materia! Cum, intr'o cestiune de primaordine supunerea Dundrii romdne unel suprematii

«Ve

mi-s'at trimisti i

;

cit

Ve void in

ati

:

. .

9

a

.

www.dacoromanica.ro

io

straine si esclusive, si care nu de astadi ii aretapretentiunea de a trece peste noT si de a ajunge laMarea Mani, pretentiune care deja de unti anti dedile nu mai era unit secret(' de cat pentru aceiacari anume volaii se nu scie niinici, pretentiune caredeja de mult intrase n cercul activitatil nu numaia Comisiunii din Galati déra chiar a diplomatieleuropene, guvernul nostru nu socoti de cuviintade a intra de indata si mai anteiti in esplicatiunifrance i. 1eaI cu guvernul care o formulase! Déraacesta nu 's-a fosta otarita de Consiliul de minis-tri, and and. in 1879 descoperisemtl collegilorUmei cele ce aflasema despre pretentiunile austro-ungare? Déra insusi ministrul de esterne alU Aus-triel, prin d-1 I. Balaceanu, nu'l comunicase si demult, ea vola a intra in intelegere cu guvernul ro-mama, in priyinta DunArii? acésta Mainemeritil de cat de a da comisarului nostru din co-misiunea dunareana instructiuni, pe can elU avea ale urma nu ca emanate de la guvernii, ci de la opi-niunea sea personalci; era ministrilora romani din stra-inatate de a le dice numai: cercati, pipaiti, si la finitulfiniteloril stati pe locO, nu mai provocati idei, indatace de mai inainte (!) a1 sci ca nu ail se fie acceptate!

N'arti fi fostil mai practicti, mai utilU i, in totcasul, mai leala de a se adresa direct(' catre cabine-tul de Viena? i inainte ca acesta se se ri inaintataspre a aduce cestiunea in senul comisiunii euro-pene, de al tinea urmatorul limbagiu

N'ar0 fi fosta

:

':

www.dacoromanica.ro

11

Avernti Wtà buna-vointa, simtimti WO. trebuintade a fi in cele mai bune relatiuni cu imperiulaustro-ungara. Punemil unit fOrte mare prep labuna-vointa guvernulul cesaro-regesca! Inse i drep-turile, i interesele, si viitorul nostru nu ne per-mita s6 priimimt o begemonia straina asupra ape-lora nOstre ! Subt ori ce rnodü pretentiunea d-vO-stre de amestect] in apele Dunaril nOstre ne in-grijesce fOrte mult; si cu told nOstra de a nementine in cele mai stranse legaturi de buna veci-natate cu curtea de Viena, nd nu putenni se' (Tamilin acestet cestiuneb>

Ea nu potti crede cä acesta limbagia francaleala n'arti fi gasita celti putinti in parte unit bine-voitora resuneta in Viena!

DOra priimesca, ca fi in asceptarilenOstre, ca guvernul imperiala n'arti fi luata in bunaconsideratiune interventiunea nOstra' directa catreela; hel bine, ea susçint c. atunci i numai atunci,guvernul nostru avea se se adreseze la cele-l-alteputeri. Mai sustina cä, o data cu esplicarile intreBucuresci si Viena, aril fi trebuita se urmeze alteesplicatiuni cu guvernul din Belgrad si mai alescu guvernul din Sofia, ak cdruia interese in cestiu-nea Dundrii sunt6 identice cu ale României ! Sus-tint ca cu ori-ce prep artt fi trebuita a se ajun-

ge la o impreuna.-intelegere intre guvernele romanasi bulgur], spre a avea aceleasi vederi si ace-easi actiune in apararea unui interest] comunt] !

.4

.

i.

4,

ne-ama

www.dacoromanica.ro

12

acésta o data Oteiritii, nu instructiuni deserteintortochiate ca cele de mai sus trebuiag se se trimita

romane, ci instructiuni dare, positive,cu solutiuni.practice, ast-fel in cat Europa din ince-putt' se scie, s cum5sca,ce ne durea, i ce Romaniavola, intocmal cum a facutt si Austria. .

In adever0, cabinetul din Viena, o-data cestiuneapush pe tapett, una singuril momentil n'a ascunstceea ce ela urmaria. Note peste note oficiall, dare,positive, areta0 trimiilorü austriaci din strainatate,aretati diferitelort cabinete europene c e guvernulcesaro-regescü pretindea, c ela sustinea, i pinaunde ela putea merge cu concesiunile séle.

Guvernul din Bucuresci inse, in mai multi) deuna anti de cjile, s'a timitu in sovaituri, in ambigui-tati; si nu SCIU dna i astacji du nu staruie in acestacale retacita. Apoi acésta era acea politico nationalape care d-1 I. C. Bratianu imi promitea, inainteaplecarii mele la Paris, ca era se urmeze 0 in cestiu-nea Dunarii, ca si in tOte cestiunile esteridre?

Acesta strania moda de aparare a politicii natio-nail, marturisesca ca nu'ml intra i nu'rni intra Aricain capu.

Anon pretentiunea datorita nurnai virstel melede a crede ca sooth acehl carele cunoscil, dad.nu mai bine, dOra cela putina mai de demult cestiu-nea Dunarii.

Cuvéntul magic() alti Dunarii a leganath ssmila-ria mea

legatiunilorti

-

.

§i

www.dacoromanica.ro

13- --Dunärea idea. una mare rolti in cantecile, poves-

tirile si colindele romanesci.Colecciunea contimporanului si arnicului met'

V. Alecsandri, ne-a pastratil acestil canted' popu-fart" care ne areta ce insemnéza Dunarea pentruRomani :

Dunare mama viteaza,De nand lumea sta.' de paza,Ea me scalda, me 'ntaresce,Ea me 'nehinga i me cresce !Sufle, tréca vêntul MO,Tréca peste capul met !Ea cu Dunarea sunte una :Batema timpul si furtuna.

Domnul Gr. Tocilescu, in remarcabila sa scriere:Dacia inainte de Romani, (pagina 347), ne citéza uncipasagiii ala lul Aufidius Modestus,.in care acestavechin scriitortl ne areta ca «Dacii, inainte de amerge la resbelil, se ducean la malurile Dunäril,luati dintr'insa apa, i band, jurail de a nu se maiintOrce de cat dupä ce volt fi ucisU pe toti dus-manit!.

Acesta obiceiii din timpurile strevechi s'a ti-

nutii muIti timpt i intre Romani, si a ajunsil pinala nol, pästratil in cantecile nOstre populare.

inch' astacp dupe 60 de ant resuna la urechilemele doue versuri din unul din aceste cantece care

legenatil pruncia mea !te du la Dunere

De hea apa tulhure !

'ml

,,

t.;

ai

www.dacoromanica.ro

14--Nu implinisemti grica 17 anY, cand in 1834 Witt

trimisti la Galati, ca membru din deputatiunea deboled betrani i tinerY instircinata de a intempinape eintOul Donned romeinit numitti pe vigil, in pute-rea tractatulul de Adrianopoli, Mihail Gr. Sturdza,carele dupe ce priirnise investitura din manele Sul-tanuluI, se intorcea in ! Atund pentrudata imi vecluia visul cu ochii : veui Dundrea; sitot atunci, pe frumOsele'i unde, vequia primele vasecu vaporti pe carele patriotul Ungur Szeczeny leinfiintase pe marele fluvia !

Ana pe bancile universitatil din Berlin, stud iamilistoria sub profesorul Ranke i altif; i scriind sieU istoria Romaniei puts CI cunOsce i aprecia ro-lul ce din cea mat departata vechime, betranulIstru (Dunarea) juca in istoria omeniril; cad si intimpurile vechi, si in seculul de mijlocti, nu o-datala Dunare s'a (darn sOrta lumiY I

In 1840, ca profesorti de istoria nationala in A-cademia Mihaileana, la rendul mei aretaill scolari-lora si ascultatorilora meI marele rola ce Danareajuca in istoria nOstra, si cum destinatele natiuniIromane ere.' stransa legate de acesta fluviti !

Domnul Moldovel, Mihail Sturdza, cu acea age-rime de spiral, pre care chiar adversariT seT eel matmarl nu tagaduit-o, i pre care o pastreza pinaastacti, cu tOte adincele séle betranete, nu putea dere.se nu aprecieze marea important& ce avea Dunareapentru principate, ce putere politica si economica

ft

. .

_

t"

'

,

1-al

www.dacoromanica.ro

15

avea se dobindesca. tera nOstra, ce inflorire se as-cepta pentru porturile nOstre prin. deschidereaasicurarea Dunarii pentru tOte paviliOnele, multa-mita tractatului de Adrianopoli din 1829 !

De a ceea Domnul Mihail Sturdza avea de lege, cacea mai mare parte a verei, in WA Domnia sa, seo petreca la Galati, wide inconjuratil de emporl,[negocianti marl] de inginerl si de alti Omeni tech-nici, sub priveghittrea sa de tOta diva, se planuiause esecutail tOte acele imbunatatiri, cari din vechiul,pe jumetate ruinatul si pustiitul Galati, ail facuttiMarsilia Dunarii, !

Ca adiotanttil al0 Domnului, eu nu o-data arabfostil chiamatil de intovarasi laa'1U Galati; si acolo,si de la eta, invetaiU a cunOsce importanta Dunarii-pentru Romania!

. Miscarile nationall din 1848 de la Iasi i Bucu-reed atrasera dupe sine ocupatiunea principateloalde catre armatele tureesca si rosiana. Acesta ocu-patiune avu inriurirea sea si asupra Dunttril, si maiin specialii asupra gureloril el.

Boazul Sulina, cum se dicea pe atunci-gurei Du-naril de la Sulina, de si de la 1812 nu mal era instapanirea Moldova ce Besarabia intrega seluase de care Rusia, pina. la 1829, tot urtha ase tine in stare navigabila de catre Moldova. Perca-labil de Galati (prefectii) aveatl anume acesta in-sarcinare.

inse prin tractatul de Adrianopoli- gurile Duna-

.

.%

. ,

---

si

www.dacoromanica.ro

16

ru cedandu-se Rusiei, tinerea lora in buna staretrecu in sarcina guvernulul rusescil.

Pe la 1848, in timpul ocupatiunil Principate-lora, incepuse a se respandi vuetul, cum-ca autori-tatile rusesci din localitate profitand de complica-tiunile europene, se pusesera a potmoli gurile Du-!Axil, sal putinti nu se mai ingrijati de a le tinein stare navigabila. Naturala, guvernele Principate-

si in deosebi Mihail Sturdza, se preocupaümultti de acésta astupare a Ambit care, realisata,avea s'è ruineze porturile romane ! Guvernul aus-triacti fu avisatil de cele ce se petreceati la Sulina !

Mihail Sturdza era in lupta cu o parte a natiu-nit Mai tO'ta boierirnea bètrana i tênèra se sculasein contra lui ! Mai urma i cestiunea astuparii gu-relora Ne putend intra in lupta fatisa, elase otari mai bine a abdica, de cat de a consimtica subt ochii sei së se ruineze opera sa de predi-lectiune, portul Galati restaurat4 i adusil in inflo-rire de ela, si cu dinsul si cele-l-alte porturl ro-mane! Acestil actil alü Domnului Mihailü Sturdzava sterge multe gresell ale Domniei séle ; i istoriava conserva cu recunoscinta amintirea acestui Vo-evodil carele, de si in timpuri grele, de si in luptacu o parte a natiunii, de si sub genuchiul a daubputerl, suzerana i protectrita, totusl a avutil cura-giul de a lice unfi cuventii, spre a 'Astra Romanieilibera navigatiune a Mamei-Dunitre, i ast-fel acaqutil victinul a acestui patrioticti manta.

,

cela

lorü,

Dunarii.

www.dacoromanica.ro

17

succesorul WI in domnia Moldovel, GrigorieA. Ghika, facu din cestiunea Dunaril una din con-stantele séle preocupatiunt Amu temeig de a sus-tine, ca organisatort al ministeruluI lucrarilora pu-blice din Moldova, ca si inainte si in ajunul inchla-!Aril pci1, dupe resbelul Crimeil , bunul Domniis'a adresath nu o data si la Viena si la cele-l-altecabinete, pentru a mijloci ca libertatea navigatiunilDunaril sé fie privita ca una interesü europeanU,ca marele fluviti së fie pusa sub paza i garantiaEurope!!

Si ast-fel staruintele si memoriele miculul Domniialü MoldoveI n'a.0 fostil cea mai mica imboldire adesceptariI Europe! in privinta asicuraril libertatilDunaril !

In acelasI timpu, incepuit i era publicarea Ste-la Dundrii. tnsusi titlul nouluI (hart) areta,- careera destinatiunea sa : aceea de a popularisa impor-tanta marelul fluviU pentru presentul i viitorultèrilorg nOstre, de a descepta consciinta nationala a-supra misiuniI providential! ce natiunea romanaare de implinita la gurele Dunarit

Tractatul de Paris se subscrise. Este de prisosde a desvolta aci tot ce Romania datoresce acestulmare acta internationalU, care a data impulsiunearenascerii, Romániel, tot ce no! datorimq subscriito-rilon) acestul actU, si in deosebT aceluia ce purtanumele de Napoleoni). III.

Prin tractatul de Paris, libertatea Dunaril fu2

4.

i

,.

