cerinte apa folosita industrie.doc

8/15/2019 cerinte apa folosita industrie.doc

1/47

IGIENA APEI FOLOSITE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Apa reprezinta unul din factorii principali de mediu, care influenteaza profund biosfera siviata social - economica a planetei.

Apa reprezinta componentul majoritar al materiei vii; mediul în care se desfasoara principalele reactii ale metabolismului; determina, în mare masura, fenomenele meteorologice,vremea si clima; contribuie la circuitul materiei în natura; constituie un factor tehnologic in-dispensabil activitatilor economice si sociale etc.

Stabilirea necesarului de apa într-o întreprindere de industrie alimentara va lua în calcul:

- apa pentru procesul tehnologic, spalare si dezinfectie;

- apa pentru nevoile proprii ale personalului;

- apa pentru întretinerea cailor de acces, a eventualelor zone verzi si apa de rezerva

necesara combaterii incendiilor.Debitul de apa necesar productiei este diferit, în functie de specificul procesului tehnologic, deutilajele folosite si de caracteristicile materiei prime utilizate. alculul necesarului de apa pentrunevoile tehnologice este corelat cu calculul productiei pe faze si cu volumul productiei.

!ecesarul de apa pentru nevoile personalului "apa de baut, cea necesara mentineriiigienei angajatilor în timpul productiei#, c$t si cel necesar rezervelor pentru combatereaincendiilor se stabileste în conformitate cu prevederile normativelor în vigoare.

!ecesarul de apa pe metru patrat si zi pentru întretinerea cailor de acces este de %-& litri,iar pentru spatiile verzi de ',(-% litri.

5.1. Sursele de apa si alime !area "u apa

5.1.1. Sursele de apa

)a proiectarea întreprinderilor din industria alimentara se va tine cont de asigurarea înzona a unei surse de apa care trebuie sa corespunda calitativ si cantitativ necesitatilor tehnologice.Alimentarea cu apa, de obicei, trebuie sa se efectueze prin racordarea la reteaua centrala dealimentare cu apa a localitatii. *n cazul în care în zona respectiva nu e+ista retea publica sau dacadebitul este insuficient, întreprinderea trebuie sa se aprovizioneze din surse proprii. ste indicatca întreprinderile sa aiba surse proprii de aprovizionare cu apa, pentru rezerve în cazuri speciale,sau c$nd se cer apei calitati pe care reteaua publica nu le poate asigura.

Sursele proprii de aprovizionare pot fi apele de suprafata, sau apele subterane.

Sursele de apa de suprafata sunt reprezentate de apele curgatoare "r$uri si fluvii# sau delacurile naturale. *n acest caz instalatiile de decantare, filtrare, dezinfectie, pompare si depozitaresunt costisitoare, captarea apei din aceste surse fiind indicata numai pentru alimentarea unor centre locuite mai mari "orase, centre industriale etc.#.


2/47

Sursele de apa subterana sunt reprezentate de straturile acvifere freatice, straturileacvifere de ad$ncime " -( m# si straturile acvifere alimentate prin infiltratii artificiale siizvoare. /entru folosirea apelor subterane, cu e+ceptia izvoarelor, se vor fora puturi, a caror ad$ncime depinde de nivelul apelor subterane si de debitul ce poate fi obtinut la nivelul respectiv.

/entru a se evita eventualele contaminari prin infiltratii de ape de suprafata, este indicat ca puturile sa aiba o ad$ncime de ( - de metri, care asigura, în general, apa curata si fara bacterii./uturile destinate debitelor mari "de apa# trebuie forate la ad$ncimi de circa % metri.

Apa se scoate cu pompe electrice, iar apa pompata poate fi trimisa direct în conductele cealimenteaza punctele de utilizare sau la un rezervor de unde se distribuie.

Alegerea surselor de apa se face în urma unor studii, care tin seama de debitul si calitatea apeinecesare consumatorilor si de eficienta economica a investitiilor.

5.1.2. Protectia sanitara a apei

/entru pastrarea calitatilor apei si pentru prevenirea riscului impurificarilor, sursele deapa trebuie protejate cu amenajari denumite zone de protectie sanitara , care, în general, suntformate din trei perimetre ce se stabilesc în conformitate cu normativele în vigoare.

ele trei perimetre ale zonei de protectie sanitara a captarilor sunt:

- perimetrul de regim sever în care nu este permis sa se construiasca locuinte si0sauconstructii ane+e si în care nu au acces persoanele fara interes de serviciu. 1ona se pr %22%2r'3% 4 evede cu îndiguiri si cu paza permanenta;

- perimetrul de restrictie , situat în jurul zonei de regim sever, în care se pastreaza osalubritate perfecta si se interzice utilizarea terenului în scopuri care ar putea reduce

debitele "despaduriri etc.# sau ar altera calitatea apei "depozite de gunoi etc.#. Acest perimetru se marcheaza pe teren prin borne cu inscriptii;

- perimetrul de observatie cuprinde zona în care organele sanitare fac observatiisistematice asupra starii sanitare a oamenilor.

1onele de protectie sanitara au rolul de a stabili perimetrele în care se impun conditii speciale învederea prevenirii contaminarii si impurificarii apei de catre diversi factori cum ar fi: balti,depozite de gunoaie, retele de canalizare, grupuri sanitare "closete# sau orice instalatii saudepozite insalubre. /entru apele din cursurile naturale si izvoare se vor lua masuri pentru a nu le polua cu ape reziduale industriale si menajere. 5prirea deversarii în bazinele de apa a apelor uzateneepurate, provenite de la întreprinderile de industrie alimentara, este stipulata în normativelelegale de functionare a acestora, deci este obligatorie.

/entru protectia sanitara a apei, personalul care deserveste instalatiile de aprovizionare cuapa potabila trebuie sa aiba controlul medical la zi în carnetul de sanatate si sa poarte, în timpullucrului, echipamentul sanitar de protectie. Angajatii depistati cu diferite afectiuni "deci cucontraindicatii medicale# la controlul medical periodic obligatoriu vor fi scosi pentru a prevenicontaminarea apei.


3/47

*ntreprinderile de industrie alimentara care au surse proprii de aprovizionare cu apa"puturi# sunt obligate sa ia masurile necesare pentru respectarea conditiilor de protectie sanitara prevazute pentru fiecare perimetru al zonei conform normativelor legale în vigoare.

/entru prevenirea contaminarii si impurificarii apei potabile, întreaga retea de distributietrebuie sa fie mentinuta în bune conditii de functionare, evit$nd pierderile pe retea, elimin$nd posibilitatea de impurificare prin deteriorarea acesteia ca si contactul cu punctele critice deinsalubrizare "haznale, conducte de canalizare, closete, gropi de gunoaie etc.#.

6$nt$nile arteziene din curtile întreprinderilor vor fi protejate în timpul iernii contraînghetului.

5.1.3. Caracteristicile apei naturale

*n functie de gradul de dispersie, impuritatile înt$lnite în apa pot fi împartite în trei grupe:

- particule grosiere cu dimensiuni mai mari de ' + ' -7 m;

- particule coloidale cu dimensiuni cuprinse între "' si ' # + ' -7 m;

- particule moleculare cu dimensiuni mai mici de ' + '-7 m.

/articulele grosiere si coloidale formeaza cu apa un sistem eterogen, iar particulele molecularedispersate în solutie formeaza un sistem omogen. *ntre aceste categorii de particule nu e+istalimite clare.

!isipul, argila, precum si alte particule de origine minerala si0sau de origine anorganica,antrenate din sol în apa în timpul ploilor, topirii zapezii sau revarsarii r$urilor reprezinta materiilegrosiere dispersate care produc turbiditatea apei. Sedimentarea acestor particule este posibila daca

densitatea lor este mai mare dec$t cea a apei.

/articulele coloidale din apa sunt reprezentate de compusi ai siliciului, aluminiului,fierului si de substante organice rezultate din descompunerea organismelor vegetale si animale.Aceste particule nu sedimenteaza.

Solutiile de saruri, acizi si baze constituie sistemele dispersate molecular. 8onii cei maifrecvent înt$lniti în apa sunt: a%9, g %9, !a 9, l -, S52%-, 5 &-, Si5 &-. Alti ioni se gasesc în apanaturala doar ca urme.

8onii de calciu sunt cei mai abundenti în apele slab mineralizate, sursa de baza fiindcalcarul.

8onii de magneziu provin din descompunerea dolomitei în prezenta dio+idului de carbon.

Dintre metalele alcaline, ionii de sodiu se gasesc în cantitate mai mare în apele naturale.oncentratia acestora creste cu cresterea continutului mineral al apei.

8onii de clor sunt prezenti în aproape toate apele naturale.


4/47

8onii sulfat sunt foarte rasp$nditi, ca si cei de clor, concentratia lor fiind mai mare înapele de ad$ncime comparativ cu cele de suprafata. ransportul apeicaptate în statia de pompare se face gravitational prin conducte sau canale din beton, de unde estetrimisa în statia de tratare si apoi în fabrica. De obicei aceste conducte sunt montate si îngropateîn pam$nt pentru a preveni înghetarea pe timp de iarna a apei. apacitatea de pompare a pompelor, precum si marimea instalatiilor si amenajarilor depinde de marimea si capacitatea de prelucrare a fabricii. aterialele din care sunt confectionate conductele, armaturile, aparatele demasura si control depind de calitatea care trebuie asigurata apei folosite într-un anumit proces teh-nologic.

*n cazul surselor de apa subterana, studiul hidrogeologic va urmari: debitele minime sima+ime ale sursei; structura geologica a bazinului; analizele fizice, chimice si biologice ale apei, precum si pericolul de inundare a zonei de captare.

/osibilitati de captare a apelor de suprafata si subterane sunt prezentate în tabelul &.


5/47

>abelul &

P#si$ili!a!i de "ap!are a apel#r de supra%a!a si su$!era e

Sursa de apa P#si$ili!a!i de "ap!are /articularitati S!a dard

Apa de suprafata

?$u cuad$ncimesuficienta

/rize de mal

/e r$uri cu ad$ncimemare.

amera cu ferestre prevazute cu gratare pentru intrarea apei.

Statie de pompare.

/rize în albie

Ad$ncime mica la mal,dar suficienta înmijlocul r$ului.rib sau turn de captarelegat cu putul colectorde pe mal si cu statia de pompare.

S>AS ' %@0'-7(

/rize în bazin

azinele se amplaseazaîn mal sub forma unor pungi cu accesul apeidinspre amonte sauaval, sau în albie princonstructia unui dig.

S>AS 2%3&-@&

/rize mobile

/lutitoare - statii de pompare pe pontoane.

)unecatoare - sorbmontat pe un caruciormobil.

/endulare - sorbul penduleaza în jurul uneiarticulatii.

