8/11/2019 cesiunea de creanta.docx

1/4

Cesiunea de creanta

Origini si dreptul comparat

Istoria cesiunii de creanta ilustreaza oscilatiile dreptului intre teoria subiectivista sic ea

obiectivista asupra obligatiei. In dreptul roman, obligatia este vazuta esentialmente ca o legatura

personala si formala, nedetasabila de persoana creditorului sau a debitorului ( nomina ossibus

inhaerenteste expresia data de glosatri teoriei personaliste a obligatiei). Astfel este

inadmisiblia orice transmitere a obligatiei1. In timp si-a facut loc exceptia transmisiunii mortis

causa prrin utilizarea fictiunii continuarii de catre mostenitori a personalitatii lui de cujus2.

Ulterior, exigentele circuitului civil si necesitatea circularii creantelor au generat creareaa unortehnici indirect de transmisiune prin acte intre vii a creantelor: novatia prin schimbarea

creditorului si mandatul in interes propriu ( procuratio in rem suam)3. In epoca iustiniana,

cesionarului creantei, I s-a mai acordat un drept in vederea protejarii drepturilor saleaction

utilis ( o actiune personala si nu in numele cedentului cum se intampla in cadrul celorlalte

procedee utilizate anterior)4. In sfarsit, Corpus Iuris civilis a inclus aceasta actiune alaturi de

celelalte doua sectiuni, alaturi de actiunile intemeiate pe mandat, ceea ce a creat o semnificativa

dezordine in intelegerea semnificatiei cesiunii de creanta5.

Astfel, intr-o societate in care comertul joaca un rol semnificativ, mai devreme sau mai tarziu,

cesiunea de creanta trebuie sa fie recunoscuta

6

. In dreptul francez

7

, cesiunea de creanta ereglementata in cadrul vanzarii(ipoteza vechiului cod civil roman)

8, in dreptul austriac ea este

admisa in formula novatiei prin schimbarea unui nou creditor.In sfarsit, cesiunea de creanta este

preenta in toate propunerile de reglementare uniforma a dreptului privat.9.

1A se vedea : R. Zimmermann, op. cit., The Roman Foundations of the Civilian Tradition, p.58; Fr. Terre, Ph. Simler,

Yv. Lequete, op.cit., p. 1064, nr.1174; Cl. Ophele , Cession de creance, in Rep. de dr. civ. Dalloz, nr.10 si urm.2A se vedea Ph. Malaurie, L. Aynes, Ph. Stoffel- Munck, op. cit., p. 747, nr.1308

3A se vedea, in special, R. Zimmermann, op. cit., p.60 si urm.; vl. Hanga, M.D. Bocsan, op.cit., p.06

4A se vedea R. Zimmermann, op. cit. p.62 si urm., completata prin tehnica notificarii debitoruluidenunciation ( a

se vedea Fr. Terre, Ph. Simler, Yv. Leqquette, op. cit., p. 1064, nr. 1174); Cl. Ophele, loc. Cit., nr. 11-12.5A se vedea R. Zimmermann, op.cit.,p.63

6A se vedea ibdem,p.59.

7A se vedea, in acest sens , art. 16891701 C. civ. Fr. (Du transport des creances et autres droits incorporels), a se

vedea, pentru prezentare, Cl. Ophele, Cession de creance, in Rep. de dr. civ. Dalloz, nr.1 si urm.8A se vedea, in acest sens, art. 1391-1398 si 1402-1404 din vechiul Co civil pentru cesiunea de creanta in

contextual vechii reglementari, a se vedea, de exemplu, C. Statescu, C. Barsan, op. cit.,p.341 si urm., nr 264 si urm.9A se vedea, de exemplu, Capitolul 9 (art.9.1.1art 9.1.15) din Principiile UNDROIT; Capitolul 5, sectiunea 1 (art

III.-5.101- art. III.-5.120)DCFR.

8/11/2019 cesiunea de creanta.docx

2/4

8/11/2019 cesiunea de creanta.docx

3/4

comas are, absorbtie, divizare )13

si nici b) transferul titlurilor de valoare si altor intrumente

financiare (cu exceptia notabila a dispozitiilor sectiunii a- 2aart . 1587- art. 1591 C.civ.)

c) de asemenea( [desi art 1566 alin.2 C.civ. nu prevede], trebuie sa excludem din sfera de

aplicare a cesiunii de creanta reglementata in Capitolul 1 ), si transmisiunile cu titlu particular

realizate pe cale succesiunii testamentare , printr-un legat cu titlu particular car enu poate aveanatura unei conventii ( exceptia se deduce din definitia legala a cesiunii de creanta care este

numita de legiuitor conventie).