^

www.dacoromanica.ro

18

pusa sub garantia tutulorti tnarelorti pnterl euro-pene, si imbunatatirea navigatiuniI el pe tot per-cursul fu incredintata unel comisiuni europeneunel comisiuni riverane.

In acesta de pe urma comisiune, aveaa dreptulse faca parte si delegata principateloril Moldova,Valachia si Serbia.

Nu se organisasera anca Principatele Romane,comisiunea riverana se si intruni la Viena; era gu-vernele calmacamescI fura invitate se'sl trimita de-legatil. Insa acestia nu putura apara interesele ro-mane, din causa slabelorti si efemereloril guvernedin BucurescI si din Iasi, ca:ri cautail mai inaintede tete asicura protectiunea Austriel, era nu dea ingriji.de drepturile i necesitatile Orel.

Delegatil romanI plecara capul, i subscrisera totce ceru Austria. Nu voiri intra aci in desvoltarea ama-nunta a otaririloril luate de acesta comisiune. Imlva ajunge a (lice ca : actul ce atunci se subscrisela Viena este prototypul anteprolectulul infalisatticomisiunil europene din Galati in 1880.

CaImacamiI nu facura nimicU spre a salva Duna-rea romana. Numal Europa ne veni in ajutorti. To-tusl, nici Romanil nu remasera mutt In data ceamü avutO o tribuna, in antelea intruriire a Aduna-rilortl elective, cestiunea D iarii veni d'inaintea

celli putint d'inaintea Adunaril din Iasl.Cestiunea Dunaril atuncl era anca maI putind cu-

noscuta de cat asta-dl. Totusl inse instinctul na-

,s.

si

..

lord, -

"

17,

a'si

-

www.dacoromanica.ro

19--.M.,,.."-,-Uona lit, de pe atunci, facea pe fie-care sè presitnta,ea acésth cestiune punea in joca tOte drepturile,tOte interesele, tot viitorul Romaniel. De aceea,prin instinct, deputatil Moldoveni protestarä incontra otAririlora luate la Viena.

ca deputatti in acea adunare , si ca amicfi aladelegatiloril Moldoveni, imi fu data i mie sè vedasi sO studieza protocOlele si actul finali) alu comi-siunif riverane din Viena; ba chlar arm) avutir subtochi corespondinta urmata intre guvernul Calma-camuluI N. Vogoridi i delegatil dd. P. DoniciL. Steege, i insus1 o parte din corespondinta dele-gatului ValachieI d. N. Rosetti.

MaI Opel in 1860 ca presedinte ala consiliululde Ministri in Moldova, si in 1863-1864 ca pre-sedinte a consiliului de ministri ala Romaniel, ne-gresit cà ama trebuita si ama pututa cum5sce tOteincercarile ce din timpa in timpil se faceaa decatre cabinetul din Viena spre a se asicura Austro-Ungariel positiunea privilegiata i esceplionalei, precare bArbatil sOT de stata o urrnArescil de untilcuarta de secula cu atata tenacitate i patriotism)austriactr, cand in cestiunea regulamentariI Dunäril,cand in aceea a spargeriT Portilora-de-ferg !

Nimeni nu va tagadui asemenea ca, Ministrude esterne aliT Romaniel i delegatil ala Domnululla Congresul de la Berlin in 187%, n'ama fosta pusain positiune de a cum5sce nu numaIce acolo s'a

dOr'a i ce s'a vorbita i s'a tratatil in acestti

.

oft-rita,

Si

qi

www.dacoromanica.ro

20

cestiune, inainte de a se ajunge la priimirea art. 55alU tractatului care reguleia cestiunea Dunarii!

Suntil déra in dreptil de a sustine ea cunoscii ces-tiunea Dandrii, ca unul ce amü studiaro-nu de as-

ci cam de la anul 1837, adeca de patruleci-O-patru ant. Susin i pretindil ca in tot casul, o cu-noscti mai bine, de cat mein ce in 1880 i o partedin 1881 a dirigiatil afacerile nOstre esteridrecarele_ in tot(' timpul acesta 's1-a intrebuintatilactivitatea nu spre a studia si apara drepturileintereselenOstre in strainatate, acésta o poll) afir-ma si o i afirmil acel ce succedata in capulforeing-officiulul nostru, si toci capil de serviciil dinacesta minister(' ci gpre a vim decoratiuni a or-ganisa band ! (1)

Cand déia, ocupand la Paris postul de ministrualti Romanian priimilü antela nota a Ministrululde esterne, anuritandu'mi ca cestiunea Dundrii erala ordinul de li alü Europe), nu ura contra Austriei,cad anca o-data o afirmil, nu ur6scil nic o tera,nicl o natiune strainã, nu urescil, ci din contrachiar admirü pe Ministrii straini cari fact' dato-ria aparand drepturile si interesele patrieichiar in contra tare) mele, regretand numal ea Mi-nistril t6re1 mete nu's1 furl asemenea datoria apa-rand cu aceeasi tenacitate drepturile Wei nOstre,

(1). Suntd atlas a intrebuinta astd limbagid aspru, dérd deplindjustificatd, in fata chipultd nedemnil cum fostul Ministru m'a ataeathde trel orl in Senatd.

Lisp,

tort),

-

.40

fi

's1

si

si

www.dacoromanica.ro

21

nu vre-una interesil de partida, cad eti i astacli amapretentiunea de a face parte de si nedisciplinata

taxa botnita din partidul liberalü, nici chiar, vre-o ura personala in contra sefului foreing-officiu-:

lul, cad ea nici-o-data amU ravnitil lauril inchial-titorului conventiunii comerciall cu Austro-Unga-ria, nici unul din aceste sentirnente m'arl facutilse dail strigatul de alarm'

Numai consciinta nationala, numal bunul simtü,numaT esperiinta m'at facutti se me incerca se des-cepta pre acei ce dormiaa pe ripa prapastiel !

Prin chiar 'Ante% mea depesa respunclatbre cir-cularil séle din 23 1880, eu déra qiseiü Ministru-lui de esterne, ca cestiunea Dunarii era mai impor-tanta de cat chiar cestiunea Besarabiei,dupe mine, Besarabia era numai unti bratir alta cor-pului nostru nationala, cand Dunarea II era insusistomachul si intregul organisma!

Ilu rugamil dera ca se curnpanésca tOta gravitateacestiunil, i mai inainte de tOte se se esplice franca

lealü cu cabinetul din Viena. precum acésta ilümai consiliama de a face, cand erama ministru deinterne in acelasi cabinetil.

2cä eel te1egrafiam0 prin depesa mea din 10anul 180 :

Amil priirnitü nota d-vOstre confidentiala sub No. 10549,privitOre la regulamentul de navigaOune alü DunäriL Alia-cere forte grava i urgentl. Nol nu aril trebui së astep-tamil plat la Noembre spre a lua o atitudine pronuntatA.

Adunarea Comisiunii dunarene nu va fi de cat o simpla

,

,

!

.

>

Julia;

- .

_

I

-*?

..".WVWW

si

find-ca,

www.dacoromanica.ro

22

formalitatepentru a regula otarirea europeana, pe care'Austria cauta a o obtine de pe acum. Prin urmare, opiniuneamea este, cd aril trebui.mat dnteitl a ne esplica cu cabine-tul din Viena, Vice ca Romania nu pOte priimi caAustro-Ungaria sè la parte in Comisiunea statelora rive-rane, nefiind riverana intre Portile-de-fera i Galatj. Inte-resul nostru nu este chiar, ca navigatiunea de-a-lungult6rmuri1ora nOstre sè fie regulata prin aliI, de cat not reprevina ca Austria lucréza deja un gA puterile subscriitOretractatului de Berlin ; ea face mai multa : scia positiva cäea voesce a castiga Bulgaria 0 Serbia la causa sa, fdcen-du-le a crede cd guvernul remand nu voesce a le admitein comisiunea delegaOlort insdrcinati de a opina asupraregulamentului.

Prin urmare, ea creda cd aft fi bine cat mai curOnd dea ne trämite din Bucuresci, la loci represintantil Romanieiin straindtate, instrucjimat dare §i positive.

In tot casul, nu asteptati intrunirea Comisiunil spre a vgpronunta, cad pina atunci pOte c totul s6 fie regulata in-tre puteri. Pentru mine cestiunea Dundrii imi pare mai im-portanta de cat cestiunea Arab-Tabiei i chiar a Besarabiel.Astepta instructiuuile d vOstre, etc.

Eta ce mai telegrafiama d-luI Ministru de esterneIn 18 Iuliü 1880 :

. . In aceeasi qi, cum facearna visitele mele membri-lord corpului diplomatica pre emit nu'i vMusem ancl, aradfost a de ama vèVuta i pe contele Goluchowski, care ge-rézä provisoria ambasada austriacd. Ela 'mi-a vorbita celad'antêia de cestiunea Dundrii, c,licêndu-mi cä scie ct eramacontra proiectului austriaca. 1-ama respunsa el nu erama,ca represintanta ala guvernului med, in stare de a'i Viceceva, ne-priimind nici o instructiune ; déra ca vechia mem-bru ala ministerului si ca roman]) et deplangeama acela

i a'i

" .

.

. .

www.dacoromanica.ro

23

proiectü, i ch.art fi fostil mai bine, ea o intelegere st se fi%earn intre ambele guverne, inaintea lnfr4iariY proiectului.Din acésta conversatiune amt trast convictiunea, ci de maimulte luni guvernul austriact lucréza pe lingA marile pu-

spre a obtine de pe acum consitntimtntul lort la acesttproiect .

In mijlocul conversatiunii, conlele Goluchowski m'a in-trebatt daca credeamt ca in casul, cand puterile art ac-cepla proiectul, guvernul romant Fart recuntsce §i artconsimti a's1 tramite delegatul in sênul comisiunii state-lora riverane. Amü rtspunst cá nici et, nici guvernul nueramt in mtsura de a rtspunde la o intrebere atat de gra-VA, si cä apartinea natiunii de a se rosti in modt definitiveprin glasul parlamentului.

Din resultatul conversatiunilort mele cu Omenii politici,este chstigatt pentru mine, ca. Austria nu va ajunge writla scopurile séle, c. cestiunea nu aril putea fi decisa prinsimpla majoritate, d6ra ca art trebui unanimitate de voturi,§i eh acésta unanimitate cabinetul de Viena nu va avea-onici o data.

Ce ni se cere inst, este ca se !,licenra franca ce not voima,st t,inemt pe linga tOte cabinetele acelasi limbagirt

aceeasi atitudine. Romania find statul cela mat interesata,in cestiune], fiind-cA poseda opt gecimi(?) ale tèrmurilort

dunarene, va 6 ascultata in consciing i pe proiectul sea seva face disculiunea.

'Mi-ati fäcutt ontrea de a'mi cere opiniunea asuprasolutiunii ce art fi de sprijinitt. Eta-o. Trebule st staruimtspre a face st triumfe solutiunea ce a fostil puce inainte deAustria inswif, i chiar de dire baronul Haymerlé multielt la Congresul de Berlin. Tractatul de Berlin nu prevedenici o comisiune de staturi riverane ; fiind-ca d'anttit in-Ire Portile-de-fert si Galati nu sunlit de cat done staturiadevtratt riverane : Romania §i Bulgaria. Serbia nu este

\ -

,

...

§i

:

,

ci

www.dacoromanica.ro

24

riverana de cat pe und fOrte mica percurst ald DunariT injos de Portile-de-ferd ; ea demi n'are nic und interest] maila vale de Portile- de-fere; ea dell va fi pururea alaturea cuAustria. Prin urmare o comisiune de riveranl, chiar faraAustria, nu ne-ard fi bunA intru nimic, fiind-ca ne-amd gasisinguri in fate. cu Bulgaria. Europa inse nu va priimi niCio-datA asemenea comisiune; i Oca pentru ce Austria volescea's1 avea intrare i votd in senul acestel comisiunI, cu misiu-nea, qic'elicluV, de a represinta in ea interesele europene.1mi permitd clOra de a combate opiniunea domnulul Penco-vici, Ontind de a ajuuge la crearea unei comisiuni de riveranl.Pentru independinta nOstra este mal bine se nu fie de locacomisiune de staturi riverane, ci in locul el se fie asap co-misiunea curopeana, care se redige §i se supraveghlaze regu-

ntele de navigaliune pina la Astfelfie-care statit riverana are putea aplica pe teritorur sea re-gulamentele promulgate de catre comisiunea europeane ci

iz fie-care anti comisiunea curopeana aril delega una comi-sara insarcinata de a supraveghla esecutarea.

AcestA solutiune, v'o that repeal, a fostd presintatA debaronul Haymerle in Congresul de la Berlin. Vedeti Pro-tocolul unit-sprellece.

AcestA solutiune, neredicand nici uneia din puterile eu-ropene dreptul de a se rosti in afacerile Dunärli intre Ga -

Portile-de-ferd, are tote sansele de a fi adoptata dediferitele cabinete.

Suntd in dreptt de a spera cä vomit Putea ajunge laacesta resultatd, daca vomd sci la timpit, §i cu energia, acombate fatalul prolectd ald Austria Prin Postä void aveaonOrea de a ye desvolta cele-l-alte consideratiuni cari mi-litOza in favOrea acestel solutiuni.

In tote convorbirile mete, tuna' await grtja de a pune peguvernul mea in de-afaret de chipul mea de a vedea gi.de a

Porple-de-ferti.