S>AS 23 -@@

?$u cuad$ncime mica /rize cu baraj de deviatie

araje sau pungi de fund pentru devierea apei sprecaptare. S>AS ' %@-

%-7/rize cu ad$ncirea fundului r$ului/rize sub fundul albiei

)acuri ategoria 8 B (m, t C 92 , lafund constanta

S>AS ' %@-%-7


6/47

ategoria a 88-a C ' - ( m, t variabila,în jur de 92

ategoria a 888-a E ' m, t variabila, ca lasuprafata Apa subterana

/uturi /uturi forate

)a fund o piesa de '-& m pentru depozitareanisipurilor.

oloana filtranta pe portiunea straturilor permeabile"pietris, nisip#.

oloana plina de ,'-' m diametru.

amin de vizitare, pompa putului.

S>AS' %70%-@'

/uturi sapate Diametru de %-& m si ad$ncime de @-'(m, pereti cu barbacane.

>abelul &"continuare#

Dre uri aptari prin drenuri

Drenuri nevizitabile - tuburi cir-culare din beton, bazalt sau azbo-ciment.Drenuri vizitabile la apele cu multfier si mangan. S>AS

' %70&-7'aptari prin

puturi cu dre-nuri radiale

/ut central cu diametrul de 2 m siad$ncime chiar peste & m.)a partea inferioara se preseazaîn stratul acvifer tevi radiale cucirca % +@ mm diametru pelungimi de & -2 m.

5.&. 'ali!a!ea apei pe !ru i dus!ria alime !ara

5.2.1. Conditii de calitate ale apei potabile

Apa potabila este apa buna de baut care îndeplineste anumite conditii de calitate si nuafecteaza starea de sanatate a consumatorilor.

alitatile pe care trebuie sa le îndeplineasca apa, pentru a putea fi folosita, depind dedestinatia ei "apa potabila, apa industriala#.

onditiile de potabilitate ale apei în tara noastra sunt stabilite prin S>AS -ul '&2%0'77'.Acestea se refera la caracteristicile organoleptice "senzoriale#, fizice, chimice "generali si to+ici#,radioactive, bacteriologice si biologice.

5.&.1.1. 'ara"!eris!i"ile #r(a #lep!i"e


7/47

aracterele organoleptice "senzoriale# au o importanta deosebita deoarece nerespectarealor face apa improprie pentru consum si determina modificari calitative produselor alimentare încare este utilizata pe parcursul procesarii. 8ndicatorii organoleptici ai apei potabile sunt mirosul sigustul.

Mirosul apei este determinat de prezenta unor substante poluante în e+ces cum ar fi:substante organice "! &, %S#, pesticide, detergenti, diferite vietuitoare etc. Apa potabila esteinodora. Standardul admite cel mult miros de gradul % care este slab si sesizat doar de persoaneavizate.

Gustul apei este determinat de substantele minerale si gazele dizolvate. Absenta unor concentratii minime de substante minerale si gaze "5%, 5 %# va determina un gust fad, neplacutapei.

+cesul unor substante minerale conduce la modificarea gustului. Astfel, fierul si cuprul produc gust metalic, astringent; clorurile -sarat; sarurile de calciu - salciu; sarurile de magneziu -amar.

+cesul de dio+id de carbon produce gust acrisor, iar cel de hidrogen sulfurat,respingator.

ucegaiurile si purinul produc gust sarat, iar fecalele gust dulceag.

Standardul admite o intensitate a gustului care nu trebuie sa depaseasca gradul % pe oscara de apreciere de la la (.

5.&.1.&. 'ara"!eris!i"ile %i)i"e

aracterele fizice se refera la culoare, turbiditate, temperatura, concentratia ionilor de

hidrogen "p # si conductivitatea electrica.Culoarea apei este data de substantele dizolvate în apa, care pot proveni din sol "e+.

substantele humice# sau sunt urmarea poluarii acesteia. onform standardului apa potabila nutrebuie sa depaseasca '( grade de culoare, cu limita e+ceptionala de & de grade pe scara etalon platina - cobalt.

Turbiditatea apei se datoreaza particulelor de origine organica si0sau anorganicainsolubile, aflate în suspensie. Din punct de vedere igienic, importanta turbiditatii rezida dinaspectul neplacut imprimat apei, care creeaza suspiciunea de impurificare si de risc pentru con-sumatori, dar si din faptul ca particulele în suspensie pot fi suport pentru microorganisme.onform standardului apa trebuie sa prezinte o turbiditate de ma+imum ( grade, cu limitae+ceptionala de ' grade pe scara etalon cu dio+id de siliciu.

Temperatura apei influenteaza direct consumatorul. Apa prea rece produce tulburaridigestive si favorizeaza îmbolnavirea organismului, iar cea prea calda, datorita continutuluiscazut de gaze dizolvate, are gust neplacut, da senzatia de voma si nu satisface senzatia de sete. !ormativele legale admit o temperatura cuprinsa între 3-'( , cu o ma+ima de cel mult %% si înmod e+ceptional, temperatura naturala a apei.


8/47

Concentratia ionilor de hidrogen (pH-ul) reprezinta un indicator global de apreciere acalitatii apei, care, în functie de natura poluantilor, înregistreaza valori spre acid sau alcalin,influent$nd direct mirosul, gustul si capacitatea de autoepurare a acesteia. Falorile admise pentruacest indicator sunt cuprinse între ,( si 3,2, iar în mod e+ceptional de @,(.

Conductivitatea electrica este direct proportionala cu gradul de mineralizare al apei. 5mineralizare prea mare a apei are influente negative asupra organelor interne ale consumatorului,în cazul unui consum prelungit. Standardul prevede ca limita admisa e+ceptional & S0cm"Siemens#.

5.&.1.*. 'ara"!eris!i"ile "+imi"e

aracterele chimice se refera la prezenta a numeroase substante chimice în apa.

onform S>AS -ului '&2%0'77', indicatorii chimici ai apei potabile sunt împartiti în chimicigenerali "tabelul 2# si chimici to+ici "tabelul #.

Indicatorii chimici generali sunt reprezentati de un numar de % de conditii "tabelul 2#, în caresunt cuprinse substante indezirabile "detergenti, fenoli, hidrogen sulfurat, fosfati, clorurietc.#, micropoluanti chimici organici si substante indicatoare de poluare "substanteorganice, amoniac, nitrati etc.#.

>abelul 2

8ndicatori chimici generali ai apei de baut

I di"a!#ri ,al#ri admise ,al#ri admisee-"ep!i# al Me!#da de a ali)a

1 & *Aluminiu "Al&9#,

mg0dm&, ma+. , ( ,% S>AS &% -7

Amoniac "! 29#,mg0dm&, ma+. ,(G S>AS &%@-@(

Azotiti "!5 %-#,mg0dm&, ma+. ,&G S>AS & 2@0%-7

alciu " a %9#,mg0dm&, ma+. ' '@ S>AS & %- %

lor rezidual în apadezinfectata prin clorinare" l %#, mg0 dm&GG

- la consumator -clor rezidual liber ,' - ,%( - S>AS & 2-32-clor rezidual total ,' - ,%@ - S>AS & 2-32

- la intrarea în retea-clor rezidual liber

ma+. ,( - S>AS & 2-3@

-clor rezidual total ma+. ,(( - S>AS & 2-3@


9/47

>abelul 2 "continuare#

1 & *loruri " l#, mg0dm&,

ma+.%( 2 S>AS & 27-@@

ompusi fenolicidistilabili, mg0dm&, ma+. , ' , % S>AS ' % -@3

upru " u %9#,mg0dm&, ma+. , ( ,' S>AS &%%2- 7

Detergenti sintetici,anionici mg0dm&, ma+. ,% ,( S>AS 3(3 -

Duritate totala,germane, ma+. % & S>AS & % -3

6ier "6e%9

9 6e&9

#,mg0dm&, ma+. ,' ,&"6e%9 9 6e&99 n# S>AS & @ - @

6osfati "/5229#,mg0dm&, ma+. ,' ,( S>AS &% (-@

agneziu " g %9#,mg0dm&, ma+. ( GGG @ S>AS 32-33

angan " n#,mg0dm&, ma+. , (

,&" n 9 6e %9 9 6e&9# S>AS &% 2-@'

5+igen dizolvat "5%#,

mg0dm&

, min.S>AS (& -@3

?eziduu fi+, mg0dm&

- minim

- ma+im

'@

&'% S>AS & &@-3@

Substante organiceo+idabile, mg0dm&, ma+.

-prin metoda cu permanganat de potasiu,e+primate în:

S>AS & %-@(- 5- n "5 %# %,( &,-permanganat de

potasiu "= n5 2# ' '%

-prin metoda cu bi-cromat de potasiu, 5-r"5 %#

& (


10/47

>abelul 2 "continuare#

1 & * Sulfati"S52%-#, mg 0 dm&,

ma+.% 2 S>AS & 7-@3

Sulfuri si hidrogensulfurat, mg0dm&, ma+. ,'G S>AS 3(' -

1inc"1n%9#, mg0dm&, ma+. ( 3 S>AS &%3-@'

G Falorile sunt valabile numai pentru ape din surse subterane, provenite de la ad$ncimimai mari de m, neclorinate, cu conditia ca apa sa fie corespunzatoare din punct de vedere bacteriologic.

GG lorul rezidual liber trebuie sa reprezinte minim @ H din clorul rezidual total.

GGG *n cazul c$nd concentratia sulfatilor "S52%-# depaseste %( mg0dm&, concentratiama+ima admisa pentru magneziu " g%9# este de & mg0dm&.

/entru indicatorii chimici generali S>AS -ul '&2%0'77' prevede concentratii admise siconcentratii admise e+ceptional.

!ivelul concentratiilor se e+prima în mg0dm& apa si înregistreaza valori de la zero"amoniac, azotati, sulfuri si hidrogen sulfurat# p$na la '% "reziduu fi+#.

uritatea apei este data de sarurile de calciu si magneziu aflate în solutie, care pot ficarbonati, cloruri, sulfati, nitrati, fosfati sau silicati. Aceasta poate fi temporara, determinata de

carbonati, care dispar prin fierbere, sau permanenta, determinata de celelalte saruri de calciu simagneziu, care nu dispar prin fierbere. Duritatea apei se masoara în trei sisteme: german, francezsi englez. orelatia dintre cele trei sisteme de masura a duritatii este redata în tabelul (.

Ta$elul 5

orelatia între gradele de duritate ale apei

1/ (erma 1/ %ra "e) 1/ e (le) m(0l 'aO1/ (erma ' ',37 ',%( '1/ %ra "e) ,( ' ,3 3

1/ e (le) ,@ ',2& ' @

!eziduul fi" la ' ( reprezinta totalitatea substantelor "organice si neorganice# depuse prin încalzirea la aceasta temperatura.

