8/18/2019 Cerebelul-Emisferele cerebrale

1/3

Cerebelul

  Anatomie

  Cerebelul se afă în cutia craniană în partea inerioară, posterioară a acesteia. Este poziționat înspatele trunchiului cerebral. Se compune din emiserele cerebeloase care se prezintă ca două părți

laterale dispuse de o parte și de alta a unei porțiuni mediane care le leagă și care se numește vermis.Cele două părți laterale numite emisere cerebeloase sunt alcătuite din doi lobi lobul anterior!paleocerebel" și lobul posterior !neocerebel". #ermisul este unit de asemenea cu o porțiune alungitănumită lob foculonodular !arhicerebel".  $in punct de vedere structural cerebelul este alcătuit din substanță cenușie dispusă la supraațăsub orma scoarței cerebeloase !corte% cerebelos" și substanță alba la interior, ormată din &bre deproiecție, comisurale și de asociație. 'n substanța albă se găsesc grămezi de neuroni, care alcătuiescnucleii cerebelului, distribuiți pereche at(t în vermis, c(t și în emiserele cerebeloase !nucleii astigiali,globoși, emboliormi, dințați".  Cerebelul este legat de trunchiul cerebral prin trei perechi de pedunculi cerebeloși, ce conțin &breaerente și eerente. )edunculii cerebeloși ineriori asigură legătur cu bulbul, cei mi*locii cu puntea, iar

cei superiori cu mezencealul. 

Funcțiile cerebelului

 1. Arhicerebelul are rol în păstrarea echilibrului static i dinamic.ș

  2. Paleocerebelul reglează tonusul muscular.  3. Neocerebelul coordonează mi cări fine comandate de scoar a cerebrală.ș ț

Emisferele cerebrale(creierul  Emisferele cerebrale reprezintă segmentul cel mai !oluminos i mai dez!oltat al "N# la animalele superioareși mai ales la om. Ele sunt a ezate în cutia craniană$ fiind seprate prin fisura interemisferică i conectate în parteaș ș ș

bazală prin forma iuni de substan ă albă% corpul calos$ trigonul cerebral (forni&ul$ comisurile albe anterioară iț ț șposterioară. 'n interiorul emisferelor se delimitează !entriculii laterali i .ș  "tructural$ emisferele cerebrale sunt alcătuite din substan ă cenu ie a ezată la e&terior (form)nd scoar aț ș ș țcerebrală i substan ă albă la interior$ încon*ur)nd !entriculii cerebrali.ș ț  "ubstan a albă a emisferelor cerebrale este formată din trei feluri de fibre ner!oase% de asociere$ comisurale iț șde proiec ie.ț  Fibrele de asociere fac legătura dintre diferite zone ale aceleia i emisfere cerebrale.ș  Fibrele comisurale sunt grupate în fascicule care leagă cele două emisfere între ele$ fiind grupate în trei structuri%

corpul calo&$ forni&ul (trigonul cerebral i comisura albă anterioară.ș  Fibrele de proiec ieț   asigură legătura scoar ei cerebrale cu eta*ele inferioare ale ne!ra&ului.ț  Scoar a cerebralăț este organul superior de integrare a func iilor întregului organism$ la acest ni!el a*ung)ndțtoate informa iile i de aici pornind comenzile pentru acti!itatea motrică.ț ș

  Sistemul limbic (paleocortexul) 

Structurile care alcătuiesc sistemul limbic sunt interpuse între dienceal, în *urul căruia ormeazăun arc de cerc, +i neocorte%. re cone%iuni întinse cu analizatorul olactiv, hipotalamusul, talamusul,epitalamusul +i mai pu-in cu neocorte%ul.

  Cele mai importante componente ale sistemului limbic sunt calea olactivă, ormată din nerviiolactivi +i bulbul olactiv, corpul amigdalian, afat în prounzimea lobului temporal +i hipocampul!cornul lui mon", situat în vecinătatea girului hipoc(mpic, de care este separat prin +an-ul hipoc(mpic.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Craniuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Craniuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Trunchiul_cerebralhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Trunchiul_cerebralhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Craniu

8/18/2019 Cerebelul-Emisferele cerebrale

2/3

  Funcțiile paleocortexului pot & sistematizate astel

+ onă de proiecție primară și de integrare a aerențelor olactive.

+ Centru de reglare a activității vegetative / uncție realizată în str(nsă corelație cu hipotalamusul,cu care alcătuiește o unitate uncțională, care determină comportamentul emoțional.