- . 11

silati

www.dacoromanica.ro

25

lucra, declareind ca ea vorbfamd in mall academia , §i

dupa propri4e mele aprecialiUnt. tuft Tad numaT libertateade a ye preveni, cä guvernul austriac0 Make energicdpe lingtt Mite cebinetele, i ca prin urmare, nol trebue sefacemd asemenea. A astepta pita ce comisiunea se vaaduna la Noembre, ara fi a ne espune se fima osindip, fdrachar a fi fasts ascultatt.*

Cestiunea Dunaril era atat de putinü cunoscuta.la Ministerul de esterne, si de si ea era la ordineagileI, titularul se puse atat de plating a o studia, incat d-sa nu'sl dadu macar ostenéla de a ceti pro-tocolul unii-sprellece alü CongresuluI din Berlin, incare se vede solutiunea ce eil propuneamii in principtica zsu solutiunea propusa de baronul Haymerle.In memoriul mei No. 1, cetitoriI mel at pututtivedea pe largü, testul ptopunerii acute de pleni-potentiariI austro-ungarI.

Ca dovada a ignorantel s6le, écä ce ministrul deesterne, imi respundea prin depesa sa din 21 Iu-lig No. 11,625.

Asteptu cu posta desvoltarea solutiuniT ce propunetTpentru cestiunea DunariT, pentru cà ea meritä tOtä atentiu-nea nOstrA. Nu ama gdsitd acesta opiniune rostita in pro-tocolul und-sprellece.

Atraga numaT atentiunea &vOstre asupra cestiuniT cabo-tagiuluT, care este cea mat importanta pentru nor. Nu avet1tame, c dace va fi ca comisiunea europeanA a DunariT seredigeze regulamentele de navigatiune, plat la Portile-defert(1) ea se nu pdstreze acestd drepta (cabotagin) pentru

(1) Ministru nostru de esterne nu dase ostenéla sé,cetése5. rrra'.

I

!.

. .

'0

www.dacoromanica.ro

26

tote natiunile, §i se nu lipsésed de acest4 dr,eptii pre stuteleriverane?

Acesta este o cestiune care nu se pOte trata prin depe§atelegrafica. Te pote insë asicura, ea noT lucrama cu grijAprudenta, i cit vomit cauta a apara interesele nOstre. Intot casul, nu Irebue sè privima o singer% parte a cesti-unit ; trebue sA o considerAma pe tOte fetele et.

Cum se va vedea din acesta respunsil, Ministrulde esterne ala Romaniel fatisti tinea in cestiuneaDunaril a se areta mal catolica de cat Papa! Adecatinea la cabotagiii la care insa0 Austria nu mai sta-rula, i acésta anca de la conferintele de la Parisdin 1858! Ce insemna insè acésta pretentiune ? Ni-mica mai multi' de cat de a da cabinetului dinViena dreptul de a* dice celorii-l-alte cabinete : eve-deti pre diplomatil din Bucuresci ; el, in sovinismul

mere pina a voi ca se ye inchida Dunarea,voind a o pasta numal pentru viitórele lora cordbii;puteti dent lasa acestti fluviü europeanti in manaunora dmeni atat de putina cunoscetorl in marilecestiuni de navigatiune §i de comercia fluviala ?

In zadar Comisarul nostru de la Galati, princele anteia ale see raportuh, in zadar represin-tantil Romaniel in strainatate se silira a areta Mi-nistrulul de esterne, ca d-sea nu cunoscea cestiu-nea, ca cabotagiul de pe Dunare, reservata numalstatelora riverane, fusese respinsa de tOte Puterileimpreuna cu Austria Arica in anul 1858 ; ca cu a-

car art. 55 ala tractatulul din Berlin spre a sci, et/ nu alii, ci co-misiunea europeanä avea sè redige aceste regulamente.

§i -

.

.

lora,

-

-

www.dacoromanica.ro

27

semenea propunere domnia-sa urma o cale gre-sita, fiind-ca indispunea tOte puterile europene incontra Romaniei, i asa le sileail se se unesca cupropurierile Austriei, cari erati mai liberall pen-tru comerciul lumiI, de cat pretentiunile restric-tive ale Romaniel, tinclend aceste din urma a es-elude din navigatiunea fluviald a Dundrii tote paviliO-nele statelor4 neriverane:

In adeverti cu asemenea opiniuni ale ministruluinostru de esterne, ce devenla positiunea ministrilortRomani in strainatate, chiamati a combate antepro-lectul austro-ungarft care nu coprindea unlit singuracuvent U privitort la reservarea cabotagiului numalpentru statele riverane ? Ce limbagiu nedibaciapericulosti erat ei siliti se tie, mai ales diplomatilromanI acreditati pe linga guvernele de la Londra,Paris si Roma, a carora bastimente pina asta-qiesercita neimpledecatti cabotagiul pe tOt intin-derea Dunaril si a Prutului! Traducend in adeve-rata sea intelegere depesa espediata din PalatulBlaremberg, (1) nu erama siliti se qicema cabinete-lora pe lInga cari eramti acreditatl : «Ve rugämainteresl-ye de cestiunea Dunaril, aparati-ne de pre-tentiunile Austriel, care voesce a deveni statU rive-rant, acolo unde ea nu are unto' palmaca de pa-menta, care voesce a se aseda in casa nOstra,si noiclreptli recunoscirqd vomit esclude paviliOnele vóstre, co-

(1) Ministerul de esterne este asedatil in Bucuresci in palatul

r

BinranTherg.

;

_

si

www.dacoromanica.ro

28-merciulfi vostru din navigatiunea fluviald a Duna'? !

TOte aceste dovecli de necunoscintei a cPstiunii, sprea nu (lice mai multa, ministril romani acreditati instrainatate, le aduceaU la cunoscinta ministerulul deesterne. Domnul Callimaki-Catargi, prin o a-numedepesa, aceea din 22 Augustt 1880 No. 27, II su-punea nedumerirea -sea in privinta pretenpunii mi-nisteriali de a confunda ca Olin podrida, cum(liar SpanioliT, sea inteunt talme,2-ba1mq cum clicuRomani1 done principie diametral opuse : liber-tatea Dunäri i cabotagiul oprit puterilord maritime !

4D-vestra., dicea ministrul romana de 1a Londra, meindatorati se (lied, cä guvernul nostru sustine principiullibertatii navigatiunii pe Dunare, si in acelasadreptul de cabotagia reservala numai statelora riverane.Cum se petit concilia aceste done principil contrare ? InCongresul de la Paris, dreptul de cabotagia n'a testa ad-mis pe nici o parte a fluviului, i n'a testa nici o data prac-ticata pe partea sea inferiera, de Ore ce compania austriacäila esercita in concurenta cu bastimentele turcesci i gre-cesci. A revendica acum acesta dreptil, arü fi in adeveratanestra paguba ; mini face numai jocul Austriel, indispu-nend tete lumea in contra nestra. Aicea (in Londra) amaperde tote simpatiile, i presa anglesd afirma deja prea multa,ca politica nóstra este cu totul eodatd acelel ge mane.In asemenea conditiuni mai bine e de a nu trata acesta a-facere cu guvernul ang1esa, si de a astepta viiterea sesi-une a comisiunii europene pentru a lua o atitudine ori-care. DOra Occidentul nu va ma pane nict o basa pe not!

Ce respundea ministrul din Bucuresci la aceste a-deverate i temeInice observatiuni ale Ministrulul din

intr'o

;

titnpa

www.dacoromanica.ro

29

Londra ? Ce intempina elti la revelatiunile domnu-lul Callimaki-Catargi despre opiniunea guvernulula presel anglese !

Respunsul II gAsimfi in depesa ministeriala din23 Augustu 1880 sub No. 13589, (Colectiuneapublicata de D. C. Catargi pag. 12) Respunsul ilaavenul in urmatOrea frasa care va face epOcA in is-toria diplomatid Romane :

<cling generala, inainte de a incepe &Italia, trebue se son-deze terenul, §i se pregatacet apararea sea. Avema ratiuninumeróse de a nu procede pentru momenta almintrelea de catv'atna indicant. N'aveti nevoie de a lovi pre nimene, nicT peAustria. Ce spuneV in privinta cabotagiului este atat. depuOntl adevgratt, cg. Anglia, in tractatul ce a inchiglatil a-nume cu noT, a recunoscutil dreptul acesta de cabotagiu.Tinefi-ve dera de instructiuni !

Al voi a sci, ce dice Ministrul anglesti acreditattiin Bucuresci despre theoria cabotagiuluI pe careguvernul britanicti si l'a reservat in porturile sélemaritimeaplicata la DunAre in privinta bastimen-telorti anglese!

Ceea-ce sciti este, ca. domnul C. Catargi, cu totulnedumeritii, ca i altl MinistriI romanI trimis1 instrainiitate, s'a marginitu a'i respunde. (Veil depesadin 24 Augusta 1880. No. 28. Colectiunea pag. 13).

Vg märturisescil a in urma esplicgrilort ce emit pres-chimbatt. nu mut van nict de cum darn in cestiunea care neocupd. Precum m'atT Costa indemnatt, mg, pov4uisemu deideile emise de comisarul nostril de la GalatT pentru a facememorandul ceruttl. Nouele d-wistrg instructiun't me des-

'

.

www.dacoromanica.ro

30_

twin de acele idei, spre a'mT deschide o direcpune care nuo priceptl! etc.

In adevèril i altil priceputil si nu vorapricepe mult timpü, ceea ce ministrul nostru de es-terne a voila a intelege prin cuvintele, «Oneli-ve" deinstructiuni» , când acele instrucpni ne recomandaumemoriile d-lui colonelti Pencovici, cari tocmal com-batii theoria cabotagiului.

Ceea last ce scima i amti intelesa, cu toti cftpamq cetitU depesa de mai sus a domnului Ministrude esterne, este cd falmOsa frasa a sea : Unit gene-rail de a incepe beitellia trebue se sondeze tere-nul, se' pregettéscei apeirarea sa, cuprinde unul dinacele adev6ruri, can all fdcutil nemuritora pre d-1La Palisse, si care a asicurata autorulul until suc-cesa nebuna de risete din partea tutuloril acelorasubt ochii cdror a a cacluta acéstei memorabild depee.

Acestil moda straniu de a apara intereseledrepturile nOstre, adecd fondul acestel corespon-dinte, care dovedesce necapacitatea cea mai mareunit& cu ignoranta cea mai profunda a instal cesti-unil, trebuia s6 atraga atentiunea puritanilorii nostril,érd nu cestiunea cu totul secundard si din capullocului deslegatd, dart d-1 Callimaki-Catargi, pusain stare de legitima apdrare, a facutil bine sail rèllde a da la iveld dovetiile prostiei ! i intotU casul nu aveati dreptul sé strige in contrarumperii secretului profesionalii, tocmai acei cari,pentru a pune maim pe corespondinta confidentialä

.t . ,

,

,

inainte

:

n'an

M

www.dacoromanica.ro

31--urmata intre Ministrul L. Catargi i intre functio-naril sel administrativi, aü violata casele acestora,devenitj simpli particular!, si aü mersa pina a sfa-rama garderobele si toaletele femeilora lora?Y.- Nu intra in crescerea mea, in deprinderileprincipiele mele de a arunca in capul adversari-lora mel imputarea de rea credinta sail de baklava;inse, sustina ca in conducerea afacerilora esteriOre,lenevirea, nesciinta, necapacitatea, i mal alesa

decorata cu numele de arta diplomatica, atiadusa nu o data -pentru o natiune consecinte maTfatall de cat chiar tradarea cea mal vedita.

Sustina c. aceste calif* negative ai presequta latratarea cestiunil Dunaril, i acésta din inceputa sipate_ pina asta-cp (1). Cand me convinseia de reuldrum ce se apucase in palatul Blaremberg, socotiiide a mea datoria, i ca functionara alti statului,ca romana, se puna pe guvernul mea in positiunede a cunósce starea &vita a cestiuniI Dundriti Me ota-rIiti de a me aseqa pe lucru. Mlamti rechia-mat(' vechile suvenire in ajutora, ama adunata ve-chile documente si scrierl asupra Dunaril,luata in studia testele, ca ast-fel se pota presintaministeriuluT una Vademecunz alti cestiunit Du-naril, incepend de la conferintele din Viena, trac-tatul dela Paris si pina la acela de la Berlin.

(1) o mica reserva. D-1 E. StItescu este intdiul ministru care astudiatd starea legall a cestiunil Dullard; lest el scie tot-o-datitcambia este inecatd,- prin priirnirea comisiunil miste, i ci de a-cum nul mal rdmâne nimicd de fAcutd, de cat A se silbscd, a salvadin acestd naufragid ce se maT pole salva. Putind lucru !

-

,deft

i ama

.

IV"

retlicul

ei

ai

rd

www.dacoromanica.ro

32

0 alta consideratiune i mal importanta me in-demna se tacit acesta lucrare, si tot prin ea se aratilguvernulul gravele consecinte ce puteaü resultapentru ter& din conduita <Aimed ce facea basa acti-vitatil sele.

Pretutindenl unde me adresaxnU, cu orl-cecu orl ce omü publicU intramil in conversa-

tiune despre acesta cestiune arcletbre, gäslamti ogeneral& indiferinta, de si ascunsa sub cuvinte de obanala buna-vointa, care intre Omenl bine crescutl

mal ales intre diplomatl suntil moneda maruntaa politeel.