*n cazul unei valori mari a reziduului fi+ "la ' ( # apa prezinta modificari ale însusirilor organoleptice si fizico-chimice. Standardul pentru apa potabila admite valori de ' -@ mg0dm&,iar ca limita admisa e+ceptional valori de & -'% mg0dm&. /entru animale, în absenta altor surse


11/47

de apa, se pot admite si apele puternic mineralizate "&( mg0dm, cu conditia ca acestea sa fieacceptate "Decun, '77%#.

Clorul rezidual este reprezentat de clorul ramas în e+ces în apa supusa dezinfectiei dupa& de minute de contact dintre clor si apa. Acesta se poate e+prima în acid hipocloros sauhipoclorit, care poarta numele de clor liber si cloramina "mono si dicloramina#, care se numesteclor legat. lorul rezidual se e+prima în mg0dm& apa. /rezenta clorului în apa supusa dezinfectieiare o importanta sanitara deosebita deoarece indica faptul ca s-a introdus o cantitate suficienta declor si ca reteaua de distribuire este integra.

onform S>AS -ului pentru apa potabila, clorul rezidual liber, în apa dezinfectata princlorinare, trebuie sa fie în concentratie de ,'- ,%( mg0dm&. *n situatii deosebite, c$nd se impunecresterea concentratiei de clor, se admit concentratii ma+ime de p$na la ,( mg0dm&.

Indicatorii chimici to"ici sunt reprezentati de '( conditii "tabelul # în care sunt cuprinseaminele aromatice, metalele grele, azotatii, hidrocarburile policiclice aromatice, cianurile, pesticidele, trihalometani si uraniu natural.

Ta$elul

8ndicatorii chimici to+ici ai apei de baut

I di"a!#ri '# "e !ra!ia admisa Me!#da de a ali)a1 & *

Amine aromatice "fenil- -naftalina#, mg0dm&, ma+. S>AS '''&7-3@

Arsen "As&9#, mg0dm&, ma+. , ( S>AS 3@@(- 3Azotati "!5 , mg0dm&, ma+. 2( S>AS & 2@0'-33

admiu " d %9#, mg0dm&, ma+. , ( 8S5 (7 'S>AS '''@2-3@ianuri libere " ! -#, mg0dm&, ma+. , ' S>AS ' @23-33

rom " r 9 #, mg0dm&, ma+. , ( S>AS 3@@2- 36luor "6#, mg0dm&, ma+. ',% S>AS 3&- %

idrocarburi policiclice aromatice,Ig0dm&, ma+. , ' G

ercur " g %9#, mg0dm&, ma+. , ' S>AS ' % 3-@7 !ichel "!i %9#, mg0dm&, ma+. ,' G

/esticide "insecticideorganoclorurate, organofosforice,carbamice, erbicide#, Ig0dm&, ma+.

-fiecare componenta

-suma tuturor componentelor dinfiecare clasa

,',( S>AS '% ( -@@


12/47

/lumb "/b %9#, mg0dm&, ma+. , ( S>AS & %-@(Seleniu, mg0dm&, ma+. , ' S>AS '% &-@@

>rihalometani, mg0dm&, ma+.

- total

- din care cloroform" )

,', &

G

Jraniu natural, mg0dm&, ma+. , %' S>AS '%'& -@%

G etodele de analiza sunt conform instructiunilor inisterului Sanatatii.

8ndicatorii chimici prevazuti în tabelele 2 si nu sunt limitati, put$nd fi completati cuorice indicator chimic e+istent în apa potabila, aparuta într-un anumit teritoriu si anumit sistem de purificare si distributie, cu conditia ca acesta sa fie aprobat de catre inisterul Sanatatii.

/entru indicatorii chimici to+ici sunt prevazute numai concentratii admise, e+primate înmg0dm& apa sau Ig0dm& apa.

5.&.1. . 'ara"!eris!i"ile radi#a"!i2e

8ndicatorii radioactivi se refera la activitatea globala alfa si beta, iar în cazul în care suntdepasite concentratiile admise si admise e+ceptional se impune obligatoriu determinareaactivitatii fiecarui radionuclid.

Falorile ma+ime admise pentru indicatorii radioactivi corespund unui aport al apei potabile la doza pentru populatie de ( mrem0an si la un consum zilnic de % litri de apa.

Activitatea globala alfa si beta, ma+imum admisa, se stabileste în functie de aportulînsumat ma+im al radionuclidului strontiu 7 beta radioactiv "tabelul 3#.

Ta$elul 3

Activitatea globala alfa si beta admisa pentru apa potabila

A"!i2i!a!ea (l#$alama-. a '# "e !ra!ii admise

$ '# "e !ra!ii admisee-"ep!i# al Me!#da de a ali)a

K c0'Alfa ,' %,& S>AS ' 2230'-@&eta ' ( S>AS ' 2230%-@&

a !u include activitatea radonului si tritiului.

b *n cazul în care, concentratiile admise sunt depasite, este necesara determinarea activitatiispecifice a radionuclizilor prevazuti în tabelul 3.

c ' K C %3 p l.


13/47

8ndicatorii de radioactivitate specifici ai radionuclizilor din apa potabila sunt prezentati întabelul @.

>abelul @

8ndicatorii de radioactivitate specifici ai radionuclizilor din apa potabila

Radi# u"lidA"!i2i!a!ea spe"i%i"a 4 60dm*7

Me!#de de a ali)aadmisa admisa e-"ep!i# al

RADIONU'LID NATURALidrogen & "tritiu#

/otasiu 2 a

?adon %%%

?adiu %%?adiu %%@

/lumb %'

/oloniu %'

Jraniu naturalc

>oriu naturald

2

'&,2%

&

, @@,'

, %(

,'&

,(7

, 2

-

-

-

,(-

,2

-

'

,'

S>AS '%%7&-@(

S>AS ''(7%-@&

S>AS '% &'-@2

S>AS ' 2230&-@( b

S>AS '%2&(-@(

S>AS '%222-@

S>AS '%'& -@%

S>AS '%'& -@%RADIONU'LID ARTIFI'IAL e

obalt (@ - b

obalt ' - b

Strontiu @7 & (& b

Strontiu 7 ,(( - S>AS '% &@-@'8od '%7 , - b

8od '&' ( (& S>AS '%%'@-@2esiu '&2 2 - b

esiu '&3 ( S>AS '%& &-@(Americiu %2' ,' - b

/lutoniu %&7 , %2 %,& b

a 'mg potasiu 2 are activitatea de ,%' K.

b etodele de analiza sunt conform instructiunilor inisterului Sanatatii.

c'mg uraniu natural "contine toti izotopii sai naturali# are activitatea de %(,&( K.


14/47

d' Ig toriu natural are activitatea de , 2' K.

e /rezenta radionuclizilor artificiali nu este permisa în sursele subterane de apa potabila.

5.&.1.5. 'ara"!eris!i"ile $a"!eri#l#(i"e

8ndicatorii bacteriologici ai apei acceptati, pe baza recomandarilor OMS8 în majoritateatarilor sunt: germenii mezofili aerobi, bacteriile coliforme, streptococii fecali si bacteriofagii"tifici vi si coli#.

Germenii mezofili aerobi sunt reprezentati de bacteriile care se dezvolta pe geloza uzuala,la &3 în %2-2@ de ore. Acestia au fost alesi ca indicator de potabilitate deoarece se cunoaste caîntre numarul acestora si probabilitatea prezentei germenilor patogeni "proveniti de la om sianimale# este o relatie pozitiva. u c$t o apa are un numar total de germeni aerobi mezofili"!.>..


15/47

!umarul probabil de bacterii coliforme termotolerante "coliformi fecali# la ' cm& apa,ma+im admis este zero pentru apa livrata în instalatii centrale si de sub % pentru sursele locale deaprovizionare cu apa.

Streptococii fecali "enterococii# fiind tipuri specifice pentru om si animale, cu rezistentamai mare în mediul e+tern comparativ cu bacteriile coliforme si cu variabilitate scazutafurnizeaza date asupra sursei de poluare.

!umarul probabil de streptococi fecali0' cm& apa ma+im admis este de zero pentru apalivrata de instalatiile centrale si de sub % pentru apa din sursele locale de aprovizionare cu apa.

#acteriofagii enterici sunt folositi numai ca indicatori de poluare, care arata cert origineaintestinala si nu ca indicatori specifici.

>ot ca indicatori de poluare în apele superclorinate, în caz de boli hidrice, pot fi folositigermenii sulfitoreducatori, care sporuleaza în conditii neprielnice de mediu si care au o viabilitatemare în apa.

8ndicatorii bacteriologici ai apei potabile sunt prezentati în tabelul 7.


16/47

>abelul 7

8ndicatorii bacteriologici ai apei potabile

Felul apeip#!a$ile

Numarul !#!alde $a"!erii "arese de)2#l!a la

*3/'0"m *4UF'0"m*7a

Numarulpr#$a$il de$a"!erii

"#li%#rme4"#li%#rmi

!#!ali70199 "m*

Numarulpr#$a$il de$a"!erii

"#li%#rme!erm#!#lera !e

4"#li%#rmi%e"ali70199 "m*

Numarulpr#$a$il des!rep!#"#"i%e"ali0199

"m*

Me!#de dea ali)a!

Apa furnizata deinstalatiile

centrale urbanesi rurale cusisteme de

dezinfectie- punct deintrare în retea

Sub % S>AS & '-7'

- punct dinreteaua dedistribuire

Sub % b S>AS & '-7'

Apa furnizata deinstalatiile

centrale urbanesi rurale farasisteme dedezinfectie

- punct deintrare în retea Sub ' Sub & S>AS & '-7'- punct din

reteaua dedistribuire

Sub ' Sub & c S>AS & '-7'

Apa furnizatadin sursele

locale "f$nt$ni,izvoare etc.#.

Sub & Sub ' Sub % Sub % S>AS & '-7'

a J6 - unitati formatoare de colonii.

b

*n 7(H din probele analizate în cursul anului, în cazul debitelor mari si a unui numar suficient de recoltari. 5cazional, fara a depasi (H din probele analizate si niciodata în recoltariconsecutive, se admite ma+. &0' cm&.

c *n 7(H din probele analizate în cursul anului, în cazul debitelor mari si a unui numar suficient de recoltari. 5cazional, fara a depasi (H din probele analizate si niciodata în recoltariconsecutive, se admit sub ' 0' cm&.

5.&.1. . 'ara"!eris!i"ile $i#l#(i"e


17/47

8ndicatorii biologici au o mare stabilitate, indic$nd calitatea apei, nu numai în momentulanalizei, ci si pe o perioada lunga de timp.