Domeniul de aplicare al cesiunii de creanta este dat de obiectul acesteiatipul creantei ce face

obiectul operatiunii juridice. Astefel, poate face obiectul unei cesiuni, orice fel de creanta,

indifferent care este obiectul sau. Pot fi cesionate creantlee pecuniare(avand ca obiect o suma de

bani) sau de alta natura ( de a face sau a nu face ), nascute din orice contract, dintr-o promisiune

de contract (adica tot dintr-un contract)14

, nascute dintr-un delict15

sau dintr-o fapta licita

generatore de obligatii, dintr-un act juridic unilateral, creantele afectate de modalitati, chiar si

creantele viitoare(v. art. 1527 C.civ) si chiar si cele eventuale16

.

Practica atesta insa ca de cele mai multe ori, se cesioneaza creantele carora le corespunde datoria

de a plati o suma de bani, afectate d eun termen suspensiv sau creantele rezultate dintr-o

promisiune bilateral de instrainare ( und epoate fi vorba chiar de o cesiune a contractului si nu

doar de o cesiune de creanta, dupa caz).

Principiul de mai susaliberei cesibilitati a creantelor (corespund principiului liberei circulatii a

bunurilor)17

cunoaste o serie de eceptii complexe:

a) In primul rand, nu pot face obiectul cesiunii creantele care sunt declarate netransmisibile

prin lege18- art. 1569 alin (1) C.civ. este necesar sa include in aceasta categorie si o mar

eparte a creantelor care au un character intuit personae

13Aceasta situatie nu trebuie confundata cu cea ce cesiunii prin acte intre vii a unei universalitati de creante,

operatiune admisa si prevazuta expres de art.1579 C.civ .14

De aexmplu, cesiunea drepturilor rezultate dintr-un pact de referinta(Cass. Fr.3 civ., 4 ianuarie 1995, cu nota de

L. Aynes, in Rec. Dalloz, 1995, p.236)15

Unii autori apreciaza c anu este permisa cesibilitatea dreptului la repararea prejudiciului moral. Dimpotriva, altii

apreciaza ca, fiind vorba de dreptul la incasarea unei sume de bani, avem de a face cu cesiunea unei creante

pecuniare (pentru discutie, a se vedea Cl. Ophele, loc. Cit., nr.48)16

A se vedea, pentru dezbaterea acestei problematici, J. ghestin, m. Billiau, Gr. Loiseau, op.cit., p. 309 si urm., nr

292 si urm.17

Principiu care apropie reglementarea actual de teoria obiectivista privind obligatiile. Ea corespunde orientarii

actuale din dreptul comparat. A se vedea, de exemplu, art. III.-5.105 par.1 DCFR, conform caruia: All rights to

performance are assignable, except where otherwise provided by law. 18

Tot in cadrul interdictiilor legale de instrainare ar trebui, dupa parerea noastra, s aincludem si prohibitia de a

instraina cu character independent un drept accesoriu fara cesiunea dreptului principal. Conditia este aceea ca

accesorialitatea sa fie prevazuta expres de lege.

8/11/2019 cesiunea de creanta.docx

4/4

b) In al doilea rand, nu pot face obiectul cesiunii creantele avand ca obiect alta prestatie

decat plata unei sume de bani( adica obligatiile de a da altceva decat o suma de bani, de

a face sau de a nu face19

19Discutia purtata in cantextul vechiului cod Civil asupra creantelor de a nu face (considerate nedetasabile d

epersoana debitorului)a se vedea Cl. Ophele, loc. Cit., nr43 si asupra creantelor de a face in generala se

vedea, in special, J. Ghestin, M. Billiau, Gr. Loiseau, op.cit., p.307 si urm., nr.290 si urm. Contra , C. Statescu, C.

Birasn ,op.cit., p.341,nr.265 ( unde se prevede fara detalii ca orice creanta este cesibila, cu exceptia creantelor

declarate incesibile prin lege). Ultima varinata corespunde cel mai bine dreptului pozitiv actual.