Sub cuvintele cele mai dulcl, mi se areta untidurerosil scepticismil, in privinta otaririi guvernuluinostru de a apdra Dundrea in contra pretenliunilorlicaliinetului din Viena. «Suntema incredintatl, mi se

ca ceea ce d-vOstra ne spuneti despre ingriji-rea ce se manifest& in Romania, de a vedea Duna-rea d-vOstre pusa in sfera unel influinte esclusiva,este o drepta preocupatiune a Wel d-vOstre,corespunde ideilorü i simtimenteloril d-vOstre pro-pril. Dera guvernul d-vbstre, Ore tot asa privescecestiunea ? Limbagiul d-vOstre tinü unil dincolegil d-vOstre ! Unde d-vOstra avetl represintantl,il are si Francia ; hel bine, ministril nostril ne ra-porteza ca. pe linga alte cabinete nu se tine totlimbagiul ce tinetl d-vOstra.

Ba se mergea i mal departe. Mi se da a in-telege ca erat indicil, ct se scia chlar positivilf

diplo-matt,

si

si

qicea,

nutS

'In

www.dacoromanica.ro

33

ca inire cabinetul din Viena i acela din gueu-rescl, i urmase o impreuna-intelegere, ca, subt öre-cari conditiuni secundari, guvernul romanti i ac-ceptase infiiniarea Comisiunii miete, i participarea A-ustriei in acestd comisiune, §i acésta cu multe luniinaintea noteI domnuluI Ministru de esterne din-10Martiii 1881, prin care ni se notifica ca ela priimkscomisiunea mistd ! i apoi se sfirsia prin a mi se

ér'asi in limbagiul cela mai fina, ca esistadingagemente, i ca dacä aceste se negail, era numaispre a se arunca pulbere in ochil acelora ce vroiaga prea vedea multa, i spre a lin4ti pvinismul ro-mdnd, pentru a me servi de espresiunea conteluiAndrassy, dupe intOrcerea sa de la Sinaia.

Acesta neincredere in otarirea seriOsä a guver,nulul nostru de a respinge immixtiunea Austro-Ungariel in apele nOstre nu mi s'a aretata numaimie ; i altora agent1 romani ii s'a inutü acelasI

Guvernele straine credeaa ca nu secuvenea a se prea lua in seriosil impotrivireanOstra.

In adev&t.i in senul comisiunil europene,petrecutiI, i nu o data; nisce curiOse dialoguri in-tre baronul Haan delegate austro-ungaril si in-tre colonelul Pencovici delegatul nostru, dialo-gurl reproduse testuala in protocOlele oficialI aleComisiunil !

Regretil ca nu ama sub mana protocOleleeuropene din 1880 i 1881; ele sunta fOrte

3

:

1

dice,

.

,

comi-siunil

.

limbagia.

s'aft

www.dacoromanica.ro

34

instructive, si asi fi reprodusil chiar testy] dialogu-rilorg urmate intre delegatul austro-rnagyartintre delegatul romanii.

Resultatul loft ins6 este acesta : de tate oricolonelul Pencovici, in numele sett, se rostla incontra infiintrtrii Comisiunil miste, baronul deHaan II respundea : acésta este opiniunea d-téle,nu este opiniunea guvernului d-téle. Ba a mersamai departe pe la finele armful 1880, sustiind caeste in positiune de a afirma i dovedi, ct guvernulromdnii va priimi comisiunea mista. In urma acestelafirmatiuni cutezatOre, a urmatil, se pretinde, intreambii delegati, una dia1Og i mal energicti, pe careprotocolul sedintei reprodusil de cat inpartea sea eea mai slaba.

Este a fi de o naivitate rard de a crede, ca cuvin-tele delegalului Austro-engaril nu ail ajunsil a ficunoscute de tOte cabinet& europene, i ca acestea

trasti din ele consecinta natural& i logica,cu atata mai multi' ca nu seal ca guvernul ro-mana se fi protestata in contra acestoril cutezatOreafirmatiuni ale baronulul Haan, si cari constituesciIatatea revelatiuni sdrobitOre in contra guvernuluTnostru.

In fata acestoril revelatiuni, nu aveat déra drep-tate Ornenii de stata din strainatate, de.a nu priimide cat cu una zimbetti ironic(' asicurarile nOstredespre nestramutata nOstra otarire de a apara Du-närea in contra suprernatioi straine?

si

nu'la-a

n'aa

si

www.dacoromanica.ro

35-Era de datoria mea se aduc0 la cunoscinta gu-

vernulul falsa ce prin acesta conduita am-bigua, echivoca, neotarita, prin acesta politica dupeperdea, se facea represintantiloril Romaniel pe lingaguvernele straine.

Aceste deosebite consideratiuni aü fostg moti-vele pentru cari cu truda, cu rivna, cu durere deinima amj lucratil raportul meir cell d'anteiO, pecare '1-amil adresabl ministrulul de esterne in 10August 1880, si care figurez a. mai anthill in acestapublicatiune, pusa sub tipara anca sub ministeruldomnulul Dimitrie Bratianu, adeca in Ma lu 1881 !

Acesa..' raporta-memoria a avutil o curiOsa sOrta.TOtã lumea a vorbita i vorbesce i astacII despreela ; i cu tOte acestea, afard de trei lersóne, nirnenTnu 10-a veclutU, nimeni cetith. Indata dupesosirea scrieril mete in BucurescI, d-lministru de es-terne, in ajunul de a pleca la Marienbad, a avutabunatate a'mi telegrafia ca era o Incrare importanta,si ca se va folosi de densa. De atunci ins& d-sa

schimhata opiniunea i éca cum a calificat-oin sedinta Senabilul din 16 IanuariU 1882)

«Memoriul cell serial tramisk repeal, din Parisfarci a fi cerutti, (1) nicl in intelegere cu guvernuldin Bucuresci, era in forma cea mai violenta, i con-

(11 DomnulO V. Boerescu, comite o neeAactitate.. Mal repet5 ceeatelegrafia in 9/.91 1u1i5 1880: c Asteptii prin post 5. desvoltarea so-

lutiuni1 propul pentru cestiunea DunAril, c561 ea meritalótl aten-thaws nóstra etc..

."

.

,

rill '10-a

:

ce

al-a

www.dacoromanica.ro

36

stituIa unti rechisitora in forma in contra unelmarl puterI.

Curend dupa -aCeea, esi la lumina o brosuraprelucrata, scrisa in Marienbad, scrisa de aceeasipéna oficiala care a scrisil i memoriul in cestiuneaOvreilora, tiparita mi se pare, cu aceleasI litere,in acelasl formatti cu care a aparutil brosuracitata mai sus. Acesta lucrare ce pOrta titlul de«Illémoire sur l'exécution de l'article 55 du traitéde Berlin. Vienne 1880), se respandi in tera si instrainatate sub timbrul ministeruluI de esterne ottoRomanieI si se adresa tutuloril legatiunilora dinstrainatate. Ba, "se intempla ceva i mai curios !In strainatate, i maI ales in cercurile oficialIdin Viena, se sustinea cle domnul Boerescude clientil se1, ca acesta lucrare era memoriul precare ministrul Bomdniei la Paris, Kogiilniceanu, iliadresase guvernulu sett. In era din contra, se afirmacu lauda, ca brosura se datora penei d-luI Ministrude esterne. Cu bite denegarile mele, anct asta-diuntü spirite cari 'ml atribue paternitatea acestel o

pere. N'amti vedutil in sesiunea acésta, cu ocasiu-nea discutiuniI asupra respunsuluI la mesagiul re-

pe deputatul P. P. Carp imputandu-mI publica-rea acestel lucrari, ca o propaganda nepermisa untilagenta diplomatica ? Acésta brosura ins& nu era sinu putea se fie a mea. In adevera autorul el aimprumutata cu main! largi maI Iota partea istoricacuprinsa in raportul meti, inse la finial eii revénia

;

_

gait,

si

www.dacoromanica.ro

37--la ursul sè favoritti, cum (lice francesul, la apara-rea reservatic acesta numal statelor4 du-ndrene.

EU speramtl ca munca mea va priimi Singurare'splatire ce asteptama, aceea ca guvernul romanti,pusti acum in positiune de a cum5sce cu deplina-tate starea legalet a cestiunii Dundril in tOte feteleel, se va otari a lua o. decisiune, a adopta o liniade- urmare bine definita, si ca la finitul finitelora,generalul din palatul Blaramberq, dupa ce avusesetot timpul i cu prisosinta, spre a sonda terenul,spre a se pregati, va incepe o-data Walk, adeca neva da instructiunI larnurite si positive, si ast-felva pune pe represintantil RomanieI in strainatatein positiune, de a araa cabinetelort europene, careera chipul de vedere al cabinetuluI din Bucurescl,care era solutiunea la care elit da preferinta!

lose asceptarea nOstra fu zadarnica; ace'eas1 po-litica indolOsa, intunecata, contragicaOre,.Oretcl, ur-ma si mal in urma. i in acelasl timpU, erat puterlal carora ministril de esterne tineau represintanti-lora romani urmatorul limbagia : tRecunbscemUca. Romania este statul cern mal interesatti in ces-tiune. Europa este datOre de a o asculta. Nu ye tin eVdada in generalitatl, nu ne veniti eu negaliuni; spune-ti-ne fara multe strigate, fara intorsaturI de cuvinte :care este soluOunea practied ce o socotip mat priinciósapentru drepturile i interesele d-vOstre ; si credetl

cabotagiului,

-

www.dacoromanica.ro

38

ca asupra acestel solutiunI Europa va deliberaotari !

Aceste cuvinte amicall si minghiitOre se aducea0la cunoscinta palatulul Blaramberg; insè Ospele lulse marginea a ne rèspunde: ineti-ve" de instrucOuniledate ; i singurele instructiunl ce le aveamil. eraüfalmOsele povete ce insotlati memoriele colonelululPencovici ! Cercetari, sondati, dérd acele idel cari scitide mai 'nainte cd nu ai se fie accei tate, nici se le pro-vocati I,

Mal mult anca. Prin telegrama sa circulara din 21Decembre 1880, domnul Ministru de esterne incu-nosciintase pe represintantil RomanI din strainatate,cä comisiunea europeand, intrunita in sesiune la Ga-lati, se rostise in majoritate, cureserva aprobdrii gu-vernelord lord respective, in favorea infiintdrii Comisi-unii mist& sub presidinia Austria, dreptd de apeld lacomisiunea europeand pentru tote cestiUnile de fond, etc.

Ministrul se margin% a ne comunica acésta otarire. _

importanta a Comisiunil europene, ca o noutatedin categoria acelora cari se reproduca de, cliaresub rubrica de : sciri diverse.

Nicl o reflectiune, nicl o obiectiune in contraacestel solutiunI ; nicl o instructiune data no6 sprea starui pe lingä cabinetele europene de a nu seaproba opiniunea comisiunil eurbpene din Galati,adica de a nu se aceepta in fiintarea Comisiunii mistecare, cu drepta de apelti or1 ba, cu Void preponde-ranta orl ba, recunoscutil Austriel, totue da totul

si

. .

,

.i

www.dacoromanica.ro

39

Austrid, fiind-ca insu1 prin simpla infiintare a co-misiunil miste, cabinetul din Viena dobindla ceeace mal malt de douè-qed de ani urmArIa flea suc-cesa, adeca de a i se recunOsce dreptul de statil ri-veranii aeolo unde Austro-Unaaria nu are terniuri,prin ac6sta, o mal repeta, dobindia o positiune pri-veleglata i esceptionala pe intindere a Dunarii bul-garo-romane !

Una represintantil romanil ceru atund pe laa doua decada a lui Decernbre 1880 de la gu-vernul se'ti sè i se trimitai una resumata de obiec-tiunile oe cabinetul din Bucuresci credea a redicain contra dispositiuniloril consimtite de majoritateaComisiunil miste. De-abla o luu rna tchllifi, adeca in20 Ianuariti 1881, d-1 Ministrul de esterne se otaria respunde ca «solutiunea propusa de delegatul en-glesil aril putea servi de bast a uneI IntelegerI ; casuntit ma multe moduri de a ajunge la acesta scopi

guvernul romdng arü fi dispusti a accepla analdin aceste moduri! Tot aceeas1 ambiguitate, i neo-Wire de a spune clad' i positivü ceea ce se vole !

Acelas1 ministru roman)), nernultumitil cu acestare'spunsa data in stilt sibilicü, prin telegrama sa din21 Ianuaria 1881, anunta cä cabinetul din Viena ne-gociaza cu cabinetul de.... spre a ajunge la o inte-legere in privinta cestiuniI Dunaril, ca acesta din ur-ma cabinet), inainte de a respunde la propunereaaustriaca, doresce a cunOsce cugetarea guvernuluIromânil inteuna modii practic0, ca. asa fiind, eltitine a avea una re'spunsil la punturile urmAtOre :

si

. .

fi c

www.dacoromanica.ro

40-a) Guvernul rowing primesce sail nu infiintarea co-

misiunii miste ?b) Este a se priimi in acéstcl comisiune, pe lingà sta-

tele riverane, numai pe AustroUngaria, séti aril con-veni mai bine ca pe ling? Austria se facet parte din co-misiune i o alta din puterile cele mart?

Guvernul mincing este eli4 pentru dreptul deapelei in tote cestiunile, sOil numai in a-nume casuri,pentru anume staturi determinate ?