/entru a se putea interpreta conditiile biologice impuse de S>AS -ul '&2%0'77' seimpune definirea notiunilor de plancton, tripton si seston.

lanctonul este reprezentat de organismele libere din masa apei.

Triptonul este reprezentat de continutul abiotic al apei format din detritus organic si0saumineral, resturi vegetale, resturi de insecte si animale "par, pene, fir de l$na etc.#.

Sestonul este format din planctonul si triptonul apei.

onform S>AS - ului, conditiile biologice ale apei se refera la:

- seston, care nu trebuie sa depaseasca ' cm&0m& apa în instalatiile centrale si 'cm&0m& apa în sursele locale;

- organismele animale, vegetale si particulele vizibile cu ochiul liber, organismeleindicatoare de poluare si organismele daunatoare sanatatii "oua de geohelminti, protozoare intestinale parazite etc.#, care trebuie sa lipseasca;

- organismele care, prin înmultire în masa apei, modifica caracterele organolepticesi0sau fizice ale acesteia, care trebuie sa lipseasca sau sa fie foarte rare;

- organismele animale microscopice, care nu trebuie sa depaseasca % 0dm& apa;

- triptonul de poluare format din resturile fecaloide sau industriale, care trebuie sa fieabsent.

Suplimentar se va avea în vedere:

- raportul dintre fito- si zooplancton, care pentru apele potabile trebuie sa fie mai marede ' ;

- raportul dintre organismele cu clorofila si cele fara clorofila "calculat dupa formula:" 0A9 #L' ; în care: A C organismele cu clorofila, iar C organismele faraclorofila# dupa a carui valori apa poate fi considerata:

- curata, daca valoarea raportului este între si @;

- slab poluata, daca valoarea raportului este între @ si % ;

- poluata, daca valoarea raportului este între % si ;

- intens poluata, daca valoarea raportului este între si ' .

8ndicatorii biologici ai apei potabile conform S>AS -ului sunt prezente în tabelul ' .


18/47

>abelul '

8ndicatorii biologici ai apei potabile

I di"a!#rioncentratii admise etode de analizaFolumul sestonului obtinut prin

filtrare, prin fileu planctonic, cm&0m&,ma+.

- în instalatii centrale ' S>AS &%7-7- în instalatii locale ' S>AS &%7-7

5rganismele animale, vegetale si particule vizibile cu ochiul liber )ipsa S>AS &%7-7

5rganisme animale microscopice,numar0dm&, ma+. % S>AS &%7-7

5rganismele care prin înmultirea înmasa modifica proprietatile

organoleptice sau fizice ale apei în' dm &

)ipsa: se admit e+emplareizolate în functie de speciea S>AS &%7-7

5rganisme indicatoare de poluare )ipsa S>AS &%7-75rganisme daunatoare sanatatii: ouade geohelminti, chisturi de giardia, protozoare intestinale patogene

)ipsa S>AS &%7-7

a 5rganismele care se admit în e+emplare izolate se vor stabili de catre inisterulSanatatii.

5.2.2. Controlul calitatii apei

onform prevederilor normelor internationale elaborate deOMS, potabilitatea apeidepinde de factorii fizici si chimici, de absenta substantelor to+ice si de eliminarea organismelor patogene.

*n tara noastra supravegherea apei potabile se face pe baza a doua tipuri de programe,unul continuu si altul periodic, care se efectueaza conform !ormelor metodologice pentrusupravegherea sanitara a calitatii apei de baut, aprobate prin 5rdinul inisterului Sanatatiinumarul ''7&0'77 .

Controlul continuu de rutina este efectuat de producatorii de apa, în sistem public sau privat în laboratoarele uzinale ale acestora, obligatoriu autorizate de 8nspectoratele de /olitieSanitara si edicina /reventiva, ca reprezentant local al Autoritatii !ationale de Sanatate/ublica. Acest control se e+ecuta la nivelul sursei, a sectoarelor de tratare si de stocare si lanivelul sistemelor "instalatiilor# de aprovizionare cu apa si are drept scop livrarea de apa potabilaconsumatorilor.

Controlul periodic este efectuat, de autoritatea locala de sanatate publica si consta îninspectia sanitara si determinari de laborator pentru întregul sistem de aprovizionare cu apa,"sursa, sectorul, statia de tratare, de aductie, de stocare si de distribuire#.


19/47

8nspectoratele de /olitie Sanitara si edicina /reventiva judetene elaboreaza, pe baza !ormelor metodologice, programe de supraveghere periodica a calitatii apei pentru fiecare sistemde aprovizionare cu apa potabila si aproba programele de supraveghere continua a calitatii apeielaborate de producator.

Supravegherea sanitara a calitatii apei consta în inspectia sanitara si controlul delaborator, care se fac pe parcursul sistemelor, inclusiv al apei la consumator.

8nspectia sanitara este o evaluare la fata locului, a conditiilor de protectie sanitara, aconditiilor de igiena din statiile de tratare, rezervoarele de stocare a apei si retelele de distributie,care se încheie cu un raport privind constatarile facute.

Controlul de laborator se refera la recoltarea, conservarea, identificarea, transportul, pastrarea si analizarea probelor. Analiza probelor de apa, în functie de destinatie, se poate face înlaboratoarele autorizate din reteaua .S.; .A././. .; .A.A., dupa caz.

?ecoltarea, conservarea, identificarea, transportul si pastrarea probelor de apa se facconform prevederilor S>AS -ului %@(%0'77&.

)a stabilirea frecventei de recoltare a probelor se va avea în vedere urmatoarele:

- ponderea probelor necorespunzatoare în ultimele '% luni;

- calitatea apei brute;

- numarul surselor de apa;

- eficienta procedeelor de tratare si capacitatea statiei de tratare a apei;

- riscurile de contaminare la nivelul sursei si a retelei de distributie;

- marimea si comple+itatea retelei de distributie;

- numarul de epidemii hidrice din ultimele '% luni si riscurile rasp$ndirii unor epidemii.

8nvestigatii suplimentare, în afara programului de supraveghere, se fac în cazulconstatarii unor deficiente cu ocazia inspectiei sanitare, atragerii de noi surse de apa, înregistrariiunor defectiuni înt$mplatoare, detectarii unor contaminari accidentale si reclamatiilor formulatede consumatori.

!ecoltarea probelor de apa se face în: recipiente de polietilena c$nd se urmareste dozareasiliciului, sodiului, clorurilor, alcalinitatii totale, conductantei specifice, p -lui si duritatii;recipiente de sticla în cazul determinarii substantelor fotosensibile, sau în recipienti din otelino+idabil în cazul probelor ce necesita presiuni crescute ,sau în cazul determinarii substantelor organice în stare de urme.


20/47


21/47

*n cazul apei din f$nt$ni si izvoare publice sau individuale analizele de laborator se e+ecuta pe probe recoltate periodic "trimestrial, semestrial sau anual# în functie de calitatea apei si conditiiletehnice de e+ploatare a amenajarilor. *n mod obisnuit, acestea se rezuma la consumul chimic deo+igen, amoniac si nitriti. *n situatii speciale, se pot efectua si alte analize pentru determinarea poluantilor.

Analizele se e+ecuta obligatoriu, cel putin o data pe an pentru amenajarile locale publice si lacerere pentru cele individuale.

*n cazul retelei de distribuire a apei, controlul de laborator se face la intrarea în retea si în punctele reprezentative.

)a intrarea în reteaua de distributie, frecventa minima de recoltare este de o proba la '2 zile pentru apa provenita din surse de profunzime si o proba la 3 zile pentru apa provenita din surse desuprafata.

*n reteaua de distributie, punctele de recoltare se stabilesc aleatoriu în fiecare luna si seconstituie din puncte fi+e si alternative.

6recventa minima de recoltari conform 5rdinului inisterului Sanatatii nr.''7&0'77 pentru apa potabila în punctele reprezentative din reteaua de distributie este prezentata în tabelul ''.

Ta$elul 11

6recventa minima a recoltarilor de apa din reteaua

de distributie conform 5rdinului inisterului Sanatatii nr.''7&0'77

Numarul de l#"ui!#ripe !ru "are se asi(ura

apaI !er2alul ma-im : !re d#uare"#l!ari su""esi2e 4: )ile7 Numarul mi im de pr#$ere"#l!a!e lu ar

( & '( -' . ( '0( locuitori

B ' . ' '0' . locuitori' probe aditionale

/arametrii de calitate fizico-chimici obligatoriu a fi investigati în apa din reteaua dedistributie, sunt diferiti, în functie de situatia concreta locala si se stabilesc pe baza unei scheme.*n schema se prevad indicatori pentru sisteme cu o singura sursa de aprovizionare sau cu maimulte surse de aprovizionare, la intrarea în reteaua de distributie si de-a lungul acesteia. /rintre

parametrii de calitate fizico-chimici si microbiologici se mentioneaza: clorul rezidual liber silegat, turbiditatea, clorurile, arsenul, fluorurile, duritatea, pesticidele, sodiul, reziduul fi+,aluminiul, fierul, manganul, fenolii, p -ul, cadmiul, cuprul, plumbul, zincul, trihalometanii,conductivitatea, etc.; coliformii totali, coliformii fecali si streptococii fecali.

/rogramul de control al calitatii apei din reteaua de distributie se stabileste initial înfunctie de datele obtinute la e+pertiza sanitara a sistemului de aprovizionare cu apa, iar apoi si dedatele obtinute pe parcurs ">eusdea, '77 #.


22/47

$"pertiza sanitara cuprinde activitatea de inspectie sanitara si control de laborator alîntregului sistem de aprovizionare cu apa si se face cel putin doua zile consecutiv.

6recventa minima a e+pertizei sanitare este în raport de tipul de sursa "de ad$ncime saude suprafata# si de tipul de sistem de aprovizionare "rural, pentru orase cu ' -( mii locuitori, pentru orase cu (;( mii locuitori si pentru orase cu peste ( mii locuitori#.

u c$t sistemul de aprovizionare este mai mare, cu at$t intervalul dintre e+pertizelesanitare va fi mai mic " -'% luni#. *n cazul sistemelor mai mici de aprovizionare cu apa intervalulîntre e+pertizele sanitare este mai mare "'-% ani#.

*n urma e+pertizei sanitare care a evaluat sursa de apa sub raport cantitativ si a procedeelor de tratare a apei, a retelei de distributie, a masurilor de protectie sanitara, aregulamentului de functionare si întretinere si a planului de urgenta "în caz de accidente,calamitati si catastrofe#, 8nspectoratele de /olitie Sanitara si edicina /reventiva elibereazaautorizatia de functionare .

