CERERE DE PROPUNERI EAC/S18/2018...CERERE DE PROPUNERI ... transmisiuni radio și servicii online...
Transcript of CERERE DE PROPUNERI EAC/S18/2018...CERERE DE PROPUNERI ... transmisiuni radio și servicii online...
1
COMISIA EUROPEANĂ Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură Cultură și creativitate Europa creativă
CERERE DE PROPUNERI – EAC/S18/2018
Muzica mișcă Europa
Programul de formare pentru tinerii profesioniști din domeniul muzical
1. INTRODUCERE – CONTEXT
Contextul general al politicii UE privind cultura
Prezenta cerere de propuneri contribuie la implementarea programului de lucru anual
pentru 2018 adoptat prin Decizia C (2018) 1602 a Comisiei din 21 martie 2018 și, mai
exact, la implementarea celei de-a treia activități distincte din cadrul punctului „3.
Implementare”.
Rolul Uniunii Europene în domeniul culturii este specificat la articolul 167 din Tratatul
privind funcționarea UE. Activitățile Comisiei Europene în acest domeniu se desfășoară
mai ales în cadrul creat prin Agenda europeană pentru cultură, care vizează consolidarea
rolului și a poziției culturii într-o lume tot mai globalizată. Rolul Comisiei este de a
contribui la abordarea provocărilor comune, precum impactul tranziției la tehnologia
digitală, schimbarea modelelor de guvernanță culturală și nevoia de sprijinire a
potențialului de inovare al sectorului cultural și al celui creativ. De asemenea, Comisia și-
a asumat angajamentul de a promova diversitatea culturală, de a proteja patrimoniul
cultural, de a diminua obstacolele din calea mobilității profesioniștilor din domeniul
cultural și de a sprijini contribuția industriilor culturale și creative la stimularea creșterii
și a locurilor de muncă în întreaga UE, conform principiilor agendei europene. Dimensiunea internațională a culturii se află în centrul acestei agende. Cooperarea UE în
ceea ce privește cultura va fi consolidată și mai mult în viitor în cadrul unei noi agende
europene pentru cultură.1
Din 2014 și până în prezent, Europa creativă a servit drept program-cadru consolidat de
sprijinire a sectorului cultural și a celui audiovizual ale Europei. Europa Creativă a
sprijinit implementarea de acțiuni în conformitate cu politica UE în domeniul culturii. În
1 În urma solicitării exprimate în cadrul reuniunii liderilor de la Gothenburg din noiembrie 2017, Comisia
elaborează în prezent o inițiativă pentru o nouă agendă europeană pentru cultură, a cărei adoptare este
preconizată pentru luna mai.
2
contextul elaborării următorului cadru financiar multianual (CFM) pentru perioada de
după 2020, au început discuțiile privind viitorul program al UE pentru cultură.2
2 Propunerile Comisiei pentru următorul CFM și următoarele generații de programe UE sunt așteptate în
mai/iunie.
3
Despre sectorul muzical din Europa
Muzica este un pilon important al culturii europene. Sectorul este semnificativ din punct
de vedere economic – oferă mai multe locuri de muncă decât sectorul cinematografic și
generează venituri de peste 25 de miliarde EUR anual. De asemenea, muzica este o
componentă esențială a diversității culturale a Europei și are puterea de a genera
schimbări în bine la multe niveluri ale societății.
De-a lungul ultimului deceniu, sectorul muzical al Europei a fost puternic influențat de
tranziția la tehnologia digitală și de concurența sporită din partea jucătorilor de pe piața
mondială. Acest sector s-a confruntat și se confruntă în continuare cu provocări care au
dus la schimbări fundamentale ale modului în care este creată, produsă, distribuită,
consumată și valorificată financiar muzica. Industria muzicală se adaptează pentru a
profita de oportunitățile care i se oferă (noi modele de afaceri, sporirea cotelor de
audiență, o nouă modalitate de interacțiune), deschizând calea pentru alți furnizori de
conținut. În pofida numeroaselor oportunități, există în continuare provocări importante,
cum ar fi repartizarea veniturilor și remunerarea echitabilă a artiștilor în acest nou mediu
digital. Așa-zisul „decalaj de valoare” a devenit un subiect de discuții intense la nivel
național și european în ultimii câțiva ani.
Europa este un jucător puternic la nivel mondial, de-a lungul întregului lanț valoric al
muzicii, inclusiv în ceea ce privește distribuția online. Veniturile rezultate din difuzarea
în flux continuu (streaming) cresc extrem de rapid, compensând reducerile înregistrate în
ceea ce privește formatele fizice și descărcările. Cele mai mari piețe muzicale ale lumii
(Germania, Regatul Unit, Franța și Italia) se află în Europa, industria muzicală a acestui
continent putând fi considerată una dintre cele mai creative și diverse din lume. Totuși,
ecosistemul muzical european este un peisaj fragmentat, divers și complex, cu diferențe
structurale între principalele grupuri de operatori sau sub-sectoare (precum subsectorul
muzicii clasice și al muzicii produse de amatori, sub-sectorul muzicii live, sub-sectorul
muzicii înregistrate, sub-sectorul distribuției digitale etc.). De asemenea, există o
puternică fragmentare națională, însoțită de bariere lingvistice, care împiedică
promovarea și vizibilitatea repertoriului muzical peste granițele naționale în Europa și în
afara Europei. Repertoriul muzical european în alte limbi decât limba engleză întâmpină
dificultăți în traversarea granițelor Europei și există obstacole în calea internaționalizării
carierelor artiștilor. Statele Unite și Regatul Unit se bucură de un acces mai bun la piața
europeană a muzicii, din motive istorice, culturale și lingvistice, dar și pentru că
găzduiesc majoritatea marilor case discografice, promotori internaționali și servicii de
distribuție. Predominanța repertoriului muzical în limba engleză care traversează
granițele prin spectacole live, transmisiuni radio și servicii online în Europa și a
puternicelor corporații conduse din Statele Unite ale Americii3 pare să împiedice
promovarea și vizibilitatea producțiilor muzicale europene. Concentrarea și concurența
denaturată sunt provocări-cheie pentru ecosistemul muzical al Europei.
Este necesar să se ofere sprijin pentru competitivitatea și diversitatea sectorului muzical
și să se promoveze crearea de muzică. În acest context, ar putea fi necesare strategii
pentru exportarea muzicii europene, pentru explorarea unor piețe din afara Europei și a
audiențelor lor.
Sprijinul UE pentru muzică – Muzica mișcă Europa
3 Muzica mișcă Europa – Un program de sprijin pentru sectorul muzical european, compilare și cercetare
a Pop100 pentru Yourope, mai 2016.
4
Așadar, spre sfârșitul anului 2015, Comisia Europeană a lansat un dialog cu reprezentanți
ai sectorului muzical european, cu scopul de a identifica provocările-cheie și posibilele
modalități de abordare a lor, inclusiv acordarea de sprijin din partea UE. De atunci,
„Muzica mișcă Europa” a devenit cadrul acestor discuții și, mai în general, al inițiativelor
și acțiunilor UE de promovare a diversității și competitivității sectorului muzical al
Europei, în ceea ce privește politica și finanțarea. Un rezultat important al dialogului
menționat este Raportul grupului de lucru AB Music din 2016. Raportul a dezvăluit că
este necesară mai multă eficacitate în ceea ce privește sprijinirea creației muzicale,
promovarea diversității muzicale și explorarea oportunităților oferite de distribuirea
muzicii online și offline.
Pe acest fond, în contextul procedurii bugetare a UE pentru 2018, Parlamentul European
a alocat un buget de 1,5 milioane EUR pentru o Acțiune pregătitoare „Muzica mișcă
Europa: promovarea diversității și talentului de la nivel european în domeniul
muzical” cu scopul de a testa acțiuni potrivite pentru o finanțare mai bine direcționată a
UE pentru muzică după 2020.4 Centrul atenției ar trebui să fie patru linii de acțiune:
distribuția offline și online, dezvoltarea artiștilor și a repertoriilor, profesionalizarea și
educația, exportarea muzicii europene în afara Europei.