Trecti sése dile, i ministrul nostru de esterne nurëspunde nimicü. Atuncl representantul Romanielprin o nou a. depesa, i anume in 27 Ianuaria 1881,intraa, pe palatul Blaramberg, dad, precedenta seadepesa s'a priimitU, dad. sunta a i se trimite ins-tructiunI mai complecte, séti dacä ela trebuTe s6 setie si in viitort de indicatiunile nedeterminate ce idata pina atuncl!

Dupe douè dile in:fine, i se trimise una.r6spunsa,adeca in 28 Ianuaria. : cRepresintantul nostrula... nu are trebuintei, dt-o-cam-dalci, de nici o altd ins-tructiune complementarci; indicatiunile precedente pre-cum si protocOlele discutiunilora comisiunil euro-pene II sunta indestulatóre, spre permite de A, in-telege dispositiunile cabinetulul pe ling care esteacreditatt, i c, pentru ca guvernul ',mama' se aibeiidei definitive, elai trebuie se =idea mai cinteiii terenul I!

Tot acela limbagia strategic?. De la Iunia-Au-gust? 1880 pina. la finitul lui Ianuaria 1881, si maiin urma and, pina la esirea sa din cabinet?, noul

.c)

sail.

Eca-16

,

.

.

)

it

at

www.dacoromanica.ro

41

Fabius Cunctator(1), cum se vede, s'a tinut necon-tenita de adevërul domnului de La Palisse : Unitgenerale, inainte de a incepe batalia, trebue se sondezeterenul i se pregcitéscd apdrarea sa.»

Inteacestasi timpa cabinetul din Viena nu numalcA. dase batalia, dérd o i cdeigase ; cad precum arnüv6clutti, majoritatea comisiunii europene priimise dejain principle comisiunea mistd, i, ce este mai gravg, opriimise guvernul romdee, i acésta fArt incuviinta-rea camerilora, fr chiar a le spune unü cuventadespre acésta. concesiune importanta, si dupe minedefinitivä !

Hei bine, ea intreba pe cetitoril mel cei mai necu-noscelori despre afacerile i cuviintele diplomaticein fata respunsului negativa ala ministrulul de esterneal nostru, la sirurile de intrebAri, la cestionarulpusa de ministrul afacerilor straine din . . . ce matavea de facut represintantul roman) cäruia i-se pu-sese intrebärile de mat sus, de cdt de a nu mai daochi cu diplomatul strdini

In sedinta Senatului din 22 Malt anul tre-cuta, in timpul scurta ala cabinetului DimitrieBratianu, unit venerabila senatora guvernamentalaafirma pe parola sea de on6re ca ela a fosta cetitala Ministerul de esterne, WO. corespondinta diplo-matica privitOre la cestiunea Dunarii, i c6. n'a g-situ din care s6 mesa ct guvernul romant artfi compromist cestiunea, precum a fostil afirmat-o in

(1) Generald romand, renumita prin temporisatiunile see in res-belul contra kg Anibale.

«

!

nimica

i

www.dacoromanica.ro

42-model franca i leala domnul Dimitrie Breit'anu, prese-dintele consiliulul de ministril. in urma retragerilmomentane a domnului I. C. Bratianu. (1)

ca daca aceIt venerabilti senator(' arilfi cetiti cestionarul pus de ministerul d6 esternedin . . . . si respunsul palatului Blaramberg la a-cestii cestionarti, domnia-sea n'ara mal fi pututaafirma cd cestiunea Dunaril nu este compromisa,spre a nu thee perdutd!

Nu era tot atat de neotarita atitudinea palatuluiBlaramberg, cand se atingea de a infrena zelul ace-lora represintantl diplomatici ai Romaniei tri-misl in strainatate, credeati ca lora le incumba malmult datoria de a pune zeta, anima, activitate, energiain apararea drepturilora i intereselora patrielcarii luasera in serios instructiunile platonice celi se dadusera, caril romanesce cugetaa Ca a a-para Dunarea era a bine-merita de la tera si dela guvernul ei !

In fata atitudinel corecte, energice i romanescl

(1) Ea propriele cuvinte ale domnuluI ministru de esterne Dimi-trie BrAtianu, tier in Senattl [aceiasI sedintd din 22 Mal 1881] :

ministerd nu s'a gasitd nicl o urma de asemene ingagementd.hist circuldrile cdtre agenfii nostril din strdindtate i convorbirilecarl ad pututd avea toed, ad läsat celord-1 alte puterI impresiuneaa dad. Austria aril admite condifiunile nóstre cuprinse in circuldrilede cari vorbiiii, mai priimi si not cornisiunea mistd sell speciald ca odelegatiune a comisiunil europene, sub presedinta simpli, onorificd aAustriel, priimitd deja de tote cele-l-alte puterIo> In adundrile secreteale senatorilord i deputatilord, d-1 Dimitrie BrAtianu a fostii i maldeschisii ; a spusd franca, a cestiunea era compromise!.

.

Eu creda

carl,

.

tin

lora,

www.dacoromanica.ro

43

a unoru repreSintantl al Romaniel, ministrul deesterne nu mal 1s s tr6c1, septamanl spre a sepronunta, spre a censura, spre a infréna chiarpe unil cutezAtorl cull nu voiail a intelege, cumdice francesul a demi-mot, see cums dice romanulca palatul Blaramberg &Ilea Oita, ca se intelégii léapa!

roga cu plecaciune pe puritanii, pe 71epri1lanqiinostril cari scandalisatii de cutezarea d-lul Ca-limaki-Catargi de a destalnui falmOsele manevrediplomato-strategice ale generalulul din palatulBlaramberg, se citésca cu de-a-mAnuntul memoriulce ministrul roman(' acreditatii la Londra a datUin nitmele sea, in dreptul see, dupe datoria sea,

ministrulul-primath ala Marel-Britanil (1) i ast-fel se constate, dad. in acea scriere nevinovata,destinate monist a espune starea kola a cestiunii Du-nevi% in punctul de vedere romanic", esistA o singurAfrasa agresiv6., ofensanta in contra Austriel !

Ii roga apol s. véda tot in colectiunea documen-teloril publicate de d-1 C. Catargi, ce fulgereatrasii pe capul sea nenorocitul autorii ala me-moriulul !

«Regretü, i se dice prin depesa din 1 Septem-bre 1880, regret(' ca plecarea d-vOstre v'a impede-cata se amendatl, in memoriul d-vOstre, si potrivitacu telegrama mea, pasagele al carora tonic este fOrteagresivit in contra Austrie etc.» Cine are octal sevéda, cine are urechl se aude, cine are minte se

(1) Vecli CoIectiunea &WI Calimaki-Catargi pagina. 20.

6- En

s'an

.

-,

I.

'sl-a

www.dacoromanica.ro

44

judece ce reese din acesta censurd ministeriald ! a-dresata unul inalta functionara, care n'a facutt decat a apara cu anima i inte1igin o causa na-tionala!

Mie mi s'a intemplat i mal rat !La intOrcerea mea la Paris, la inceputul lui

Noembre 1880, primiig instructiuni directe de laprimul-ministru sè vorbescil in privinta cestiunilDunarii cu mal multi Mrbati de staff] i diplomatlstraini, si in speciala cu unti ambasadortt alü uneimarl puterl, carele avea simpatii personall pentrunol !,

Mesta diplomata, la mijlocirile mele de a intre-buinta inriurirea sa pe linga cabinetul set, pen-tru ca acesta se nu ne abandoneze, imi r6spunse,ca se temea Ca se nu ne fi desceptatii prea tdr1iil, ca.nu scie dad. guvernul set nu se ingagiase deja ca-tre cabinetul din Viena. Cu tOte acestea, imi clise

dafm1 o notita asupra cestiunil, clara ins6scurta, si v6 promittl a o face se ajunga- subt ochilsuveranului metl. Inse fiind-ed Majestatea, Sa pa-timesce de oehi, apoi fa a se _tipdri notqa n forma demanuscrisii. Acésta amU facutt, si nu amu lipsitüde a incunosciinta nu numal despre acesta lucrare,pe domnul Ministru de esterne prin depesa mea te-legrafica din 11 Decembre 1880, déra Inca a-reatb. si in ce tonü, i cu ce solutiune era se con-chida lucrarea mea. Acesta nota verbala, II cliceamtl,nu va cuprinde de cat desvoltarea cestiunii legal, ba-

elk

,

f

www.dacoromanica.ro

saki pe testul tractatelord si m Conformitate cu mesa-giul domnesed (acelti cetitil camerilorti la deschide-rea sesiunii din 15 Noembre 1880). Void aveaonórea de a ye trimite conlinutul.)

Acesta amü facut-o trimitendu-1 dece esemplaredin lucrarea mea prin o alta depésa postala din22 Decembre. Ministrul de esterne avusese derätot timpul; adica Oece spre a me opri de a pre-sinta.acea notita- personala a mea!

Prin acéstasi depesa I clidearnü :

tDe §itiparita, lucrarea este presintata ca manuscris4 §icu totul confidentialei. Ca ast-fel nu voia remite esemplarede cat Pre§edintelui Camere i Prepdintelui Senatului cari'rni' aa cerut-o, precum i Ministruldi afacerilora sträine..

ACesta lucrare, tiparita ca manuscristi i comu-nicata confidential(' la patru barbati de statO, estememoriul No. 2 din acesta publicatiune!

In discursul sal din sedinta Senatului din 16 Ia-nuariti trecut, fostul Ministru de esterne insusi recu-thisce :cd acesta mernorid era mai simplu, mai neo.

Atunci apoi pentru ce mi se adresa censura?Pentru ct amb datO unui ambasadora acestil memo-rial ; dera d-sea n'avea de cat se intrebe pe cole-gul, pe presedintele seu, pentru ce, si din alü cut

m'amt dusu la acelg ambasadora ; s'apoinu Varna prevenitO mai d'inainte c. avearnainmana ?

Eca depesa ce d-sa imi adresa in 26 Decembrie1880, la ora 3 i 40 minute, adeca indata ce me-

.

-

-

fensivd.

in-

demnCi

a-ilO

.

45

www.dacoromanica.ro

48-nioriul sosi in mainele séle, i precum ama si are-tat-o camerel in sedinta din 12 Ianuaria 1882 :

(Noi ama fosta cu durere surprinsi de a vedea nota ver-bala a Domniel-VOstre pe care ati tipArit-o i impartit-ofärà autorisatiune prealabilA, farA ea ea sa fie mai antêiacunoseutA de catre guvernul d-vOstre. Cu tOte cä ea esteconformA cu instructiunile (! ) ce ama data de multa Co-misiunii din Galati, d-vOstra Irebuia sè scii, ca afara deRomania si Bulgaria, toll ce1-1-a1ti comisari, chiar cei aiRusiei i Franciei, s'aa rostita pentru comisiunea !nista §ipresedinta Austriel. Pentru d-vOstra nu este insa mat pu-tina teregulatä, si-nu pete produce de cata supArarT (in-convenients), daeä nota d-vOstre va fi publicata. De aceeaye lAsAma tOtA responsabilitatea; caci in asemenea casa, cain ort-ce alta casa, una- ministru plenipotentiara nu luerkade cb.t conforma instructiunilora, conforma intelegerii prea-labia en guvepul saa ; cad politica romana este condusade la Bucuresci era nu de la Paris..

ama condusa afacerile strAine ale acesteitèrT, si in timpurl multa mai grele, si in impreju-rad multa mai critice de cat asta-c11! Hel bine,nici prin gAnda nu mi-a trecutt vre-o datA, ca pu-teamii a imptedeca pe unU represintanta alti Roma.=nieiinsArcinatti cu conducerea unei afacerT,de ada in numele sea, pe respunderea sa, o notA-verbalA,una memoria asupra stariI legall a unel cestiuni,and acésta i se cerea ca una pro-memoria de gu-vernul pe ling care era acreditata, sea de untiloma de statU cu care avea misiunea de a conferi.Acésta se face in tOte clilele in diplomatia, fArA ca

,

$i eft

www.dacoromanica.ro

prin acésta se se pota (lice ca acestu moda deprocedere pOte compromite pe guverna.

Inca mai putin ca ministru de esterne, iWa0 fisocotita in drepta de a adresa o asemenea asprä cen-

sura unul represantanti1 carele, cum a fosta ca-sul presenta, n'a facuta in acea notita, decat a reproduce starea legala a cestiunit, conformilcu instructiunile date si cu cuvintele din mesagiuldomnescu, cand mai ales Inca de mai inainte,si la timpiI, palatul Blaramberg fusese incunosciin-tata despre acea lucrare.

In aceeasi sedinta. a Senatului, fostul minis-tru de esterne s'a slit a scusa fulgeretOrea de-pesa ce a cutezatir a'rni adresa rule, la betra-nete, mie care in cestiuni de patriotismtir si desirntimentil al!'" datoriel nu recunosca nimenuimat putint anca domnulul Vasile Boerescu, drep-tul de a'rni da lecOuni! Scusa, fostul Ministru deesterne o intemel a. pe faptul, ca e anti data notitamea verbala i Ministrului de esterne, i Preedin-Wort' Senatultil i Camerei deputatilora din Paris.Mai inainte de tOte, land eü o lucrare a mea, desi personala, de si confidentiala, unui represintantilalü unet puterl pe linga care ea nu erama acredi-tata, prin insusl acesta eramil datora, si in inte-resul Wei si in interesul positiunii mele, ca seflu corecta care guvernul pe linga care eramatrimisü, si prin urmare comunicil i lui lucra-rea mea in acela;,1 moda confidentiala i personalil.