5.2.3. Conditiile speciale pentru apa folosita în industria alimentara

*n timpul procesarii alimentelor apa vine în contact cu materiile prime sau reprezinta omaterie prima de baza. Aceasta impune necesitatea ca apa utilizata în industria alimentara sacorespunda standardului de calitate pentru apa potabila.

*n fiecare sector al industriei alimentare e+ista reglementari specifice referitoare lacalitatea apei întrebuintate. Daca apa necesara procesarii alimentelor nu provine de la uzinele deapa, care asigura potabilitatea, ci este asigurata din surse subterane sau de suprafata proprii, seimpune verificarea ei din punct de vedere sanitar si tratarea înainte de utilizare.

5.&.*.1. Apa pe !ru i dus!ria de prelu"rare a lap!elui

*n industria de prelucrare a laptelui, apa este utilizata în:

- procesele tehnologice de obtinere a laptelui de consum, a produselor lactate si a br$nzeturilor, la prepararea solutiilor de clorura de sodiu necesara obtinerii br$nzeturilor; la prepararea siropurilor de zahar; la spalarea untului; la spalarea br$nzeturilor supuse maturarii; la încalzire, pasteurizare, sterilizare, racire etc.;

- igienizarea ambalajelor, utilajelor si spatiilor de fabricatie;

- scopuri sanitare.

*n procesarea laptelui pasteurizat, a untului, br$nzei si a produselor lactate se utilizeaza numai apacurata, inodora si incolora, cu duritatea ma+ima de '( germane si c$t mai pura din punct devedere microbiologic. Apa nu trebuie sa contina bacterii feruginoase, sulfito-o+idante, sulfito-reducatoare sau produsi ai activitatii acestora, care se depun pe peretii utilajelor de unde pot treceîn produse, produc$nd deprecierea acestora. De asemenea apa folosita în procesarea laptelui nutrebuie sa contina spori de mucegai si bacterii fluorescente, care produc modificari ale gustului simirosului si pete verzi-galbui ca urmare a dezvoltarii coloniilor.


23/47

Deoarece sarurile de mangan produc gust amar untului, apa folosita pentru spalareaacestuia nu trebuie sa depaseasca 2 mg mangan0l.

6ierul si magneziul confera produselor gust metalic si favorizeaza procesul de r$ncezireal grasimilor, modific$ndu-le calitatea. )imita ma+ima admisa, a acestora, este sub , (mg0l.

!ecesarul de apa în industria de prelucrare a laptelui este de 2-7 m&0tona lapte.

8ndicatorii de calitate ai apei folosite în industria alimentara sunt prezentati în tabelul '%.

Ta$elul 1&

8ndicatorii de calitate ai apei folosite în procesarea laptelui

I di"a!#ri ,al#are I di"a!#ri ,al#are?eziduu fi+, mg0l ( - !itrati, mg0l E'(

5+id de calciu, mg0l % !itriti, mg0l5+id de magneziu, mg0l Jrme Al"ali i!a!e8 m(0l 2,(-(,(

6e%5 & 9 Al%5 &, mg0l E ,( 5+igen, mg0l %,(loruri, mg0l & Amoniu, mg0l JrmeSulfati, mg0l '% Duritate, germane E'(

5.&.*.&. Apa pe !ru i dus!ria "ar ii si a pes!elui

Apa utilizata pentru industria carnii si a pestelui trebuie sa fie limpede, incolora, fara gustsi miros si cu o duritate de ma+imum %@ germane.

alciul trebuie sa fie în concentratie c$t mai mica deoarece acesta poate forma o crustatare la suprafata produsului din carne de peste.

6ierul nu trebuie sa depaseasca , (mg0l, întruc$t favorizeaza aparitia unei culori maroniia produselor.

ontinutul de saruri în apa utilizata la spalarea carnii materie prima, a pestelui si autilajelor pentru procesare, nu au rol esential.

!ecesarul de apa în industria carnii si a pestelui este de:

- pentru abatoarele de rumegatoare C ' ,(-'%,3 m&0t;

- pentru abatoarele de porci C '2,@-'3,( m&0t;

- pentru fabricile de preparate din carne C ,( m&0t;

- pentru fabricile de conserve de peste C ',% m&0t;


24/47

- pentru fabricile de faina de peste C '(-% m&0' t.

5.&.*.*. Apa pe !ru i dus!ria m#rari!ului

*n industria moraritului apa este utilizata în scopuri:

- tehnologice, la spalarea gr$ului si umectare;

- igienice, la spalarea spatiilor de procesare si a ane+elor;

- sanitare.

Spalarea gr$ului este facultativa si se aplica în caz de abateri calitative cum ar fi prezenta malureisau a mirosurilor superficiale.

!ecesarul de apa pentru spalarea gr$ului variaza între ' si & m&0t în cazul masinilor despalat fara recirculare si de ,( m&0t în cazul recircularii apei de spalare dupa purificare.

Apa folosita în industria moraritului trebuie sa corespunda standardului de calitate al apei potabile.

5.&.*. . Apa pe !ru i dus!ria pa i%i"a!iei si a pas!el#r %ai #ase

*n industria panificatiei si a pastelor fainoase apa este utilizata în:

- obtinerea aluatului sau pastei din care prin procesari ulterioare rezulta p$inea si produsele fainoase;

- obtinerea suspensiei de drojdie;

- prepararea solutiilor de clorura de sodiu, zahar, glucoza etc.;

- igienizarea spatiilor de procesare;

- scopuri sanitare.

/entru fainurile normale apa utilizata în procesare trebuie sa aiba o duritate de '%-' germane.Apa cu valori mai mari ale duritatii influenteaza consistenta aluatului sau a pastei obtinute,determina formarea de grunji etc.

/entru fainurile cu continut de gluten redus, utilizarea unei ape cu duritate mai mare poate îmbunatati desfasurarea procesului tehnologic.

aracterelor senzoriale "gust, miros#, fizice "în special culoare# si microbiologice ale apeiutilizate în industria panificatiei, li se vor acorda o importanta deosebita.

Dintre indicatorii chimici se va verifica limita ma+ima a continutului de fier, mangan,clor rezidual, amoniac, nitriti si substante organice.


25/47

!ecesarul de apa în industria panificatiei si pastelor fainoase este de ,@(- ,7 m&0t.

8ndicatorii de calitate ai apei folosite în industria panificatiei si pastelor fainoase sunt prezentati în tabelul '&.

>abelul '&

8ndicatorii de calitate ai apei folosite în industria panificatiei si pastelor fainoase

I di"a!#ri ,al#are I di"a!#ri ,al#are

irosul si gustul, grade ma+. % Re)iduu %i-8 m(0l (

>urbiditatea, grade ma+. ( lor rezidual, mg0l ,(>emperatura, 3-'( 6ier, mg0l E ,%Duritatea totala, germane ma+. % angan, mg0l E ,'Duritatea permanenta, germane ma+. '% Amoniu, nitriti Jrme !umarul total de germeni, nr.0l ma+. & . Substante organice $t mai micacterii coliforme, nr.0l ma+. '

5.&.*.5. Apa pe !ru i dus!ria )a+arului

*n industria zaharului apa este utilizata pentru:

- transportul sfeclei de zahar;

- diferite etape ale procesului tehnologic cum ar fi e+tractia, purificarea etc.;

- obtinerea agentului termic necesar concentrarii prin vaporizare;

- spalarea si igienizarea utilajelor si a spatiilor de procesare;

- scopuri sanitare.

Apa utilizata în industria zaharului trebuie sa corespunda standardului de calitate al apei potabile.ste indicat ca duritatea sa fie c$t mai mica, sa contina cantitati c$t mai mici de sulfati, saruri decalciu sau saruri alcaline. Deoarece materiile organice descompun zaharul la e+tractia sa dinsfecla, apa cu continut de compusi organici nu se va folosi la spalarea filtrelor-presa sau lastingerea pietrei de var utilizate în procesul tehnologic. Sulfatii produc o culoare gri zaharului,

nitritii împiedica indirect cristalizarea sa, fierul si manganul îl coloreaza./entru evitarea pierderilor de zahar, apa utilizata la spalarea sfeclei trebuie sa aiba o

temperatura de '(-'@ .

!ecesarul de apa în industria zaharului este de circa @-' m&0t, daca se reutilizeaza, dupadecantare si dezinfectie, apa folosita la descarcarea hidraulica si transportul sfeclei din depozit.


26/47

8ndicatorii de calitate ai apei folosite în industria zaharului sunt prezentati în tabelul '2.

>abelul '2

8ndicatorii de calitate ai apei folosite în industria zaharului

I di"a!#ri ,al#are I di"a!#ri ,al#areDuritatea, germane E '( Sulfati, mg0l?eziduu fi+, mg0l & -( !itrati, mg0l urme5+id de calciu, mg0l % !itriti, mg0l

5+id de magneziu, mg0l - Al"ali i!a!e8 m(0l6e%5 & 9 Al%5 &, mg0l urme 5+igen, mg0l %,(loruri, mg0l ( Amoniu, mg0l

5.&.*. . Apa pe !ru i dus!ria uleiuril#r*n industria uleiurilor apa este utilizata în:

- procesele tehnologice de umectare a macinaturii, de preparare a reactivilor deneutralizare, de antrenare cu vapori de apa etc.;

- igienizarea utilajelor, spatiilor de fabricatie si a ane+elor;

- scopuri sanitare.

Apa folosita în industria uleiurilor trebuie sa corespunda standardului de calitate al apei potabile.Se va avea în vedere ca fierul, manganul si cuprul din apa catalizeaza o+idarea grasimii.

!ecesarul de apa este de -' m&0t uleiuri si grasimi.

5.&.*.3. Apa pe !ru i dus!ria amid# ului

Apa utilizata în industria amidonului trebuie sa corespunda standardului de calitate al apei potabile. /rezenta în apa a materiilor organice de natura animala produce culoarea maronie aamidonului, iar cea a compusilor fierului culoare galbuie.

!ecesarul de apa, în functie de materia prima utilizata la obtinerea amidonului este de:

- % m&0t pentru amidonul din cartofi;

- ' m &0t pentru amidonul din porumb;

- '',( m &0t pentru amidonul din gr$u.

8ndicatorii de calitate ai apei folosite în industria amidonului sunt prezentati în tabelul '(.


27/47

>abelul '(

8ndicatorii de calitate ai apei folosite în industria amidonului


Duritatea, germane E '( Sul%a!i8 m(0l 3

?eziduu fi+, mg0l 2 - !itrati, mg0l5+id de calciu, mg0l '% !itriti, mg0l

5+id de magneziu, mg0l % Al"ali i!a!e8 m(0l 2-(

6e%5 & 9 Al%5 &, mg0l E .( 5+igen, mg0l %,(loruri, mg0l Amoniu, mg0l

5.&.*.