Comisia Europeană a sprijinit procesul care a dus la includerea acestei acțiuni
pregătitoare în bugetul UE pentru 2018, având în vedere că a intervenit în momentul
oportun, în care Comisia își pregătește propunerile pentru noi instrumente de finanțare
pentru perioada de după 2020. Implementarea acestei acțiuni pregătitoare este o
oportunitate de a testa noi idei privind modul de completare a formelor existente de
sprijin din partea UE pentru muzică în cadrul programului Europa creativă, în special
cofinanțarea proiectelor, platformelor și rețelelor de cooperare muzicală și a premiului
european pentru muzică (EBBA awards), precum și privind acțiunile de politică ce au un
impact asupra sectorului muzical (de exemplu, în contextul pieței unice digitale).
În vederea implementării acțiunii pregătitoare, Comisia va lansa două cereri de propuneri
și două proceduri de ofertare în primăvara anului 2018, după cum urmează:
(a) Muzica mișcă Europa - distribuție online și offline
(b) Muzica mișcă Europa - studiul de fezabilitate pentru instituirea unui observator
european al muzicii și o analiză a discrepanțelor în ceea ce privește nevoile de
finanțare ale sectorului muzical
(c) Muzica mișcă Europa - programul de formare pentru tinerii profesioniști din
domeniul muzical
(d) Muzica mișcă Europa - studiu referitor la o strategie privind exportarea muzicii
europene
În paralel, Comisia s-a angajat să desfășoare un dialog periodic cu sectorul muzical
european în privința acestor și a altor teme, începând din 2018.
Prezenta cerere de propuneri se concentrează asupra dezvoltării unui program de formare
pentru tinerii profesioniști din domeniul muzical (c).
Formare pentru tinerii profesioniști
4 Textul acțiunii pregătitoare:
https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/actions/music-moves-europe_en
5
Dialogul cu reprezentanții sectorului muzical european și diversele studii realizate au
arătat că este necesară profesionalizarea sectorului cultural în general și a sectorului
muzical, în special deoarece acesta trece prin schimbări radicale și, prin urmare, se
confruntă cu provocări majore. În acest context, profesionalizarea are scopul de a oferi
tinerilor profesioniști din industria muzicală europeană competențele de care au nevoie
pentru a-și dezvolta carierele sau posibilitatea de a-și actualiza competențele existente
pentru a face față exigențelor în rapidă schimbare cu care se confruntă industria lor.
Acest lucru înseamnă nu doar dobândirea de competențe creative și digitale, ci și a unor
competențe sociale, de management și economice, precum elaborarea unui plan de
afaceri, dezvoltarea unor planuri de marketing sau înțelegerea cadrului juridic european
și național, de exemplu a cadrului de reglementare a drepturilor de autor. De asemenea,
este vorba despre crearea unei mai bune înțelegeri reciproce a mediilor de lucru diferite
ale artiștilor și ale altor profesioniști și sub-sectoare specializate din industria muzicală,
în contextul în care granițele dintre profilurile profesionale clasice dispar, „fișa postului”
se schimbă și apar noi profiluri profesionale. Mediul academic contemporan a dezvoltat
conceptul relevant de „leadership cultural”5, abordând competențele necesare pentru
succesul organizațiilor culturale („leadership cultural antreprenorial”). Un astfel de
leadership ar putea implica și acțiuni în favoarea binelui colectiv al întregului sector, cum
ar fi activitățile organizațiilor voluntare sau non-profit („leadership cultural generos”) sau
asumarea unor responsabilități sociale legate de implicarea societală mai amplă
(„leadership cultural public”).
2. OBIECTIV(E) – TEMĂ (TEME) – PRIORITĂȚI
2.1. OBIECTIVE
Obiective principale
Obiectivul general al prezentei cereri de propuneri este identificarea și sprijinirea a până
la 10 programe-pilot inovatoare și sustenabile de formare a tinerilor profesioniști din
sectorul muzical, testând modele la scară mică privind modul de a îmbunătăți capacitatea
și reziliența sectorului și de a contribui la profesionalizarea acestuia. Învățămintele
dobândite grație acestor propuneri de cursuri de formare-pilot vizate ar trebi să
îmbunătățească înțelegerea sectorului în ceea ce privește chestiunile legate de
profesionalizare. Aceste constatări ar trebui să fie luate în considerare la elaborarea unei
strategii integrate privind sprijinirea muzicii pentru următoarea generație de programe de
finanțare ale UE după 2020, care ar putea sprijini diversitatea și talentul Europei, precum
și competitivitatea sectorului și accesul sporit al cetățenilor la muzică în toată diversitatea
ei.
Obiective specifice
1. Satisfacerea nevoii de actualizare periodică a expertizei profesionale individuale și
organizaționale, pentru ca profesioniștii din domeniul muzical să aibă o capacitate
mai mare de adaptare la schimbările de pe piața muzicală, inclusiv în ceea ce
privește relevanța acesteia pentru carierele internaționale.
5 https://www.encatc.org/media/3718-encact-journal-vol-7-issue-1-2017.pdf
6
2. Promovarea schimbării transnaționale sau a beneficiilor esențiale reciproce ce
rezultă din intersectarea subsectoarelor, în special în cazurile în care este identificat
un potențial pentru învățare reciprocă sau pentru schimburi de bune practici
(consolidarea cooperării și răspândirea bunelor practici).
3. Includerea unor abordări transnaționale prin care programul de formare să sprijine
tinerii profesioniști implicați în inițiative muzicale transfrontaliere sau dornici să
dezvolte astfel de inițiative, mai ales în cazurile în care la nivel național, regional
sau local nu există cunoștințele și expertiza relevante.
Având în vedere amploarea programului-pilot, solicitanții ar trebui să abordeze cel puțin
unul dintre aceste domenii prioritare care dau dovadă de inovare, excelență și diferențiere
față de dispozițiile naționale sau internaționale existente. Excelența într-unul dintre
domenii ar trebui privilegiată în raport cu încercarea de a aborda toate prioritățile într-o
mică măsură.
2.2. ACTIVITĂȚI
Propunerea ar trebui să includă activitățile relevante care sunt necesare pentru
îndeplinirea obiectivelor de mai sus. Activitățile prin care se furnizează formare tinerilor
artiști și altor profesioniști din sectorul muzical ar putea lua următoarele forme:
1. programe de formare transnaționale și/sau transsectoriale care utilizează predarea
în persoană, precum și metode online;
2. programe de mentorat și de învățare reciprocă;
3. programe de burse și rezidențe;
4. programe de stagii cu posturi plătite.
Pentru a obține rezultate tangibile, aceste modele la scară mică ar trebui să implice cel
puțin cinci persoane care să participe și să finalizeze astfel de activități de formare.
2.3. BENEFICIARI
Pot prezenta propuneri furnizorii de formare/educație consacrați sau parteneriatele din
sectoarele formării/educației/muzicii care demonstrează expertiză specializată relevantă
în sectorul muzical sau în alte sectoare. Organizațiile muzicale care lucrează cu omologi
din sector pot fi acceptate pentru propuneri de plasament sau de schimb.
2.4. REZULTATE PRECONIZATE
Cererea de propuneri are în vedere sprijinirea propunerilor care generează următoarele
exemple neexhaustive de rezultate și care sunt legate în mod clar de obiective:
demonstrarea unor acțiuni și a unor programe de formare care îmbunătățesc
informarea și înțelegerea în chestiuni de profesionalizare,
schimburi și colaborare între diferitele sectoare ale industriei, precum și între sub-
sectoarele muzicale,
7
îmbunătățirea expertizei dintre profesioniștii din industria muzicală într-un moment
crucial al carierei lor, de exemplu în vederea asumării sau a păstrării unui post de
conducere sau cu influență,
contribuția la o strategie integrată dedicată dezvoltării muzicii pentru următoarea
generație a finanțării din partea UE de după 2020.
8
3. CALENDAR
Etape Data și ora sau
perioada indicativă
a) Publicarea cererii de propuneri 8.5.2018
b) Termenul-limită pentru depunerea propunerilor 27.8.2018 13:00 CET
c) Perioada de evaluare septembrie-octombrie
2018
d) Informarea solicitanților noiembrie 2018
e) Semnarea acordului de grant decembrie 2018
4. BUGET DISPONIBIL
Bugetul total alocat cofinanțării proiectelor se ridică la 550 000,00 EUR.
Cuantumul maxim al grantului va fi de 55 000 EUR per propunere care beneficiază de
sprijin.