4i

,

. i

si

:74'm

...,WwW,

set

www.dacoromanica.ro

is-Ala duoilea d-1Ministru de esterne trebuia s scie, caea erama acreditata pe linga una guverna republi-cana, in care presedintil Camerilora aU o influintaimportanta in afacerile publice. Domnia-sa trebuiase scie, c i alti ministiI, represintantl al unoraputerl multa mai marl de cat Romania, solicit*cum ama facuta si ea , bine-voitorul concursa alaacestora presedinti , mai ales cand acestia pur-taa numele de Gambetta §i Leon Say ! Prin urmareea care lucrama in moda seriosa i iéáth spre aapara Dunarea roma* asi fi fosta vinovata, dacaasi fi lasata la o parte nisce Mrbati de stata atatde sus pusi in lumea politica, i n'asi fi pusa totesfortele mele spre a dobindi puternicul lora spri-jina. Libera domnului V. Boerescu semi faca ocrima, ca ama nazuita la Gambetta si la Leon Say,precum a si facut-o, imputandu'mi in Senata cd amadata acesta memoria ministrului de esterne ala Fran-ciel, presedintelui Cameral , care era d-1 Gambetta,si apol destdinuind i numele ambasadoruluI, ea careama respectata cuviinta nici de a la numi, nicide a spune dupe ale carui instrucciuni ea merse-sema sal cera concursul.

Tota atuncl, m'a amenintata cu respundere dacanotita mea verbald ara ajunge a fi cunoscutd. Dovadaca cii cunosca, cela pOna cat si convenin-tele diplomatice, este ca in timpa ce astali nu esteacta, notei, circulard diplomaticei care directa sec indi-recta se nu ajungei a fi cunoscutd pubiiculuY, nici an-

. -

d-luT,

www.dacoromanica.ro

49-teiul mea memoria, de si acesta 'este scrisa in Au-gusta 1880, si nicI cell) alit doilea scrisa in Decern-bre acelasI ana, pina astsdli, admit intervalli -

de mai multii de unit ana i junidtate pentru cald'ariteitr, i de unit ana trecutii pentru celt d'ala do-ilea, ambele serieri pima astd-cli arc fostii pdzite i pds-trate in edit mai rna7 mare secretri! Nimeni pina§th..741, Ward de trel pers6ne, nu le-at vèquta, nule-at cetita.

S'apol and vedema atilta ingrijire, chiar atittafrica ca aceste nevinovate memoril se nu ajungala cunoscinta publica, nu sunta in drepta de a pre-supune, ba chiar de a afirma ca acesta frica eramai ales ea Austria se' nu le coast* se nu afle c.guvernul romana, macar indirect!), cutèziti a se o-pune pretentiunilora séle asupra Dünril n6Stre !

. Derä revina la depesa fulgeratOre ce, precumama veciutu mai sus, Ifni trimise ministrul de es-terne. II datorama una respunsa ; i-la anal i adre-sata in qiva de 28 Decembre in modul urmillora :

«Ca respunsa la telegrama d-vOstre, me aulrginescu de-o-cam-data a ye intOrnpina, ca ea nici-o-dalli am data ina-poi in rata responsabilit01 actelora mele. Deci prinnescil

note mele verbali, pentru a caries re-dabta: §i remitere prevenitil prin depesa mea an-teriOra cu data din 11 Decembre. Ca responsabilatea guvernului pe care d-vOstr ilU represintatl, tina a'mI

situatinnea cat mai curend. Raga (WA pe Esce-lenta-VOsträ iSlam obtiná de la Alteta-Sea regala mu con-gedia de 15 (Jae spre a veni la Bucurescl.,

4

-

--

intAma

' a-

_

_

,

y'amadinan-

limpeqi

1,1

www.dacoromanica.ro

66

Dell Camerile erati deschise; cererea mea de aveni la Bucuresci nici se vedea bine, nici se doria.Agurida se facu miere. i eca respunsul ce a treea

dupe espediarea telegramei mele de mai sus,priimuiU de la palatul Blaramberg, adedi in 30 De-cembre 1880

Iti septemana acésta Cornisiunea de la Galati sfirsescestudiile séle preliminare asupra regulamentului DunariT. A-ceste studii yore fi pe urma trimise guvernelora lore res-pective, cari voril avea definitive a se pronunta asupra vo-tului fie-carui comisare. Vedeti déra cä rolul d-vOstre laParis incepe mai ales acum. Guvernul nostru contézcimulta pe marea cl.-vtistre inteligenp, pe activitatea d-vOstrr,pe iscusinla d-vóstre, p,: Windup ce putep avea la Paris spre

inriuri 0 lumina pe ministrul in timpul studillort ce elaare a face septemana viitOre (?) asupra lucraril comisiunii,spre aduce a da it,strucjiunile sele cmnisaruluf francesain simlul vederilorg, d-vóstre cari snag 0 a le nóstre. gcâpentru ce, top'. Colegii mei ye Nigh se aminati congediuld-vOstre, i de a nu veni la Bucuresci de cat dupe ce ces-tiunea Dunarit va fi cu deplinatate terminate la ,Paris.,

Acesta depesa, ori cat de magulitOre era pentrumine satifactiunea ce mi se da pentru nemeritatacensura ce mi se facuse mai inainte, nu me min-gala de conviOunea ce in acesta intervalil dobin-disernii, c. Comisiunea mistä era deja priimitä detOte puterile, i ca acésta Comisiune fusese priimitasi de guvernul nostru, i acesta, multamit5, numalnepaseiril sele spre a nu dice mai multO in apä-rarea la timpil a drepturiloril nOstre.

;

qi

:»

a

a'ln

www.dacoromanica.ro

De aceea i respunseiti in 7 Ianuaria cä :

Nici activitatea mea; nici influinta mea, mica in reali-tate, nu mai potil schimba o situatiune ajunsa fi fatala,m6 terna fOrte ! Asta-di r6presintantii Romaniet in straina-tate, lasati proprielord lora mijlOce, nu mai pota nimica facepersonala i isolata. De asta-di, singurele acte ale guvernu-lui, precum note, circulare, protestatiuni subscrise de Esce-lenta-Vostra, carele dirigeti i represintati oficiald i directapolitica rOmandsca, art putea pOte sa faca pe cate-va gu-verne de a reveni asupra ingagementelora ce au i lu-att' [dupe cum ama prevenita pe Escelenta-VOstra] de maimulte luni catre cabinetul din Viena

.Aici este casul s aduca a -minte Escelentei-VOstre caeu n'amt priimita anca. instructiunile promise prin nota da-tata din 26 Augusta No. 13900 (1). Atraga asemenea aten-tiunea Escelentei-Vastre asupra faptUlld cg. in restiuncaDunarif, kgatiunea mea, celg n'a priimitg ping a-stain nict o nota oficiala a despartementului d-vOstrearètand vederile guvernului romana, si de pe care .W fiavut a da cetire sag copig ministerulut francesg. AcéstaWere, sag acéstg Upset de acte oficialt. negrr§itg ca a fostgobservatä la ministerul afaccrilorg straine, carek prin a-

(1) Acést5..notg se mairginea comunica in copi5 unit documentace se Muse domnulul I. Bratianu cu data din 12(94 Augusta 1880, decatre domnul de Bosizio inskrcinatul de afacerf aid Austrifal, i princare cabinetul de Viena arfita micele concesiunl ce era dispustface din anteproiectul ski Trimitêndu-ne kestil documertil in co-pirt, ministrul de esterne ne icea :

(Propuindu'rni de a desvolta in cosnunicatiumle mele urnaltóre vs-derile guvernuluI dornnescil asupra cestiunii ce forméal obiectul actu-lui aci a1lturat0, te rogil, domnule trimisti, së priimescl asicura-rea etc..

Aceste vederi ale guvernului domnescii, promise a ni se trimitepainful Blaramberg a uitatfi de a le espedia de la 14/,26 Augusta 1 880tibia la MartiO 1881, adeca. Opte

,.

L

a

,

puling,

a'ml

a

luni.

,

61

www.dacoromanica.ro

044 sa este tot-d'a-una forte bine informatfi de cele ce sepetreca in Bueures0., . . ....

, «In ce me privesce, eü persistil a crede di, de §i cam tar-o atitudine fermi"( §i energica din parlea guvernuldi §i

a t,,èreI, arti Wert final salva sil.uAiunea.»

Cele-l-alte partl ale notel se raporta la persOneguverne straine, i prin urmare nu amil competintade a le publica !

Curend dupe acésta, prin d-1 Vasile Alexandre-scu-Urechia ce pe atunci se afla la Paris, amil

demisiunea mea la Bucurescl.In Fevruariti, d-1 V. Boerescu bine voi a-'ml tri-

mite scrisorile de rechiamare. Inse prin aceeasldepesa care me inathosciinta despre acesta mesura,d-sa me invita ca semal mann plecarea mea pthce as1 putea InchiMa primul tractatti intre Repu-blica trances& si Romania, tractatul de vama side comercitt pentru care anca de mai inainte siincepusernti a negocia cu guvernul francesa.

Marturisescil ca amil avian slabiciunea, vanita-tea chiar de a voi a'nft . vedea subscrierea pusape cell) antei4 actil internationalii, inchTälatü intre_Romania si intre Francia, acea putere care, fie

imperil), fie regatta, fie republica, nici odata n'areinstall simpatiile si concursul sea natiunit mele !DecT consirntilti a amina anca plecarea mea deli-nitivA din Paris.

Inse negociarile pentru inclifalarea tractatuluIfranco-romanit intArgia5: In .acestasi timpU, eri do-

.

:4

&-j

gia,

tri-mist]

si

www.dacoromanica.ro

53

binditU convictiunea c cestiunea Dunarii era nunumai comp precum a afirmaro putingmai tarchti insusi primul ministru Dimitrie Iti-

anu, &rä i perdutd. In adevèrti, d-1 Ion Bratianu seinrla forte multi; rand intr'o sedinta a CamereI sus-tinea, c guvernul sèti nu a luatti nici ung inga-gementti calre cabinetul_ din Viena, in cestiuneaDunarii, cd a urmatil numai nisce simple convorbiriintre contele de Hoyos i intre d. V. Boerescu.

AcéstA afirmatiune este neesactA. Eu din contraafirmi c :

Aceste ingagemente aü fostil luate incA mai Ina-inte, i mai ales in timpul petreceril ministruluinostru de esterne in Viena, pe la Septembre 1880.Afirmii ct ministerul de esterne din Ballplatz (1)Pastréza in archivele séle scrisori autografe aled-lui V. Boerescu, prin cari acesta accepta comisiu-nea mista (2). Daca ministrii austriaci n'at datapina acum publicitate acestora autografe, estepentru-d. diplomatil din Viena suntü (anent prac-tici, si sciti c. nepublicarea ingagementelorii Minis-

(1) Male a Vienel pe care este wield palatul ministeriulu1 deesterne ald Austro-Ungaria

(2) Acésta a afirmat-o !must d-1 V. Boerescu in aceeasT sedintda SenatuluT. Dupe multe frase i perifrase, d-sea sfirsi prin a dice:)Este adevdratd a nimica oficiald nu s'a acute ; tote aceste trac-thrY ad fostd verbal! i aldose pentru ea discufiunea se ficmai previa i intelegerea mal faciId, amil insemnatti, chiar pechârtid, puntele cari Mend obiectul discutiunilord si -cari puteadservi de basal inte1egeril. etc.)

'

.1

.(?); si

.

www.dacoromanica.ro

54_

trului de esterne ronuinit pole st raporte mai mutat decdt publicarea

Dupe multe sonddrI de terernti, dupe multe pre-generalul tacticiand din palatul Blaramberg

se Maxi in fine se intre in actiune, si acesta nu case deie bdtdlia, ci ca së o pérdd inainte chiar de a oincepe, i der& .domnia-sea comunica represintanti-lora romanI din strainatate resultatul strelucitei sélecampanii!

Acésta se facu prin Walesa sea circular& din10 Martid 1881, prin care ne trinietea in copidnota circular& a cabinetului din Viena cu data din9 Fevruaria acelasti anti, noth care, in modd ofici-ala, areta ultimele concesiuni ale guvernuluI austro-ungard in cestiunea Dundril.

Mal inainte de a initia pe cititoril mel In amenun-tele circuldrii ministru de esterne alti nostru,suntd datord a statornici ca nota austriaca datatadin 9 Fevrnariti, a intratti in palatul Blarambergin 11 sea multi) in 12 Fevruarid, i c repiesintan-Word Romdniel ii s'a comunicatti d'abia dupe o lundde Ole, adecd in 10 Martid 1881. Mai sunlit datorda afirma, ca i acésta s'a facutd, numal dupe ce ed,avend norocul de a cundsce si ceti de apropecirculara austriaca, amti comunicat-o la rindulmea la Bucuresci prin telegrama mea din 4 Martidacelasl and !

Nota d-lul Boerescu mat sus citata, incepe e-räi frasa sea eternd si stereotipd imprumutatd

lorA.

gatirT,

.

d-lul

www.dacoromanica.ro

55

din planurile de Mafia ale lui Fabius Cunctator,si a-nume. (1).