+ Coordonarea uncțiilor emoționale și a comportamentului instinctual !rică, urie asociate cuenomene vegetative". stel, sitemul limbic poate elabora refe%e condiționate simple, carepermit evitarea unor agenți nocivi.

+ 0enținerea atenției.

+ 1eglarea aportului alimentar.

+ 1eglarea comportamentului se%ual și a celui de conservare a speciei !reacția de apărare șiocrotire a puilor".

+ Centru al unor mișcări somatice rea*ustări posturale grosolane și mișcări legate de alimentație /masticație, supt, deglutiție, lins.

+ Centrul unor refe%e condiționate mai simple !de e%. apărare la un stimul dureros".

 

Neocortexul

  Neocorte&ul este por iunea cea mai dez!oltată a "N# la primate i la om. ,a om atinge o dez!oltare iț ș ș

organizare incomparabile cu ale oricărui animal$ constituind$ sediul proceselor psihice superioare (acti!itatea ner!oasăsuperioară.  Neocortexul senzitiv (receptor) este format din arii specializate (arii senziti!e i senzoriale în prelucarea unuișanumit tip de informa ie.ț  ,a ni!elul neocorte&ului receptor sunt localizate i segmentele centrale ale analizatorilor -ș neocortexulsenzorial %

+ Aria auditi!ă se găse te în lobul temporal.ș+ Aria !izuală primară se află în lobul occipital.+ Aria gustati!ă se află în apropierea zonei de proiec ie somestezică a fe ei.ț ț+ Aria olfacti!ă este localizată în sistemul limbic.+ Aria de proiec ie a echilibrului se găse te în partea posterioară a primei circum!olu ii temporale.ț ș ț+ "ensibilitatea !egetati!ă simpatică i parasimpatică (zona somestezică.ș  Neocortexul motor (efector)

  Aria motorie principală este localizată în peretele anterior al an ului central olando i în por iunea în!ecinatăș ț ș țgirusului precentral. 'n aria motorie principală e&istă o reprezentare motorie asemănătoare celei senziti!e$ osomatotopie numită homunculus motor $ cu aspect deformat i răsturnat$ /usculatura implicată în efectuarea unorșmi cări mai fine (de e&. a m)inii este mult mai larg reprezentată dec)t musculatura altor segmente ale corpului (/$ștrunchi etc.. eprezentarea este inegală datorită raportului de iner!a ie ale unită ilor motorii% un neuron din corte&ulț țmotor iner!ează numai 3+0 fibre din mu chii care e&ecută mi cări fine (cum sunt cei ai globilor oculari i 3+0 fibreș ș șde la nicelul mu chilor spatelui. Neuronii motori din această arie controlează motilitatea !oluntară rapidă$ precisă iș școordonată a musculaturii scheletice din partea opusă a corpului. ,eziunile de la acest ni!el pro!oacă pareză flascăsau paralizia contralaterală a anumitor grupe musculare.  Neocortexul de asocia ieț este format din zone a căror e&citare nu este înso ită de manifestări senziti!e sauțmotorii.  Zona prefrontală are următoarele funcii% !egetati!e$ fiind conectată bidirec ional cu talamusul ițhipotalamusul (e&citarea ei produc)nd modificări gastro+intestinale$ circulatorii$ renale etc.4 inter!ine în procesul dedeterminare a personalităii4 are un rol important în procesele intelectuale. 5 zonă deosebit6 este reprezentată de aria7roca$ ea constituie sediul unde se iniiază i se e&ecută modelul motor al e&primării prin scris.  Zona parieto-occipito-temporală ocup6 spaiul dintre corte&ul somato+senziti!$ corte&ul !izual i cel auditi!.Este reprezentată de o zonă parieto+occipitală care asigură analiza coordonatelor spaiale ale segmentelor corpului i

8/18/2019 Cerebelul-Emisferele cerebrale

3/3

ale mediului încon*urător$ precum i de aria 8ernic9e$ situată în partea dorsală a lobului temporal (aria interpretati!ăgenerală sau de înelegere a limba*ului$ cu rol esenial în inteligenă. Aria 8ernic9e este mai dez!oltată în emisferacerebral6 dominantă (cea st)ngă la dreptaci în :; din cazuri$ respecti! cea dreaptă la st)ngaci în 1; din cazuri.  Zona asociativă limbică este situată în partea anterioară a lobului temporal i în girusul cingulat. Ea inter!ine în determinarea emoiilor$ a comportamentului i a moti!aiei.