28/47

- %',3 m&0t pentru compot de cirese;

- %(-2 m&0t pentru compot de caise, piersici;

- %&,2-& m&0t pentru compot de pere;

- &%, m&0t pentru ciuperci;

- %&-%@,( m&0t pentru fasole verde, boabe;

- '%,(-%(,3 m&0t pentru gem, dulceata;

- '',(-%@ m&0t pentru mazare;

- @-'',( m&0t pentru morcovi;

- '&,3-&%,( m&0t pentru sfecla rosie;

- ' ,@-@ m&0t pentru spanac;

- %,(-%,@ m&0t pentru sucuri de fructe;

- 3-@,( m&0t pentru tomate.

5.&.*.=. Apa pe !ru i dus!ria mal!ului8 $erii si $au!uril#r ra"#ri!#are

ea mai buna apa pentru înmuierea orzului este cea cu un continut scazut de cloruri sisulfati. lorurile de calciu, magneziu si de sodiu încetinesc procesul de înmuiere. Sarurile decalciu formeaza o pelicula pe suprafata boabelor, reduc$ndu-le solubilitatea. /rezenta fierului simanganului în apa produce depunerea de hidro+izi pe suprafata boabelor "de orz# înnegrindu-le.

Deoarece apa reprezinta componenta de baza a berii obtinute din malt, standardele decalitate ale apei pentru fabricarea berii sunt chiar mai stricte dec$t cele pentru apa potabila.

*ntruc$t mediul alcalin influenteaza nefavorabil fermentarea, toate procesele tehnologiceale producerii berii au loc într-un mediu usor acid. *n aceste conditii, folosirea unei ape cu uncontinut redus de saruri de potasiu "în special carbonati#, de saruri ale acidului sulfuric siclorhidric se impune ca o necesitate. Jtilizarea unei ape cu un continut crescut al acestor sarurimodifica aroma berii.

Duritatea apei afecteaza culoarea berii. /entru a produce bere blonda, tip /ilsen, usor aromata si putin amara se utilizeaza apa cu duritate foarte mica si cu alcalinitate redusa. Jtilizareaunei ape dure pentru fabricarea berii blonde presupune dedurizarea si reducerea alcalinitatii printratare cu acid lactic.

/entru a produce bere bruna, tip Mnchen, se utilizeaza apa cu duritate medie, de ' -'' germane, în care predomina bicarbonatii de calciu si magneziu si sunt prezenti sulfatii încantitate redusa.


29/47

/entru a produce bere blonda Dormund, cu un continut ridicat de alcool si puternicaromata se foloseste apa cu duritate mare ce contine mai ales sulfati si cloruri.

/entru producerea bauturilor racoritoare, apa utilizata trebuie sa corespunda standarduluide calitate al apei potabile.

!ecesarul de apa în industria berii este de 2(- litri0litru bere.

8ndicatorii de calitate ai apei folosite în industria berii sunt prezentati în tabelul ' .

Ta$elul 1

8ndicatorii de calitate ai apei folosite în industria berii

"dupa aria >urtoi, '77@#

I di"a!#riS#r!ime !e de $ere

Pilse M> "+e D#rmu d ,ie a Du$li1 & * 5

?eziduu fi+, mg0l (',% %@2,% ''' 723,@ &'%5+id de calciu, mg0l '',% ' & 3 %%3,( '5+id de magneziu, mg0l &,& & &@ ''%,3 &,3loruri, mg0l ( % ' 3 &7 '(,@Sulfati, mg0l &,% 3,( %2 ,@ '@ ,& 22,7 !itrati, mg0l urmeAmoniu, mg0l

Ta$elul 1 4"# !i uare7

1 & * 5Duritate totala, germane ',% ' , & %@ '2,7Duritate temporara, germane ,7 ' ,% '%,% %% '%,%5+igen "5%#, mg0l %ompusi ai fierului, mg0l ,%- ,(

5.&.*.19. Apa pe !ru i dus!ria dr#?diei de pa i%i"a!ie

Apa utilizata în industria drojdiei de panificatie trebuie sa corespunda standardului de calitate alapei potabile.

Apa cu un continut mare de saruri nu este indicata deoarece influenteaza negativ înmultireadrojdiei.

!ecesarul de apa este de & m&0t melasa.


30/47

8ndicatorii de calitate ai apei folosite în industria drojdiei de panificatie sunt prezentati în tabelul'3.

>abelul '3

8ndicatorii de calitate ai apei folosite în industria drojdiei de panificatie


?eziduu fi+, mg0l ( 'l#ruri8 m(0l % -&

Substante organice, mg0l 2 -( Sulfati, mg0l (-'(5+igen, mg0l ( Amoniu, mg0l Absent

5+izi de a si g, mg0l '@ @idr#(e sul%ura!8 m(0l Absent

5.&.*.11. Apa pe !ru i dus!ria al"##lului

/rocesul tehnologic de fabricare a alcoolului este influentat în mare masura de concentratiaimpuritatilor din apa. 5 clasificare a apei din punct de vedere al compatibilitatii sale cu producerea alcoolului recomandata de 5.!.J. este prezentata în tabelul '@.

>abelul'@

lasificarea apei pentru producerea alcoolului

I di"a!#ri 'lasi%i"area apeiE-"ele !a F#ar!e $u a P#!ri2i!a Sa!is%a"a!#are

5+igen, mg0l ',( %,( &,

aterii dizolvate, mg0l % & 2(& 3( @

alciu, mg0l '&( '2& '7 ''@

agneziu, mg0l '( 2 (' 3'

6ier ca 6e%5 &, mg0l % @ @ '

Sulfati, mg0l & &( 7 '

loruri, mg0l Jrme '& 2% @@

!itrati, mg0l Jrme @ -


31/47

!itriti, mg0l 7 -

Amoniu, mg0l -

Duritate totala, germane' ,% '2,% '7 '7,2

!umar bacterii, nr0l 3( @ 2 .

5btinerea mustului de malt pentru producerea alcoolului, este influentata de p -ul apei.Amidonul este mai bine solubilizat în apa alcalina; la temperaturi mai ridicate însa, apa cu p B3,( încetineste hidroliza amidonului.

arbonatii în concentratii de peste & mg0l scad activitatea enzimelor amilolitice; enzime ce suntactivate de sarurile acidului sulfuric " aS52, gS5 2, !a %S5 2# daca au concentratia apropiata de2 mg0l. *n prezenta acidului sulfuric si a dio+idului de carbon, clorurile, nitratii, fosfatii sinitritii în concentratie de p$na la % mg0l, nu influenteaza semnificativ amilazele maltului.

Sulfatii si clorurile influenteaza hidroliza. )a un continut de peste & -2 mg0l acestiaîmbunatatesc procentul de glucide rezultate.

!itratii si nitritii, fosfatii si silicatii p$na la % mg0l; amoniul, mai putin de % mg0l si clorura desodiu, în concentratie de %-%,( g0l, nu influenteaza semnificativ hidroliza.

icarbonatul de sodiu, magneziu si fier în concentratie de p$na la & mg0l nu influenteazasemnificativ fermentarea, dar în cantitati mai mari cresc cantitatea de glucide nefermentate,urmata de scaderea randamentului în alcool.

resterea concentratiei sarurilor totale din apa p$na la % mg0l influenteaza favorabil proceselede fermentare; peste aceste valori apar însa efecte nedorite.

!ecesarul de apa în industria alcoolului este de &-&, m&0t cereale sau melasa.

5.&.*.1&. Apa pe !ru i dus!ria 2i ului

*n industria vinului apa este utilizata în:

- operatiile cu transfer de caldura "racire, pasteurizare etc.# din procesul tehnologic;

- igienizarea utilajelor, ambalajelor, spatiilor de fabricatie si a ane+elor;

- scopuri igienico-sanitare.

Apa utilizata în industria vinului trebuie sa corespunda standardului de calitate al apei potabile.

5.2.4. Apa utilizata pentru racire, încalzire si pentru producerea aburului

5.&. .1. Apa de ra"ire


32/47

ste folosita în operatii de racire sau condensare în schimbatoare de caldura, condensatoare"condensare vapori#, masini de spalat, reactoare. Aceasta apa poate fi recirculata, cu sau fararecuperare de caldura.

/entru a evita depunerile în tavile schimbatoarelor de caldura sau pe peretii aparatelor de schimbtermic, apa folosita pentru racire nu trebuie sa contina nisip sau cantitati mari de materii însuspensie. Apa de racire trebuie sa aiba o duritate temporara redusa, deoarece la depasirea uneitemperaturi limita se produce precipitarea carbonatilor.

>emperatura ma+ima de încalzire în functie de densitate si de continutul în dio+id de carbon este prezentata în tabelul '7.

>abelul'7

>emperatura ma+ima p$na la care se poate încalzi apa de racire în functie de duritate si decontinutul în 5% liber

'O & li$erm(0l

Tempera!ura ma-ima de : "al)ire 4!/'78 a apei de ra"ire pe !ru di%eri!e duri!a!i4(rade7

3 < = 19 11 1& 1* 1 15 1 13 1< 1= &9

' ( ( 2 % - - - - - - - - - - -

% - ( (( 2 &( %( - - - - - - - - -

& - - ( ( 2 & % - - - - - - -

2 - - - 3 ( 2 & % - - - - - -

( - - - - 3 ( 2 & %( - - - - -

- - - - - ( (( 2( 2 & %( - - - -

@ - - - - - - ( ( 2 & & %( - -

' - - - - - - 3 ( ( 2 &( & %( %

8ndicatorii de calitate ai apei de racire sunt prezentati în tabelul % .

>abelul %

8ndicatorii de calitate ai apei folosite pentru racire


33/47

I di"a!#ri Alime !are Sis!em de re"ir"ulare

p ,(-3, ,(-3,

ontinut total de saruri, mg0l E & E &loruri, mg0l E ' E '

Sulfati, mg0l - E 2

Acid silicic, mg0l - E %

Alcalinitate, grade - E '(

Duritate temporara, germane E ( E %,7

Duritatea apei tratate cu fosfat,germane E ' ,3 E ' ,3

5.&. .&. Apa de : "al)ire si pe !ru pr#du"erea a$urului

Av$nd conductivitate termica mai mica dec$t otelul, crusta depusa pe cazanele de aburdiminueaza transferul de caldura. arirea grosimii crustei pe suprafetele de transfer termicdetermina marirea pierderilor de caldura în instalatiile de producere a apei calde si a aburului,care conduce la consumuri mai mari de combustibil pentru producerea acestora la parametriinecesari.

resterea consumului de combustibil în functie de grosimea crustei depuse este prezentata întabelul %'.

>abelul %'

resterea consumului de combustibil cu grosimea crustei depuse

Gr#simea "rus!ei8mm

'res!erea "# sumuluide "#m$us!i$il8 Gr#simea "rus!ei8 mm

'res!erea "# sumuluide "#m$us!i$il8

,( ', -',( &, , -3,', %, -&, 2, 3, -@,

',( &, -2, (, @, -7,

%, 2, -(, , 7, -' ,


34/47

resterea concentratiei substantelor dizolvate pe masura ce apa se vaporizeaza reprezinta una din principalele cauze ale depunerilor. *n functie de compozitia sarurilor din apa de alimentare acazanelor de apa calda sau abur, depunerile pot ficarbonatate% sulfat sau silicice . Aceste tipuri dedepuneri difera între ele prin duritate, porozitate si caracteristici specifice transferului termic. +:depunerile poroase, îmbibate cu uleiuri sau contin$nd cantitati mai mari de silicati, conduc maigreu caldura.

Depunerile pe peretii cazanelor, conductelor etc. produc înrautatirea transferului termic catre apa.

Supraîncalzirea conductelor conduce la pierderea duritatii materialului si la eventualele accidente.

Alimentarea cu apa a cazanelor pentru apa calda si abur trebuie sa asigure o functionare corecta,fara depuneri de crusta si fara coroziunea metalului.

8ndicatorii de calitate ai apei de alimentare a cazanelor pentru obtinerea apei calde si aburuluisunt prezentati în tabelul %%.

>abelul %%8ndicatorii de calitate ai apei de alimentare a cazanelor pentru obtinerea apei calde si aburului

I di"a!#ri #iler %arare"ir"ulare

#iler "u "ir"ula!ie %#r!a!a a apei

&9 a!m. 9 a!m. 9 a!m.


35/47

Acid silicic, mg0l E , % E ,& daca nu se face desnisipare

Jleiuri, mg0l E ,& E ' ,( E ,(

5.&. .*. Apa pe !ru s!i (erea i "e diil#r)a proiectarea si construirea fabricilor de procesare a produselor alimentare se are în vedere siasigurarea cantitatilor de apa necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor. *n general, apafolosita în acest scop provine din sistemul de furnizare al apei. +ista însa si posibilitateaamplasarii în statiile de pompare a unor pompe speciale care functioneaza la presiuni ridicate.

5.*. Îm$u a!a!irea "ara"!eris!i"il#r de "ali!a!e ale apel#r a!urale

/entru a putea fi utilizate în procesele tehnologice din industria alimentara, apele naturale trebuiesa fie supuse unor procedee de tratare care au ca scop îmbunatatirea proprietatilor fizice, chimicesi microbiologice.

Alegerea metodelor de tratare se face în functie de natura, starea fizico-chimica, cantitateasubstantelor continute în apa bruta si de limitele admise pentru aceste substante în apa tratata decatre normele de calitate legal admise.

*n general, succesiunea etapelor "procedeelor# de tratare este urmatoarea: clarificare "deznisipare#,adaos de agenti de coagulare, decantare prin sedimentare, filtrare, dezinfectie "clorinare#, dupacare pot urma diferite procedee de tratare speciala.

Schema unei instalatii de purificare a apei este prezentata în 6ig.%.


36/47

6ig.% Schema unei instalatii de clarificare si decolorare a apei prevazuta cu bazin de sedimentaresi camera de reactie:

' - statie de pompare 8; % - deznisipator; & - rezervor de agent de coagulare; 2 - vas de amestecare;( - camera de reactie; - bazin de sedimentare "decantare#; 3 - filtru; @ - conducta pentruclorinare; 7 - rezervor de apa tratata, ' - statie de pompare 88.

5.3.1. Clarificarea (deznisiparea apei

eznisiparea se aplica numai apelor de suprafata si consta în depunerea particulelor de nisipaflate în suspensie în apa. Se realizeaza îndeznisipatoare care, dupa directia curentului, se împartîn orizontale si verticale. el mai frecvent sunt folosite deznisipatoarele orizontale "6ig. caresunt mai usor de e+ecutat. Acestea au o camera de acces, una de linistire a curentului de apa, o ca-mera de sedimentare si una de colectare a apei deznisipate. *n unele cazuri, primele doua cameresunt comune. uratirea nisipului depus poate fi e+ecutata prin sisteme manuale, mecanice sauhidraulice. Deznisipatoarele verticale "6ig.2# sunt utilizate mai ales în cazul în care spatiul deamplasare este redus. *n acestea, trecerea curentului de apa prin bazinul de sedimentare se face de jos în sus, apa deznisipata evacu$ndu-se printr-o rigola periferica.

6ig.& Deznisipator orizontal cu

curatire manuala:

' - gratar; % - barede linistire; & -

stavilar de intrare;

2 -vane de golire;(- stavilar deiesire; - galerie de golire.


37/47

6ig.2 Deznisipator vertical cu compartiment central de intrare:

' - alimentare cu apa bruta; %- rigola periferica; & -compartiment central de intrare; 2- evacuareapa clarificata; (-depuneri; -golire depuneri.

5.3.2. !ecantarea apei

ecantarea este operatia prin care substantele aflate în suspensie în apa se reduc prinsedimentare. Sedimentarea se produce datorita fortei gravitationale. Adaugarea de coagulantmareste viteza de sedimentare. /entru a se realiza sedimentarea, viteza de circulatie a apei trebuiesa fie de "' - % # + ' -& m0s. Decantarea asigura o reducere de circa @ -7(H a substantelor aflateîn suspensie în apa.

*n functie de modul de curgere al apei, decantoarele continue pot fi orizontale, verticale sauradiale.

ecantoarele orizontale sunt bazine prin care apa circula orizontal, prin camere paralele, cu oviteza apro+imativ constanta, care permite sedimentarea particulelor. Jn decantor cuprinde ocamera de distributie, o camera decantoare, o camera colectoare a apei curate si galerii pentruevacuarea namolului depus. *n 6ig.( este prezentat un decantor orizontal.

6ig.( Decantor orizontal cu raclor cu banda rulanta:

' - alimentare cu apa bruta; % - camera de namol; & - palete de curatire montate pe o bandarulanta; 2 - palete care aduc corpurile plutitoare p$na la canalul de evacuare al acestora; ( -

canal de evacuare a corpurilor plutitoare; - evacuare apa decantata. ecantoarele verticale sunt bazine de forma cilindrica, rar paralelipipedica, cu sau fara acoperis.Apa intra printr-un tub central, prin care circula de sus în jos, ajunge apoi în bazinul de decantareîn care apa circula cu o viteza mai mica dec$t viteza de sedimentare a particulelor în suspensie.Schema unui decantor vertical este prezentata în 6ig. .


38/47

6ig. Decantor vertical:

' - alimentare cu apa bruta; % ; cilindru central de intrare a apei; & - spatiu de decantare; 2 -depuneri; ( - golire depuneri; - preaplin; 3 - evacuare apa decantata; @ -jgheab de colectare a

apei decantate


39/47

ecantoarele radiale sefolosesc în special la instalatiile mari; curentul de apa este radial, de la centru spre periferie, apafiind colectata într-un jgheab dispus la marginea decantorului. olectarea depunerilor se facecontinuu la centrul decantorului, cu ajutorul unui raclor cu dimensiunea egala cu diametrul apara-tului. Schema unui decantor radial este prezentata în 6ig.3.

6ig.3. Decantor radial:

'-alimentare cu apa

bruta;%-deflector de

distributie a apei;

&-depuneri; 2-evacuare

namol;(-jgheab periferic

pentru colectarea apei

decantate; -raclor;3-evacuare

apa decantata.

>ipul de coagulant folosit si doza acestuia se aleg în functie de apa care trebuie tratata. /entrutratarea apelor de r$u, cel mai folosit coagulant este sulfatul de aluminiu în doza de %( p$na la @mg0l. ?ealizarea coagularii în conditii bune presupune un anumit p . orectarea p -lui se face prin adaugarea unor doze mici de var sau soda.

8nstalatiile de coagulare a suspensiilor din apa cuprind instalatia de preparare si dozare acoagulantului, camerele de amestecare, camerele de reactie si aparatura de reglare si control. Deobicei, instalatia de preparare este similara camerelor de amestecare, iar camerele de reactie secupleaza cu decantoarele sau fac parte integranta din acestea "6ig.@#.


40/47

6ig.@ Decantor orizontal cuplat cu camera de reactie:

' - alimentare cu apa bruta; % - camera de coagulare; & - palete reglabile de linistire a curentuluide apa la intrarea în bazinul de decantare; 2 - bazin de decantare; ( - groapa de namol; - rigola

de evacuare a apelor decantate.5.3.3. "iltrarea apei

Dupa decantare, în apa se mai gasesc cca @-'( mg0l materii în suspensie. *ndepartarea acestora serealizeaza prin filtrare, operatie care consta în trecerea apei printr-un strat filtrant, care retinesuspensiile prin fenomenul de sita si adsorbtie. el mai utilizat material filtrant este nisipul decuart e+tras din r$uri, spalat si sortat.

Jn filtru este construit dintr-un rezervor cilindric vertical cu straturi de material filtrant, un sistemde drenaj si un sistem de colectare a apei filtrate. Alimentarea cu apa decantata se face prin parteasuperioara a filtrului unde este dispersata pe toata suprafata stratului filtrant pe care îl strabate de

sus în jos, ajunge în sistemul de drenaj si apoi în rezervorul de apa filtrata. +iltrele pot fi clasificate astfel,

- dupa viteza de filtrare : filtre lente cu viteza de filtrare de ,'- ,& m0h si filtre rapidecu viteza de filtrare de (-@ m0h;

- dupa presiunea de filtrare a apei : filtre hidrostatice sau sub presiune;

- dupa numarul straturilor filtrante : filtre cu unul sau cu doua straturi de nisip cuartos.

Schema unui filtru cu un singur strat filtrant este prezentata în 6ig.7.


41/47

6ig.7 6iltru cu nisip de cuart pentru filtrarea apei:

' - alimentare cu apa decantata; % - evacuare aer; & - p$lnie; 2 - gura de vizitare; ( - materialfiltrant "nisip de cuart#; - alimentare cu aer pentru spalarea filtrului; 3- alimentare cu apa despalare; @ - evacuare apa filtrata; 7 - fund de beton; ' - suport de otel pentru material; '' -

evacuare ape de spalare.

5.3.4. !ezinfectia apei

/rocesul de filtrare reduce numarul de bacterii continute în apa, dar nu la limitele de potabilitatedin punct de vedere bacteriologic. /entru a aduce apa la gradul de puritate cerut de normeleigienico-sanitare "S>AS '&2%0'77'# se efectueaza dezinfectia acesteia.

Se cunosc mai multemetode de dezinfectie : fizice "caldura, electricitatea, razele ultraviolete#;c#imice "clorinarea, ozonizarea, tratarea cu permanganat de potasiu#;biolo$ice "membranafiltrelor lente# sioli$odinamice "ionii metalelor grele, argint, cupru#.

ea mai utilizata metoda esteclorinarea , care prezinta siguranta mare, se poate realiza relativusor si are un pret de cost scazut. Se pot folosi clorul gazos, dio+idul de clor, clorura de var,hipocloritii etc. Actiunea bactericida a clorului consta în o+idarea substantelor organice cuajutorul clorului în formare:


42/47

l % 9 %5 C 5 l 9 l

% 5 l C % l 9 5 %

deoarece acidul hipocloros este instabil si se descompune în acid clorhidric si o+igen.

*n functie de continutul în substante organice al apei se stabileste doza de clor folosita "tabelul%.

>abelul %&

Doza de clor necesara si parametrii clorinarii

Su$s!a !e #r;(a i"e

m(0l

D#)a de "l#r

(0m* E!apa de "l#ri are Parame!rii "l#ri arii

& ,2

lorinare obisnuita

>emperatura de % -%( .

( , ( lor remanent E ,&mg0l.

@ ', >imp minim & minute.

' ',% lorinare în e+ces"secundara#Doza de clor: (-% mg0l, urmata de

declorinare cu !a%S5 2 sau S5%

Schema unui aparat de clorinare cu clor gazos este prezentata în 6ig.' .

6ig.' Aparatde clorinare cu

clor gazos:

' - butelie declor; % - c$ntar zecimal pentrudeterminareacantitatii de

clor ramase în butelie; & -robinet dedozare si

reglare; 2 -reductor de presiune de la at la ' at; ( - filtru; - manometru; 3 - dispozitiv pentru masurarea

concentratiei clorului, calibrat în g0l; @ - robinet de prelevare probe de clor; 7 - clapeta de retinere


43/47

permit$nd trecerea clorului dar nu si a apei în sens invers; ' - pulverizator pentru realizareaamestecului intim al apei cu clorul în concentratie de '-',(H; '' - vas de amestec; '% - evacuare

solutie de clor spre bazinul de contact; '& - alimentare cu apa.

Schema unei instalatii de dezinfectie cu clorura de var este prezentata în 6ig.''.

6ig.'' 8nstalatie de dezinfectie cu clorura de var:

A - vas pentru prepararea solutiei de clorura de var; - vase de dilutie la concentratia necesara; - vas de dozare; ' - alimentare cu apa; %- evacuare solutie dozata.

zonarea apei consta în introducerea în apa a aerului ozonizat în concentratie de %-& g0m&.5zonul se obtine în instalatii speciale pentru producerea de descarcari electrice de înalta tensiune,cu un consum specific de energie mare, de %(-& N0g ozon.

/entru dezinfectia unui m& de apa sunt necesare ,(-% g ozon.

Datorita costurilor mari, procedeul nu este generalizat.

Schema unei instalatii de ozonizare este prezentata în 6ig.'%.


44/47

6ig.'%. 8nstalatie de ozonizare:

' - uscator si filtru; % - compresor de aer; & - ozonizator; 2 - transformator electric; ( - conductade aer ozonizat; - alimentare apa bruta; 3 - vas de amestec cu înaltime de circa & m; @ ; palete de

amestec; 7 - evacuare apa dezinfectata.

5.3.5. %ratamente speciale pentru corectarea proprietatilor apei

>ratamentele speciale aplicate apelor subterane sau apelor de suprafata poluate "pentru ale face potabile# se refera la: eliminarea gustului, mirosului si culorii apei, racirea apei,deferizarea, demanganizarea, corectarea duritatii apei, eliminarea gazelor dizolvate " 5%, %S#,desalinizarea apei "eliminarea clorurilor si sulfatilor#, eliminarea siliciului, fluorizarea apei,reducerea elementelor radioactive, eliminarea uleiurilor si fenolilor, îndepartarea materiilor organice sau a algelor etc.

*n industrie, cele mai frecvente tratamente urmaresc reducerea duritatii, eliminareauleiurilor si fenolilor din apele recirculate, reducerea temperaturii apelor din circuitele de racireetc.

5.*.5.1. Elimi area (us!ului8 mir#sului si "ul#rii apei

el mai frecvent, gustul si mirosul neplacut, se datoreaza unor substante produse dealgele ce se dezvolta în apa sau descompunerii unor substante organice. odificari ale gustuluidau si compusii de zinc, cupru, fier sau mangan dizolvati în apa. Jneori gustul si mirosul apeisunt eliminate o data cu tratarea pentru eliminarea fierului, manganului, hidrogenului sulfurat etc.

etodele speciale utilizate pentru eliminarea gustului si mirosului sunt aerarea,clorinarea în e+ces, urmata de declorinare, filtrare cu carbune activ etc. Duritatea redusa a apei " -2 germane# poate da uneori gust fad apei. resterea duritatii prin adaos de &' mg0l aS52 si '7


45/47

mg0l !a%5 & pentru fiecare grad de duritate, remediaza gustul. irosurile si gusturile provocatede elementele biologice se combat prin înlaturarea cauzelor.

>ratarea apei cu sulfat de cupru, sulfat de cupru si var sau cu permanganat de potasiu sisulfat de fier, duce la îndepartarea culorilor nedorite, deci la decolorarea apei.

5.*.5.&. Ra"irea apei

?acirea apei utilizate în procesele tehnologice din industria alimentara se bazeaza pecedarea de caldura în atmosfera. Aceasta se realizeaza în iazuri sau lacuri de racire, bazine custropire sau turnuri de racire. ?acirea apei este necesara în cazul unor procese tehnologice carefolosesc apa cu o anumita temperatura, în cazul neutralizarii sau pentru a preveni poluareatermica în cazul deversarii apei folosite.

5.*.5.*. De%eri)area si dema (a i)area apei

*ntruc$t compusii fierului si manganului se gasesc frecvent împreuna în apa, procesele de

eliminare a acestora sunt similare. a metode de deferizare si demanganizare se folosesc aerareasi limpezirea, filtrarea dubla, o+idarea chimica, schimbul cationic si retinerea biologica.

'erarea apelor feruginoase se realizeaza prin pulverizarea apei sau prin amestecareaaerului comprimat cu aceasta. /rin aerare se produce o+idarea si descompunerea bicarbonatilor sau sulfatilor de fier, solubili în apa, în compusi insolubili care apoi se retin prin decantare sifiltrare.

"idarea chimica urmareste precipitarea compusilor fierului utiliz$nd var în doze de 'ga5 la 'g fier, sau clor în doze de ', g l % la 'g fier sau flocularea compusilor manganului înmediu alcalin, folosind permanganat de potasiu si neutralizarea apelor acide " aria >urtoi, '77@#.

Jtilizarea unor filtre cu cationiti, la deferizarea si demanganizarea apelor, duce laridicarea eficientei acestor procese.

Metoda biologica se bazeaza pe retinerea fierului si manganului de bacteriile feruginoase simanganoase.

5.*.5. . Deduri)area apei

ste un proces specific de tratare a apei folosite în industrie pentru evitarea formarii dedepuneri "piatra# pe peretii recipientelor, conductelor sau deprecierii unor produse. *n cazul apei potabile se aplica foarte rar.

/entru dedurizarea apei se pot utiliza urmatoarele metode:

- metoda termica - consta în încalzirea apei peste ' , c$nd bicarbonatii de calciu simagneziu se descompun în carbonati insolubili care se depun. ste scumpa si seaplica doar la instalatiile mici si mijlocii;

- metoda chimica cu reactivi - se utilizeaza c$nd se cere o reducere a duritatii apelor de suprafata p$na la 2-( grade. a reactivi sunt utilizati varul, soda, soda caustica,


46/47

varul si soda în combinatie, care reactioneaza cu compusii solubili ai calciului simagneziului din apa, cu formare de precipitati insolubili;

- metoda cu mase cationice - consta în trecerea apei printr-un filtru rapid sub presiune prevazut cu o masa granulara schimbatoare de ioni ca material filtrant, care schimbacationitii !a9 sau 9 cu a 9 sau g 9 din compusii care dau duritatea apei.

5.*.5.5. Elimi area (a)el#r di apa

Se realizeaza prindezacidifiere "eliminarea 5%#,desulfurizare "eliminarea hidrogenuluisulfurat# sidezo"igenare "eliminarea o+igenului#. Acest tratament se aplica pentru corectareamirosului si gustului neplacut al unor ape.

5.*.5. . Desali i)area apei

Se impune atunci c$nd continutul de cloruri sau sulfati depaseste limita e+ceptionala de 2 mg0l prevazuta în S>AS '&2%07' sau pentru anumite necesitati tehnologice. Acest tratament este

costisitor, dar este indispensabil atunci c$nd nu se poate obtine apa corespunzatoare în alt modsau dintr-o alta sursa.

Desalinizarea apei se realizeaza prin filtrarea apei prin mase schimbatoare de ionisuccesive: apa trece initial peste o masa cationica ce fi+eaza sodiul din clorura de sodiu, apoi peste o masa anionica formata din rasini aminice, care descompun acizii clorhidric sau sulfuricformati în apa dupa prima filtrare. ?egenerarea cationitului se face cu solutie diluata de acidsulfuric, iar regenerarea anionitului se face cu solutie de soda, concentratie %-&H.

Desalinizarea se mai poate realiza si prin electroliza. *n cazul unor cantitati mici de apa,aceasta este distilata, apoi amestecata în raportul dorit cu apa bruta.

5.*.5.3. Flu#ri)area apei6luorul este indispensabil în profila+ia cariei dentare. ontinutul optim de fluor în apa este de cca' mg0l, concentratii mai mari de ',( mg0l sunt daunatoare organismului deoarece provoacainto+icari.

6luorizarea apei se aplica apelor sarace în fluor. Se realizeaza prin adaos de fluorsilicat desodiu, acid fluorhidric sau fluorsilicic sau fluorura de calciu solubilizata cu solutie de aluminiu. 5atentie deosebita se va acorda dozajului, care trebuie riguros controlat.

liminarea e+cesului de fluor din apa se realizeaza prin filtrarea apei pe carbune activ înmediu acid "p E , tratarea cu sulfat de aluminiu "p E 3,(# în doze de '( -& mg0l, sau printratarea cu var în prezenta unui continut suficient de magneziu în apa "hidratul de magneziuabsoarbe fluorul#.

5.*.5.


47/47

c$nd radioactivitatea scade datorita timpului de înjumatatire. /entru alte elemente sunt necesaretratamente de dezactivare prin coagulare si filtrare sau prin tratare a apei cu fosfati, pulberi demetal, argila, var si soda.

cerinte apa folosita industrie.doc

Documents

Transcript of cerinte apa folosita industrie.doc