«Mai nainte de a formula unt rèspunsti (la circu-tara austriaca),, guvernul princiard ard don se cu-wised simiimentele i diAposiiunile guvernului pe lingdcare sunteti acreditari. Ve rogil dérd s presimr,iri cuge-tarea sa asupra acestui punctii, ,s,i de a 2mi comunica cdtmai curénd impresiunea ce yeti fi /Wit dobinditd dindemo la d-vdstre.}

Va se qica ca tot altil trebuiat s6 se rostesca incestiunea Dunaril ; érg. guvernul romanO se se tiepe calea sea trasa, aceea de a nu spune cecld voia,acésta de la Iunit 1880 pine la Martin 1881 !

In cursul notel séle, d-1 Boerescu ne maI a-nunta, ch. tOte puterile europene se 0 rostiserd in fa-vórea creatiunii comisiunii miste, 0 a intreirii Austriain acésta comisiune; acesta mulcamita planulul stra-tegict ale marelui nostru tacticianti de a da di-plomatiel austriace timpil de unit' anti pentru a cat-sciga adhesiunea acestort puterl.

apoi nota d-séle Se inchiAla prin urrnatOrelecuvinte : «Ast-fel find, nol hint rëmâneadace amt starlit in opiniunea emisa in sénul co-misiunil europene de dire delegatul nostru. Sun-

(1) Suntd fericitd c. d.1 V. Boerescu, cetind In Senate atat notasea oficiala din 10 Martel, cat i nota sea suplementare din13 Martid 1881, m'a sustrasd din Inchiseirea cu care me amenintalegea liberal& meniti din a garanta pazirea secretelord de statd.Ea dere reproduce ambele acte ministerial!, precum ele se afla.In procesul verbal(' ale Senatulul din 2 2 Maid 1881.

,

_

i

iSolatl,

.

si

www.dacoromanica.ro

56

ternii dell in plecare (port6s) a adhera la rendulnostril la formarea comisiunii miste,i a reintra asa inacordil cu cele-lalte staturi. (!!!)

«Dera facend acesta coricesiune, ne propunemri,ca scopil esc1usiviI, de a face indispensabila esistintacomisiunil europene, §i de a asicura prin collabo-ratiunea sea la afacerile navigatiunii garantia ceamai reald a libertatii acestel navigatiuni.

«Subt aceste conditiuni, concesiunile nOstrefi mai multa de forma% ? Comisiunea mi-sta de _Romania ara fi numai o afacere de for-me presinta ca i collaboratiunea comisiuniieuropene aril face_ imposibild ori-ce influintd ab-sorbanta a unel singure puteri. Acesta este in deli-nitivri motivul resinstintil nOstre actual

«EA' wait aretata dej a aceste conditiuni ale adhesiu-iii prin declaratiunile mele la tribuna Vamereiin rdinta din 24/8 Marcia curgatora. (1)

« Wed modificatiuni in acesta simpr ara fi in-troduse in conclusiunile uLtime circu1dr1 a cabine-tuluT de Viena, adhesiunea nostra la regulamentul denavigatiune, de politia fluvial i de supraveghlare, arüputea fi privitd. ca dobinclitti. !!!>>

Prin o altà depesa cu data din. 13 Martiri, d-1ministru de esterne socoti a precisa i mai bine

(1) Desficig pre fostul ministru de esterne së dovedésca, a in ca-mera deputatilorO, in acea sedinta, a (list"' unit cuOntti vesti-Writ Orel: cd gavernal lumina a priimitti comisiunea mista i partici-parea AustrieT in ea. Procesul §edintel Camerel din 12 Marti'l 1881'

28 Fevruarie(la desmintirea cea maT categoric&

. .

ari(Audit-act.

priiinitai

.

iT

nóstre

www.dacoromanica.ro

57

concesiunile sdrobitOre ce deja elü Meuse Austro-Ungariel. Ec coprinderea acestel depee con en.:

Oa; :

el'e ling nota mea asupra cestiunii DunArii, bine-voitia sci, cá marea diverginta intre not si Austria este totusT vo-cea preponderantA. Not vointa a ne conforma dorinielorii(?)Puterilora si a ajunge la o intelegere in acesta scope. Notanal fi dispuft se priimitnit comisiunea mista sub prerdiutaAustria, inse numai sub done conditiuni : 1-a ea acestacornisiune se fie subordonatA celel din Galati, i ca eaesiste numai cat va esista aceea de la Galati : 2-a cá pen-tru tOte cestiunile de principifi sea de administratiune sefacA apelti la comisiunea de Galati, sea la und comiteta e-situ din sênul sea etc..

Asa &is% éch ca se priimla comisiuneapresedinta perpetud a AustrieT, in acOsta, Comisi-une, éca c'a se cerea de d-I 'V. Boerescu i o a treeaautoritate, adecà unit comitetii emandad din sênulcomisiuniL din Galati, i ast-fel d-sea accepta sipretentiunea AustrieT ca comisiunea mistà se nu seprivdsca. ca o delegatiune, emanand de la comigu-nea europeana.

Ministrul nostru de esterne recunoscea insusIconsecintele grave ale acestel concesiuni, prin fina-lul notel séle:

Pinee acum, dice d-sea, nu suntd de cat convorbiri intrenot si Austria, clOra presuma el ea nu este dispusa a re-nunta la vocea sea preponderantA pentru cestiunile adnzinistrative, care suntt4 singure &stand in realitate pe Du-

..*

se

mistà si

www.dacoromanica.ro

58

Wire ; déra atunci ori-ce intelegere ara fi cu neputintä. A-ceste sunta marginele de cari vorbesce ultima mea nota..)

D-1 Boerescu nu se multainla de a accepta tot,apol mai era si ironicti !

Dupe ce domnia-sea da tot, dupe ce elti recunO-sce Austriel :

a) Infiintarea comisiunel misteb) Participarea Austro-Ungariei in acesta corni-

siune,c) Presedinta perpetuä a Austriel;d) Apelul la comisiunea europeana sail la unit

comitetil din senulApoi domnia-sea mai dicea Austriel : ecei

data tot, déra' dacil totue nu te multarnesci cu acestatot, is asemenea casii ori ce intelegere este cu nepu-tintei !

Ast-fel Dunarea roman& se punea, prin insusi gu-vernul romanü, subt influinta esclusiva [intrebuin-tezil o espresiune blanda, spre a nu dice dominatiu-nea] a Austria ! Ce mai aveamil dell de facutu inParis? Datoria mea era acum se me intordi in tell,si in ea se lucrezil ceea ce se mal putea lucra!

Cand sosiiU in Bucuresci, domnul I. C. Bratianuse retrasese de la putere, ot.ritü, dicea d-sea, an'o mai relua! Atat era de amaritil de multede bite.

pe succesorul seci, d-1 Dimitrie Brati-anu; domnia-sea me indemna sejrni retragil demi-siunea, asicurandu-me , sunta sicurü cd era

.

_ ,

J

_ .

;

.

ei. - a .

,

_,

si

Vejuiu

i

;.

-

-

ti-ama

www.dacoromanica.ro

59-de bund-credintd va face tot ce II era prin pu-tintA spre a salva DunArea, cu tote cci cestiunea era

_compromisd !

Inse in curend o revolutiune bysantind resturnAde la putere pre domnul Dimitrie Bratianu, si re-aduse in capul trebilora pe desgustatul domnulIon BrAtianu!

Numai istoria ne va putea, pOte, desveli misteriO-sele i adeveratele motive a le acestei revolutiunTcuriOse, in care se ved:i pre liberall (?) resturnandpe negresita unul din putinii liberall cari n'atitransiglata cu vechile i statornicele séle principil,revolutiune in care nici statorniciea principielora,nici aducerea a-minte a servicielora !Acute, nici res-pectul datorita perulul alba, nu puturA scApa pebetranul Dimitrie BrAtianu, nu numal de cAdereasea de la putere, dérA chiar de insultele personal!, cecu nerusinare i se aruncarA de capioldaqii partituluinationalü-liberald !

Domnul Ion BrAtianu revenind la ministera, eastAruiit in demisiunea mea, si acésta si fu prii-mita !

Aid este locul s vorbesca de una incidenta careare importanta sea, in istoria neintelegerilora

mele cu guvernul romana in privinta cestiuniIDunAril.

Cat a stata la putere dl. Dimitrie BrAtianu, inphyla intelegere cu d-sea in privinta grelei situatiuniin care se afla guvernul sea fatA cu ikagemen-

,ch; 0 );' I . ." -

.-.y. :

.

's1

.

PV

www.dacoromanica.ro

60

tele luate-de guvernul precedenth, i fa cu o ma-iorit ate ce apartinea guvernulul retrasti, eü i dininim. si din datoria tineamil acelasl limbagia caministrul de esterne, adeca : c. ceStiunea DunariTera compromisa, si cä fostul ministru de esternea fostü neiscusiM, spre a nu (lice mai multU, pentrua conduce o afacere atat de grea! De aci se in-cepu o campania in contra mea, de aci acusatiunearepetata pe tOte tonurile, cä di fAceamti o propa-ganda nepermisa until agentti diplornaticü,am data strigatul de alarma, c. fara de mine,cestiunea Dunaril s'ara fi resolvatti fara vuetti etc.

Onorabilul d-1 Ion Bratianu, find simplu sena-tort' socoti de cuviinth a insusi aceste acusatiuniaruncate mie, si in sedinta Senatului din 22 Maiü1881 rosti aceste cuvinte la adresa mea :

.E6 profite de aceste. ocasiune CA se Men aped la dl pre-§edinte alii consiliului i ministru de esterne, ca se exige dela loci agentii set din slreinetate, ce, dacä sunte acte ema-nate de la guvernul precedent* caH are fi in contracji-cere cu ceea ce se afirmà de la acésta tribune, se villa sele dea pe fatal find c a§a dish de unit cä yore veni...Se vie se le dea pe fa inse in luna lui Octombre !... Apoipine in luna lifts Octombre pOte ca aceste cestiune va fi cufond resolvate ; i dace din nenorocire va fi resolvate indauna nOstrA, atunci are fi tine acte criminald din parteadd.-lore, de nu yore denunta de acum acele acte ce pre-finds ce aC. pentru ea ast-fel acei cari le-ae Menlo sefie Intel' la respundere, ea natiunea se se deslege cu totulde den§11.

.1111-aducti a-minte, d-lore, ca in limpid alegeriloril Con-

-

i

si

ca et'

's't

s'a

www.dacoromanica.ro

di

slituanlei, la o ceremonial mare, era unit Ore-care domntlcare qicea : anal aclele de tradare (?) aci in buzunart1 i levoiti denunta. picea cit eli vend() Besarabia i cä asi'fi yen-dull"' téra Evreiloril (?). HO bine, pina astädi, nu alai Ire"-

.qual acele acte. POte ca o fi avnt.0 acte, insè nu de (Ware,pentru -eh' nu credit s6 fie unti roman0 care WO' trädezet.éra sea ; dera acle compromit6tore, déra negresilil vuprntru mine, ci chiar penIrn acei care nu ail voila sè le deaafara !

Respunsul in parte, celO putinü in privinta Du-ndrii, ili dal) prin acesta lucrare. Mai tarcjiu imiphstrezil dreptul de a respunde si in privinta Be-sarabiel, care astdcri nu mai este de cat o cestiuneistorica, cu tete ca si in acesta credO, ca amO datuun0 respunst) indestulatora in sedintele Camereideputatiloril din 14 si 15 lanuarini 1882. (1)

Nu, nu este esactd acusatiunea ; nu ea amO datain cestiunea Dunarii strigatul de alarma ; 'I0-a datainstinctul nationala ; nu efi ama faeula propaganda ;a Rice() insusi sinqiinéalula nationala, revenant depolitica slaba i umilitere care conduce tOte aface-rile nestre international

S'apol aceI ce me acusail ca ei amii data strigatutde alarma, ct fara mine cestiunea DunArit Sara fi ter-minata lard vuetO, intealte cuvinte s'ara fi escamo-tata, nu vedb ca prin insusi acesta imputarefact) cea mai mare onere, imi adreséza cea mai mare

(I) Niel o-datà n'arn5 acusata pe nimeni de tradare Inca mai platingpe d-1 I. C. Brtitianu. Déra i-amn imputatil astadT lipsade prevedere politica, i, acum mat de curend, i Upset de foga de re-.sistinp.

-

toni

impuln i

t

'

-

www.dacoromanica.ro

62

laudà ce se pOte da unul cetateana, aceea ca eUla apdratii o cestiune nafionald, ca elU a desceptata in-grijirea natiuniI asupra pericululul in care se aflaacesta cestiune !

ne mérite ni cet excés d'honneur ni cette in-dignite,) (lice una versa francesa. eNu merit(' niciimputarea, flU rneritü nicl lauda. )

Nu fa.cuta de cat datoria. Nu alma fa-cutil de cat a apara la 'Aran*, ceea ce ama a-parata din tinerete : drepturile i neatdrnarca premele!

Din partea guvernantiloril nostril, in adev6rt,cand erama Inca represintanta in Paris, mi s'a sop-titil la urechiä, Ca trebue sè fima fOrte cumpanitl,forte prudentl in acésta afacere, pentru ca : pisicanu prinde órec cu clopotul. La acesta respundacu una alta proverbii: cu clopotul se chiamd dmeniica scape casa de focii, ori de Maori de reii !