Rata maximă a cofinanțării va fi de 80 % (a se vedea punctul 11.3.1)
Comisia preconizează că va finanța 10 propuneri.
Comisia își rezervă dreptul de a nu distribui toate fondurile disponibile.
5. CERINȚE DE ADMISIBILITATE
Propunerile trebuie trimise cel târziu până la expirarea termenului-limită pentru
depunere menționat la punctul 3.
Propunerile trebuie depuse în scris (a se vedea punctul 14), utilizând formularul de
cerere de grant din anexa 1.
Propunerile trebuie redactate în una dintre limbile oficiale ale UE.
Nerespectarea acestor cerințe va duce la respingerea propunerii.
9
6. CRITERII DE ELIGIBILITATE6
6.1. SOLICITANȚI ELIGIBILI
Sunt eligibili următorii solicitanți:
organizații non-profit (private sau publice);
autorități publice (naționale, regionale, locale);
universități;
instituții de învățământ;
asociații;
persoanele fizice nu sunt eligibile decât dacă sunt persoane fizice care desfășoară o
activitate independentă sau au un statut echivalent (mai exact, persoane fizice
autorizate), societatea neavând personalitate juridică separată de cea a persoanei
fizice.
Sunt eligibile doar propunerile persoanelor juridice stabilite în următoarele țări:
statele membre ale UE;
țările eligibile din afara UE care participă la subprogramul „Cultura” din cadrul
programului Europa Creativă7.
În cazul solicitanților britanici:
Vă atragem atenția asupra faptului că criteriile de eligibilitate trebuie respectate pe
întreaga durată a grantului. În cazul în care Regatul Unit se retrage din Uniunea
Europeană în cursul perioadei grantului fără a încheia un acord cu UE care să asigure în
special că solicitanții britanici continuă să fie eligibili, veți înceta să mai primiți finanțare
din partea UE (continuând, atunci când este posibil, să participați la proiect) sau va trebui
să părăsiți proiectul în temeiul articolului II.17
din acordul de grant.
Un solicitant sau un consorțiu, indiferent dacă acesta din urmă a fost sau nu înființat
anume pentru acțiunea în cauză, poate prezenta o propunere dacă:
este format din mai multe persoane juridice care îndeplinesc criteriile de
eligibilitate, de non-excludere și de selecție prevăzute în prezenta cerere de
propuneri și implementează împreună acțiunea propusă;
propunerea identifică entitățile respective:
propunerea identifică principala entitate coordonatoare și responsabilă.
Pentru evaluarea eligibilității solicitanților, sunt necesare următoarele documente
justificative:
6 Articolul 131 Regulamentul financiar (RF), articolul 201 din Normele de aplicare a Regulamentului
financiar (NAP).
7 https://eacea.ec.europa.eu/creative-europe/library/eligibility-organisations-non-eu-countries_en
10
entitate privată: extras din Monitorul Oficial, copie a statutului, extras din
registrul comerțului sau din registrul asociațiilor, certificat de înregistrare în
scopuri de TVA (dacă numărul de înregistrare în registrul comerțului și codul de
înregistrare în scopuri de TVA sunt identice, cum este cazul în unele țări, doar unul
dintre aceste documente este necesar);
entitate publică: copie a rezoluției, a deciziei sau a altui document oficial de
instituire a entității de drept public;
persoane fizice: fotocopie a cărții de identitate și/sau a pașaportului; certificat de
înregistrare în scopuri de TVA, dacă este cazul (de exemplu, în cazul unor persoane
fizice care desfășoară o activitate independentă)
6.2. ACTIVITĂȚI ELIGIBILE
Tipuri de activități eligibile în cadrul prezentei cereri de propuneri, printre altele:
programe de formare transnaționale și/sau transsectoriale care utilizează predarea
în persoană, precum și metode online, inclusiv seminare sau ateliere;
programe de mentorat și de învățare reciprocă;
programe de burse și rezidențe;
programe de stagii cu posturi plătite;
activități menite a crea și a îmbunătăți rețelele și schimburi de bune practici pentru
sporirea profesionalizării sectorului.
Următoarele activități nu sunt eligibile în cadrul prezentei cereri de propuneri:
studii, analize, proiecte de cartografiere
activități care vizează creația culturală sau formarea profesională muzicală.
6.3. PERIOADA DE PUNERE ÎN APLICARE
Activitățile pot fi implementate cu respectarea următoarelor reguli:
activitățile nu pot fi inițiate înaintea anunțării rezultatului selecției;
activitățile trebuie să înceapă cel târziu până la 31 decembrie 2018;
activitățile trebuie finalizate până la 31 decembrie 2019;
durata maximă a proiectelor este de 12 luni.
Propunerile de proiecte cu o durată mai lungă decât cea specificată în prezenta cerere de
propuneri nu vor fi acceptate.
7. CRITERII DE EXCLUDERE
7.1. EXCLUDERE
Ordonatorul de credite exclude un solicitant de la participarea la cererea de propuneri în
cazul în care:
(a) solicitantul este în stare de faliment, în situație de insolvență sau de lichidare, activele
sale sunt administrate de un lichidator sau de o instanță, se află în stare de concordat
11
preventiv, de suspendare a activității sau în orice altă situație similară care rezultă în
urma unei proceduri similare prevăzute în legislația sau în reglementările naționale;
(b) s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă că
respectivul solicitant nu și-a respectat obligațiile de plată a impozitelor sau a
contribuțiilor la asigurările sociale în conformitate cu dreptul țării în care este stabilit
acesta sau cu cel al țării în care se află ordonatorul de credite sau cu cel al țării în care se
execută contractul;
(c) s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă că
respectivul solicitant se face vinovat de abatere profesională gravă, deoarece a încălcat
legile sau reglementările sau standardele etice ale profesiei din care face parte sau
deoarece se face vinovat de orice conduită abuzivă care îi afectează credibilitatea
profesională, atunci când această conduită trădează o intenție frauduloasă sau o neglijență
gravă, inclusiv, în special, oricare dintre următoarele:
(i) falsificarea cu intenția de a frauda sau din neglijență a informațiilor necesare
pentru verificarea absenței motivelor de excludere sau a îndeplinirii criteriilor
de selecție sau în executarea unui contract, a unui acord de grant sau a unei
decizii de acordare a unui grant;
(ii) stabilirea unei înțelegeri cu alți solicitanți în vederea denaturării concurenței;
(iii) încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală;
(iv) tentativa de influențare a procesului decizional al Comisiei pe durata
procedurii de atribuire;
(v) tentativa de a obține informații confidențiale care ar putea conferi avantaje
necuvenite în cadrul procedurii de atribuire;
(d) s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă că respectivul solicitant se face vinovat de
oricare dintre următoarele:
(i) fraudă, în sensul articolului 1 din Convenția privind protejarea intereselor
financiare ale Comunităților Europene, redactată în baza Actului Consiliului
din 26 iulie 1995;
(ii) corupție, astfel cum este definită la articolul 3 din Convenția privind lupta
împotriva corupției care implică funcționari ai Comunităților Europene sau
funcționari ai statelor membre ale Uniunii Europene, redactată în baza
Actului Consiliului din 26 mai 1997, și la articolul 2 alineatul (1) din
Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului, precum și corupție, astfel cum este
definită în dreptul țării în care se află autoritatea contractantă sau al țării în
care este stabilit candidatul sau al țării în care se execută contractul;
(iii) participarea la o organizație criminală, astfel cum este definită la articolul 2
din Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului;
(iv) spălarea de bani sau finanțarea terorismului, astfel cum sunt definite la
articolul 1 din Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a
Consiliului;
(v) infracțiuni teroriste sau infracțiuni legate de activități teroriste, astfel cum
sunt definite la articolul 1, respectiv la articolul 3 din Decizia-cadru
2002/475/JAI a Consiliului, sau instigare, complicitate sau tentativă de a
săvârși astfel de infracțiuni, în sensul articolului 4 din respectiva decizie;
(vi) exploatarea prin muncă a copiilor sau alte forme de trafic de persoane, astfel
cum sunt definite la articolul 2 din Directiva 2011/36/UE a Parlamentului
European și a Consiliului;
12
(e) solicitantul prezintă deficiențe grave în respectarea principalelor obligații în
executarea unui contract, a unui acord de grant sau a unei decizii de acordare a unui grant
finanțat din bugetul Uniunii, ceea ce a dus la rezilierea sa anticipată sau la aplicarea de
daune-interese sau de alte sancțiuni contractuale, sau care au fost descoperite în urma
verificărilor, a auditurilor și a anchetelor unui ordonator de credite, ale OLAF sau ale
Curții de Conturi;
(f) s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă că
respectivul solicitant a comis o abatere în sensul articolului 1 alineatul (2) din
Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului;
(g) în situațiile în care se constată abateri profesionale grave, fraude, fapte de corupție,
alte infracțiuni, nerespectări grave ale contractului sau nereguli, solicitantul face obiectul
unor:
(i) fapte stabilite în cadrul auditurilor sau anchetelor realizate de Curtea de
Conturi sau de OLAF, în cadrul unui audit intern sau în cadrul oricăror alte
verificări, audituri sau controale efectuate sub responsabilitatea unui
ordonator de credite dintr-o instituție a UE, un oficiu european, o agenție a
UE sau un organism al UE;
(ii) decizii administrative care nu sunt definitive și care pot include măsuri
disciplinare luate de organismul de supraveghere competent responsabil cu
verificarea aplicării standardelor de etică profesională;
(iii) decizii ale BCE, ale BEI, ale Fondului european de investiții sau ale unor
organizații internaționale;
(iv) decizii ale Comisiei privind încălcarea normelor Uniunii în materie de
concurență sau decizii ale unei autorități naționale competente privind
încălcarea dreptului Uniunii sau a dreptului intern în materie de concurență;
(v) decizii de excludere luate de un ordonator de credite dintr-o instituție a UE,
un oficiu european, o agenție a UE sau un organism al UE.
7.2. MĂSURI DE REMEDIERE
În cazul în care declară că se află într-una dintre situațiile de excludere menționate mai
sus (a se vedea punctul 7.4), solicitantul trebuie să indice măsurile pe care le-a luat pentru
a remedia situația de excludere, demonstrându-și astfel fiabilitatea. Printre acestea se
numără, de exemplu, măsuri tehnice, organizaționale și în materie de personal menite să
evite reproducerea situației, compensarea de daune sau plata de amenzi. La declarație
trebuie anexate documentele justificative relevante care ilustrează măsurile de remediere
întreprinse. Acest lucru nu este valabil pentru situațiile menționate la punctul 7.1 litera
(d).
7.3. RESPINGEREA DIN CEREREA DE PROPUNERI
Ordonatorul de credite nu acordă un grant unui candidat care:
a. se află într-o situație de excludere stabilită în conformitate cu punctul 7.18;
b. a falsificat informațiile solicitate drept condiție pentru participarea la procedură sau
nu a furnizat respectivele informații;
8 Articolul 106 din RF
13
c. a fost implicat anterior în pregătirea documentelor pentru cereri de propuneri, în
cazul în care acest lucru conduce la o denaturare a concurenței care nu poate fi
remediată în alt mod.
În cazul în care se fac vinovați de fals în declarații, solicitanții sunt pasibili de sancțiuni
administrative și financiare.
7.4. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE9
Solicitanții trebuie să furnizeze o declarație pe propria răspundere prin care să certifice că
nu se află într-una dintre situațiile menționate la articolul 106 alineatul (1) și la articolul
107 din RF, prin completarea formularului corespunzător disponibil în anexa II la
prezenta cerere de propuneri.
Această obligație poate fi îndeplinită într-unul dintre următoarele moduri:
(i) solicitantul semnează o declarație în nume propriu;
(ii) în cazul unui consorțiu, fiecare solicitant din cadrul consorțiului semnează o
declarație în nume propriu.
8. CRITERII DE SELECȚIE10
8.1. CAPACITATE FINANCIARĂ11
Capacitatea financiară va fi evaluată pe baza următoarei metodologii și a anexelor
acesteia: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/methodology-grants-eac_en.pdf.
Solicitanții trebuie să aibă surse de finanțare stabile și suficiente pentru a-și menține
activitatea pe întreaga durată a grantului și pentru a participa la finanțarea acesteia.
Capacitatea financiară a solicitanților va fi evaluată pe baza următoarelor documente
justificative care trebuie furnizate împreună cu propunerea prezentată:
Dovada capacității financiare este o declarație pe propria răspundere a solicitantului
grantului (a se vedea anexa 1 la formularul de cerere de grant)
În cazul în care consideră, pe baza documentelor depuse, că este insuficientă capacitatea
financiară, ordonatorul de credite competent poate:
să solicite informații suplimentare;
să decidă să nu acorde prefinanțare;
să decidă să acorde prefinanțare în tranșe;
să decidă să acorde prefinanțare acoperită de o garanție bancară (a se vedea punctul
11.4 de mai jos);
să solicite, dacă este cazul, asumarea responsabilității financiare în mod comun și
solidar de către toți cobeneficiarii;
În cazul în care consideră insuficientă capacitatea financiară, ordonatorul de credite
competent va respinge propunerea.
9 Articolul 197 din NAP 10 Articolul 132 Regulamentul financiar (RF), articolul 202 din NAP. 11 Articolele 131 și 132 din RF, articolul 202 din NAP.
14
15
8.2. CAPACITATE OPERAȚIONALĂ12
Solicitanții trebuie să dețină competențele profesionale și calificările corespunzătoare
necesare pentru a finaliza acțiunea propusă.
Solicitanții trebuie să dețină competențele profesionale necesare pentru a finaliza
acțiunea propusă. În special, solicitanții ar trebui să demonstreze:
experiență dovedită în ceea ce privește furnizarea de formare profesională/educație
sau
în cazul parteneriatelor din sectoarele formării/educației/muzicii, dovezi privind
cunoștințele/competențele specializate relevante care urmează a fi
transmise/predate, îmbinate cu metodologii de formare solide;
buna înțelegere a provocărilor-cheie în ceea ce privește o mai bună profesionalizare
într-un context european și internațional;
buna înțelegere a provocărilor transsectoriale din cadrul sectorului muzical;
buna înțelegere a inovării tehnologice relevante pentru sectorul muzical;
capacitatea operațională de a obține rezultate în intervalul de timp prevăzut.
În acest sens, solicitanții trebuie să depună o declarație pe propria răspundere și
următoarele documente justificative:
curriculum vitae sau descrierea profilului principalelor persoane responsabile cu
gestionarea și punerea în aplicare a operațiunii (a se vedea anexa V);
rapoartele de activitate ale organizației;
o listă exhaustivă a proiectelor anterioare și a activităților desfășurate, legate de
domeniul de politică al unei anumite cereri de propuneri sau de acțiunile care
urmează să fie realizate (a se vedea anexa IV);
În cazul entităților juridice care formează un consorțiu, menționate la punctul 6.1,
cerințele de mai sus se aplică întregului consorțiu.
9. CRITERII DE ATRIBUIRE13
Propunerile/proiectele eligibile vor fi evaluate pe baza următoarelor criterii:
9.1. RELEVANȚĂ (0-40 DE PUNCTE)
Relevanța proiectului și contribuția preconizată a acestuia la îndeplinirea obiectivelor
cererii de propuneri, inclusiv:
modalități inovatoare de îndeplinire a obiectivelor prevăzute la punctul 2.1;
impact și valoare adăugată preconizate la nivel european (impact transnațional) în
ceea ce privește îmbunătățirea informării și a înțelegerii în chestiuni de
profesionalizare.
12 Articolul 131 din RF, articolul 202 din NAP. 13 Articolul 132 din RF, articolul 203 din NAP.
16
9.2. CALITATEA ACTIVITĂȚILOR (0-40 DE PUNCTE)
Calitatea elaborării, per ansamblu, a activităților propuse și a metodologiei pentru
îndeplinirea obiectivelor și modul în care va fi implementat în practică proiectul,
inclusiv:
raportul cost-eficacitate în cazul acțiunii propuse și în special relevanța și calitatea
mijloacelor de implementare și a resurselor utilizate, în raport cu obiectivele vizate;
transferabilitatea rezultatelor preconizate, conform principiului „învățămintelor
dobândite”;
sustenabilitatea (măsura în care acțiunile vor continua după încheierea proiectului);
promovarea și vizibilitatea rezultatelor preconizate.
9.3. GESTIONAREA PROIECTULUI (0-20 DE PUNCTE)
Măsura în care solicitantul își demonstrează capacitatea de a organiza, coordona și
implementa diferitele aspecte ale activităților propuse, inclusiv:
motivarea metodologiei propuse și organizarea programului de formare (inclusiv
calendarul și monitorizarea).
În cadrul evaluării calitative, va fi aplicat un prag calitativ minim de 60 % din
punctajul maxim posibil pentru fiecare dintre criteriile de atribuire. Cererile care se
încadrează sub pragurile respective vor fi respinse.
10. ANGAJAMENTE JURIDICE14
În cazul în care Comisia decide să acorde un grant, beneficiarul va primi un acord de
grant, exprimat în euro, în care se precizează condițiile și nivelul finanțării, precum și
informații despre procedura de formalizare a acordului dintre părți.
Cele două exemplare ale acordului, în original, trebuie semnate întâi de către beneficiar,
în numele consorțiului, dacă este cazul, și trimise imediat Comisiei. Ultima semnătură
aplicată va fi cea a Comisiei.
11. DISPOZIȚII FINANCIARE
11.1. COSTURILE ELIGIBILE
Costurile eligibile trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
sunt achitate de beneficiar;
sunt achitate în perioada desfășurării acțiunii, cu excepția costurilor legate de
rapoartele finale și de certificatele de audit;
o Perioada de eligibilitate a costurilor începe la data indicată în acordul de
grant.
o În cazul în care un beneficiar poate demonstra necesitatea demarării
acțiunii înainte de semnarea acordului, perioada de eligibilitate a
costurilor poate începe înainte de respectiva semnare a acordului. Perioada
14 Articolul 121 din RF, articolul 174 din NAP.
17
de eligibilitate nu poate să înceapă în niciun caz înainte de data depunerii
cererii de grant.
sunt indicate în bugetul estimat;
sunt necesare pentru implementarea acțiunii care face obiectul grantului;
sunt identificabile și verificabile și, în special, sunt înregistrate în contabilitatea
beneficiarului și stabilite în conformitate cu normele contabile aplicabile în țara în
care este stabilit beneficiarul și cu practicile obișnuite ale beneficiarului în materie
de contabilizare a costurilor;
îndeplinesc cerințele legislației aplicabile în domeniul fiscal și al asigurărilor
sociale;
sunt rezonabile, justificate și respectă cerințele bunei gestiuni financiare, în special
din punctul de vedere al economiei și al eficienței.
Procedurile de contabilitate și de audit interne ale beneficiarului trebuie să permită
stabilirea unei concordanțe directe între cheltuielile și veniturile declarate în ceea ce
privește acțiunea/proiectul, pe de o parte, și situația contabilă și documentele justificative
aferente, pe de altă parte.
Costurile eligibile pot fi directe sau indirecte.
11.1.1. Costuri directe eligibile
Costurile directe eligibile ale acțiunii sunt:
cele care, ținând cont de condițiile de eligibilitate stabilite mai sus, pot fi identificate
drept costuri specifice legate în mod direct de executarea acțiunii și care, prin urmare, pot
fi atribuite acesteia în mod direct, de exemplu:
(a) costurile cu personalul care lucrează în temeiul unui contract de muncă încheiat
cu beneficiarul sau al unui act de numire echivalent și care este alocat acțiunii, cu
condiția ca aceste costuri să fie în conformitate cu politica obișnuită a
beneficiarului în materie de remunerare.
Costurile includ salariile efective, la care se adaugă contribuțiile la sistemul de
securitate socială și alte costuri prevăzute de lege incluse în remunerație. Costurile
pot include, de asemenea, remunerații suplimentare, inclusiv plăți în baza
contractelor suplimentare, indiferent de natura contractelor respective, cu condiția
ca acestea să fie plătite în mod consecvent ori de câte ori este necesar același tip
de activitate sau de expertiză, independent de sursa de finanțare folosită.
Costurile cu persoanele fizice care lucrează cu beneficiarul în temeiul unui
contract, altul decât un contract de muncă, sau pe care un terț le detașează contra
cost la beneficiar pot fi, de asemenea, incluse în cheltuielile cu personalul, cu
condiția să fie îndeplinite următoarele condiții:
(i) persoana în cauză lucrează în condiții similare cu cele în care lucrează un
angajat (în special, în ceea ce privește modul de organizare a muncii,
sarcinile executate și locul executării acestora);
(ii) rezultatul activității aparține beneficiarului (cu excepția cazului în care s-a
convenit altfel în mod excepțional) și
(iii) costurile nu diferă semnificativ de costurile cu personalul care îndeplinește
sarcini similare în temeiul unui contract de muncă încheiat cu beneficiarul.
18
Metodele recomandate pentru calcularea costurilor directe cu personalul sunt prevăzute
în apendice.
(b) cheltuielile de deplasare și diurnele aferente, cu condiția ca aceste cheltuieli să
corespundă practicilor obișnuite ale beneficiarului în materie de călătorii;
(c) costurile de amortizare a echipamentelor sau a altor active (noi sau utilizate),
astfel cum sunt înregistrate în situațiile contabile ale beneficiarului, cu condiția ca
activele:
(i) să fie amortizate în conformitate cu standardele contabile internaționale și cu
practicile contabile obișnuite ale beneficiarului și
(ii) să fi fost achiziționate în conformitate cu normele privind contractele de
executare prevăzute în acordul de grant, în cazul în care achiziția a avut loc
în perioada de punere în aplicare.
Costurile de închiriere sau de leasing al echipamentelor sau al altor active sunt, de
asemenea, eligibile, cu condiția ca aceste costuri să nu depășească costurile de
amortizare a echipamentelor sau a activelor similare și să excludă orice taxă de
finanțare.
Numai acea parte din costurile de amortizare, de închiriere sau de leasing al
echipamentelor aferente perioadei de punere în aplicare și ratei de utilizare
efectivă în scopul acțiunii poate fi luată în considerare pentru stabilirea costurilor
eligibile. Excepțional, costurile integrale ale achiziționării de echipamente pot fi
eligibile în temeiul condițiilor speciale, în cazul în care acest lucru este justificat
de natura acțiunii și de contextul utilizării echipamentului sau a activelor;
(d) costurile materialelor consumabile și ale furniturilor, cu condiția ca acestea:
(i) să fie achiziționate în conformitate cu normele aplicabile contractelor de
executare prevăzute în acordul de grant și
(ii) să fie direct alocate acțiunii;
(e) costurile care decurg direct din cerințele impuse de acord (difuzarea de informații,
evaluarea specifică a acțiunii, audituri, traduceri, reproducere), inclusiv costurile
legate de garanțiile financiare solicitate, cu condiția ca serviciile aferente să fie
achiziționate în conformitate cu normele aplicabile contractelor de executare
prevăzute în acordul de grant;
(f) costurile ocazionate de subcontracte, dacă sunt îndeplinite condițiile specifice
referitoare la subcontractare prevăzute în acordul de grant;
(g) costurile aferente sprijinului financiar pentru terți, dacă sunt îndeplinite condițiile
prevăzute în contractul de grant;
(h) taxele, impozitele și spezele plătite de beneficiar, în special taxa pe valoarea
adăugată (TVA), cu condiția ca acestea să fie incluse în costurile directe eligibile
și cu excepția cazului în care se prevede altfel în acordul de grant.
19
11.1.2. Costuri indirecte eligibile (cheltuieli de regie)15
Costurile indirecte sunt costurile care nu sunt direct legate de punerea în aplicare a
acțiunii și care, prin urmare, nu pot să fie atribuite direct acesteia.
Cu titlu de costuri indirecte, este eligibilă o sumă forfetară de 7 %16 din totalul costurilor
directe eligibile ale acțiunii, reprezentând costurile administrative generale ale
beneficiarului care pot fi considerate imputabile acțiunii/proiectului.
Costurile indirecte nu pot include costurile prezentate în cadrul altei rubrici bugetare.
Se atrage atenția solicitanților asupra faptului că, dacă primesc un grant de
funcționare finanțat din bugetul UE sau Euratom, nu pot declara costuri indirecte
pentru perioada vizată sau perioadele vizate de grantul de funcționare decât dacă
pot demonstra că respectivul grant de funcționare nu acoperă costurile acțiunii.
Pentru a demonstra acest lucru, beneficiarul ar trebui, în principiu:
a. să utilizeze contabilitatea analitică, ce permite separarea tuturor costurilor
(inclusiv a cheltuielilor de regie) ce pot fi atribuite grantului de funcționare și
grantului pentru acțiune. În acest scop, beneficiarul ar trebui să utilizeze coduri
contabile fiabile și chei de contribuție care să garanteze că alocarea costurilor se
realizează într-un mod echitabil, obiectiv și realist.
b. să înregistreze separat:
toate costurile achitate în legătură cu granturile de funcționare (și anume,
costurile cu personalul, costurile generale de funcționare și alte costuri de
funcționare legate de partea relevantă a activităților sale anuale obișnuite) și
toate costurile achitate în legătură cu granturile pentru acțiune (inclusiv
costurile indirecte reale legate de acțiune)
În cazul în care grantul de funcționare acoperă în întregime bugetul și activitatea anuală
obișnuită ale beneficiarului, acesta nu are dreptul să primească niciun fel de costuri
indirecte în cadrul grantului pentru acțiune.
11.2. COSTURI NEELIGIBILE
a) rentabilitatea capitalului și dividendele plătite de un beneficiar;
b) costurile aferente datoriei și serviciului datoriei;
c) provizioanele pentru pierderi sau datorii;
d) dobânda datorată;
e) creanțele îndoielnice;
f) pierderile din schimbul valutar;
g) costurile aferente transferurilor efectuate de Comisie, percepute de banca unui
beneficiar;
h) costurile declarate de beneficiar în cadrul unei alte acțiuni care primește un grant
finanțat din bugetul Uniunii. Astfel de granturi includ granturile acordate de un stat
membru și finanțate din bugetul Uniunii și granturile acordate de alte organisme
15 Costurile indirecte nu se aplică granturilor de funcționare. 16 Cu excepția cazului în care un act de bază prevede altfel sau a cazului în care o decizie a Comisiei
autorizează altfel, rata forfetară pentru costurile indirecte este de maximum 7 % [articolul 124
alineatul (4) din RF].
20
decât Comisia în vederea executării bugetului Uniunii. Mai exact, beneficiarii care
primesc un grant de funcționare finanțat din bugetul UE sau Euratom nu pot
declara costuri indirecte pentru perioada sau perioadele vizate de grantul de
funcționare decât dacă pot demonstra că respectivul grant de funcționare nu
acoperă niciunul dintre costurile măsurii de informare.
i) contribuțiile în natură din partea unor terți;
j) cheltuielile excesive sau nechibzuite;
k) TVA-ul deductibil.
11.3. FORMA GRANTULUI
Rambursarea costurilor achitate efectiv17
Grantul va fi definit prin aplicarea unei rate maxime de cofinanțare de 80 % costurilor
eligibile achitate efectiv și declarate de beneficiar.
11.4. BUGET ECHILIBRAT18
Bugetul estimat al acțiunii trebuie anexat la formularul de cerere de grant. El trebuie să
fie echilibrat în privința veniturilor și a cheltuielilor.
Bugetul trebuie întocmit în moneda euro.
Solicitanții ale căror costuri nu vor fi achitate în euro ar trebui să utilizeze rata de schimb
publicată pe site-ul Infor-euro, disponibilă la adresa:
http://ec.europa.eu/budget/contracts_grants/info_contracts/inforeuro/inforeuro_en.cfm]
Solicitanții trebuie să se asigure că resursele necesare realizării acțiunii nu sunt acoperite
în totalitate de grantul acordat de UE.
Acțiunea poate fi cofinanțată din:
resursele proprii ale beneficiarului;
veniturile generate de acțiune;
contribuții financiare din partea unor terți.
Cofinanțarea totală poate include și contribuții în natură din partea unor terți, de exemplu
resurse nefinanciare puse gratuit la dispoziția beneficiarului sau a consorțiului de către
terți19. Costurile corespunzătoare ale terților nu sunt eligibile în cadrul grantului, de
exemplu munca voluntară, furnizarea cu titlu gratuit a unei săli de ședințe etc.
Valoarea contribuției în natură nu trebuie să depășească:
fie costurile achitate efectiv și justificate corespunzător de documentele contabile,
fie, în lipsa unor astfel de documente, costurile general acceptate pe piața în cauză.
Contribuțiile în natură se prezintă separat în bugetul estimat, pentru a reflecta resursele
totale alocate acțiunii. Valoarea lor unitară se evaluează în bugetul provizoriu și nu face
obiectul unor modificări ulterioare.
17 Articolul 126 din RF 18 Articolul 196 alineatul (2) din NAP 19 Articolul 127 din RF
21
Contribuțiile în natură respectă normele naționale din domeniul fiscal și al asigurărilor
sociale.
11.5. CALCULAREA CUANTUMULUI FINAL AL GRANTULUI
Cuantumul final al grantului se calculează de către Comisie în momentul plății soldului.
Calculul cuprinde următoarele etape:
Etapa 1 Aplicarea ratei de rambursare la costurile eligibile
Cuantumul din etapa 1 se obține prin aplicarea, la costurile eligibile acceptate de
Comisie, a ratei de rambursare prevăzute la punctul 11.3.1.
Etapa 2 Limitarea cuantumului maxim al grantului
Cuantumul total plătit beneficiarilor de către Comisie nu poate în niciun caz depăși
cuantumul maxim al grantului indicat în acordul de grant. În cazul în care cuantumul
obținut parcurgând etapa 1 este mai mare decât respectivul cuantum maxim, cuantumul
final al grantului se va limita la cuantumul maxim.
Etapa 3 Reducerea rezultată din regula de nonprofit
„Profit” înseamnă excedentul cuantumului obținut parcurgând etapele 1 și 2, plus
încasările totale ale acțiunii, minus costurile eligibile totale ale acțiunii.
Costurile eligibile totale ale acțiunii sunt costurile eligibile totale consolidate aprobate de
Comisie. Încasările totale ale acțiunii sunt încasările totale consolidate stabilite, generate
sau confirmate la data la care beneficiarul întocmește cererea de plată a soldului.
Se consideră încasări următoarele:
(a) veniturile generate de acțiune;
(b) contribuțiile financiare acordate de terți beneficiarului, dacă sunt alocate în mod
expres de către terți pentru finanțarea costurilor eligibile ale acțiunii rambursate de
Comisie.
Nu se consideră încasări următoarele:
(a) contribuțiile financiare ale terților, dacă acestea pot fi utilizate pentru a acoperi alte
costuri decât costurile eligibile prevăzute în acordul de grant;
(b) contribuțiile financiare ale terților pentru care nu există obligația restituirii
cuantumurilor neutilizate la finalul perioadei de punere în aplicare.
Dacă există un profit, acesta va fi redus proporțional cu rata finală de rambursare a
costurilor eligibile efective ale acțiunii aprobate de Comisie.
Etapa 4 Reducerea rezultată din punerea în aplicare necorespunzătoare sau
din încălcarea altor obligații
Comisia poate reduce cuantumul maxim al grantului dacă acțiunea nu a fost pusă în
aplicare în mod adecvat (mai exact, dacă acțiunea nu a fost pusă în aplicare sau a fost
pusă în aplicare inadecvat, parțial sau cu întârziere) sau dacă nu a fost respectată o altă
obligație prevăzută în acord.
22
Cuantumul reducerii este proporțional cu gradul de punere în aplicare necorespunzătoare
a acțiunii sau cu gravitatea încălcării.
11.6. RAPORTARE ȘI EFECTUAREA PLĂȚILOR20
Beneficiarul poate solicita următoarele plăți, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în
acordul de grant (de exemplu, termene de plată, plafoane etc.). Cererile de plată trebuie
să fie însoțite de documentele prevăzute mai jos și descrise în detaliu în acordul de grant:
Cererea de plată Documentele însoțitoare
O plată de prefinanțare21, corespunzătoare
unui procentaj de 60 % din cuantumul
grantului
(a) un plan de lucru finalizat,
cuprinzând activitățile planificate
Plata soldului
Comisia va stabili cuantumul acestei plăți pe
baza calculării cuantumului final al grantului (a
se vedea punctul 11.5 de mai sus). În cazul în
care cuantumul total al plăților efectuate
anterior depășește cuantumul final al grantului,
beneficiarul va trebui să ramburseze, pe baza
unui ordin de recuperare, sumele achitate în
plus de către Comisie22.
(a) raport final privind punerea în
aplicare, care descrie activitățile și
realizarea proiectelor, în
comparație cu obiectivele;
(b) declarația financiară finală;
În cazul unei capacități financiare insuficiente, se aplică punctul 8.1 de mai sus.
Cerințe de raportare
Beneficiarul prezintă rapoarte tehnice în conformitate cu punctul 11.6 referitor la
raportarea și efectuarea plăților. Fiecare raport trebuie trimis Comisiei în limba engleză,
prin e-mail, în format MS Word.
Planul de lucru finalizat, cuprinzând activitățile planificate
La începutul proiectului, beneficiarul prezintă un scurt raport cu planul de lucru detaliat,
cuprinzând activitățile planificate.
Raportul nu ar trebui să fie mai lung de 6 pagini.
Raportul final privind punerea în aplicare
Raportul final include cel puțin:
informații cuprinzătoare privind toate activitățile desfășurate
descrierea realizărilor în raport cu rezultatele planificate
problemele întâmpinate, soluțiile găsite și impactul lor asupra realizărilor obținute
sustenabilitatea acțiunilor
învățămintele dobândite și recomandări pentru acțiuni ulterioare.
20 Articolele 90 și 135 din RF, articolul 207 din NAP. 21 Articolele 109 și 110 din NAP. 22 Articolele 109 și 110 din NAP.
23
Raportul nu ar trebui să fie mai lung de 35 pagini, fără a se lua în calcul anexele.
11.7. ALTE CONDIȚII FINANCIARE
a) Atribuire necumulativă23
O acțiune poate beneficia de un singur grant din bugetul UE.
Bugetul Uniunii Europene nu finanțează, sub nicio formă, aceleași costuri de două
ori. Pentru a se asigura acest lucru, solicitantul trebuie să indice, în cererea de
grant, sursele și cuantumurile finanțării primite de la Uniunea Europeană sau
solicitate acesteia pentru finanțarea aceleiași acțiuni sau a unei părți a acțiunii ori
pentru funcționarea sa (a solicitantului) pe durata aceluiași exercițiu financiar,
precum și orice altă finanțare primită sau solicitată pentru aceeași acțiune24.
b) Neretroactivitate25
Nu se pot acorda granturi retroactiv pentru acțiuni deja finalizate.
Un grant poate fi acordat pentru o acțiune care a început deja doar atunci când
solicitantul poate demonstra în cererea de grant necesitatea demarării acțiunii
înainte de semnarea acordului de grant.
În astfel de situații, nu sunt eligibile pentru finanțare costurile care au fost achitate
înainte de data depunerii cererii de grant.
c) Contracte de executare/subcontractare26
Dacă punerea în aplicare a acțiunii necesită atribuirea de contracte de achiziții
(contracte de executare), beneficiarul trebuie să atribuie contractul ofertei celei mai
avantajoase din punct de vedere economic sau ofertei cu cel mai mic preț (după
caz), evitând conflictele de interese.
Beneficiarul trebuie să dețină documente justificative privind procedura de
atribuire a contractelor și să le păstreze pentru un eventual audit.
Entitățile care acționează în calitate de autorități contractante în sensul Directivei
2014/24/UE27 sau în calitate de entități contractante în sensul Directivei
2014/25/UE28 trebuie să respecte normele privind achizițiile publice aplicabile la
nivel național.
Beneficiarii pot subcontracta sarcini care fac parte din acțiune. În acest caz, ei
trebuie să se asigure că, pe lângă condițiile menționate mai sus (privind oferta cea
mai avantajoasă din punct de vedere economic și absența conflictelor de interese),
sunt îndeplinite și următoarele condiții:
23 Articolul 129 din RF 24 Articolul 196 alineatul (4) din NAP 25 Articolul 130 din RF 26 Articolul 137 Regulamentul financiar (RF), articolul 209 din NAP. 27 Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind
achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE 28 Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind
achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei,
transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ
24
a) subcontractarea nu acoperă sarcinile principale ale acțiunii;
b) recurgerea la subcontractare este justificată având în vedere natura acțiunii și
ceea ce este necesar pentru punerea în aplicare a acesteia;
c) costurile estimate ale subcontractării pot fi identificate clar în bugetul
estimat;
d) orice recurgere la subcontractare, în cazul în care nu este prevăzută în
descrierea acțiunii, este comunicată de beneficiar și aprobată de Comisie.
Comisia poate acorda aprobarea:
(i) înainte de a se recurge la subcontractare, dacă beneficiarii solicită o
modificare;
(ii) după ce s-a recurs la subcontractare, în cazul în care subcontractarea:
este justificată în mod expres în raportul tehnic intermediar sau final
și
nu presupune modificări ale acordului de grant care ar pune sub
semnul întrebării decizia de a acorda grantul sau care ar încălca
principiul tratamentului egal al solicitanților;
e) beneficiarii se asigură că anumite condiții aplicabile beneficiarilor, enumerate
în acordul de grant (de exemplu, vizibilitatea, confidențialitatea etc.), se
aplică și subcontractanților.
d) Sprijinul financiar acordat terților29
Propunerile prezentate nu pot să prevadă acordarea de sprijin financiar unor terți.
12. PUBLICITATE
12.1. DE CĂTRE BENEFICIARI
Beneficiarii trebuie să menționeze în mod clar contribuția Uniunii Europene în toate
publicațiile sau în legătură cu activitățile pentru care este folosit grantul.
În acest sens, beneficiarii au obligația de a oferi vizibilitate denumirii și emblemei
Comisiei Europene în toate publicațiile, afișele, programele și alte produse realizate în
cadrul proiectului cofinanțat.
https://ec.europa.eu/info/resources-partners/european-commission-visual-identity_en
În cazul în care această cerință nu este respectată în întregime, grantul beneficiarului
poate fi redus în conformitate cu dispozițiile acordului de grant.
12.2. DE CĂTRE COMISIE30
Cu excepția burselor plătite persoanelor fizice și a altor forme de sprijin direct plătit unor
persoane fizice aflate în mare nevoie, toate informațiile cu privire la granturile acordate
pe durata unui exercițiu financiar trebuie publicate pe un site al instituțiilor Uniunii
29 Articolul 137 Regulamentul financiar (RF), articolul 210 din NAP. 30 Articolul 35 și articolul 128 alineatul (3) din RF, articolele 21 și 191 din NAP.
25
Europene, cel târziu la data de 30 iunie a anului care urmează exercițiului financiar în
care au fost acordate granturile.
26
Comisia va publica următoarele informații:
numele beneficiarului;
adresa beneficiarului, când acesta este o persoană juridică, regiunea, când
beneficiarul este o persoană fizică, astfel cum este definită la nivelul NUTS 231,
dacă el/ea își are domiciliul în UE, sau o regiune de nivel echivalent dacă persoana
este domiciliată în afara UE;
obiectul grantului;
cuantumul acordat.
La cererea motivată și justificată în mod corespunzător din partea beneficiarului, se
renunță la publicare dacă o astfel de dezvăluire riscă să aducă atingere drepturilor și
libertăților persoanelor în cauză, astfel cum sunt protejate de Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene, sau dacă riscă să afecteze interesele comerciale ale
beneficiarilor.
13. PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL
Răspunsul la orice cerere de propuneri implică înregistrarea și prelucrarea datelor cu
caracter personal (de exemplu, nume, adresă și CV). Aceste date vor fi prelucrate în
temeiul Regulamentului (CE) nr. 45/2001 privind protecția persoanelor fizice cu privire
la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și
privind libera circulație a acestor date. Cu excepția cazului în care se prevede altfel,
întrebările și eventualele date cu caracter personal solicitate care sunt necesare pentru
evaluarea propunerii în conformitate cu specificațiile cererii de propuneri vor fi
prelucrate doar în acest scop de către Barbara Gessler, șefa unității EAC.D2.
Datele cu caracter personal pot fi înregistrate de către Comisie în sistemul de detectare
timpurie și de excludere, în cazul în care beneficiarul se află într-una dintre situațiile
menționate la articolul 106 alineatul (1) și la articolul 107 din Regulamentul
financiar 966/201232 (pentru informații suplimentare, a se vedea declarația de
confidențialitate la adresa:
http://ec.europa.eu/budget/library/explained/management/protecting/privacy_statement_e
des_en.pdf).
14. PROCEDURA DE DEPUNERE A PROPUNERILOR
Propunerile trebuie depuse până la termenul-limită menționat la punctul 3.
Nu este permisă nicio modificare a propunerii după expirarea termenului-limită pentru
depunere. Totuși, dacă este necesară clarificarea anumitor aspecte sau corectarea unor
erori materiale, Comisia poate contacta solicitantul pe parcursul procesului de evaluare33.
Solicitanții vor fi informați în scris cu privire la rezultatele procesului de selecție34.
31 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 39, din 10 februarie 2007. 32 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=celex%3A32012R0966 33 Articolul 96 din RF 34 Articolul 133 Regulamentul financiar (RF), articolul 205 din NAP.
27
Propunerile trebuie depuse cu formularul corect, completat și datat în mod corespunzător.
Propunerile trebuie depuse în 5 exemplare (un exemplar original, identificat ca atare în
mod clar, plus 3 alte copii și o copie electronică) și semnate de persoana împuternicită să
reprezinte și să angajeze din punct de vedere juridic organizația solicitantă.
Dacă este cazul, toate informațiile suplimentare considerate necesare de către solicitant
pot fi anexate pe pagini separate.
Propunerile trebuie trimise la următoarea adresă35:
European Commission - Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture
Directorate D - Culture and creativity
Unit D2 – Creative Europe - (CALL EAC/S18/2018)
Barbara Gessler
J-70, 2/019
B-1049 Bruxelles, Belgia
prin poștă, data depunerii fiind considerată data poștei;
personal, data depunerii fiind considerată data chitanței;
prin serviciu de curierat, data depunerii fiind considerată data chitanței emise de
serviciul de curierat.
Nu pot fi acceptate propunerile trimise prin fax, e-mail sau unitate flash pentru USB sau
prin orice alt mijloc diferit de cele indicate mai sus.
Contacte
Punctul de contact pentru orice întrebare este:
Anexe:
– Anexa I.a Formular de cerere de grant – un singur beneficiar
– Anexa I.b Formular de cerere de grant – consorțiu
– Anexa II Declarație pe propria răspundere
– Anexa III Bugetul estimat al acțiunii
– Anexa IV Lista proiectelor precedente (a se vedea punctul 8.2 Capacitate
operațională)
– Anexa V Lista CV-urilor (a se vedea punctul 8.2 Capacitate operațională)
– Anexa VI Mandat pentru consorțiu
Documente de referință:
– Listă de verificare pentru solicitanți
– Model de acord de grant specific aferent unui grant pentru acțiune: organizație
unică
(a se adapta)
– Model de acord de grant specific aferent unui grant pentru acțiune: consorțiu
(a se adapta)
– Model de declarație financiară
35 Articolul 195 alineatul (3) din NAP
28
– Model de raport tehnic
29
Apendice
Condiții specifice privind costurile directe cu personalul
1. Calcul
Modalitățile de calculare a costurilor eligibile directe cu personalul, prevăzute la literele
(a) și (b) de mai jos, sunt recomandate și acceptate ca oferind o asigurare în privința
faptului că, într-adevăr, costurile declarate sunt costurile efective.
În cazul în care beneficiarul utilizează o metodă diferită de calculare a costurilor cu
personalul, Comisia poate accepta metoda respectivă dacă este de părere că metoda în
cauză oferă un nivel adecvat de asigurare în privința faptului că, într-adevăr, costurile
declarate sunt costurile efective.
a) pentru persoanele care lucrează doar în cadrul acțiunii:
{tariful lunar pentru persoana în cauză
înmulțit cu
numărul lunilor lucrate efectiv în cadrul acțiunii}
Lunile declarate pentru aceste persoane nu pot fi declarate pentru niciun alt grant UE sau
Euratom.
Tariful lunar se calculează după cum urmează:
{costurile anuale cu personalul pentru persoana în cauză
împărțite la 12} folosind costurile cu personalul pentru fiecare exercițiu financiar
complet acoperit de perioada de raportare în cauză.
Dacă un exercițiu financiar nu este încheiat la finalul perioadei de raportare, beneficiarii
trebuie să utilizeze tariful lunar din ultimul exercițiu financiar încheiat disponibil;
b) pentru persoanele care lucrează cu fracțiune de normă în cadrul acțiunii:
(i) Dacă persoana în cauză este alocată acțiunii pentru o proporție fixă din
propriul timp de lucru:
{tariful lunar pentru persoana în cauză, înmulțit cu proporția alocată acțiunii
înmulțit cu
numărul lunilor lucrate efectiv în cadrul acțiunii}
Proporția din timpul de lucru declarată pentru aceste persoane nu poate fi declarată
pentru niciun alt grant UE sau Euratom.
Tariful lunar se calculează ca mai sus.
30
(ii) În alte cazuri:
{tariful orar pentru persoana în cauză înmulțit cu numărul orelor lucrate efectiv în
cadrul acțiunii}
sau
{tariful zilnic pentru persoana în cauză înmulțit cu numărul zilelor lucrate efectiv în
cadrul acțiunii}
(rotunjite în sus sau în jos la cea mai apropiată jumătate de zi)
Numărul de ore/zile efective declarat pentru o persoană trebuie să fie identificabil și
verificabil.
Numărul total de ore/zile declarat în cadrul granturilor UE sau Euratom pentru o
persoană și pentru o perioadă de un an nu poate depăși numărul de ore/zile productive
anuale utilizat pentru calculul tarifului orar/zilnic. Prin urmare, numărul maxim de
ore/zile care poate fi declarat pentru grant este de:
{numărul de ore/zile productive anuale pentru anul în cauză (a se vedea mai jos)
minus
numărul total de ore și zile declarat de beneficiar, pentru persoana respectivă și pentru
anul respectiv, pentru alte granturi UE sau Euratom}.
Tariful orar/zilnic se calculează după cum urmează:
{costurile anuale cu personalul pentru persoana în cauză
împărțite la
numărul de ore/zile productive anuale individuale}, pentru care se utilizează costurile cu
personalul și numărul de ore/zile productive anuale pentru fiecare exercițiu financiar
întreg acoperit de perioada de raportare în cauză.
Dacă un exercițiu financiar nu este încheiat la finalul perioadei de raportare, beneficiarii
trebuie să utilizeze tariful orar/zilnic din ultimul exercițiu financiar încheiat disponibil.
„Numărul de ore/zile productive anuale individuale” este numărul total de ore/zile efectiv
lucrate de persoana în cauză pe parcursul anului. Acesta nu poate include vacanțe și alte
absențe (precum concediul medical, concediul de maternitate, concediul special etc.). Cu
toate acestea, poate include orele suplimentare și timpul petrecut în reuniuni, sesiuni de
formare și alte activități similare.
2. Evidențe și alte documente justificative privind costurile cu personalul declarate
ca fiind costuri efective
31
În cazul persoanelor care lucrează doar în cadrul acțiunii, atunci când costurile
directe cu personalul sunt calculate în conformitate cu litera (a), nu este necesar să se
păstreze fișe de pontaj dacă beneficiarul semnează o declarație prin care confirmă că
persoanele în cauză au lucrat doar în cadrul acțiunii.
În cazul persoanelor alocate acțiunii pentru o proporție fixă din propriul timp de
lucru, atunci când costurile directe cu personalul sunt calculate în conformitate cu litera
(b) punctul (i), nu este necesar să se păstreze fișe de pontaj dacă beneficiarul semnează o
declarație potrivit căreia persoanele în cauză au lucrat efectiv în cadrul acțiunii pentru o
proporție fixă din timpul de lucru.
În cazul persoanelor care lucrează cu fracțiune de normă în cadrul acțiunii, atunci
când costurile directe cu personalul sunt calculate în conformitate cu litera (b) punctul
(ii), beneficiarii trebuie să păstreze fișe de pontaj pentru numărul de ore/zile declarate.
Fișele de pontaj trebuie să fie în scris și aprobate de persoanele care lucrează în cadrul
acțiunii și de supraveghetorii acestora, cel puțin lunar.
În absența unor fișe de pontaj fiabile cuprinzând numărul de ore lucrate în cadrul acțiunii,
Comisia poate să accepte dovezi alternative care să justifice numărul de ore/zile declarat,
în cazul în care consideră că acestea oferă un nivel adecvat de asigurare.