In conducerea afacerilora esteriOre, in adevèrtirecunosca ca trebuesce multa tact!), multa prudinta,multa abilitate : insé acésta nu esclude fermetatea,sinceritatea, i mal ales prevederea. Unul din marilrepublicani radical): al Franciel, Louis Blanc, launti banchetti Omni in anul trecutil la Paris, a (list'aceste cuvinte, cafi ara trebui sè fie catechismul

tutulora acelora ce iati asuprasl respun-derea de a conduce destinatele unel natiunl :

«Sunttl intre republicani unii cari facQ politick qiva cudiva ; suntt aliT earl se refuse, de a sacrifica espedientelorg

<,,Je

.

`4

se

politica ala

'ml-ama

www.dacoromanica.ro

a

68

§i intereselora trec6tOre principiile i interesele permanentepreferind ast-fel cele ce dull la cele ce treca.

«Ed apartina acestora din ulna ; acestia at dreptate dea nu pane tOt intelepciunea lora in acesta maxima de jupa-nésh de cash' : fie cäri 1iie tréba sa, fail a se ingriji dea doua di.

.Acestia at dreptate de a gandi, ca o politica care plu-tesce in voia intemplarilort i1iiice, i nu are busola, esteo politica de aventure.

«Acestia a dreptate de a cugeta cä : a guverna, in mareaputere a cuventuldf, inseinnezei a prevedea..

Daca déra in genere a guverna este a prevedea,apol prevederea trebue mal cu deosebire, sè fie In-susi sufletul dirigeril afacerilorti nOstre esteriOre,din nenorocire, numal prevederea n'a presidatii laguvernarea acestora.

In de afar& de provocarea ce de la tribuna Sena-tulut mi-a rostra fcutü onorabilul senatorti Ion C.Bratianu, o consideratiune de until ordinti multO maIsuperiOrg 'mi-a impish datoria de a da la luminAacésta scriere. Atilt ciisa ca numal prin instinctii

tOta natiunea- vorbeace si se ingrijesce decestiunea DunArii, ca de unit mare periculti natio-nab). Toti aceI cetAtenT Insè carii nu vorbeScillimbi sträine, prin ins4 acésta suntd past in ne-putintã de a cum5sce starea legal& a cestiunii, fa-sele prin cari cestiunea a trecutil, testele proto-cOlelorg i tractatelorti cari-I reguleza conditiunileinternational In adev'erü, in anul trecutil cpareleromânescl aü vorbitil multil de acesta cestiune,

i.e,,.W.r.

si.

-

,

nacjonahl,

'

ad

www.dacoromanica.ro

di

desceptatg i intretinutO spiritul publica asuprapericulelor0 ce o inconjura! publicatil cate-vaarticule chiar importante. Insè, insusl protocOlelecomisiunil europene din Galati nu s'ail publican')de Bine le publica, de cat in resumatO.

Studiile,complecte si depling luminatOfe publicatede Indépendance roumaine, suntO scrise in limbafrancesa, i prin insusl acésta aii rémasti necunos-cute celel mai marl parti a cetiforiloril romani.

Si aci suntO datoril a provoca recunoscinta pu-bliculuf romanü pentru acestil (parr], carele celld'anteiil a publican) anteproiectul pretentiuniloriIaustro-ungare in privinta Dunaril, de la care'16-a imprumutatO chiar marele qiare europenesi care prin acésta, atat in tern. cat si in strainatate,a datO strigatul de alarma asupra acestorO preten-tiuni.

Scrierea d-lui V. Boerescu : Mémoire sur l'exécu-lion de (article 55 du traité deBerlin, Vienne 1880; oalta scriere datorita 61.41 unel pene oficiall si sub-ministeriali : Les traités de Vienne, de Paris et de Ber-lin, et leurs dispositions relatives a la liberté de la na-vigation sur le Danube. Mémoire par C. Doming deFeret. (1) Paris 1880, aceSte ambe scrieri suntO6110 in limba francesa. Multe alte publicatiunlcari trateza cestiunea Dunaril pro i contra, suntii

(1) Acesta mime ascunde numele until ministru rouirin6 acreditatilIn strAinatate lingA o curte de a doda rang.. Scrierea apla cabota-giul.

-

--

S'aü

www.dacoromanica.ro

65

asemenea concepute in limbi strAine. Intre acesteavoid cita cu deosebire importanta lucrare a fostu-lul ministru francesii, d. Ed. Engelhardt, cunoscutdGdNenilord, 0 care de si nu me unesco cu con-clusiunea sea, arata asemenea fOrteimportanta cestiunil; ea a aparutil in Revue critiquede legislation et de jurisprudence tom. X. N. 1, Janvier1881. (Paris M. A. Cotillon et CP). will mai cita o,escelentä lucrare asupra cestiunii Dunaril, datoritäunei pene semioficiali de aid, basata in parte pememoriul mai No. 1, si publicatd in anul trecutaIn Nouvelle Revue. (1)

In lipsä de tOte aceste scrierf in limbi strAine,imi place a crede ca acestd a mea lucrare va inde-plini lacuna, 0 cä ast-fel publicul romanti va puteacun6sce protocolele i testele de tractate cari forme-zd starea legal& a cestiunil Dunaril, si a aprecia pa-triotismul i inteliginta ce palatul Blaramberg a pusspre a ne aduce la... Comisiunea mistd si la protec-toratul Austro-Ungarti asupra marelui nostru

acum, dupe tOte cele espuse de mine despreneintelegerile ce aU urmatil intre guvernul domnu-lui Ion Bratianu i intre mine, in privinta modulul

(I) Acestel necunoscinte a stdrii legall a cestiuniT DunAril, din par-tea publiculul roman& se datoresce c5. in sedinta Senatului din 24Maid anul trecutd, si in alte adunaril ulterióre, fostul ministru deesterne a pututd avea cutezanta-de a voai ver i uscate, in cestiu_nea Dunaril, farl ca gisele séle s prowice indignatiune generall. Elüa profitatd de mesa spre a se incerca de a scusa ad-hesiunea sea la crearea comisiunil miste, reveland in privinta a-césta a datU guvernuluT austriacd chiar ung pro-rumen:it in wrist 1%

5

lmuritü

.

-

. : :

fluvia.

www.dacoromanica.ro

de aparare a Dunaril claire si despre poftele nesa-tiOse ale unul din puternicil nostril vecini, cetitorilmel volt fi in dreptu de a me intreba : care soco-tesca ea ca va fi viitarea solutiune a cestiunil Du-naril, dupe multele gresell ce s'ati comisa dol ani de-a-lungul, in anil 1880 si 1881.

Patriotismul imi impune datoria de a'ml face ilusi-unl si de a spera âncä, ilusiuni pe cari negresita catotl romanil le facti, si chiar dd. ministril !

.Recea judecatti inse me conduce la unti alta re-sultata. Comisiunea mista, sub prerdinia permanent( aAustriel, aceeptatd de tote puterile, 0 de insueRomdnia, este until fapta de o importanta capitalä,ea este insue resolvarea cestiunii in favórea Austriei !

TOte cele-l-alte punturl nu sunta de cat acceso-cari intru nimica nu schimba fondul cestiunil

perdute.Fie ca se se recunasca tutulorti membrilora a-

cestel comisiuni miste dreptul de a apela la comi-siunea europeana, sea la una Comiteta alesti din se-nul el, dupe propunerea domnulul V. Boerescu

Fie ca se se marginesca acesta dreptil de apelti nu-mal pentru cestiunile de principti sea se se intinda

pentru afacerile de administratiune ;Fie ca dupe propunerea domnulul Barrere dele-

gatul francesa in Comisiunea europeana, votul pre-ponderanta alU Austriel, se fie inlocuita prin votulunul comisarti delegatti din senul comisiunel

Fie ca dupe acestasi propunere acesta comisara

-

66.....0.

,

astalli

ril,

i. -

miste;

'si

www.dacoromanica.ro

67-----delegatti se fie numita dupe ordinul alfabeticti alUputeriloril represintate in comisiunea dunareanaprin delegatl, see se fie trasir la sorti ;

Fie ca acesta delegatti, destinate a functiona incomisiunea mista ca alü cincelea membru, avendast-fel a inlatura paritatea de voturi i votul pre-ponderanta alU presedintei; fie, dicta, ca acestil de-legatti se alba a se schimba din anti in anti, seCt dinsése in sese luni, precum acesta cestiune se agitézaintre puterl,

Faptul positiva este, ca. Austro-Ungaria a dobin-dita in apele Dunarii bulgaro-romane positiunea destatti riveraml, positiune excel) çiona1 i privile-giata, pe care de mai multi] de doue-clecl-si-cinciani o urmarla, fara succesa !

Faptul positive i pentru Rornania sdrobitoril,este ca de acum cestiunea Dunaril, ori-cum se vaotari, va fi pentru guverml, pentru carnere, pentrunatiunea roman& intrega obiectivul tutulorii Ingriji-rilorü tutulora neintelegerilorti i complica-tiunilorir nOstre cu Austro-Ungaria. Daca numalconventiunea comerciala ce avemü inchlalata cu ca-binetul de Viena, ne causéza atatea suparari si a-tatea pagube, i ne absOrbe tati. activitatea mini-sterulul nostru de esterne, si a atatora alte autori-tap, ce va fi cand in kite cestiunile, in bite intereseleprivitOre la Dunare, in fine in W.Vä vieta nOstradunareana, nol pururea i neaparatir ne vomavedea, ne vomit intilni fata in tap cu Austro-

,

.

.

nOstre,

www.dacoromanica.ro

68

Ungaria, priimita de noT ca statü riverana i cudreptul de a se amesteca in apele n6stre, chiar sicu dreptul de !

Inca cite-va cuvinte, i voit fIri. Lucrareamea are semI stirnesca asupra captain multefurtuni i fulgere, atat in launtru cat i afara. In la-untra mi se va arunca imputarea aruncata i d-luiCallimaki Catargi, pOte mi se va aplica i legea pe-nala ce si este la ordinea dilei, ca alma lipsita dato-rieI profesionall, ca amt descoperitic secrete de statii.Nici d-1 Catargi, nici ea, n'ama destainUita nici unasecrett de slat* afara numal daca necapacitatealipsa de prevedere a acelora ce aU fosta chIamati dea apara acesta mare interest ala RomanieT, trebu-escil a fi trecute intre secretele de static.

In cleTafara, adeca in Austro-Ungaria, voit fi acu-sata ca servesca politica stelel Nordului, cum mi

gist' de la banca ministeriala. In adevera gaze-tele jidOvesci din Viena aü obiceiul de a.calificade Rust Pre oil ce Romani" nu voesce a fi Austriacasea Ungurt. Aceste gazete nu pota pricepe ca. in Ro-mania pota fi Ti Romani.

Hel bine, et sunta roman]) , fact parte din numerulacelora OmenT, cari in tineretile lora ail lucratt lasdrobirea protectoratuluipolitica ala Rusiel, cari labetranete nu pota a se otari de a priimi protectora-tul economica ala Austriel, dupe mine tot atat depericulosa, ca i celt pOte i mai multa

.

apelt.

.

s'a

.

d'inteit, i

Si

www.dacoromanica.ro

69

Combatend din tOta anima si din kite puterile cemi-aa mal rèrnasa anca incercarile guvernulul au-stro-magyara de a ne domina economicesce, de aintra n viOla nOstra politica, comerciala, sociala; dea se insinua in totl poril organismulul nostru,crecia ca imi faca datoria de buna romang, credaca. 'mI implinesca o datoria catre acele generatiunienergice i generOse cari cu lungi trade i sacrificil,aU facuta Romania de asta-41. Creda ca tot prinacésta iml implinesca o datoria de conservatiunedire urmasil nostril, aparandu-le i conservandu-leo téra libera si de-sine-statatOre.

Cand ministril, cand Omenil de stata al Austro-Ungariei puna tOla stáruinta, intrebuintéza tOte re-sursele inteligintel i activitatii lora, pentru a mariotarele patriel lora, pentru a'l intinde influinta pesteaceste otare, el prin acesta II implinesca datorialora de bunl, bravi i demni de VIM lauda cetWnlaustriaci saU magyarl!

Dee-ni-se voia sé ne facema i nol. datoria de ce-tatenl romanl !

Nu se caute déra in ingrijirile nOstre, in slortelenOstre de aparare, alta mobila de cat' acela simti-menta care bate in anima fie-carul oma, care astaqIarde vit. in peptul pina i ala selbaticilora : iubireaparnêntului stremosecsa, apararea drepturilora, inte-reselora i independintei séle.

Cel vechl ne spuna ca una copila muta, vecien-du'sl muma amenintata de a fi strepunsa pe ne-

_

,

.

*",

.

www.dacoromanica.ro

70

sciute de unti fãcètoru de rele, ce deja rèdicase sabia,gasi in iubirea sea catre ceea ce 'I dase viéta, pute-rea de a rumpe baerile cu cari natura il.legase lim-ba, i ast-fel striga : feresce-te mama draga.

Asa facemil si noi; cand ne vedemil amenin(atãpre muma nOstra comuna , in ceea eel face insasIviéta, cand vedemil ea' ni se pregatesce luarea Du-nariI, strigamU i nol patriel nOstre, si din tOte for-tele glasuluI nostru : Feresce-te mama draga.

Fine.

., t

---

www.dacoromanica.ro

ERRATApag. rdndul in loctl de : eitepee

att / 11 1880priimise

1681prilmrsete6t

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro