Cercetari arheologice II, 1976

of 317 /317
ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE MUZEUL DE ISTORIE AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA / l! m m - - 4 www.mnir.ro

Transcript of Cercetari arheologice II, 1976

Page 1: Cercetari arheologice II, 1976

ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE

MUZEUL DE ISTORIE AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

/ l!

m m - -

4 www.mnir.ro

Page 2: Cercetari arheologice II, 1976

www.mnir.ro

Page 3: Cercetari arheologice II, 1976

ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE SI POLITICE

MUZEUL DE ISTORIE AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

B u c u r e ş t i

1976

www.mnir.ro

Page 4: Cercetari arheologice II, 1976

Coperta: E L E N A BECHEŞ

Desene şi planşe: E U T H E R P I A P E T R A C H E , E L E N A BECHEŞ DOINA REDNIC

[ÏBI.'OTT'A' *

Materialele arheologice publicate în acest volum au fost restaurate în laboratoarele Muzeului de istorie a l Republicii Social iste România.

www.mnir.ro

Page 5: Cercetari arheologice II, 1976

I N T R O D U C E R E

Editarea unei noi culegeri de "Cercetări arheologice" la mai pu­ţin de un an de la apariţia primului volum din această ser ie , reflecta neîndoielnic ritmul alert pe care colectivul de specialişti ni Muzeului Naţional de istorieal Republicii Social iste România şi 1-a impus în a c ­ţiunea de valorificare a descoperiri lor arheologice efectuate prin să­pături, a tuturor cercetărilor întreprinse pe teren. Dobîndim astfel nu numai conştiinţa datoriei împlinite, dar, mai mult decît atît,nutrim con­vingerea că răspundem, după măsura forţelor de care dispunem,coman­damentelor cercetării istorice româneşti actuale. Nu este mult de cînd, de la tribuna Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste -înalt for de dezbatere a destinelor ideologiei, ştiinţei şi culturii noastre noi - tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului, preşedintele ţarii, atrăgea atenţia asupra necesităţii dezvoltării isto­riografiei româneşti, a elaborării de noi sinteze sau lucruri speciale "în lumina celor mai noi descoperiri arheologice, a izvoarelor şi măr­turiilor naţionale şi universale, interpretate în spiritul principiilor şti­inţifice ale materialismului dialectic şi istor ic , ale arievăruluiobiectiv". De aic i rezultă,de o parte, rolul do prim ordin ce îl deţine documenta­ţia arheologică în opera de reconstituire riguros ştiinţifică a trecutului îndepărtat a l patriei noastre; de altă parte, datoria ce revine tuturor celor ce activează pe tărîmul cercetării antichităţii, de a asigura valo­rificării mărturiilor legate de etapele cele mai vechi ale trecutului ţă­r i i , un ritm mai v iu , mai dinamic, mai angajat.

fn ce-1 priveşte, colectivul Muzeului Naţional de istorie al R.S. R. s - a străduit - şi nu va precupeţi şi de aic i înainte nici un efort-pentru a da cercetărilor arheologice toată atenţia şi a beneficia de tot ceea ce aportul lor poate oferi . Căci, aşa cum subliniam cu alt pri lej , pentru instituţiile muzeale nu există sursă documentară mai rodnică, în stare să asigure istor ie i noastre antice argumentele cele mai obiective şi mai de neclintit, decît investigarea mărturiilor de civilizaţie materială şi spirituală păstrate în pămînt. Considerînd adevărul acesta - îndelung verificat de practica muzeologică - drept principiu în dirijarea,planifi­carea şi desfăşurarea activităţii ştiinţifice a .Muzeului de istorie al R e ­publicii Social iste România, ce i doi ani - 1976 şi 1976 - ce au trecut de la elaborarea sumarului primului volum de "Cercetări arheologice", au constituit de aceea o etapă de noi realizări pe Trontul arheologic ob­ţinute de instituţia noastră.

Astfel, am continuat explorarea marelui complex de vestigii r o ­mane de la Veţel (judeţul Hunedoara), acolo unde stau îngropate sub

www.mnir.ro

Page 6: Cercetari arheologice II, 1976

brazde un important castru şi o întinsă aşezare civilă - pagus Micien-s i s - cu necropola s a . Tot în aceşti doi ani , specialiştii din secţia de istorie medie a Muzeului au iniţiat investigarea altui obiectiv amplu - a l cărui proces de cercetare va dura neîndoielnic multă vreme, dar care încă de pe acum se dovedeşte a fi o sursă documentară de prim ordin, i a r pe a locur i ch ia r spectaculoasă: aşezarea de la Piua P ietr i i (judeţul Ialomiţa), ce are toate şansele să fie identificată cu vestitul "Tîrg de F l o c i " , locul de naştere a l lui Mihai Viteazul . L a Cîrlomăneşti (în j u ­deţul Buzău) în a r i a tr iburi lor care au creat cultura de tip Monteoru, Muzeul Naţional de istorie a l Republicii Socia l iste România, alături de specialişti de la Institutul de arheologie din Bucureşti şi de lucrători ai muzeului din Buzău, concură la cunoaşterea civilizaţiei trace carpato-dunărene din epoca bronzului. Iar pe insula Ghergălăul Mare din valea rîului Mostiştea, în perimetrul comunei Vlădiceasca (judeţul Ilfov), la Optăşani (în judeţul Vîlcea) şi Ardeu (judeţul Hunedoara) am întreprins -şi intenţionăm să continuăm - cercetarea unor aşezări cu caracter r u s ­tic ale geto-dacilor, în timp ce la Popeşti, pe Argeş, sprijinim re lua ­r e a săpăturilor în ceea ce se presupune, cu îndreptăţite temeiuri, a fi fost prima capitala a statului geto-dac unificat, creat de Burebista. Alături de aşezări continuăm explorarea unor necropole,pe deplin con­ştienţi că fără studiul lor imaginea unei civilizaţii de mult dispărute nu va fi niciodată întregită, dar , în acelaşi timp, şi convinşi de bogăţia de materiale - susceptibile de un proces rapid de valorificare muzeistică -pe ca re o oferă atare complexe arheologice. Sînt temeiuri care ne-au călăuzit în deschiderea, în 1975, a unor lucrări de explorare a necro ­polei de tip Basarab i de la Ostrovul Mare (judeţul Mehedinţi), iar în 1976, l a inaugurarea cercetărilor de la Pietroasa Mică (judeţul Buzău) - unde este dezvelită o necropolă de inhumaţie a purtătorilor culturii Mon­teoru - şi la investigarea unor tumuli situaţi în perimetrul comunei P u -r an i (din judeţul Teleorman), cu înmormîntări ale unor populaţii nomade din perioada de t recere l a epoca bronzului şi din vremea feudalismului timpuriu.

Astfel de cercetări în teren materializează obiective ale unui pro ­ gram de săpături arheologice, c a r e , în concepţia noastră, trebuie să situieze Muzeul Naţional de istor ie a l Republicii Social iste România cit mai aproape de problemele majore ale istoriografiei româneşti contem­porane. Tematica cercetărilor arheologice întreprinse de noi include de aceea , c a un prim obiectiv de căpetenie şi stăruitor urmărit, aprofun­darea întregului proces de constituire şi afirmare, în planul civilizaţiei şi a l i s tor ie i străvechi, a t rac i lor - fondul originar, de bază de la care a plecat apoi evoluţia etnosului românesc, mai întîi prin geto-daci, pe urmă prin daco-romani şi romanici . Sînt, de acum, şase ani de cînd specialiştii muzeului nostru cercetează aşezări şi necropole ale t r a c i ­lor din epoca bronzului, aducînd la lumină vestigi i de tip Gl ina-Schnec-kenberg, cum sînt cele de l a Braneţ (judeţul Olt ) , sau de tip T e i , ca acelea provenite de la Izvoarele şi S u r l a r i (judeţul Ilfov); sau ant ichi ­tăţi propri i cu l tur i i Sighişoara - Wietenberg, ce au rezultat din sonda­j u l întreprins l a Corneşti-Adămuş (judeţul Mureş) o r i restur i de locuire

6

www.mnir.ro

Page 7: Cercetari arheologice II, 1976

Monteoru de tipul ce lor dezvelite prin săpăturile de la Cîrlomăneşti (judeţul Buzău). Şi nu ne ascundem satisfacţia că toate aceste c e r c e ­tări au constituit - f iecare fn felul său, fntr-o măsură mai mare ori mai redusă - tot atîtea contribuţii în cunoaşterea multiplelor ipostaze ale c i ­vilizaţiei epocii bronzului t r a c i c , carpato-danubian. Cunoaşterea din ce în ce mai adîncită a epocii şi culturi i Latène geto-dace este apoi cea de a doua temă prioritară în programul nostru de cercetări arheologice. I-am consacrat pînă acum cîteva săpături, bogate în rezultate,abordînd atît perioada de formare a culturi i strămoşilor noştri, din veacurile V -IV î . e .n . , cum s - a procedat la Canl ia (judeţul Constanţa), precum şi e¬poca de înflorire a acestei civilizaţii, din secolele III—1 î . e .n . , preo­cupare atestată prin săpăturile practicate la Chirnogi şi Vlădiceasca (judeţul Ilfov), Optăşani (judeţul Vîlcea) şi Ardeu (judeţul Hunedoara). Civilizaţia Dac ie i romane constituie deopotrivă domeniu de cunoaştere pentru specialiştii Muzeului Naţional de istorie a l R . S . România, fiind cea de a t re ia temă majoră în programul săpăturilor arheologice al instituţiei noastre. Mai puţin desfăşurată sub aspect extensiv - căci cercetările s - a u concentrat cu deosebire în două staţiuni: necropola t u ­mulară birituală de la Romula (satul Reşca, comuna Dobrosloveni, j u ­deţul Olt) şi complexul militar şi c i v i l de la Micia-Veţel - activitatea arheologică referitoare la epoca romană a dobîndit în schimb ca rac te ­r u l meritoriu a l unor energice acţiuni de salvare a monumentelor a n ­tice menţionate, nefiind fireşte lipsită nic i de roade ştiinţifice şi mu­zeistice consistente. Es te motivul pentru c a r e , şi în anii ce vor urma, Muzeul Naţional de istor ie va proceda la explorarea celor două obiec­tive . Programul săpăturilor arheologice întreprinse de Muzeul de i s to ­r ie a l Republicii Soc ia l i s te România are ca o a patra temă principală de lucru desfăşurarea unor cercetări referitoare la perioada formării poporului român. Colaborarea noastră în continuarea săpăturilor din staţiunea Tîrgşor (judeţul Prahova) , unde au fost aduse la lumină v e s ­tigii de tip Dr idu ; apoi cercetarea unor antichităţi proprii aceleiaşi culturi vechi româneşti, apărute în săpăturile efectuate l a Chirnogi (ju­deţul Ilfov) materializează - e drept, poate că nu în suficientă măsură, pînă acum - preocupările noastre şi pe această direcţie de investigare arheologică, fn sfîrşit, în programul cercetărilor arheologice pe care l-am schiţat a i c i , alăturarea mărturiilor de cultură materială scoase din pămînt, bogăţiei de informaţie scrisă referitoare l a epoca medie­vală constituie un ultim obiectiv permanent. Convinşi de valoarea s u r ­selor arheologice necesare pentru cunoaşterea mai ales a vieţii econo­mice din epoca feudală, dar şi a altor domenii de existenţă istorică, mai puţin elucidate de izvoare s c r i s e , am iniţiat sau am colaborat l a cercetarea unor obiective medievale de maximă importanţă ştiinţifică. Rezultatele remarcabi le obţinute pe şantierul de la Suceava - capitală a Moldovei lui Petru Muşat, Alexandru c e l Bun şi Ştefan cel Mare; des ­coperir i le efectuate l a Cetăţeni (judeţul Argeş), aruncînd lumini a s u ­pra primelor începuturi ale precesului de c r i s ta l i za re a unor forma­ţiuni statale româneşti, în veacuri le X I I - X I I I ; o r i , roadele foarte r e ­cent înregistrate şi încă inedite de la Piua P i e t r i i (judeţul Ialomiţa),

7

www.mnir.ro

Page 8: Cercetari arheologice II, 1976

jalonează deocamdată şi această direcţie de activitate arheologică a Mu­ze ului Naţional.

C i t i tor i i volumului de faţă vor putea uşor constata cum programul de investigaţii arheologice a l instituţiei îşi găseşte reflectare şi îh cele mai multe dintre rapoartele de săpături şi studiile pe care le pu­blicăm acum. In acelaşi timp, lectura volumului va putea oferi şi măsura contribuţiei pe care colectivul de autori s - a străduit să o aducă într-u­nui sau altul din domeniile de explorare şi valorif icare arheologică.Toc­mai asupra unor asemenea aspecte încercăm să avizăm, în cele ce u r ­mează, pe toţi c e i ce se vor pleca cu interes şi răbdare asupra pagini­lor de faţă.

In raportul asupra săpăturilor efectuate pe teritoriul comunei VS-nătorii Mici (judeţul Ilfov) autori i , George Trohani şi AlexandruOancea publică materiale eneolitice, din epoca bronzului şi a fierului şi din pe­rioada de formare a poporului român. Valoarea comunicărilor este dată de faptul că descoperir i le provin din sectorul nord-vestic a l judeţului Ilfov, zonă puţin cercetată şi cunoscută sub raport arheologic. Rea l i z a ­r e a unui repertor iu arheologic a l judeţului menţionat, întreprindere la care Muzeul Naţional, cooperînd şi cu alte muzee, va purcede în cuiînd, sîntem convinşi că va beneficia din plin de identificările de materiale de la Vînători.

Raportul asupra săpăturilor pe c a r e Augustin Ulanici l e - a efec­tuat l a Braneţ în anii 1973-1975 va interesa pe specialişti îndeosebi prin argumentele pe care le oferă pentru o definire cît mai pregnantă a fazei vechi a cultur i i de tip Coţofeni, precum şi prin datele menite să îngă­duie în vi itor elaborarea unei periodizări a evoluţiei culturi i de tip G l ina , de la începutul epocii bronzului. In afară de acestea, credem că nu va scăpa nimănui faptul introducerii în c i rcuitu l de specialitate a u¬nor materiale care să permită - pentru întîia oară - şi o mai amplă şi mai detaliată cunoaştere a cultur i i Gl ina-Schneckenberg din dreapta O l ­tului .

Sondajul arheologic efectuat l a S u r l a r i , publicînd rezultate mo­deste, aduce totuşi în lumină materiale referitoare la o cultură din epoca bronzului încă puţin cunoscută şi studiată: cultura de tip Cos lo -geni. Ast fe l , partea de contribuţie a raportului publicat credem că nu va întîrzia să-şi afirme utilitatea.

Date noi şi contribuţii evidente sînt aduse în volumul de faţă la cunoaşterea cultur i i Latène geto-dace. Raportul asupra săpăturilor de la Vlădiceasca (judeţul Ilfov), întocmit de George Trohani , va permite definirea mai clară a tipului de aşezare rustică a strămoşilor noştri, studiul mai detaliat a l t ipuri lor de locuinţe construite de geto-dacii din Cîmpia Română, fn acelaşi timp, raportul "Date cu privire la materia­lu l faunistic din aşezarea geto-dacă de la Vlădiceasca, judeţul Ilfov", semnat de Va l e r i a Edith Ionescu se numără printre primele lucrări de acest gen care vor îngădui studiul unei forme de economie cu o pondere, se pare, însemnată la geţi: creşterea animalelor. Cu totul remarcabile sînt însă rezultatele comunicate de Lucian Chiţescu în raportul asupra cercetărilor de la Cetăţeni, judeţul Argeş. In fapt, este vorba de d e s -

8

www.mnir.ro

Page 9: Cercetari arheologice II, 1976

coper i rea şi semnalarea unui nou punct fortificat (o atestă surprinde­r e a unui turn de pază, din piatră) geto-dac, în zona extra-carpatică, străjuind una din trecătorile spre Trans i lvan ia . Cu siguranţă că des ­coper i rea , coroborată cu altele, va aduce către noi concluzii p r i v i ­toare l a societatea geto-dacă din Muntenia veacuri lor II—I î .e .n. Dar , raportul asupra săpăturilor de la Cetăţeni, prin omologarea unei c e ­tăţi, considerată de descoperitor în virtutea unor argumente pe deplin convingătoare, "o fortificaţie voievodală anterioară creării statului feudal independent", constituie o contribuţie importantă şi pentru c u ­noaşterea începuturilor feudalismului românesc.

Sens ib i l mai bogat, mai dezvoltat şi mai cuprinzător decît în vo ­lumul I "Cercetări arheologice", capitolul "S tud i i " din volumul de faţă oferă specialiştilor cîteva contribuţii, c a re , nu ne îndoim, vor suscita, şi e le, tot interesu l .

fn luc ra rea "Unele observaţii cu pr iv ire la fazele finale ale c u l ­turi i Monteoru, în lumina cercetărilor de la Cîrlomăneşti, judeţul B u ­zău", Alexandru Oancea stăruie asupra uneia dintre cele mai r ep re ­zentative cultur i create în epoca bronzului de t rac i i nord-dunăreni. Se ştie că meritul de a fi adus în lumină această cultură şi de a - i fi r e ­liefat semnificaţiile revine lui Ion Nestor. Dar se cunoaşte, de aseme­nea, că regretatul savant, antrenat în studiul complex a l formării po­porului român, a lăsat, cu bună ştiinţă şi cu pilduitoare etică ştiinţi­fică, în seama altor cercetători să adîncească şi să clar i f ice proble­mele ridicate de cultura Monteoru. Alexandru Oancea merge pe acest drum şi credem că opiniile sa le , demonstraţia cu privire la etapa Mon­teoru II vor fi receptate de ştiinţa arheologiei printre bunurile de f in i ­tiv dobîndite.

Plină de aport, apare şi lucrarea lui Constantin Buzdugan ^'Pum­nale hallstattiene tîrzii pe ter itoriul României". E s t e mai întîi, primul studiu care se ocupă de repertor izarea şi interpretarea în ansamblu a acestui grup de antichităţi. Valoarea lucrării este însă dată de obser ­vaţiile şi concluzii le r iguros sprijinite pe fapte şi mai ales de conclu­zia finală - cea a propunerii de integrare în tezaurul culturii materiale geto-dace a unei categorii de antichităţi reprezentative şi cu o sporită valoare documentară.

Restrîns ca întindere, dar de o evidentă densitate a ide i lo r , s tu ­diul lui Emi l Moscalu, "O aşezare getică în Muntenia" abordează una dintre problemele majore ale arheologiei epocii Latène geto-dace: c r o ­nologia acestei perioade, definirea cît mai argumentată a c r i te r i i l o r de aprec iere , ordonarea acestora . "Rev izu i rea cronologiei Latènului ge-to -dac ic " , pentru care pledéazâ, şi soluţiile de clasi f icare a acestei epoci în două etape, marchează neîndoielnic puncte de vedere menite să conducă spre noi cercetări în teren, cătr,e noi luări de poziţie,care însă, sîntem s i gur i , nu vor putea omite contribuţia inseriată de Emi l Moscalu în volumul de faţă.

în sfîrşit, studiul lui Constantin Petolescu: "Relieful votiv în Oltenia romană", o contribuţie la cunoaşterea artei provinciale romane din Dacia Malvensis, bazată pe analiza riguroasă a cîtorva mărturii

9

www.mnir.ro

Page 10: Cercetari arheologice II, 1976

descoperite l a Romula, Drobeta, Cioroiu Nou, şi lucrarea semnată de Anca Păune seu: "Căldări de lut cu torţi interioare descoperite la Tîrg-şor, judeţul Prahova" , £n care se aduc date menite să îmbogăţească i n ­ventarul cultur i i româneşti de tip Dridu închie capitolul " S tud i i " , a tes -tîhd deopotrivă preocupări arheologice dintre cele mai variate, dar şi mai oportune ale specialiştilor Muzeului Naţional.

Semnalînd cit i tor i lor elementele de maxim interes cuprinse în cel de a l doilea volum "Cercetări arheologice", dorim lucrării succes de ­pl in, drum deschis către toate bibliotecile şi cabinetele de specialitate, pentru mersul înainte a l arheologiei româneşti, a l istoriografiei din patria noastră.

prof . d r . F L O R I A N G E O R G E S C U

directorul Muzeului de istorie a l Republicii Socia l iste România

10

www.mnir.ro

Page 11: Cercetari arheologice II, 1976

I N T R O D U C T I O N

L a publication d 'un nouveau recuei l de "Recherches archéolo­giques" à moins d'une année depuis l 'apparition du premier volume de cette série reflète, sans doute, le rythme alerte que le collectif de spé­c ia l i s tes du Musée National d 1 histoire de la République Social iste de Roumanie s ' e s t imposé dans l ' act ion de valorisation des découvertes archéologiques détenues par les fouilles, de toutes les recherches de t e r r a in . A i n s i , nous avons non seulement la conscience du devoir a c ­compli mais , encore plus, nous avons la conviction que nous répon­dons, selon les forces dont nous disposons, aux commandements de la recherche historique roumaine actuel le. I l n 'y a pas longtemps depuis que le camarade Nicolae Ceauşescu, secrétaire général du Pa r t i , P r é ­sident du pays, attirait l 'attention, de l a tribune du Congrès de l 'édu­cation politique et de l a culture social iste - haut forum pour les débats sur l a destinée de notre nouvelle idéologie, science et culture, sur la nécessité du développement de l 'historiographie roumaine, de l 'élabo­ration de nouvelles synthèses ou de travaux spéciaux "à la lumière des plus nouvelles découvertes archéologiques, des sources et des preuves nationales et universe l les , interprétées dans l ' e sp r i t des principes scientifiques du matérialisme dialectique et historique, de la vérité objective" . I l en résulte d'une part, le rôle de premier ondre que dé­tient la documentation archéologique dans l 'oeuvre de réconstitution rigoureusement scientifique du passé lointain de notre patrie, d'une autre, le devoir qu'incombe à tous ceux qui agissent sur le terrain de l ' investigation de l'antiquité, d ' a s s u r e r à la valorisation des preuves liées aux étapes les plus anciennes du passé du pays, un rythme encore plus v ivace , plus dynamique, plus engagé.

E n ce qui concerne le collectif du Musée National d 'histoire de l a République Soc ia l i s te de Roumanie, i l s ' e s t efforcé - et ni dor éna-vant i l ne s 'épargnera aucun effort - à donner aux recherches archéo­logique toute l 'attention et à bénéficier de tout ce que leur apport peut of fr ir . C a r , a ins i que je le soulignait à une autre occasion, pour les musées i l n 'ex is te pas d 'autre source documentaire plus fructueuse c a ­pable d ' a s s u r e r à notre histoire antique les,arguments les plus objec­tifs et les plus fermes, que l ' investigation des preuves de civi l isation matérielle et spir ituel le gardées par la t e r r e . Considérant cette vé­rité - longtemps vérifiée par la pratique de musée - comme principe dans l a direct ion, l a planification et le déroulement de l'activité s c i en ­tifique du Musée National d ' histoire de la République Socia l iste de

11

www.mnir.ro

Page 12: Cercetari arheologice II, 1976

Roumanie les deux années - 1975 et 1976 - qui se sont déroulées depuis l'élaboration du sommaire du premier volume de "Recherches archéo­logiques" ont constitué pour ce la une étape de nouvelles réalisations obtenues par notre institution sur le front archéologique.

A i n s i , nous avons continué l'exploration du grand complexe de vestiges romaines de Veţel (le département de Hunedoara), la où r e s ­tent enterrés un important camp fortifié romain et un grand habitat c i ­v i l - pagus Miciensis - avec s a nécropole. Toujours pendant ces deux années, les spécialistes de la section d ' histoire moyenâgeuse du Musée ont initié l a recherche d 'un autre objectif ample - dont le processus d' investigation va se dérouler sans doute sur plusieurs années, mais qui des maintenant même s'avère être une source documentaire de p re ­mier ordre , par a i l leurs même spéctaculaire: l 'habitat de Piua P i e t r i i (département de Ialomiţa) qui a toutes les chances d'être identifié au fameux "Tîrg de F l o c i " , lieu de naissance de Michel le Brave . A Cîr -lomăneşti (département de Buzău) dans l ' a i r e des tribus qui ont crée la culture de type Monteoru, le Musée National d ' histoire de l a Republique Soc ia l i s te de Roumanie, avec les spécialistes de l ' Institut d'archéolo­gie de Bucarest et les travai l leurs du musée de Buzău, concurent à faire connaître l a civilisationthrace carpato-danubienne de l'époque du bronze. E t dans l ' i l e Ghergălăul de la vallée de la rivière Mostiştea, dans le périmètre de l a commune Vlădiceasca (département d'Ilfov), à Optăşani (département de Vîlcea) et à Ardeu (département de Hunedoara) nous avons entrepris - dans l ' intention de continuer - l ' investigation de certa ins habitats à caractère rustique des géto-daces pendant que à Popeşti, su r l a rivière d 'Argeş, nous soutenons la repr ise des fouilles là où l ' on suppose, à maintes ra i sons , avoir été la première capitale de Burébista, le créateur de l ' E t a t géto-dace unifie.Parallèlement aux habitats nous continuons l 'exploration d'une série de nécropoles, tota­lement conscients que sans leur étude d'image d'une civil isation depuis long­temps disparue ne s e r a jamais complète, mais, en même temps, con­vaincus auss i de l a r i chesse des matériaux - susceptibles d'un rapide processus de valorisation au profit des musées - qu'offrent de tels com­plexes archéologiques. E l l e s représentent des raisons qui nous ont guidé à ouvr i r , en 1975, des travaux d'exploration de l a nécropole de type Basarab i de Ostrovul Mare (département de Mehedinţi) et en 1976, à inaugurer les investigations de P ietroasa Mică (département de Buzău) - où vient d'être découverte une nécropole d'inhumation appartenant aus porteurs de l a culture Monteoru - et à investiguer certains tumulus s i ­tués dans le périmètre de l a commune Purani (département de Te l eo r ­man) contenant des enterrements d ' une population nomade de la p re ­mière période de passage à l'époque du bronze et de la période du p r e ­mier féodalisme.

De tel les recherches de terra in matérialisent les objectifs d ' un programme de fouilles archéologiques lequel, dans notre conception, doit mettre le Musée National d 'h isto ire de l a Republique Social iste de Roumanie dans une situation auss i proche que possible des problèmes majeurs de l 'historiographie roumaine contemporaine. L a thématique

12

www.mnir.ro

Page 13: Cercetari arheologice II, 1976

des recherches axchéologiques entreprises par nous inclue, pour ces ra i sons , comme un premier objectif principal , et poursuivi avec i n s i s ­tance, l 'approfondissement de tout le processus de constitution et d'af­firmation, dans le plan de l a civi l isation et de l 'h i s to i re très anciennes, des thraces - le fond or ig inaire , debase , d ' où est partie l 'évo­lution de l 'ethnie roumaine, premièrement par les géto-daces,puis par les daco-romains et les romaniques. I l y a déjà six années depuis que les spécialistes de notre musée investiguent habitats et nécropoles des thraces de l'époque du bronze, mettant en lumière les vestiges de type Gl ina-Schneckenberg , comme ceux de Braneţ (département d 'Olt ) , ou de type T e i , comme ceux provenus de Izvoarele et S u r l a r i (département d ' I l fov) ; ou des antiquités propres à la culture de Sighişoara-Wieten— berg, résultées du sondage entrepris à Corneşti-Adămuş (département de Mureş) ou des res tes d'habitat Monteoru du type des ceux décou­verts par les fouilles de Cîrlomăneşti (département de Buzău). E t nous ne cachons pas notre satisfaction que toutes ces investigations ont con­stitué - chacune à sa manière, dans un mesure plus ou moins grande -autant de contributions à l a connaissance des multiples hypostases de l a c iv i l isat ion de l'époque du bronze thracique, carpato-danubien. L a connaissance de plus en plus profonde de l'époque et de la culture L a Tène géto-dace constitue après le second thème prioritaire de notre pro­gramme de recherches archéologiques. Nous lui avons consacré j u s ­qu'à maintenant quelques fouil les, r iches en résultats, abordant tant la période de formation de l a culture de nos ancêtres, des siècles V-IV a .n . è . , a ins i que l ' on a procède à Canl ia (département de Constanţa) que l'époque d'épanouissement de notre civi l isat ion, des siècles III—I a .n . è . , préoccupation attestée par les fouilles entreprises à Chirnogi et Vlădiceasca (département d ' I l fov) , Optăşani (département de Vîlcea) et Ardeu (département de Hunedoara). L a civi l isation de la Dacie r o ­maine, constitue de même un domaine de recherche pour les spécialis­tes du Musée d 'h is to i re de l a République Socia l iste de Roumanie, con ­stituant le troisième thème majeur du programme de fouilles archéolo­giques de notre institution. Moins développée sous l ' aspect extensif -c a r les investigations se sont concentrées avec prépondérence sur deux stations - l a nécropole tumulaire bi - r i tuel le de Romula (le village Reşca, l a commune Dobrosloveni, département d'Olt) et le complexe mil itaire et ôivil de Micia-Veţel) - l'activité archéologique concernant l'époque romaine a acquis en échange le caractère méritoire d'une é¬nergique action pour sauver les monuments antiques mentionnés n'étant évidemment pas privée des fruits scientifiques, pièces de musée, con­s is tantes . C ' e s t le motif pour lequel, dans les années qui suivront, le Musée National va procéder à l 'exploration des deux objectif s . L e pro ­gramme des fouilles archéologiques entreprises par le Musée d'histoire de l a Republique Soc ia l i s te de Roumanie a comme quatrième thème prin­c ipa l de t rava i l les recherches concernant l a période de la formation du peuple roumain. Notre apport à la continuation des fouilles de l a station T£rgşor (département de Prahova) où des vestiges de type Dridu ont été mis au jour , puis l ' investigation de certaines antiquités pro -

13

www.mnir.ro

Page 14: Cercetari arheologice II, 1976

près à l a même culture anciennes roumaines, apparues dans les fouilles effectuées à Chirnogi (département d'Ilfov) matérialisent - peut être, i l est v r a i , jusqu'à maintenant pas dans une mesure satisfaisante - nos préoccupations auss i sur cette direction d'investigation archéologique. En f in , dans le programme des recherches archéologiques que nous a¬vons esquissé i c i , l a mise ensemble des preuves de culture matérielles découvertes dans l a terre même, de l a r ichesse d'informations écrites concernant l'époque médiévale, constitue un dernier objectif permanent. Convaincus de la valeur des sources archéologiques nécessaires à l a connaissance surtout de la vie économique de l'époque féodale mais auss i de pluesieurs autres domaines d 'existence historique moins élu­cidée par les sources écrites, nous avons initié ou collaboré à l ' inves­tigation de certa ins objectifs moyenâgeux de haute importance scienti ­fique, les résultats remarquables obtenus sur l a chantier de Suceava -capitale de l a Moldavie sous Petru Muşat, Alexandre le Bon et Ştefan le Grand ; les découvertes effectuées à Cetăţeni (département d'Argeş),met­tant en lumière les premier débuts du processus de civi l isation d ' une formation d 'E t a t roumaine aux siècles X I I - X I I I ; ou les résultats tout récemment enrégistrés et encore inédits de Piua P i e t r i i (département de Ialomiţa) jalonnent pour le moment auss i cette direction d ' activité archéologique du Musée National.

L e s lecteurs du présent volume pourront aisément constater com­ment le programme de recherches archéologiques de l'Institution trouve son reflet auss i dans l a plupart des rapport sur les fouilles et dans les études que nous venons de publier. E n même temps, l a lecture du vo ­lume pourra auss i offrir l a mesure de l a contribution que le collectif d 'auteurs s ' e s t efforcé à apporter dans un ou l ' aut re des domaines d'exploration et de valorisation archéologique. C ' e s t sur de tels a s ­pects que nous essayons d ' a v i s e r , dans ce qui suit , tous ceux qui se pencheront avec intérêt su r les présentes pages.

Dans le rapport sur les fouilles effectuées sur le territoire de l a commune Vtnătorii Mici (département d'Ilfov) les auteurs, George Trohani et Alexandru Oancea, publient des matériaux énéolithiques, de l'époque du bronze et du fer et de la période de formation du peuple roumain. L a valeur des communications est donnée par le fait que les découvertes proviennent du secteur nord-ouest du département d'Ilfov, zone peu investiguée et connue sous aspect archéologique. L a réalisa­tion d 'un répertoire archéologique du département mentionné, e n t r e ­p r i se à laquelle le Musée National, coopérant auss i avec d'autres mu­sées, va procéder bientôt, va bénéficier, nous en sommes convaincus, des identifications des matériaux de Vfnători.

L e rapport sur les fouilles que Augustin Ulanici a effectuées à Braneţ en 1973-1975 va intéresser les spécialistes surtout par les a r ­guments qu ' i l offre pour définir d'une manière plus prégnante la phase ancienne de l a culture de type Coţofeni a insi que par les données de s ­tinées à permettre à 1 'avenir 1 'élaboration d'une périodisation de l ' é ­volution de la culture de type G l ina , du commencement de l'époque du bronze. A part c e l a , nous croyons que le fait d 'avoir introduit dans le

14

www.mnir.ro

Page 15: Cercetari arheologice II, 1976

circuit de spécialité de certains matériaux permettant - pour la p re ­mière fois - une plus ample et plus détaillée connaissance de l a culture Glina-Schneckenberg située sur la r ive droite de la rivière de l 'O i t n'échappera à personne.

L e sondage archéologique effectué à S u r l a r i , publiant des résul­tats modestes, met pourtant en lumière les matériaux relatifs à une culture de l'époque du bronze encore peu„connue et étudiée: la culture de type Coslogeni. A in s i , l a part de contribution du rapport publié ne tardera pas, nous l 'espérons, à affirmer son utilité.

De nouvelles données et des contributions évidentes sont appor­tées dans le présent volume pour la connaissance de la culture L a Tène géto-dace. L e rapport sur les fouilles de Vlădiceasca (département d'Ilfov) établit par George Trohani , permettra la définition plus c la i re du type d'habitat rustique de nos ancêtres,l'étude plus détaillée des types d'habitations construites par les géto-daces de la Plaine Rou ­maine. E n même temps, le rapport "Données relatives au matériel fau-nistique de l 'habitat géto-dace de Vlădiceasca, département d'I l fov", signé par Va le r i a Edith Ionescu se trouve parmi les premiers travaux de ce genre qui vont permettre l'étude d'une forme d'économie ayant, i l semble, un poids important chez les gètes: l'élevage des animaux. D'une remarquable importance sont les résultats communiqués par L u ­cian Chiţescu dans le rapport sur les investigations de Cetăţeni, dé­partement d 'Argeş . E n fait, i l s 'ag it de l a découverte et de la mention d'un nouveau point fortifié (attesté par le fait d'avoir surpr is une tour de darde en pierre ) géto-dace dans l a zone extra-carpatique,veillant sur un des défilés ver l a Transy lvan ie . Sans doute la découverte, corroborée avec d ' aut res , va conduire à de nouvelles conclusions concernant la so­ciété géto-dace de l a Valachie des siècles II—I a.n.è. Mais le rapport sur les fouilles de Cetăţeni, par le fait d 'avoi r omologué une nouvelle for­teresse , considérée par son découvreur en vertu de certains arguments totalement convaincants "une fortification voevodale antérieure à la créa­tion de l ' E t a t féodal indépendant", constitue une contribution importante aussi pour l a connaissance des débuts du féodalisme roumain.

Sensiblement plus r i che , plus développé et plus comprehensif que dans le premier volume des "Recherches archéologiques", le chapitre "Etudes" du présent volume offre aux spécialistes quelques contribu­tions qui, nous n 'en doutons point, vont susc i ter , e l les aussi,tout l ' i n ­térêt.

Dans le t rava i l "Quelques observation relatives aux phases f i ­nales de l a cultura Monteoru, à la lumière des recherches de Cîrlomă-neşti, département de Buzău", Alexandru Oancea insiste sur une des plus représentatives culture crées dans l'époque du bronze par les thraces de l a zone nord-danubienne. L ' on sait que le mérite d ' avoir mis en lumière cette culture et de lui avoir mis en rel ief les s ignif ica­tions revient à Ion Nestor. Mais l ' on sait auss i que le regrété savant, entraîné dans l'étude complexe de l a formation du peuple roumain à lé ­gué, sciemment et avec une exemplaire éthique scientifique, aux autres chercheurs l a tache d'approfondir et de c lar i f ier les problèmes soule-

15

www.mnir.ro

Page 16: Cercetari arheologice II, 1976

vés pax la culture Monteoru. Alexandru Oancea suit ce chemin et nous croyons que ses opinions, la demonstration relative à 11 étape Monteoru II seront réceptées par la science de l'Archéologie, parmi les biens définitivement acquis .

Un apport consistent a auss i le t rava i l de Constantin Buzdugan "Poignards hallstattiens tardifs sur le terr itoire de l a Roumanie". I l est d 'abord, l a première étude qui s 'occupe de l a répertorisation et l'interprétation dans son ensemble de ce groupe d'antiquités. L a valeur du travail et donnée pourtant par les observations et les conclusions r i ­goureusement appuyées sur les faits et surtout par la conclusion finale - proposant l'intégration dans le trésor de la culture matérielle géto-dace d'une catégorie d'antiquités réprésentatives et ayant une plus grande valeur documentaire.

De proportions plus réduites mais d'une évidente densité d ' i ­dées l'étude de E m i l Moscalu, "Un habitat gétique en Valachie" aborde un des problèmes majeurs de l'archéologie de l'époque L a Tène géto-dace: l a chronologie de cette période, l a définition autant argumentée que possible des critère d'appréciation, l a mise en ordre de ces c r i ­tères. " L a révision de l a chronologie du L a Tène géto-dace" pour l a ­quelle i l plaide et les solutions de classif ication de cette époque en deux étapes, marquent sans doute des points de vue destinés à con ­duire ve r s de nouvelles investigations de terra in , vers de nouvelles p r i s e s de position que pourtant, nous en somme s u r s , ne pourront pas ommettre l a contribution de Emi l Moscalu dans le présent volume.

Enf in , l'étude de Constantin Petolescu " L e re l ief votif dans 1'Oltenie romaine",, contribution à la connaissance de l ' a r t de la pro ­vince romaine de Dacia Malvensis, basée sur l ' ana lyse rigoureuse de quelques preuves découvertes à Romula, Drobeta, Cioroiul Nou et le t r ava i l signé par Anca Păunescu "Chaudrons d 'arg i le à anses inté­r i eu re s découverts à Tîrgşor, département de Prahova" , où l 'on a¬pporte des données destinées à enr i ch i r 1 ' inventaire de la culture rou­maine de type Dridu finit l a chapitre "Etudes " attestant en même temps les préoccupation archéologiques des plus variées mais auss i des vins opportunes des spécialistes du Musée National.

Signalant aux lecteurs les éléments de haut intérêt insérés dans le second volume de "Recherches archéologiques" nous souhaitons à l ' euvrage un succès complet, une voie ouverte vers toutes les biblio­thèques et les cabinets de spécialité pour l 'avancement de l'archéolo­gie roumaine, dp l 'historiographie de notre patrie.

Prof . d r . F lo r i an Georgescu

Directeur du Musée d ' histoire de la République Socia l iste de Roumanie

16

www.mnir.ro

Page 17: Cercetari arheologice II, 1976

R A P O A R T E D E SĂPATURI

www.mnir.ro

Page 18: Cercetari arheologice II, 1976

D E S C O P E R I R I A R H E O L O G I C E P E T E R I T O R I U L COMUNEI VfNATORII MICI, JUDEŢUL I L F O V

de G E O R G E TROHANI A L E X A N D R U OANCEA

fn anii 1972-1973 au fost efectuate de către Muzeul de Istorie a l R.S.România, îh colaborare cu Muzeul de istorie Giurgiu,cercetări de suprafaţă şi sondaje restrîhse în mai multe puncte situate pe teritoriul comunei Vînătorii Mic i , pe cursu l mijlociu a l Neajlovului^ .

fn raportul de faţă prezentăm, pe epoci, descoperir i le înregis­trate prin cercetările menţionate.

I . Neol it ic . Pe ter itor iul comunei sînt semnalate două tel luri gu-melniţene. Pr imul (fig.1/1), necercetat încă prin săpături s istema­t ice , se găseşte la marginea de vest a satului Izvoru, în lunca Neaj-lovului, la sud de spital şi de b i se r ica veche din lemn (monument i s to ­r i c ) . Te l l u l are o înălţime de c i r c a 2,50 m faţă de luncă şi un diametru de aproape 60 m.

A l doilea te l l gumelniţean este situat pe malul drept al Neajlovu-lu i , între satele Vînătorii Mici şi Corbeanca (fig.1/2). fn partea supe­rioară prezintă o platformă netedă, cu pantele uşor înclinate. De formă aproape rotundă, are diametrul de c i r c a 40 m şi o înălţime medie de 2,50 m.

L a ieşirea nord-vestică din satul Corbeanca, l a sud-est de via şi drumul ce duce spre satul Vînătorii Mari s - a descoperit un atelier de prelucrat s i lexul (fig.1/4), în arătură fiind identificate numeroase frag­mente mici de aşchii din s i lex , microl ite, neînsoţite de alte materiale arheologice. E s t e posibil c a descoperirea să aparţină unei locuir i ep i -paleolitice (mezolitice).

Deoarece pe tel lul aflat filtre Vînătorii Mici şi Corbeanca elevi i de l a şcoala din comună începuseră săpături nesistematice, s - a inter ­venit prin t r a sa r ea unei secţiuni de control pe axul lung a l tel lului^. Timpul avut l a dispoziţie nu ne -a permis să secţionăm tellul şi să ajun­gem la pămîntul viu şi n ic i să stabilim dacă tellul e r a fortificat a r t i f i ­c i a l . S - a u constatat însă mai multe faze de locuire , iar îh urma săpă­turi lor efectuate au fost identificate şapte locuinţe de suprafaţă avîhd o formă rectangulară (3,50 x4,00 m). Una din ele (nr.2) avea o vatră r o ­tundă cu diametrul de 0 ,50 m.

Inventarul descoperit în timpul cercetării este alcătuit din lame şi răzuitoare de s i l ex , unelte din oase şi coarne de animale (între a l ­tele o săpăligă), dălţi de piatră (fig.2/4) şi una de cupru (fig. 2/1), o greutate de lut a r s e tc .

Ceramica constituie elementul principal a l inventarului. După a s -

19

www.mnir.ro

Page 19: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 1 . - Descoper ir i le arheologice de pe teritoriul comunei Vînătorii Mici

www.mnir.ro

Page 20: Cercetari arheologice II, 1976

pectul pastei , pot fi deosebite vase lucrate din pastă fină, bună şi gro­sieră, a r se fn cea mai mare parte secundar.

a . Din pastă Tină de culoare cărămizie sfnt lucrate străchini şi castroane, fn general de mici dimensiuni. Străchinile, fn majoritate din locuinţa n r . 1 , au buza fndoită spre interior, corpul tronconic. Suprafaţa exterioară este decorată cu grafit - grupe de l ini i paralele ( f i g .2 / 3 ; 4/2), romburi e tc . P r in formă şi decor ele se aseamănă cu străchinile de acest tip specifice Tazei Gumelniţa I (Al ) 3 . " Castroanele au marginea fnaltă şi dreaptă, cu un prag la umărul carenat şi cu c o r ­pul tronconic (fig. 3 / 3 ) .

b. Din pastă bună, de culoare cărămizie, sfnt lucrate străchini cu corpul tronconic. Decorul constă fn caneluri c i rcu la re sub buză, fn reţea, pe partea exterioară (fig. 3 / 9 ) şi c i rcu lare pe partea interioară. Es t e fntflnit decorul cu grafit - l in i i drepte şi curbe, elipse (fig.4 /3) -specifice fazei Gumelniţa I ( A 1 ) 4 . Din aceeaşi pastă este lucrată o strachină mică, conică şi un vas piriform cu marginea scundă şi jumă­tatea superioară a corpului decorată cu caneluri oblice şi verticale (fig. 3/IO), întretăiate, specifice fazei Gumelniţa II (A2)5. Acestei faze fi aparţine un vas cu umăr lat (locuinţa n r . 2 ) , decorat cu motive c i r c u ­l a r e , cruţate prin benzi de dungi incizate şi cu scrijeläri, iar pe corp cu benzi de l in i i fn re l ie f oblice^. Motivul decorativ, atît de pe umăr.cft şi de pe corp, se întinde pe jumătate din vas , pentru ca pe cealaltă j u ­mătate e l să se repete. Forma şi decorul vasului sînt specifice fazei Gumelniţa II (A2) ' (fig.7).

Tot în locuinţa n r . 2 a fost descoperit un fragment de strachină pictată crud l a exter ior , cu benzi late, alternînd cu benzi negre şi r o -şii-brune.

Dintr -o pastă de bună cal itate, dar de culoare cenuşie şi neagră-cenuşie, sînt lucrate străchini fără decor (fig. 3/7) sau cu decorul scr i je la t şi inc izat , specifice fazei Gumelniţa II (A2), precum şi unele vase mic i , cu corpul bombat şi decorat cu brfuri alveolare.

c . Din pastă grosieră, de culoare cărămizie, sînt lucrate vase de dimensiuni mijlocii şi mar i , de prov iz i i . Suprafaţa lor exterioară este acoperită cu barbotină. C a forme întflnim castronul cu buza r o ­tunjită şi arcuită spre interior , i a r corpul cu pereţii arcuiţi; capo-ui cu o bandă spiralică fn re l ie f , alveolată (fig. 3/1 ) ; chiupuri de mari d i ­mensiuni, decorate cu dungi de barbotină, brîuri alveolare, specifice fazei Gumelniţa II ( A 2 ) 8 .

fn locuinţa n r . 2 au fost descoperite fragmente dintr-un vas de prov iz i i , cu umărul lat , i a r pe corp decorat cu l ini i incizate fn formă de triunghiuri , l in i i oblice şi c e r c u r i , totul într-un motiv decorativ bine precizat , ca re se fntinde pe jumătate din diametrul vasului , pen­tru ca pe cealaltă jumătate e l să se repete (fig.8).

Un alt motiv decorativ îl formează sp i ra la , dintr-o bandă lată, obţinută prin lustrui re sau încrustare. Sp i r a l a din bandă încrustată este fntîlnită pe faţa exterioară a unor străchini (fig.4/1).

Din pastă grosieră mai sînt lucrate castroane cu corpul bombat şi vase cu profil bitronconic, decorate cu brîuri oblice, alveolate,spe-

21

www.mnir.ro

Page 21: Cercetari arheologice II, 1976

ciric.-o razei Gumelniţa II ( A 2 ) ( ) (Hg. 3 / 5 , 6 , 8 ) . Un alt element de inventar îl constituie rigurinelo din lut ropro-

zentînd două torsur i umane - decorate? cu linii obl icc-arcuite , i i : : izale ( r i g . 2 / 2 , 5) - , partea inrerioară a unui idol zoomorr şi o apucătoare-buton pc un vas ceramic , înîăţişînd, st i l izat , un cap do om ( r ig .3 / 2 ) .

Tot din lut a r s a Tost lucrat un obiect de forma unei plăci plate ( r i g . 2 / 6 ) , rotunde, cu patru or i f ic i i oblice transversale şi un tambur c i l indr ic pe Ţaţa superioară, identic cu unele piese descoperite fii B u l ­gar ia , la R u s e 1 0 şi Zavel (Burgas) 1 1 .

I I . Epoca bronzului. Urme de locuire din această perioadă, a -parţinfnd probabil culturi i G l ina , au fost descoperite, prin cercetări de supraraţă, la vest de satul Corbeanca, pe deal, la sud-vestul d r u ­mului spre Dovleceşti-Cartojani ( r ig . 1 / 5 ) , precum şi pe dealul aflat l a nord-vest de tellul gumelniţean dintre satele Corbeanca şi Vfnătorii Mici (Hg. 1 / 3 ) .

fntr-un mic sondaj efectuat l a sud-est de, satul V f l c e l e l e ^ , fn lunca Neajlovului (fig.1/8), au fost identificate urmele unei aşezări aparţinînd culturi i T e i . Materialul arheologic recoltat din mai multe gropi menajere - puţin adfnci, cu gura rotundă şi proril albiat - ne-au permis observaţii asupra inventarului şi cronologiei acestei aşezări. Puţinele nelte descoperite sînt reprezentate printr-un vîrî de silex v i ­neţiu, atipic ( r ig .6 / 3 ) şi o Tusaiolă din lut a r s , bitronconică, cu partea inlerioară mai dezvoltată' ( r i g . 6 / 4 ) . De asemenea este de menţionat un fragment de cuţit de bronz ( r ig .6 / 5 ) de dimensiuni mici ( 6 , 7 cm). Lama cuţitului este îngustă,avînd spinarea teşită şi nrcuindu-se uşor spre vîrr. P a r a l e l cu muchia a (ost trasată pe ambele reţe o linie incizată.

Inventarul ceramic este relativ sărac şi Iragmentar, în puţine cazu r i putînd îi precizate formele.

După conţinutul pastei deosebim două categorii ceramice: vase lucrate dintr-o pastă bine rrămîntată, avînd ca degresant cioburi p i ­sate şi pietriş mărunt; vase cu pastă grosieră, folosind ca degresant c ioburi pisate şi pietriş în proporţie mare.

Pr imei categorii îi aparţin fragmente de ceşti cu gît scurt , Duza dreaptă sau uşor răsfrîntă spre exter ior , pîntecele arcuit simplu; fragmente de fructieră cu picior tronconic, gol în interior ; pahare mici cu pereţii uşor arcuiţi. Caracte r i s t i ce acestei categorii ceramice îi sînt torţile cu secţiunea triunghiulară. Decorul constă în adîncituri şi impresiuni var iate , ornamente canelate, motive solare sub formă de c e r c u r i , triunghiuri excizate cu interiorul brăzdat de l ini i incizate (rig. 5 / 1 - 6 ) . A doua categorie ceramică este reprezentată de vase cu pere ­ţii uşor arcuiţi, gît scund şi buza dreaptă, teşită ori uşor trasă spre exter ior , fără torţi. C a ornament sînt folosite brîurile alveolare sau crestate şi şirul de impi-esiuni alveolare ( f ig .5 / 7 , 8 ; 6/1 , 9 ) .

Carac te r i s t i c i l e materialului ceramic îngăduie datarea aşezării în faza Te i V , încadrare ca re apare întărită şi prin descoperirea frag­mentului do cuţit aparţinînd ultimei perioade a epocii bronzului. O piosă

ilară a fost găsită într-o aşezare clin faza a doua a culturii Co'îlo-gen i 1 ^ , o nouă dovadă a evoluţiei paralele a razelor T e i V-Coslogeni I I .

02

www.mnir.ro

Page 22: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 2 . - Obiecte aparţinînd culturi i Gumelniţa descoperite pe te l l -u l din Vînătorii Mici: daldă din cupru (1), figurine din lut a r s (2,5) , strachină (3), daltă din piatră («4), obiect din lut ars (6)

23

www.mnir.ro

Page 23: Cercetari arheologice II, 1976

24

www.mnir.ro

Page 24: Cercetari arheologice II, 1976

Străchini aparţinînd cultur i i Gumelniţa, descoperite pe te l l - u l din Vînătorii Mici , decorate cu inc iz i i (1) şi grafit ( 2 , 3)

25

www.mnir.ro

Page 25: Cercetari arheologice II, 1976

26

www.mnir.ro

Page 26: Cercetari arheologice II, 1976

27

www.mnir.ro

Page 27: Cercetari arheologice II, 1976

28

www.mnir.ro

Page 28: Cercetari arheologice II, 1976

www.mnir.ro

Page 29: Cercetari arheologice II, 1976

I I I . Cultura geto-dacică. fn sondajul efectuat l a sud-est de s a ­tul Vîlcelele a fost identificat un complex - groapă - care conţinea ur ­mele unei vetre şi aproximativ jumătate dintr-un vas "clopot" (fig. 6/6), lucrat cu mfna, cu corpul tronconic, pfntecele uşor arcuit,fundul pro ­fi lat, drept. Sub buză sfnt plasate două proeminenţe-apucători, fn for ­mă de şea. Pasta bine frămfntată are ca degresant cioburi pisate şi pietr icele sfărfmate. Complexul poate fi datat, pe baza analogiilor, fn secolele I V - I I I f . e . n J 4 .

Cfteva fragmente ceramice, sporadice, aparţinînd unei locuir i get o-dac ice din secolele II—I f . e . n . au fost de asemenea găsite fn să­pătură. Materialul ceramic , mult fărîmiţat, aparţine unei depuneri i z o ­late , ale cărei complexe, dată fiind mărimea săpăturii, nu au putut fi su rp r in se . Din aceeaşi perioadă au fost descoperite aşezări pe dealul de l a nord-vest de tel lul gumelniţean dintre satele Corbeanca şi Vînă­tor i i Mic i , suprapunfnd locuirea din epoca bronzului, precum şi ûi pa r ­tea nordică a satului Zădăriciu (fig. 1/6).

I V . Seco lu l IV e . n . Urme din această perioadă (fig.6/2,7) au fost identificate în partea nordică a satului Zădăriciu, precum şi l a sud-vest de acest sat , între drumul ce duce l a Vflcelele şi Neajlov, fn punctul numit " L a c a z a n " . In acest din urmă loc poate fi presupusă e¬xistenţa unei necropolei 5, dat fiind numărul mare de fragmente osteo­logice umane recoltate l a suprafaţa solului (fig.1/7).

V . Secole le V I - V I I e . n . Aparţinînd culturi i Ipoteşti-Cfndeşti, a fost descoperit în sondajul efectuat l a sud-est de satul Vîlcelele un semibordei de formă rectangulară (2 ,70x3 ,35 m), avînd colţurile r o ­tunjite, fntr-unul din colţuri a fost surprinsă o groapă de par . In afara locuinţei se afla un cuptor în formă de potcoavă, r idicat pe un prag de lut amestecat cu nisip şi c iobur i . Cuptorul a fost construit din lut avînd fn pereţi vălătuci.

S ingurul inventar a l locuinţei îl constituie ceramica. E a se îm­parte fn două categori i : lucrată cu roata şi cu mfna.

Fragmentele ceramice lucrate cu roata sfnt într-o proporţie mult inferioară ce lor lucrate cu mfna. E l e conţin o pastă nisipoasă ameste­cată, cu pietriş. L a obţinerea acestor vase s - a utilizat roata rapkia .

In categoria ceramic i i lucrate cu mîha pot fi identificate două grupe: vase ca re au în pastă nisip şi pietriş şi altele în pasta cărora apar ca degresanţi cioburi pisate şi pleavă. Arderea vaselor este i n ­completă .

Forma generală pentru această din urmă categorie este va su l -borcan1°, care apare în două variante: unul, mai înalt (fig.6/8),cu plh-tecele puţin reliefat şi umerii puţin arcuiţi, avînd buza răsfrîntă în a¬fară; şi a doua variantă, cu o curbură a pans ei mai accentuată, vasul fiind mai scund şi avînd buza teşită şi evazată în exter ior .

* * *

P r i n toate aceste descoper i r i efectuate pe r a za comunei Vînă­tor i i Mici s - au identificat noi urme, străvechi şi vechi , de viaţă ome-

30

www.mnir.ro

Page 30: Cercetari arheologice II, 1976

nească pe cu r su l mijlociu a l Neajlovului. Cercetarea unora dintre ele se impune ca un obiectiv arheologic de vi itor .

N O T E

1 Mulţumim şi pe această cale prof. Ion Căruntu de la Şcoala gene­rală de 10 ani din satul Zădăriciu, comuna Vînătorii Mici , pentru indicarea unora din punctele arheologice.

2 Săpăturile au fost efectuate de Vlad Protopopescu (1972) şi George Trohani (1972-1973).

3 D . B E R C I U , Contribuţii l a problemele neoliticului din România în lumina noilor cercetări, Bucureşti, 1961, p.439-440.

4 Idem, o p . c i t . , p .433. 5 M.PETRESCU-DfMBOVIŢA şi S . S A N I E , în ArhMold, 6, 1969, p.

46, f ig .5/2. 6 Idem, o p . c i t . , p .46, f ig.4/7. 7 Idem, o p . c i t . , p .44, pt. decor f ig.4/2, 10, 12. 8 D . B E R C I U , o p . c i t . , p.449, 465, fig.236/2. 9 M.PETRESCU-DfMBOVIŢA şi S . S A N I E , op . c i t . , p.46, fig.5/6.

10 G H . G H E O R G H I E V şi N . A N G H E L O V , Izvest ia -Sof ia , 21 , 1957, p. 89 -90 .

11 V .MIKOV, I zves t ia -So f i a , 24, 1961, p.285. 12 L a sondaj a participat şi Constantin Isăcescu. 13 Informaţie S E B A S T I A N MORINTZ. 14 C . B U Z D U G A N , Ca rp i c a , 1, 1968, p.86, fig.2/1, 3/1, 4/1 ,3 . 15 fn acest loc a efectuat un mic sondaj Constantin Isăcescu. 16 V . L E A H U , fn C A B , 1962, p .34 -43 , f ig.27; V . Z I R R A şi G H . C A Z I -

MIR, fn C A B , 1962, p.50 şi u rm . , f ig .15.

DÉCOUVERTES A R C H E O L O G I Q U E S S U R L E T E R R I T O I R E D E L A COMMUNE VÎNĂTORII MICI, DÉP.D ' ILFOV

- Résumé -

L e s auteurs présentent, par époques, les découvertes archéolo­giques éffectuées sur le terr i to i re de l a commune Vînătorii Mici .

I . Néolithique - sont présentés deux tel ls appartenant à l a c i v i l i -sation Gumelniţa, l ' u n situé dans le village Izvoru, l ' autre entre les villages Vînătorii Mici et Corbeanca, les deux se trouvant danslaplaine du Neajlov.

31

www.mnir.ro

Page 31: Cercetari arheologice II, 1976

A la sortie nord-ouest de Corbeanca i l parait qu ' i l existait un atel ier pour produire des outils en s i l ex .

Sont présentés ensuite les résultats des fouilles éffectuées sur le te l l de Vînătorii Mic i .

I I . L'époque du bronze - des restes de l a civil isation Glina ont été découverts à Corbeanca et sur une colline située au nord-ouest du tel l de Vînătorii Mic i .

Au sud-est du village Vîlcelele on a découvert trois fosses ap­partenant à l a dernière phase de l a civi l isation T e i .

I I I . L a civi l isat ion géto-dace - à Vîlcelele on a découvert une fosse du I V e - I I I e siècle av.n.è. Au même endroit, a insi qu'au nord du village Zădăriciu et su r l a colline de nord-ouest du te l l de Vînătorii Mici on a découvert des fragments céramiques du I I e — I e r siècle av. n,è.

IV . L e I V e siècle de n.è. - de cette époque ont été découvertes des t races au nord et au sud-ouest du village Zădăriciu.

V . Du V I e - V I I e siècle de n.è. on a découvert une demihutte à Vîlcelele.

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . 1 . - Découvertes archéologiques sur le terr itoire de la commune Vînătorii Mic i .

F i g . 2 . - Objets appartenant à l a civi l isation Gumelniţa découverts sur le te l l de Vînătorii Mici: c iseau en cuivre (1 ), figurines en te r re cuite (2, 5), écuelle (3), c iseau en pierre (4), objet en te r re cuite (6).

F i g . 3 . - Vpses appartenant à l a civi l isation Gumelniţa découverts sur le te l l de Vînătorii Mic i .

F i g . 4 . - Écuelle s appartenant à l a civi l isation Gumelniţa, découverts sur le te l l de Vînătorii Mici , décorées avec des incisions (1) et au graphite (2, 3) .

F i g . 5 . - Vases appartenant à l a civi l isation T e i découverts à Vîlcelele. F i g . 6 . - Objets et vases découverts à Vîlcelele: vase (1), pointe en s i ­

lex (3), fusaible (4), couteau en bronze (5), bord de vase (9) (la c iv i l isat ion T e i ) ; vase-c loche du I V e - . I I I e siècle av.n.è. (6); profils de vases du I V e siècle n.è. (2, 7) ; vase du V I e -VTI e siècles n.è. (8).

F i g . 7 . - Vase découvert sur le te l l de Vînătorii Mici (civ.Gumelniţa). F i g . 8 . - Vase découvert su r le te l l de Vînătorii Mici (civ.Gumelniţa).

32

www.mnir.ro

Page 32: Cercetari arheologice II, 1976

NOI CERCETĂRI A R H E O L O G I C E L A BRAN EŢ

de AUGUSTIN ULANICI

Intre anii 1973-1975 1 au Tost continuate săpăturile arheologice de l a Braneţ, jud .Olt , cercetările avînd drept scop să aducă date noi cu pr iv i re l a întinderea şi succesiunile stratigrafice ale aşezărilor de tip Coţofeni, din perioada de tranziţie la epoca bronzului, şi Glina I I I¬Schneckenberg, din perioada timpurie a epocii bronzului.

Săpăturile au căpătat şi un caracte r de sa lvare , dată fiind s t a ­r e a de degradare şi surpare treptată a malurilor promontoriului, pro -vocîhd distrugerea res tur i l o r de locuire străvechi.

fn cele t re i campanii au fost deschise patru secţiuni: fh anul 1973, şanţul II A B (20x1 m) şi suprafaţa I A (9x4 m); în 1974, şanţul III (10 x x1 m), cu casetele adiacente ( 9x1 ,50 m); în 1975, şanţul IV (10x1 m), cu două casete adiacente (9x1 m), continuîndu-se şi cercetarea supra­feţei I A prin extinderea acesteia cu încă 6 x 4 m. Suprafeţele săpate însumează 140 nfi (fig. 1 ).

Observarea profi luri lor secţiunilor a adus noi precizări privind stratigraf ia din staţiune, confirmîndu-se succesiunea depunerilor s t a ­bilită în primul an de cercetări^. De asemenea, săpăturile au permis într-o oarecare măsură să putem delimita ar i i le aşezărilor respective. Ast fe l , c ea de tip Coţofeni s - a desfăşurat fn vechi mai mult în zona de N E şi centrală a promontoriului, locuinţele aglomerîndu-se spre l a ­turi le lungi ale acestuia . L a rîndul e i , aşezarea Glina IH-Schnecken-berg depăşeşte spre NV a r i a aşezării anterioare. Totodată s - a putut stabi l i că spre NV (adică spre botul dealului) stratul culturii din epoca bronzului se subţiază, dispărfnd cele două niveluri inferioare, r emar -cîndu-se numai ultimul, ca re se află suprapus pe solul s te r i l din punct de vedere arheologic (pămfnt galben-lutos) - s t ra tu l Coţofeni nemaipunfn-du-se fn evidenţă (fig.4).

fii suprafaţa I A B (fig.2) şi secţiunile II AB şilll ( f ig.3) 3 s - a ob­servat următoarea succesiune stratigrafică;

Peste un pămfnt galben-lutos (depozit loessoid), s te r i l a rheo lo ­g ic , se suprapune un strat de pămînt cenuşiu-roşcat, cu o grosime ce atinge fn unele sectoare 0,40 m (suprafaţa I AB şi şanţul II AB ) . A¬ceastă depunere aparţine culturi i Coţofeni şi fn cuprinsul e i s - a pus fn evidenţă, din nou, c e l de a l doilea nivel dovedit şi prin două locuinţe de suprafaţă, f iecare cu cîte o vatră. Primul nivel , remarcat atît c o -l o r i s t i c , cft şi pr intr -un semibordoi fn anul 1972, se distinge şi îh şan­ţul II A B , săpat în anul 1973, restrîngîndu-se însă spre S V promonto­r i u l u i , după cum s - a putut constata în suprafaţa I A B . Suprapus so lu -

3 3

www.mnir.ro

Page 33: Cercetari arheologice II, 1976

IC

Suprat IB-1975

D

F ig .1 . - P lanul săpăturilor arheologice de l a Braneţ efectuate îh perioada 1972-1975. www.mnir.ro

Page 34: Cercetari arheologice II, 1976

O 1 2m Y / /\ Sol cemşiu roşcat ( C O Ţ O F E N I )

n r r m Sol galben lu tos

F i g . 2 . - Prof i lu l peretelui N - E al suprafeţei I A B . Braneţ 1973 şi 1975.

www.mnir.ro

Page 35: Cercetari arheologice II, 1976

Il 111 liKhvgl 2 GUNA-sd tr un cenuşiu deschis t7777iNr/t:\ 1 GLINA-sd brun cenuşiu închis 13573 Strat COŢOFENI- ne săpat în 1974

Oi Pietre de rîu Q" 1 2m O Arsuri - cărbune m^—^—^mmé

Chirpici

F i g . 3 . - A. Planul şanţului HI; B . Profilul peretelui S - V al şanţului IU . Braneţ 1974. www.mnir.ro

Page 36: Cercetari arheologice II, 1976

lui cenuşiu-roşcat se află un pămînt bruh-cenuşiu humos, a cărui gro­sime variază fntre 0,15 m (şanţul IV) (fig.4) şi 0,50 (şanţul II AB şi şanţul III) (fig.3), cuprinzînd materiale arheologice de tip Glina III— Schneckenberg din perioada timpurie a epocii bronzului, fn cuprinsul acestui strat au putut fi surprinse din nou tre i niveluri de locuire, puse fn evidenţă atft co lo r i s t i c , cît şi prin şase locuinţe de suprafaţă. De ­punerile sfnt bine diferenţiate mai ales fn şanţul III (fig.3), unde f ie ­care nivel de călcare este delimitat de celălalt prin cfte o locuinţă de suprafaţă, f iecare cu cfte o vatră. Totodată, complexele de fragmente ceramice , precum şi cfteva pietre de rfu de mărime mijlocie demarcau limitele niveluri lor respect ive . Solului brun-cenuşiu humos fi succede o depunere remaniată, ca re la rfndul e i este suprapusă de solul actual, gros de c i r c a 0,10 m.

L a sud de şanţul I 1972, pe latura sud-vestică a dealului, fn c a ­dru l suprafeţei I A B au fost descoperite şase gropi, t re i dintre ele (nr.1, 3 şi 4) fiind surpr inse prin taluzarea marginii abrupte a pro ­montoriului. Din volumul acestora s - au păstrat porţiuni mici (la f ie ­ca re aproximativ cfte 1/4 din capacitatea totală). Celelalte gropi (2, 5 şi 6) au putut fi cercetate fn întregime. Complexele, de dimensiuni v a ­r ia te , aveau forme de clopot şi porneau a se adfnci din ultimul nivel Gl ina I I I , deranjfnd locuinţele Gl ina III ale niveluri lor de jos şi Coţo­feni; adfncimile lor variază fntre 1 ,10 m şi 2,45 m. Nu s -au constatat urme de ardere a pereţilor acestora . Frecvenţa materialului arheo­logic e r a slabă, p oarecare excepţie făcfnd gropile nr.1 şi nr.6.Prima, cu o înălţime păstrată de 1,55 m, avea diametrul la fund de 1 ,30 m, i a r c e l maxim de 1 ,50 m. Pămîntul de umplutură cuprindea cîteva f rag­mente ceramice tipice culturi lor Gl ina III -Schneckenberg şi Coţofeni,a-cestea fiind masate spre mijlocul gropii împreună cu bucăţi mari de ch i rp ic i provenite din locuinţele Coţofeni (C) şi Gl ina III ( loc. n r . 4) , străpunse şi amputate parţial de complexul în discuţie. Groapa n r . 6 , cercetată tot în suprafaţa I A B 4 , se află aproximativ la 6 m de cea p r e ­cedentă. Avea fundul drept cu un diametru de 2 m şi se adîncea la n i ­velul solului actual cu 2,10 m; diametrul maxim 2,25 m. Şi acest com­plex amputase parţial o locuinţă Gl ina III (nr.9) şi una Coţofeni (D),an-trenînd în pămîntul de umplutură atft fragmentele ceramice, cît şi bu ­căţi de ch i rp ic i şi de vatră, acestea din urmă provenind din locuinţa n r . 9 . Alte elemente nu au putut fi constatate.

Locuinţele (C şi D) dezvelite în suprafaţa I AB sînt proprii c e ­lui de a l doilea nivel din stratul de cultură Coţofeni.

Locuinţa C , a cărei suprafaţă şi contur nu au putut fi determi-iiate, s - a putut remarca mai ales prin vatra de mari dimensiuni, cît şi prin materialele specifice cultur i i Coţofeni aflate in s i tu .Ceea ce s - a păstrat este probabil capătul N E a l locuinţei. A i c i se afla pe un plan orizontal , l a adîncimea de 0 ,90 -0 ,95 m,o masă de ch i rp i c i , r es tur i din suprastructura locuinţei, care avusese pereţii constituiţi din pari şi nuiele (cu diamètre de 2 şi 3 cm), toate acoperite cu lut în aşa fel, în­cît grosimea unui perete atingea şi 10 cm. Nivelul de călcare a l adă­postului se afla la 0 ,90 -0 ,95 m de la suprafaţa solului actual. Vatra ,

37

www.mnir.ro

Page 37: Cercetari arheologice II, 1976

L E G E N D A

I I Sol vegetal EE2 Strat remaniat V///À Sol brun c e n u ş i u cu humus H m « W n a l h » n l n t r t c ,

#*P'ietre de rîu Chirp ici Fragmente ceramice^

•0,35 • *

I 0 » '

V

u a r D u n i

F i g . 4 . - A . P lanul şanţului IV ; B . Pro f i lu l peretelui N -V a l şanţului I V . Braneţ 1975. www.mnir.ro

Page 38: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 5 . - Braneţ, jud . Olt 1 - 4 ; unelte din corn do cerb descoperite fn locuinţe şi strat Coţofeni.

39

www.mnir.ro

Page 39: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 6 . - Braneţ, jud.Olt , 1-5: vase descoperite în locuinţele C şi Cultura Coţofeni.

40

www.mnir.ro

Page 40: Cercetari arheologice II, 1976

amenajată direct pe nivelul antic de călcare, pe o zonă mai ridicată, prezenta un strat de lipitură de lut netezită cu grijă şi măsura un d i a ­metru de 0 ,90 m şi o grosime medie de 0,07 m. Sub vatră pămîntul fu­sese a r s pînă la adîncimea de 0,100 m, iar suprafaţa acesteia, de c u ­loare alburie, avea partea centrală deteriorată din cauza unei folosiri mai îndelungate. Nu s - au observat urme de refacere .

în pămîntul de umplutură a l locuinţei C , pe lîngă numeroase fragmente ceramice, ch i rp i c i , particule de cărbune şi cenuşă (mai ales în juru l vetrei ) ,se găseau oase de animale domestice (ovicaprine, por­cine) , de cerb , cît şi oase de păsări. Tot a ic i au mai fost descoperite: trei s i l exur i atipice de culoare cafenie-deschisă, o rîşniţă fragmen­tară din gresie şi un Trecător de mari dimensiuni, din rocă calcaroasă. O fusaiolă din lut a r s , de formă rotundă aplatizată, avea un diametru de 0,075 m. fn masa de ch i rp i c i , pe lîngă fragmente ceramice, se aflau in situ t re i căniţe-căuş cu torţi suprafnălţate, păstrate întregi (fig.6/l ,3, 4); tot de a i c i provine o cană tipică cu unele analogii în cultura Kosto-lac ( f ig.6/5) . S e mai remarcă fragmentele a cîtorva vase de provizi i , unul dintre acestea avînd diametrul gurii de 0,800 m. Multe dintre frag­mente păstrează ornamente obţinute cu şnurul răsucit. Numeroase frag­mente ceramice sînt a r se secundar pînă la zgurif icare, datorită unui incendiu puternic ca re a mistuit aşezarea.

Aproximativ l a 4 m NV de locuinţa C s - a aflat un alt adăpost (D) a l cărui perimetru păstrat reprezintă c i r c a 1/5 din suprafaţa sa i n i ­ţială. Urmele locuinţei au putut fi bine puse în evidenţă, atît datorită vetre i , cît şi fragmentelor ceramice sau vaselor descoperite in situ pe nivelul de călcare. Acesta din urmă se afla la 0 ,90 -0 ,95 m de la s u ­prafaţa solului actual şi delimita c e l de a l doilea nivel de locuire. O vatră rotundă, din lut bine frămîntat, deteriorată în mare măsură, fu­sese amenajată pe o suprafaţă mai ridicată de pămfnt. Diametrul păs­trat măsura 1,20 m şi grosimea 0,110 m. Suprafaţa vetre i , de culoare alburie, dovedea urme de folosire îndelungată.

In zona locuinţei, pe lîngă chi rp ic iu l şi particulele de cărbune mult diseminate, s - a u descoperit patru s i l exur i atipice, un "c iocan" din corn de cerb cu gaură de îhmănuşare (fig.5/3), o săpăligă din corn de bovideu (bos taurus) şi o rîşniţă fragmentară din gres ie . Oasele de animale domestice aflate a i c i aparţinuseră unor bovidee şi porcine.

Din fragmentele ceramice , destul de numeroase, au putut fi în­tregite cfteva vase de mărime mijlocie cu corp tronconic, umăr bombat şi gura arcuită trompeţiiorm, cu colţurile trase din buză (fig.7/3-4).

în ju ru l vetre i se aflau in situ: două vase întregi, un mic pahar (fig.7/1 ) şi o ceşcuţă (fig.6/2); două fusaiole din lut a r s cu forme r o -tunde-aplatizate şi o brăţară din acelaşi material - lustruită şi i n c i -zată fin (fig.8/6).

Obiectelor descoperite în restur i l e de locuinţe l i se adaugă altele, din depunerea aparţinînd cultur i i Coţofeni. Materialul l it ic este const i ­tuit din 8 s i l exur i atipice de culoare cafenie, din două rîşniţe f rag­mentare din g res ie , un frecător din gresie cuarţoasă şi un percutor din rocă dură.

41

www.mnir.ro

Page 41: Cercetari arheologice II, 1976

Din corn de cerb au fost lucrate 3 ciocane (rig.5/2-4), două d in ­tre acestea (fig.5/2-3) putfnd îi asemănate cu aşa-zisele "ciocane-mă-c i u c i " din cadrul culturi i Sălcuţa^, cît şi pentru epoca bronzului - cu cele din ar ia culturii V e r b i c i o a r a 6 , unde sînt socotite ca elemente de legătură cu cultura Monteoru?. S e r i a uneltelor din oase de animale o completează două săpăligi, din care una din corn de cerb (rig.5/1) şi a lta din corn de bovideu.

Ce le t re i fusaiole din lut a r s , descoperite în locuinţele de s u ­prafaţă, au forme discoidale aplatizate.

Referitor la ceramică, cele constatate şi menţionate în raportul de săpătură pe anul 1972 rămîn valabile şi pentru cercetările din p e r i ­oada anilor 1973-1975. E s t e drept, cu ocazia ultimelor săpaturi au fost remarcate şi unele elemente noi.

Ceramica , după tehnica de lucru a pastei, este împărţită în două mar i categori i : una care cuprinde vase lucrate dintr-un lut amestecat cu n i s ip , r a r e pietricele şi cioburi pisate alături de paiete de mica şi c a l c a r , cealaltă categorie îhsumîhd recipiente lucrate dintr-o pastă a¬proape lipsită de impurităţi. S e manifestă îh general o grijă deosebită pentru omogenizarea pastei , cît şi pentru obţinerea unei arder i cît mai uniforme. Suprafeţele exterioare sînt acoperite, în multe cazur i , cu un s l ip constituit din lut fără impurităţi. După ardere , pereţii vaselor au căpătat o culoare portopalie-cărămiaie sau brună-cenuşie în diferite nuanţe, s l ipu l diferenţiindu-se color ist ic (de cele mai multe ori) de res­tul peretelui recipientului .

Formele , cele întregi, cît şi cele parţial sau integral r econst i ­tuite sînt următoarele: căniţe-căuş cu toarta supraînălţată (fig. 6/1 —4) { pahare cu pereţi tronconici (fig.7/1); castroane de diferite dimensiuni din ca re unele cu un corp arcuit şi gura largă mai mult sau mai puţin e -vazată spre exter ior (fig.8/1); altele, reprezentîhd un tip diferit, Be remarcă prin buzele îngroşate mult şi teşite oblic spre interior (fig' 8/2; 9/1 -2 ) .

Din categoria recipientelor de mărime mijlocie fac parte şi v a -se le -borcan cu corp uşor arcuit prelung, gît scurt şi gura înclinatăJh-afară, cu colţuri alăturate două cfte două, trase din buză (fig. 7/3-4) , pe c a r e , uneori, apar proeminente alungite, două cfte două, dispuse ve r t i c a l (fig.7/2). Tot în categoria vase lor mijlocii includem c a s t r o a ­ne le -cupe (fig. 8/4) cu gftul scurt şi gura răsfrfntă fnafară, precum şi cana cu toartă din bandă lată, Bupraîhălţată (fig.6/5). Mai multe r e c i ­piente lucrate dintr -o pastă de bună calitate, de culoare portocalie, au corpul puternic bombat şi gftul înalt, pe l inia umărului fiind ap l i ­cate apucători vert ica le sau orizontale (fig.9/5-6).

Frecvente sînt amforele cu gftul aproape ci l indric şi gura trom-petiformă (fig.8/3, 5) , lucrate dintr-o pastă de bună cal itate.

Vase le mar i , cum sfnt cele de prov iz i i , au corpul uşor arcuit , gftul scurt şi gura uşor aplecată fnafară. fn locuinţa C , un astfel de recipient avusese diametrul gurii de 0,800 m.

Tort i l e bandate supraînălţate, cît şi cele ovale fn secţiune dez ­voltate din marginea vasului se remarcă des (fig.6/2, 3 ) . Apucătorile

42

www.mnir.ro

Page 42: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 7 . - Braneţ, jud .Olt , 1, 3-4: ceramică descoperită îh locuinţa D; 2 , 5: fragmente ceramice din stratul de cultură Coţofeni.

43

www.mnir.ro

Page 43: Cercetari arheologice II, 1976

de diferite forme, vert ica l sau orizontal alungite, so evidenţiază mai ales pe recipientele de mari dimensiuni. Abundă colţurile trase din buză (fig.7/2-4), acestea prezentfndu-se fn variate ipostaze,de la co l ­ţul simplu pînă la c e l fn formă de ureche umană sau a colţurilor du ­blate fn exterior cu c re s te , oblice şi drepte (fig.7/2). După cum s - a subliniat anterior , aceste elemente reprezintă una din caracter ist ic i le ceramic i i de tip Coţofeni de la Braneţ°.

Funduri le vase lor sfnt fn marea lor majoritate drepte, remarc în-du-se fnsă şi cfteva rotunjite. Fundul inelar apare pe un fragment care făcuse parte dintr-un castron modelat dintr-o pastă fină omogenă şi arsă l a negru-cenuşiu.

Tehnici le cît şi motivele decorative sînt multiple şi sînt specifice aceste i cu l tur i . Predomină ornamentele incizate (fig.7/3, 4; 6/2,3). A¬plicaţiile în re l ie f , "boabele de l inte" , sînt evidenţiate pe umerii vase ­lor mari şi mic i , fiind ordonate într-un singur şir (fig. 6/5 ;9/5,6). T e h ­nica imprimării cu şnurul "răsucit" apare pe recipiente de toate cate ­gorii le (fig.6/4, 5 ) . Procedeul pictării cu alb a suprafeţelor ex te r i ­oare ale vase lor poate fi dovedit deocamdată numai pentru două r e c i p i ­ente de mari dimensiuni, după cum o sugerează cîteva fragmente c e r a ­mice, fncrustaţia cu o pastă albă apare numai acolo unde este imprimat un decor cu şnurul "răsucit".

Motivele decorative acoperă - într-un procent ridicat - întreaga suprafaţă exterioară a vase lor , remarcîndu-se din nou frecvenţa im-presiuni lor sau crestăturilor, unele adînci şi late, dispuse în benzi c i r c u l a r e , etajate. A l teor i suprafeţele exterioare prezintă un decor metopic obţinut din inc iz i i prelungi, vert ica le , unite între ele douăcîte două prin haşuri oblice (fig.7/3). Din inc iz i i prelungi, oarecum neor­donate, a rezultat un motiv cvasiunghiular pe toată suprafaţa ex te r i ­oară a unui mic vas de culoare cărămizie (fig.7/4). Striuri le,ordonate fn benzi obţinute cu "măturică" (Besenstr ich) , se remarcă de asemenea în primul nivel de locuire (fig.9/4). Acest procedeu nu lipseşte din a¬r i a cultur i lor Gl ina I I I , T e i ^ , Monteoru şi Otomani 1 0 .

Pe o cănită cu corpul emisferic ornamentul este compus dintr-un şir de scurte impresiuni oblice pe l inia umărului - de sub care por ­nesc fn jos şase reg istre a cfte patru sau şase l in i i incizate (fig. 6/3). O astfel de manieră de lucru o vom fntîlni şi în ceramica culturi i V e r -b i c i o a r a 1 1 .

Formele , aplicaţiile plast ice, cît şi motivele decorative însumate în largul repertoriu ceramic de l a Braneţ le putem găsi - prin analogie - în numeroase aşezări din Oltenia şi T rans i l van ia . Astfel , unele vase, cum sînt cele de tip "borcan" (fig.7/2), îşi găsesc bune corespondenţe tipologice l a "Poiana în P i s c " - Caşolţ, j u d . S i b i u 1 2 , sau la Boarta, din acelaşi judeţ. Paharul cu pereţii căzînd-oblic pe marginea fundului drept (fig.7/1) îl întîlnim tot fn aşezarea mai sus amintită1 3.

Cfteva fragmente ceramice care sugerează castroane adfnci (fig. 8/2; 9/1-2 ) , lucrate dintr-o pastă neagră-cenuşie fn spărtură şi por -tocaliu-cărămizie pe suprafeţele exterioare, prezintă un interes mai, deosebit. Acestea , atft prin tehnica de preparare a pastei, prin for -

44

www.mnir.ro

Page 44: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 8 . - Braneţ, jud .Olt , 1-2: castroane reconstituite; 3 - 5 : f rag­mente ceramice din locuinţa D; 6: brăţară din lut a rs des ­coperită tot fn locuinţa D.

45

www.mnir.ro

Page 45: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 9 . - Braneţ, jud.Olt , 1-2, 4 -6 : fragmente ceramice de tip Coţofeni; 3: fragment de idol descoperit fn locuinţa D.

46

www.mnir.ro

Page 46: Cercetari arheologice II, 1976

mele şi elementele decorative, cît şi prin dimensiunile lor , oferă cele mai bune similitudini în materialele descoperite pe "Grindul Branişte" lîngă C î rna 1 4 . L a acestea se adaugă şi alte elemente, cum ar fi a s e ­mănările dintre cele două vase -askos , ce l de l a Cîrna 15 şi ce l de la Braneţ 1 ° , găsit într-un bordei Coţofeni. Faţă de cele de mai sus , a¬partenenţa la cultura Coţofeni a mormîntului de la Cîrna nu mai poate fi pusă l a îndoială 1?.

fn masa de ch i rp ic i a restur i lor locuinţei C se afla spartă in situ o cană cu corp emisfer ic , gît scurt , gura evazată spre exter ior ,a l că­r e i fund e r a drept, iar toarta din bandă lată pornea din gura vasului şi se prindea pe umăr (fig.6/5); pereţii, în toată grosimea lor , sînt de culoare portocaliu-cărămizie; decorul , obţinut prin imprimare cu şnu­r u l răsucit, este alcătuit din benzi a cîte c inc i l ini i oblice, paralele, astfel ordonate încît a rezultat un motiv unghiular; deasupra acestuia, pe l in ia umărului, sînt aplicate în şir c i rcu la r "boabe de l inte" . Cele mai bune analogii - în acest caz - se pot remarca la Cuina Turcu lu i 1 8 . A i c i , în stratul de cultură Coţofeni s - au remarcat şi fragmente c e r a ­mice de tip Kostolac, care , pe baza tipologiei formelor şi motivelor de­corat ive , reprezintă două etape evolutive: Kosto lac -P ivnica , mai t im­purie, şi Kostolac-Baden, maitîrzie 1^. Fragmentul ceramic de la Cuina Turcu lu i , care are analogii cu cana de la Braneţ (fig.6/5),a fost încadrat în cea de a doua etapă (Kostolac-Baden)20. Similitudinile din­tre cele două recipiente le găsim atît în forme cît şi în motivele orna -amentale de pe acestea . Un element deosebitor (care constituie de fapt un raport de anterioritate) îl vom găsi în procedeele tehnice diferite folosite l a obţinerea decorului de pe cele două vase . Astfel , pe frag­mentul de l a Cuina Turcu lu i s - a utilizat tehnica împunsăturilor succe ­s i v e 2 1 , i a r l a Braneţ - imprimarea cu şnurul răsucit alături de ap l i -caţiunile plastice ("boabe de l inte" ) . Aceste elemente deosebitoare pot să reprezinte - în cazu l de faţă - un raport cronologic, după care v a ­sul de l a Braneţ se datează anterior celui de la Cuina Turcu lu i .

Pentru a elucida, trebuie să amintim - îh l in i i generale - per io­d izarea cu l tur i i Coţofeni propusă de Petre Roman. Astfel , primei faze a cultur i i respective îi sînt caracter i s t ice printre altele: aplicaţiunile plastice sub forma "boabe de l inte" , impresiunile cu şnurul şi benzile de şănţuleţe late dispuse c i r cu l a r şi etajat pe toată suprafaţa ex te r i ­oară a recipientelor . Tot în această fază se fac remarcate şi colţurile trase din buză22. fn f a z a a doua, ca un procedeu superior de reţinere a pastei îşi face apariţia, pe lîngă alte elemente, tehnica împunsătu­r i l o r s u c c e s i v e 2 3 , fn cea de a t re i a , odată cu elementele înnoitoare, procedeul imprimării cu şnurul devine r a r 2 4 , fn contextul celor de mai sus , vasu l de l a Braneţ, prin caracter i s t ic i l e lu i , poate fi încadrat în faza a I - a a cultur i i Coţofeni, anterioară aceleia pe care o reprezintă ceramica de tip Kostolac-Baden de la Cuina Turcului şi din care face parte şi fragmentul c i tat . Mai mult decît atît, ceramica de tip Coţofeni din aşezarea noastră prezintă, mai ales în primul nivel , suficiente e¬lemente care să permită încadrarea sa în prima fază a culturii respec­tive. Aceste elemente a r f i : castroanele cu buza îngroşată spre inte-

47

www.mnir.ro

Page 47: Cercetari arheologice II, 1976

r i o r , ceştile cu fundul drept, coifurile trase din Duză, ornamentarea întregii suprafeţe exterioare a vaselor , prezenţa în procent ridicat a "boabelor de l inte " , cît şi a impresiunilor cu şnurul răsucit2"^.

fn această situaţie, legat şi de analogiile dintre cele două vase mai sus -c i ta te , se poate vorbi de o influenţă culturală - în timp - de tip Coţofeni într-un mediu Kostolac-Baden.

In totalitate, ceramica de la Braneţ îşi găseşte cele mai bune c o ­respondenţe în aşezările de la B u l e t e a - C h i c i u r l a 2 6 şi Ocnele M a r i - C a -sota, jud.Vîlcea 2?, Bod, jud.Braşov 2 8 , Moreşti 2 9 şi Cipău, jud. Mu­r e ş 3 0 , Caşolţ, j u d . S i b i u 3 ! şi Feldioara-Dealul Cetăţii, jud.Braşov 3 2 .

Tot din categoria ceramici i face parte şi o brăţară intactă (diam. 0,110 m) găsită in situ în Leuinţa D (fig.8/6). Suprafaţa exterioară de culoare galbenă-cenuşie a fost lustruită şi decorată c u s t r iur i fin i n ­c i za te . Cele mai bune asemănări le aflăm în nivelul II de la Brăiliţa printre materiale de tip Gumelniţa A2 tîrziu - B1 t impur iu 3 3 . Un exem­plar asemănător a fost pus în evidenţă tot într-un mediu gumelniţean (tîrziu) la P l o v d i v 3 4 . P iese s imi lare , însă de dimensiuni mai mici, s -au remarcat şi în cadrul culturi i VinCa, la Liubcova, jud.Caraş-Severin35, acestea din urmă fiind lucrate din rocă cenuşie. Astfel de obiecte s - au aflat şi îh mediul cu l tur i i Boian, în staţiunea eponimă3^, cît şi în nive­lu l neolitic de la P o i a n a 3 ? . Pe exemplarul din urmă se remarcă un de ­cor asemănător ce lui de la Braneţ.

Două catarame din os , comparabile c u piesele mai sus -c i tate , au fost descoperite în aşezarea Monteoru de la Bogdăneşti 3 8.

Un fragment de idol ( ? ) feminin (fig. 9/3), aflat în locuinţa D, fu­sese lucrat dintr-o pastă fină, c a r e , după ardere, a căpătat o culoare gălbuie-cafenie ; decorul constă din inc iz i i ordonate mai ales pe muchi­i le lungi ale f igurinei. In partea centrală a acesteia , incizii le fuseseră grupate îh aşa fel încît trebuie să fi format o bandă mai lată, frîntă la mijloc într-un unghi c u o deschidere largă. Spre bază, latera l , se află o gaură ca re comunică cu interiorul concav a l bazei figurinei.Probabil, conform unei s imetr i i , trebuie să mai fi existat încă o perforaţie - la cealaltă margine a respectivului obiect. Decorul indică o fază veche a cu l tur i i Coţofeni. Cele mai bune analogii ni le oferă fragmentul de idol feminin de la Mugeni, jud.Harghita, încadrat într-o fază tîrzie de tip Ariuşd39. Legat de aceasta merită a se sublinia faptul că l a Mugeni în unele locuinţe materialul de tip Ariuşd se afla împreună c u ceramica Coţofeni 4 0, ceea c e , după părerea unor cercetători, dovedeşte con­temporaneitatea lor c e l puţin parţială 4! , Această afirmaţie capătă o oarecare pondere prin prezenţa fragmentului de la Braneţ.

In or ice c a z , influenţele culturale locale asupra culturii Coţo­feni, cum sînt şi cele de tip Ariuşd-tîrziu, se fac simţite pe a r i i d e s ­tul de întinse.

fn concluzie, cele constatate c u ocazia primei săpături de la B r a ­neţ rămîn valabile şi în urma cercetărilor din perioada 1973-1975. St râ­tul de cultură Coţofeni gros de c i r c a 0,40 m cuprinde două nivelur i , f iecare cu unele ca rac te r i s t i c i propr i i , reprezentînd însă o unitate o r ­ganică. Multe dintre caracter i s t ic i l e primului nivel le vom regăsim ce l

48

www.mnir.ro

Page 48: Cercetari arheologice II, 1976

de a l doilea, amplificate sau diminuate, alături de alte elemente înnoi­toare. Ceramici i primului nivel îi sînt specifice: incizi i le verticale,mai mult sau mai puţin late, dispuse în benzi c i rculare etajate pe suprafe­ţele exterioare ale recipientelor, fără spaţii cruţate între ele: impre-siunile cu şnurul răsucit; aplicaţiunile plastice sub forma "boabelor de l in te " ; colţurile trase din buză în diferite ipostaze, precum şi p re ­zenţa unor castroane cu buza mult îngroşată şi teşită oblic.spre inte­r i o r .

Multe dintre elementele proprii primului nivel le vom regăsi şi în cea de a doua depunere arheologică, adăugîndu-se însă noi tehnici de ornamentare, cum este cea a împunsăturilor sau cea a "p ic tur i i " albe aplicate pe toată suprafaţa exterioară a vasului . Toate acestea din u r ­mă sînt puse în evidenţă cu totul sporadic.

Conform ce lor de mai sus , acest material arheologic - atît pe baza tipologiei formelor, a tehnicilor de luc ru , cît şi a motivelor decora ­tive - reprezintă o fază timpurie a culturi i Coţofeni. în conţinutul aces ­teia primează înrîuririle de factură autohtonă - sălcuţeană-gumelniţeană - alături de influenţele culturale de tip Ariuşd-tîrzii. în unele forme, cit şi îh tehnicile de ornamentare se face simţită şi prezenţa aspectului Cernavoda I I I - C e l e i .

Aşezarea de tip Coţofeni de la Braneţ dovedeşte prin materialul său ceramic că s - a dezvoltat în contextul general a l respectivei culturi, pe baza fondului loca l , cu part iciparea unor factori sudici şi sud -ves -t i c i .

* Cultura Gl ina I I I -Schneckenberg succede fără cezură culturii C o ­

ţofeni, cu o depunere arheologică groasă de c i r c a 0,50 m. In ultimele campanii f iecare dintre cele t re i niveluri de călcare au putut fi puse în evidenţă prin cîte două locuinţe de suprafaţă, ale căror forme nu au putut fi însă determinate decît cu aproximaţie. Din cîte s - a putut de ­duce, ele avuseseră un contur rectangular, cu pereţi din nuiele, po-mostiţi cu lut; în inter iorul fiecărei amenajări s - a constatat şi cîte o vatră, unele dintre acestea prezentînd şi urme de re facere .

Nivelul de călcare a l locuinţelor a fost dovedit şi prin inventarul arheologic (unelte, ceramică), curent constatat in situ alături de p ie ­trele de rîu - toate marcînd pe orizontală nivelul respectiv .

Locuinţele n r . 7 (şanţ III) şi n r . 9 (suprafaţa I AB) au nivelul de călcare l a adîncimea de 0 ,70 -0 ,75 m şi delimitează nivelul I . Vatra p r i ­mei locuinţe are diametrul de 0,75 m şi grosimea de 0,045 m,reprezen-tînd urme de re facere . Sub ea se găseau fragmente ceramice de tip Co­ţofeni. Vat ra locuinţei n r . 9 , distrusă parţial de groapa n r . 6 , a fost a¬menajată l a un nive l superior ce lui de călcare. Forma sa rotundă, cu un diametru de 1 m, s - a păstrat destul de bine. Peste prima lipitură, groasă de 4 cm, s - a suprapus alta de 10 cm. Sub vatră se află de a s e ­menea fragmente ceramice de tip Coţofeni,oase de animale domestice, precum şi un corn de ce rb .

Locuinţele n r . 4 (supraf. I AB) şi n r .6 (şanţ III) aparţin nivelului I I , aflîndu-se l a adîncimea de 0,50-055 m de la suprafaţa solului actuaL

49

www.mnir.ro

Page 49: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 1 0 . - Braneţ, jud .Olt , 1-9» unelte din s i l ex . Cultura Gl ina I I I -Schneckenberg .

50

www.mnir.ro

Page 50: Cercetari arheologice II, 1976

Vatra primei locuinţe, de forma rotundă, are un diametru de 1 m. A avut iniţial o grosime de c i r c a 7 cm, adăugîndu-i-so ulterior, prin refacere, un strat gros de 8 cm. Primul fusese uşor curbat concav. Amenajarea de acelaşi feldin locuinţa n r . 6 aven o forma rotundă cu un diametru de 1,50 m şi prezenta urmele unei re facer i groase de 4 cm. Făţuiala a¬proape compactă, de culoare albicioasă, era bine netezită. Sub ambele vetre se masau fragmente ceramice de tip Glina I I I .

Locuinţele n r . 5 (şanţ Iii ) şi n r . 8 (şanţ IV) reprezintă col de a l I l I - l ea nivel de cultură. Vetrele de formă rotundă nu depăşeau 1 m îh diametru, i a r grosimea acestora măsura în medie 10 cm.Nu prezentau urme de re facere . Niveluri le de călcare ale acestor adăposturi se a¬flau la adîncimea de 0 ,30 -0 ,40 m de la suprafaţa solului actual . L o c u ­inţa n r . 8 , dezvelită în secţiunea a I V - a , reprezintă de fapt stratul de cultură Gl ina I I I -Schneckenberg , fără diferenţierea lui îh tre i niveluri, ca în celelalte secţiuni. Această situaţie marchează spre nord-vestul promontoriului scăderea intensităţii de locuire , remareîndu-se aici nu­mai ultimul n ive l .

Inventarul ce lor şase adăposturi cuprinde unelte din oase do a¬nimale, din piatră şi din lut a r s , alături de fragmente ceramice, din care s - a u întregit cîte va vase .

Dintre cele 36 piese din si lex descoperite - de culoare cafenie în diferite nuanţe - 16 sînt t ipice. T r e i dintre acestea sînt piese de tip fierăstrău (fig . 10/7; 1 1 / 8 , 9 ) . P r ima , de mari dimensiuni, este pu­ternic denticulată şi păstrează urme din c o r t e x 4 2 . Celelalte s i lexur i sînt reprezentate de două gratoare (fig . 10/6); 1 1 / 2 ) , patru răzuitoare pe aşchii (fig . 10/1 , 2 ; 11/3, 6) şi şapte răzuitoare pe lame de mărimi diferite ( f ig. 1 0/3-5; H / l f 4, 5, 7 ) . Un percutor din si lex cafeniu în­ch i s , aşchiile, precum şi cîteva r e s tu r i nucleiforme mult epuizate do­vedesc obţinerea uneltelor în aşezare.

în locuinţa n r . 5 s - a găsit un obiect aplatizat din piatră, păstrat fragmentar ( f ig . 1 2 / 1 ) , care avusese o formă rotundă. Mijlocul fiecărei feţe prezintă cîte o concavitate. Unele similitudini le găsim în aspec ­tul Schneckenberg A din sud-estul Trans i lvan ie i , unde astfel de piese sînt numite de Prox "Rillenhämmer" 43. în locuinţele n r . 4 , 6 şi 7 s - au aflat t r e i rîşniţe, păstrate fragmentar şi două frecătoare, toate din gresie calcaroasă.

Din oase de animale au fost prelucrate o ser ie de împungătoare de diferite dimensiuni.

S e r i a uneltelor se continuă cu două fusaiole din lut a r s , rotunde şi aplatizate ( f ig . 1 2/7 - 8 ) , descoperindu-se şi una de alt t ip ,cu"butuc" bine reliefat (fig. 1 2 / 9 ) . O strecurătoare (fig. 12/6) are de asemenea similitudini îh faza A a aspectului Schneckenbe rg 4 4 . Din inventarul l o ­cuinţei n r . 4 a făcut parte şi o greutate din lut a r s pentru plasa de pes­cuit (fig. 1 2 / 2 ) , păstrată fragmentar. Notăm şi o "lingură-căuş" f rag­mentară (fig. 1 2 / 4 ) , cu analogii atît în cadrul culturi i Sălcuţa 4 5 c f t şi îh aşezarea de l a Schneckenbe r g 4 6 , nelipsind din aşezările de tip Glina I I I de l a Crivăţ 4? sau de la Văcăreşti, jud.Dîmboviţa 4 8.

Un fragment ceramic sugerează forma schematizată a unui p i -

51

www.mnir.ro

Page 51: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 11 . - Braneţ, jud .Olt , 1-9: unelte din s i l ex . Cultura Gl ina I I I -Schneckenberg .

52

www.mnir.ro

Page 52: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 1 2 . - Braneţ, jud .Ol t , 1 : obiect din piatră; 2: greutate din lut a r s ; 3 -5 : capace din lut a r s ; 6: lingură căuş; 7 -9 : fusaiole. Cultura Gl ina I I I -Schneckenberg.

53

www.mnir.ro

Page 53: Cercetari arheologice II, 1976

c io r uman (fig. 18/l ), amintind st i lul şi maniera de lucru sălcuţeană. In secţiunea II A , l a adîncimea de 0,45 m s - a descoperit un mic

pumnal votiv din aramă, rea l izat prin ciocănire, de formă triunghiulară, cu baza lată arcuită şi cu patru găuri pentru prinderea nituri lor; lama este mult aplatizată şi fără nervură mediană (lung: 0,040 m,lăţimea ma­ximă: 0,016 m) (fig. 18/3). Astfel de piese îşi au originea îh sudul egeic, în C i c l a d e 4 9 , fiind răspîndite în Helladicul vechi . Pe teritoriul Româ­n ie i , acelaşi tip, din cupru, însă de dimensiuni mai mari îi găsim într-o fază tîrzie a cultur i i Cucuteni50. L a Crivăţ, jud.Ilfov51 , cît şi la Ho-morîciu, jud.Prahova52 a u fost descoperite două pumnale din bronz cu forme mult evoluate, f iecare cu nervura mediană bine reliefată, făcînd parte tot din tipul de sc r i s mai su s . Alte analogii oferă şi exemplarul de l a Căzăneşti, jud . Vîlcea53 lucrat din aramă. O ser ie de corespondenţe se remarcă în pumnalul descoperit l a Belotic — Şumar în Iugoslavia54.

Tipologic, în categoria de care ne ocupăm, sînt incluse şi pum­nale mici ,tr iunghiulare din grupul Periam.fn R^S.F.Iugoslavia, în necropola de l a Mokrin s - au aflat astfel de piese, datate ca şi precedenta în pe­r ioada Reinecke A1^5.

Inventarul l ocu i r i i de tip Gl ina II I -Schneckenberg cuprinde, pe lîngă uneltele amintite, cîte va vase mici întregi şi numeroase fragmente ceramice , din ca re unele au putut fi întregite.

După cum s - a mai arătat56 f tehnica diferită de prelucrare a pas ­tei îngăduie distingerea a două mari categorii de vase . Prima include ceramica grosolană, a cărei pastă conţine nisip cu pietricele, cioburi pisate mărunt, boabe de ca l ca r şi mica. Arderea s - a făcut la negru-cenuşiu sau cărămiziu (în spărtură) şi cărămiziu sau cenuşiu în mai multe nuanţe, pe suprafeţele exter ioare . De cele mai multe or i ,acestea sînt acoperite cu s l i p . Categoria respectivă predomină în nivelurile s u ­per ioare . Ceramica de bună calitate este lucrată dintr-o pastă în a cărei compoziţie intră ca degresanţi nisipul fin, paietele de mica şi mici granule de c a l c a r . Amestecul este omogen şi dens; îh urma arde ­r i i a rezultat o culoare cărămizie sau brun-cenuşie; uneori, suprafe­ţele exterioare sînt acoperite cu sl ip fin, cu nuanţe mai deschise decît culoarea restului peretelui vasului . In cadrul acestei categorii se r e ­marcă o specie a cărei pastă este deosebit de omogenă şi arsă uniform la negru-cenuşiu. De obicei acestea din urmă au suprafeţele bine nete­zite , fiind lustruite - mai ales - suprafeţele interioare. Procentual ,ce­ramica de bună calitate apare într-o cantitate mai mare în primul nivel de l ocu i re .

Alături de formele constatate în primul an de săpături se adaugă a l te le , noi, care completează considerabil repertor iul ceramicii de la Braneţ. fn categoria recipientelor de mari dimensiuni se includ cele de prov iz i i , unele dintre acestea cu gura largă, cu diamètre ce variază in­tre 0,380 m şi 0,420 m.

O se r i e de fragmente ceramice sugerează vase cu corpul rotun­j i t , gura uşor evazată (fig. 17/9); a ltele, au pereţii înalţi, gîtul drept şi buza teşită orizontal (fig. 17/1); alături de acestea, amforele cu co r ­pul mult rotunjit, cu gîtul înalt şi gura evazată (fig. 17/10), se remarcă în ce l de a l doilea nivel de cultură.

54

www.mnir.ro

Page 54: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 1 3 . - Braneţ, jud .Olt , 1-8: vase reconstituite de tip Glina I I I -Schneckenberg .

55

www.mnir.ro

Page 55: Cercetari arheologice II, 1976

1

www.mnir.ro

Page 56: Cercetari arheologice II, 1976

Alte forme, care au putut fi parţial sau integral întregite, r e ­prezintă o gamă largă de vase mici şi mij locii , cum sfnt: castroanele mai mult sau mai puţin adfnci, cu corpul bombat şi gura arcuită spre interior, cu buza teşită sau subţiată (fig.13/1 , 5; 17/5). Din această specie face parte un exemplar a cărui buză este rotunjită fn exterior şi demarcată de corp pr intr -un şănţuleţ c i r c u l a r . Suprafaţa exterioară este decorată cu un "pieptene", rezultfnd grupaje de liniuţe paralele (fig. 1 6 / 2 ) . Castroanele cu corpul aproape tronconic, cu umerii rotun­jiţi şi gura largă-trompetiformă (fig. 13/4; 15/1 ; 1 6/1 ) sfnt fntflnite frecvent. Cfteva dintre acestea avuseseră cfte patru torţi dispuse s i ­metric, care porneau din buză şi se prindeau pe umărul vasului (fig. 1 3 / 6 ; 14/6)57. fn primul nivel de cultură se fac remarcate des r e c i p i ­entele cu gura trompetiformă. Acest lucru a fost constatat atft la Mi ­nai Vodă - Bucureşti cft şi l a Ciurel-Bucureşti, forme similare e v i -denţiindu-se şi l a Cuciulata fn nivelul in fe r io r^ 8 . Dintr-o pastă groso­lană s - au rea l izat castroane cu corpul tronconic şi gura aproape c i l i n ­drică (fig. 1 5 / 7 ) , acestea remarcfndu-se mai des fn nivelul I I . Străchi­nile se disting prin varietatea l o r . Un astfel de recipient, lucrat d in ­tr-o pastă fină de culoare cărămizie-portocalie cu pete cenuşii, are corpul bitronconic rotunjit, cu etajul superior mai dezvoltat;gîtul drept se termină cu o gură rotunjită, demarcată în exterior de restu l vasului printr-un şănţuleţ c i r c u l a r (fig.14/1). Din aceeaşi ser ie face parte un recipient la care etajul superior este puternic înclinat spre interior ( f ig. 1 4 / 2 ) . P r i n tehnica de luc ru , forme, cît şi prin ornamentare, cele mai multe similitudini sfnt puse în evidenţă în aspectul cultural C e r n a ­voda I de la Căscioarele^ 9 . La rgu l repertoriu a l străchinilor include cîteva care au corpul uşor rotunjit, gura dreaptă sau arcuită mai mult sau mai puţin spre inter ior . Buzele acestora sînt rotunjite sau teşite oblic. Majoritatea acestor recipiente au fost înzestrate cu proeminenţe de diferite forme verticale-alungite sau orizontale (fig.14/3-5,5;15/4). Un fragment ceramic , cu pasta de bună calitate arsă la cenuşiu, suge­rează o formă mai deosebită. Corpul , uşor rotunjit spre fund, se t e r ­mină cu o gură înclinată imperceptibil către inter ior . După cum re iese din ruptura fragmentului, vasul avusese două apucători prelungi (din care s - a păstrat numai una), paralele şi cu capetele teşite oblic (fig. 1 3 / 3 ) . Analogia cea mai bună o găsim la S y r o s , în Cic lade , unde piesa respectivă a fost încadrată (cronologic) în Cic lad icu l Vechi II (2800¬2200 î . e . n . ) 6 0 . Din categoria vaselor mici şi mijlocii fac parte şi cele cu pîntecele s f e r i c , gftul scurt şi gura evazată. Torţile, fn număr de două, sînt lucrate din bandă lată, pornind din buză şi prinzîndu-se pe diametrul maxim a l recipientului (fig.13/7). O ser ie de vase de uz c o ­mun, cu corpul alungit şi gura trompetiformă (fig.15/6) sau cu corpul bombat şi cu gîtul înalt-cilindric (fig. 13/2; .14/10), sînt întîlnite mai ales în primul nivel de cultură. Alte le , din categoria celor de mai sus , au marginea "îndoită" spre exter ior , formîhd un " t i v " c i rcu la r pe gura recipientului (fig. 17/7-8) , acest element nelipsind din staţiunea Glina III de la Văcăreşti, jud . Dîmboviţa^ . Tot nivelului inferior îi sînt pro ­pri i cîteva farfuri i (fig.15/5) şi un bol lucrat îh manieră gumelniţeană

57

www.mnir.ro

Page 57: Cercetari arheologice II, 1976

Fig .15. - Braneţ, jud.Olt, 1-7: ceramică tip Glina Ill-Schneckenberg.

58

www.mnir.ro

Page 58: Cercetari arheologice II, 1976

(fig. 15 / 2 ) . După cum o sugerează un fragment, un recipient cu corpul rotunjit avusese motivul decorativ compus din două şiruri c i rcu lare de mici impresiuni oblice, delimitate în două registre etajate de către trei l in i i incizate c i r c u l a r (fig. 14/8). Motivul respectiv sugerează o manieră de ornamentare folosită şi în cadrul culturi i T e i - faza Căţelu-N o u 6 2 . fn nivelul superior s - au făcut remarcate două păhărele (fig. 18 / 5 - 6 ) lucrate din pastă grosolană, ale căror analogii sînt des întfl.-nite în ar i i le culturi lor Gumelniţa 0 3 şi Sălcuţa 6 4 , cît şi în aşezarea eponimă a cultur i i G l ina I I I , sau la Roşu, jud . I l fov 6 5.

Din cuprinsul ce lui de a l t re i lea nivel de cultură nu l ipsesc o serie de vase mic i , din care menţionăm pe cele de tip "borcan" (fig. 13/8) sau pe cele în formă de "cupă" cu corpul uşor arcuit şi gîtul înalt-cil indric (fig. 15/3), lucrate dintr-o pastă de bună calitate. Far fur i i l e proprii ultimului nivel reprezintă un alt tip decît cele precedente, a¬cestea fiind tronconice (pereţii drepţi căzînd oblic pe marginea unui fund plat de mici dimensiuni) (fig. 18/4, 7 ) , găsindu-se analogii în me­diul cultur i i O toman i 6 6 , fn locuinţa n r . 8 s - a remarcat un văscior cu patru picioruşe (fig. 18 / 2 ) ale cărui similitudini îndepărtate le aflăm în aria cultur i i Criş l a Peştera Spurcată 6?, apoi în cadrul culturi i Să l -cuţa. Unele corespondenţe se întîlnesc şi la C e r n a v o d a 6 8 .

fn afară de materialele desc r i se pînă acum au fost identificate şi două capace păstrate fragmentar. Pr imul (fig. 12/3) fusese lucrat d in ­tr-o pastă grosolană într-o vădită manieră gumelniţeană; celălalt (fig. I 2 / 5 ) , de un tip deosebit, are pereţii c i l indr ic i şi fundul drept. Margi­nea acestuia din urmă, decorată cu cerculeţe imprimate cu t rest ia , fu­sese prevăzută cu tortiţe laterale obţinute prin r id icarea pastei . Tipul de capac c i l indr ic îl întîlnim încă din faza II a culturi i Sălcuţa sub o lormă miniaturală 6 9. Ce le mai bune corespondenţe tipologice ale f rag­mentului nostru se remarcă în faza B a aspectului Schneckenberg din aşezarea eponimă?0. Acelaşi tip, avînd însă marginile mai debordate, s - a găsit în nivelul II de l a Pleşiţa Pietroasă? 1 . Un capac ci l indric , a -semănător ce lor de mai s u s , a fost descoperit şi l a Răcăciuni-Bacău, fiind atribuit fazei I C 2 a cultur i i Monteoru? 2 .

Funduri le recipientelor sînt în marea lor majoritate plate şi cî­teva rotunjite.

Torţile, îhcepîhd cu cele tubuläre, cît şi cele din bandă lată, pornind direct din buză, sînt cele mai numeroase. Frecvente sînt de asemenea tortiţele " f a l se " , "mosor" , şi apucătorile orizontale sau vert icale . Acestea din urmă sînt de multe o r i grupate cîte două sau cîte trei pe marginea guri i recipientului (fig. 15/4).

Tehnici le de ornamentare, cît şi motivele decorative constatate pe materialul provenit în urma primei săpături se remarcă aproape în totalitate şi pe materialul rezultat îh 1973-1975. Dintre elementele noi care s - au evidenţiat acum enumerăm:

- un fragment, pe care apar împunsături succesive,dispuse c i r ­cular pe t re i şiruri pe umărul unui mic recipient (fig. 14/7). Această manieră de ornamentare o remarcăm într-o oarecare măsură şi pe c e ­ramica primei faze - Căţelu-Nou - a culturi i T e i . împunsăturile r e s -

59

www.mnir.ro

Page 59: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 16. - Braneţ, jud .Ol t , 1 : vas propriu primului nivel de cultură; 2: vas descoperit îh nivelul H . Cultura G l ina I I I -Schneckenberg .

60

www.mnir.ro

Page 60: Cercetari arheologice II, 1976

pective apar dispuse în succesiune, dar distanţate mai mult sau mai pu­ţin unele de a l t e l e? 3 .

- alt fragment, propriu ultimului nivel a l cultur i i , prezintă un decor obţinut din segmente de liniuţe paralele incizate pe umărul v a ­sului şi încrustate cu pastă albă (fig. 17/6). Acest mod de ornamentare îşi găseşte corespondenţe în a r i a cultur i i Cernavoda? 4 şi bune analo­gii în materialul ceramic aparţinînd culturi i T e i , faza Căţelu-Nou - din aşezarea eponimă?^ - , fiind întîlnit însă şi pe ceramica culturi i Gîrla Ma re? 6 .

Un vas reconstituit este decorat pe cvasitotalitatea suprafeţei sale exterioare cu grupaje de liniuţe paralele obţinute cu un pieptene (fig.16/2); pe l in ia umărului bombat, dispuse c i r cu l a r în două şiruri paralele, au fost imprimate cu un obiect ascuţit segmente de l in i i o r i ­zontale. Grupaje de liniuţe incizate au fost constatate şi pe un f rag­ment de tip Petreşti de la Ocna S ib iu lu i?? , cît şi pe fragmente înca­drate în faza I - a a cultur i i Wietenberg de l a Derşida? 8.

Toate elementele mai sus-amintite, propri i ultimelor două nive ­luri de cultură de l a Braneţ, pot să reflecte aportul culturi i Glina I I I -Schneckenberg la formarea culturi lor T e i şi Wietenberg.

Tehnic i le , cît şi motivele decorative întîlnite în aşezare p r e ­zintă ca rac te r i s t i c i diferite de la un nivel l a altul , păstrîndu-se însă unitatea organică a stratului de cultură.

fn primul nivel nu se constată prezenţa decorului cu găuri-bu-toni. Frecvente sînt brîurile alveolate dispuse l a mică distanţă sub buză ( f ig . 1 5 / 6 ) , apoi şirurile de gropiţe-alveole de pe umărul r e c i p i ­entelor (fig.13/7; 14/10; 1 7 / 5 , 9) obţinute prin incizie scurtă sau prin imprimare cu degetul. P r i n imprimare cu un vîrf ascuţit s - au real izat două şiruri de mici liniuţe oblice delimitate în două registre prin t re i l inii incizate c i r c u l a r (fig. 14/8). Un alt motiv incizat constă din z i g ­zaguri etajate în două reg i s t re , c e l superior fiind compus din două ş i ­ru r i , i a r c e l inferior din t re i (fig. 14/1 ) ? 9 . îh categoria elementelor decorative intră şi unele tortiţe fa lse , dispuse imediat sub buza r e c i ­pientului (fig. 1 3 / 1 ) şi care denotă unele influenţe anatoliene. Ceramici i celui de a l doilea, cît şi celui de a l tre i lea nivel îi sînt proprii şirurile de găuri-butoni executaţi în tehnica "au repoussé" (fig. 13/8 ; 15/7; 17/1 ). Cerculeţele de diferite dimensiuni, imprimate cu trest ia şi încrustate cu pastă albă, sînt frecvent constatate (fig.17/2, 3, 1 l ) 8 o . î n unele c a ­zuri , acestea sînt asociate cu şir de găuri perfect rotunde (dispuse pe un rînd sau două), obţinute prin imprimare cu un obiect bont şi îh-crustate de asemenea cu o substanţă albă (fig. 17/10, 1 1 ) 8 1 .

In c e l de a l doilea nivel s - a u remarcat pînă acum mai multe e l e ­mente de tip Schneckenberg B . Ast fe l , pe un fragment, ce sugerează un vas de proviz i i , decorul constă dintr-un şir-de alveole ordonate c i r c u ­lar la o mică distanţă sub buză şi din proeminenţe alungite, verticale şi alveolate, aplicate pe gîtul respectivului recipient (fig. 17/9). Toate a¬ceste ca rac te r i s t i c i le constatăm şi pe cîteva fragmente descoperite l a Schneckenberg, jud .Braşov 8 2 .

61

www.mnir.ro

Page 61: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 17- - Braneţ, jud .Ol t , 1-11: fragmente ceramice proprii n ive ­lului II şi I I I . Cultura Gl ina I I I -Schneckenberg.

62

www.mnir.ro

Page 62: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 1 8 . - Braneţ, jud.Olt , 1: fragment de idol antropomorf; 3: pumnal votiv de aramă; 2, 4 -7 : ceramică proprie n i ­ve lur i lor I I şi I I I . Cultura Glina I I I -Schneckenberg.

63

www.mnir.ro

Page 63: Cercetari arheologice II, 1976

Pe un alt fragment apare combinaţia găurilor-butoni cu brful simplu tras din pastă (fig.17/1 ) 8 3 .

P r i n continuarea cercetărilor de l a Braneţ, fn anii 1973-1975, materialul arheologic nou recoltat a permis o analiză mai amplă a tutu­r o r elementelor caracter i s t ice acestuia . Totodată au putut fi dovedite din nou cele t re i niveluri de cultură unite organic fntr-o depunere groasă de c i r c a 0 ,50 m.

Atft pe baza tipologiei formelor şi a decorului, cft şi pe baza s i ­militudinilor şi sincronismelor constatate pînă acum putem să afirmăm că ceramica de l a Braneţ reprezintă două faze de evoluţie culturală de tip G l ina I I I -Schneckenberg .

P r ima , ca re este mult mai timpurie decît ne-am fi închipuit,o pu­tem s incroniza pe baza materialului arheologic cu faza A a aspectului Schneckenberg, după periodizarea lu i A . Prox® 4 . Pe lîngă alte e l e ­mente, torţile tubuläre, cft şi o se r i e de forme c a cele legate de c u l ­tura de tip "T r i ch te rbecher " descoperite fn sud-estul Trans i lvan ie i , l a Mihai Vodă-Bucureşti o r i l a C i u r e l 8 5 s fnt remarcate şi fn aşezarea de tip Gl ina I I I de l a Braneţ.

Alte sincronisme au fost stabilite pe baza pumnalului votiv de a¬ramă . Ast fe l , cultura Gl ina I I I -Schneckenberg este sincronizată cu grupurile culturale Be lo t i c -Be la C rkva şi Bubanj-Hum H I 8 ° . îh s i s t e ­mul cronologic a l lu i P .Re inecke , grupul Bubanj-Hum III aparţine pe ­r ioadei A1 a epocii b ronzu lu i 8 ? .

C e a de a doua fază, căreia îi corespund nivelul a l doilea şi a l t r e i l ea , se evidenţiază pr intr -un material ceramic cu numeroase s i m i ­litudini fn a r i a aspectului Schneckenberg B . Pe baza tipologiei forme­lor şi elementelor decorative s - au putut stabil i multiple şi bune analo­gii şi fn Muntenia, unde o se r i e de aşezări c a cele de l a G l i n a 8 8 , C i u -re l -Bucureşt i 8 9 , Ro şu 9 0 , C r ivăţ 9 1 , G r e c i , j ud . I l f ov 9 2 şi Văcăreşti, jud.Dîmboviţa 9-', prezintă un material nu de puţine o r i similar celui de l a Braneţ. Astfe l , pe baza analogiilor şi sincronismelor se documen­tează mai c l a r aspectul de tip Schneckenberg B .

în ce priveşte geneza cu l tur i i , se constată din nou ro lu l primar a l fondului l oca l , alături de influenţele sudice transmise prin interme­diul cu l tur i i Cernavoda I .

Pe baza ce lor de mai sus putem conchide că prima fază consta ­tată l a Braneţ conturează o perioadă timpurie a culturi i Gl ina I I I -Schneckenberg, i a r cea de a doua, una mijlocie, fn care se întrezăresc şi acele elemente ca re vor participa l a geneza culturi lor Verb ic ioara , T e i , Monteoru şi Wietenberg 9 4 din perioada mijlocie a epocii bronzului din România.

64

www.mnir.ro

Page 64: Cercetari arheologice II, 1976

N O T E

1 Săpăturile s - a u desfăşurat în timp astfel: 7-21 sept. 1973;8-20oct. 1974, 18-31 oct. 1975. L a cercetările din anul 1973 a participat şi Petre Roman de l a Institutul de Arheologie Bucureşti.

2 A U G U S T I N ULAN IC I , în MN, I I , 1975, p.243-255; idem, C A , I , p. 47 -77 .

3 Şanţul I I I a fost săpat în anul 1974, fiind adîncit pînă la primul n i ­vel Gl ina I I I -Schneckenberg , inclusiv .

4 Suprafaţa I A săpată în anul 1973 a fost extinsă în anul 1975, fiind numită convenţional suprafaţa I A B .

5 D . B E R C I U , Contribuţii l a problemele neoliticului în România în l u ­mina noilor cercetări, Ed i t . A c a d . R . P . R . , Bucureşti, 1961, fig. 63/3.

6 D . B E R C I U , S E B . M O R I N T Z şi I .MAXIMILIAN, în Materiale, I I I , 1957, f ig .5 .

7 Ibidem, p. 183. 8 A U G U S T I N ULAN IC I , op . c i t . , p. 50 şi 54. Pentru vasele de la fig.

7/3-4 , cu colţurile apropiate două cîte două, trase din buză, bune analogii găsim pe o strachină de tip Wietenberg, descoperită la O -bre ja , jud .A lba , c f . TUDOR S O R O C E A N U , în AMN,X , 1973,p.496 şi nota n r . 2 4 , p l . V I l /2 .

9 V A L E R I U L E A H U , Cultura T e i , Bucureşti, f . a . , p .89. 10 DORIN P O P E S C U , în Materiale, I I , 1956, p.120, fig.7 şi 9 . 11 D . B E R C I U , în Recuei l du Musée National, tom. IV , Belgrad, 1964,

f ig . 4 . 12 I U L I U P A U L , în Materiale, V I I , 1961, p.107, f ig.7/3. 13 S . D U M I T R A S C U , G . T O G A N , în AMN, VI I I , 1971, p.423 şi pl . IV/7,

12. 14 G H . B I C H I R , în Materiale, V , 1959, p.277, f ig.5/2, f ig.6; vez i de

asemenea şi D . B E R C I U , în Arheologia preistorică a Olteniei, 1939, p .77, f ig.89/9, 11 .

15 G H . B I C H I R , o p . c i t . , fig.5/1 . 16 A . U L A N I C I , o p . c i t . , p .48, 58, pl.1/1 . 17 G H . B I C H I R , înop.cit . , p .276-278, descri ind materialul de la Cfima,

remarcă analogiile acestuia (tehnică, forme, ornament) cu c e r a ­mica cultur i i Coţofeni şi socoteşte că "unele morminte cu ocru, fn tumuli, din Oltenia, pot fi contemporane cu cultura Coţofeni"; fn acest sens vez i şi C I . NICOLĂESCU-PLOPŞOR, V.DUMITRAŞCU, N . G O S T A R , S . B A R T A , ŞTEFAN ŞTEFÂNESCU, în S C I V , I I , 1, 1951, p .277; P E T R E ROMAN, îh "Rev i s ta muzeelor", I , 4,1964, p. 324, atribuia mormîntul de l a Cîrna cultur i i Coţofeni.

18 V.BORONEANŢ, fn S C I V , 17, 2 , 1966, p .349-352, f ig.4. 19 Ibidem, p.345 şi f i g .1 -4 ; p.350. 20 Ibidem, p.351 şi f ig .4. 21 Ibidem, p .349. 22 P .ROMAN, Cultura Coţofeni fn Romania, comunicare prezentată la

65

www.mnir.ro

Page 65: Cercetari arheologice II, 1976

Institutul de Arheologie, Bucureşti, 7 martie 1975. 23 Ibidem. 24 Ibidem. 25 După periodizarea lui Petre Roman, fn loc . c i t . ; vezi şi A . ULANICI ,

fn o p . c i t . , pass im. 26 G H . I . P E T R E , fn S C I V , 18, 4, 1967, p.645-647, f ig .4/2-3; 5/1,

6 - 8 . 27 Ibidem, p.652, f ig.5/2; 6/9, 11. 28 H . S C H R O L L E R , Die S te in - und Kupferzeit Siebenbürgens, B e r ­

l i n , 1933, p l . 31 . 29 K U R T H O R E D T şi colaboratori , fn S C I V , IV , 1-2, 1953, p.275,

fig. 13/9-10. 30 D . P R O T A S E ş iN. V L A S S A , fn Materiale, V I , 1959, p.440, fig.

5/8 -9 . 31 I U L I U P A U L , o p . c i t . , p .107, f ig .7/3-5 . 32 E U G E N COMŞA, fn "Cumidava" , I V , 1970, fig.2/1 -6 } 3/1-4. 33 N . H A R T U C H E şi I . T .DRAGOMIR , fn Materiale, U I , 1957, p. 135,

fig. 10/7. 34 P E T E R D E T E V , fn Godişnik, I I I , Plovdiv, 1959, p.18, fig.22/v.

Acest exemplar a re diam. de 0,120 m. 35 E U G E N COMSA, fn " D a c i a " , N . S . , X I I I , 1969, p .11, fig.12/1. 36 V . C H R I S T E S C U , fn " D a c i a " , I I , 1925, p.274-275, p l . X X I l / l 3 . 37 RADU et E C A T E R I N A V U L P E , fh " D a c i a " , I I I - I V , 1927-1932, p.

316, fig.99/20; 100/33. 38 M A R I L E N A F L O R E S C U şi CONSTANTIN BUZDUGAN, fn ArhMold,

V H , 1972, p .177, f ig .47. 39 G E Z A F E R E N C Z I şi ŞTEFAN F E R E N C Z I , fn Sesiunea de comu­

nicări ştiinţifice a muzeelor de is tor ie , decembrie 1964, v o l . I , B u ­cureşti, 1971,p.113, f ig .2/9.

40 Ibidem, p. 105. 41 Ibidem, p. 106. 42 E s t e o piesă specifică culturi i Gl ina I I I -Schneckenberg şi prezintă

aşa-zisa retuşă denticulată prin retuşe normale-inverse obţinute atft ventro -dorsa l , cft şi dorso-ventra l , cf . A .PÀUNESCU, E v o ­luţia uneltelor şi armelor de piatră cioplită descoperite pe ter i to ­r i u l României, E d i t . A c a d . R . S . R . , Bucureşti, 1970, p.203-204.

43 A . P R O X , Die Schneckenbergkultur, Kronstadt, 1941, p .27, fig. 12. 44 Ibidem, p .46, f ig .29. 45 D . B E R C I U , o p . c i t . , p.294, f ig.121/5. 46 A . P R O X , o p . c i t . , f i g .XXV/5 . 47 D . B E R C I U , fn S C I V , 17, 3, 1966, p.533, f ig.3/3. 48 E R S I L I A TUDOR, fn Sc r ip ta Va lachica , 1972, p.105,fig.8/1 ;

o piesă similară este amintită şi de S . MORINTZ şi D .V . R O S E T T I , fn Bucureştii de odinioară, Bucureşti, 1959, p.21 ,fig. 5/1.

49 D . B E R C I U , o p . c i t . , p .534. 50 H .SCHMIDT , Cucuceni in der oberen Moldau, Rumänien, B e r l i n -

Le ipz i g , 1932, p.60, p l .30/1. 66

www.mnir.ro

Page 66: Cercetari arheologice II, 1976

51 D . B E R C I U , op . c i t . , l o c . c i t . , f ig .1/2. 52 Tradiţii de luptă şi înfăptuiri socia l iste , Ploieşti, 1974, p.13,fig.a. 53 G H . I . P E T R E , îh S C I V , 21, 3 , 1970, p.482-486, f ig.2/2. 54 M. GARA Ê> ANIN, P ra i s to r i j a S rb j e , I , Beograd, 1973, fig.8/2. 55 M. GAR A é ANIN, îh 39 B e r . R G K , 1958, p.92 şi 94, fig.11/4; idem,

Epoque préhistorique et protohistorique en Jougoslavie, Belgrad, 1973, p .307.

56 A.ULAN1ÇI, o p . c i t . , p .62 . 57 Unele analogii l a Cuciulata , vez i : GH.BICHIR,în " D a c i a " , N .S . ,VL

1962, p.100, f ig .9/9. 58 Ibidem, p .97 , f ig .7/5. In legătură cu aceste forme vezi şi S E B A S ­

T IAN MORINTZ şi G H . C A N T A C U Z I N O , în Materiale, V , 1959, p. 634-635.

59 S . M O R I N T Z und P .ROMAN, în " D a c i a " , N . S . , X U , 1968, p. 71, fig. 21/4 -5 .

60 E F I S A P O U N A - S A K E L L A R A K I S , L a civi l isation Cycladique et l a collection Cycladique du Musée National d'Athènes, 1972, p. 4 şi u rm . , f ig .6 .

61 E R S I L I A TUDOR , o p . c i t . , p .103, f ig.3/5. 62 V A L E R I U L E A H U , o p . c i t . , f ig.18/7. 63 DORIN P O P E S C U , îh " D a c i a " , V - V I , 1935-1936, p.116, fig. 8/3

şi 7 . 64 D . B E R C I U , Arheologia preistorică p.64, fig.68/2. 65 ION N E S T O R , în " D a c i a " , I H - I V , 1927-1932, p.240, fig.8/3; vez i

şi M .CONSTANTIN IU şi PANAIT I . P A N A I T , în C A B , I , 1963, p l . I/1 ; de asemenea, astfel de păhărele s - au descoperit şi la Mîh-drişca, c f . G H . B I C H I R şi EUG.COMŞA, în Materiale, V i n , 1961, p.295, fig.7/3 şi 5.

66 T . B A D E R şi S.DUMITRAŞCU, îh Materiale, I X , 1970, p. 134, fig. 7/6.

67 C .S .NICOLAESCU-PLOPŞOR şi colaboratori, în Materiale, I I I , 1957, p .36, f i g .8/1 -2 .

68 A . L A N G S D O R F F şi I . N E S T O R , îh P Z , X X , 1929, p.214, fig.6 şi notele 8 - 9 .

69 D . B E R C I U , Contribuţii p .326, fig.149/2. 70 A . P R O X , o p . c i t . , p .42, f ig .28. 71 G H . B I C H I R , o p . c i t . , p.104, f ig .12/2. 72 A L E X . V U L P E , înArhMold, I , 1961, p .77, f ig .7/1. 73 V A L E R I U L E A H U , îh S C I V , 2 , X I V , 1963, p.316-319. 74 S . M O R I N T Z şi P .ROMAN, o p . c i t . , f ig.20/5. 75 V A L E R I U L E A H U , op . c i t . , loc . c i t . 76 V L . D U M I T R E S C U , îh'bacia",II, 1925, p.226, cf. V . L E A H U , op.

c i t . , l o c . c i t . 77 I U L I U P A U L , în Materiale, V I I I , 1962, p.193, f ig.9/2. 78 N I C O L A E CHIDIOŞAN, îh " D a c i a " , N . S . , X U , 1968, p. 161-162,fig.

6/7-8 . 79 Unele similitudini privind motivul în zigzag în ceramica de tip C e r ­

navoda I de l a Căscioarele, cf . S .MORINTZ şi P.ROMAN, op .c i t . , fig. 21/5 şi 20/7.

67

www.mnir.ro

Page 67: Cercetari arheologice II, 1976

80 întîlnite îh a r i a Horodiştea-Folteşti, cf . D.BERCIU,Contribuţii..., p.313, f ig.142/2; vez i şi HORTENS IA D U M I T R E S C U , în "Dac i a " , I X - X , 1941-1944, p .142-153.

81 Frecvente şi în a r i a culturi i Cernavoda I , cf . S .MORINTZ şi P . ROMAN, op . c i t . , fig.20/12 şi 21/15.

82 A . P R O X , o p . c i t . , p l .X IV/10 . 83 Şi această combinaţie o întîlnim pe ceramica de l a Schneckenberg,

c f . A . P R O X , op . c i t . , p l . X I V / 2 . 84 Ibidem, p.78 şi urm. 85 S . M O R I N T Z şi GH .CANTACUZ INO , op . c i t . , loc . c i t . , p. 634-63 5. 86 Vez i supranotele 54 -55 . 87 D . G A R A S ANIN, o p . c i t . , p .307. 88 ION N E S T O R , o p . c i t . , l o c . c i t . 89 S . M O R I N T Z şi GH .CANTACUZ INO , op . c i t . , l o c . c i t . 90 M .CONSTANTINIU şi PANAIT I . P A N A I T , op . c i t . , p l . l / l ; ü/1-6;

I I l / l - 4 ; V/6 ; V l / 3 ; V n / 2 , 5 -6 . 91 D . B E R C I U , în S C I V , 17, 3, 1966, p.531-534, f ig .2/1-2; 3/3. 92 A . U L A N I C I şi GH .TROHANI , în C A , I , 1975, p.77 şi urm. 93 E R S I L IA TUDOR, op . c i t . , f ig .1/7-8; 2/1-6; 3/1, 5; 6/1-3, 7 . 94 V e z L U B E R C I U , Zori le i s tor ie i . . . Bucureşti, 1966, p.164.

N O U V E L L E S R E C H E R C H E S ARCHÉOLOGIQUES À BRANEŢ

- Résumé -

Durant les années 1973-1975 ont été continuées le fouilles a r ­chéologiques de Braneţ, dép. d 'O l t .

L e s t ro is campagnes ont confirmé les observations s t ra t i g ra -phiques constatées dans la première année de recherches (1972). A ins i on a pu remarquer deux couches de culture archéologique, l a première avec des matériaux du type Coţofeni, de l'époque de transition à l ' é ­poque du bronze, et l a deuxième avec un matériel spécifique pour l a c iv i l isat ion Gl ina I I I -Schneckenberg de l'époque du bronze.

Dans la couche qui appartient à l a civi l isation Coţofeni, avec deux niveaux d 'habitats, on a découvert deux habitations de surface, chaqu'une avec un foyer. L ' inventa i re matériel provenant des habita­tions et du reste de la déposition comprend une série d'outils en pierre et os , des vases et des nombreus fragments céramiques.

Du répertoire des outils en bois de cerfs on remarque deux (fig. 5/2-3) qui peuvent être comparés avec les "marteaux-massue" trouvés dans le cadre des civi l isat ion Sălcuţa et Verb ic ioara .

L e s formes céramiques découvertes sont les suivantes: tasses avec l ' an se surélevé (rig.6/1-4); ve r re s avec le corp tronconique (fig. 7/1); cruches (brocs) avec l ' anse bandée surélevée (fig.6/5); chau­drons de grandes dimensions représentés par deux types: a) le corps

68

www.mnir.ro

Page 68: Cercetari arheologice II, 1976

arché et l'embouchure largement évasée en dehors (fig.8/1), b) le corps légèrement bombé et le bord beaucoup épais et biseauté obliquement vérs l'intérieur (fig.8/2; 9/1-2) . D 'autres récipients sont inclus dans la catégorie des " vases - boca l " avec le corps allonge, le coup court et l'embouchure évasée avec des coins tirés du rebord (fig.7/3-4).

Fréquente sont les amphores avec le coup à peu près cylindrique et l 'embouchure trompettiforme (fig.8/3, 5), travaillées d'une pâte de bonne qualitée.

L e s fragments céramiques qui suggèrent des profonds chaudrons, d'une pâte noire-cendrée, présentent un intérêt à part (fig.8/2, 9/1-2). Ceux - c i , autant par l a téchnique du trava i l que par les formes et les éléments décoratifs, offrent les meilleures similitudes avec les maté­riaux découverts à Cîrna. A tout celà on doit joindre d 'autres élé­ments comme sont les ressemblances entre les deux vases -askos de Cîrna et Braneţ, le second découvert in situ dans une hutte Coţofeni en 1972. Comme suite de ce qui vient d'être dit l 'appartenance à l a civil isation Coţofeni de l a sépulture à ocre de Cîrna ne peut plus être douteuse.

Dans une des habitations on a découvert, in s i tu , une cruche (broc) avec le corps hémisphérique, le coup court et le bord évasé; l ' an se , d'une bande élargie commence du bord et elle finit sur l'épaule du vase (fig.6/5). L e décor angulaire est obtenu par l ' impression avec un cordon tordu et par une rangée c i rcu la i re d'applications plastiques "L insenkeramik" sur l a ligne de l'épaule. Des bonnes analogies peu­vent être faites à l ' a ide d'un fragment céramique découvert à Cuina Turcului et attribué à l a phase Kostolac-Baden. Du point de vue typo­logique ces deux vases (de Braneţ et Cuina Turcului ) se rapprochent, mais i l s diffèrent par l a téchnique de 1'ornamentation. A Cuina T u r c u ­lui on a utilisé la technique des piqûres success ives , tandis qu'a B r a ­neţ l a technique mentionnée un peu plus haut.

Selon une périodisation de la civi l isation Coţofeni faite par P. Roman , l a cruche (broc) de Brantţ, par ses caractéristiques,doit être encadrées dans l a première phase de cette c iv i l i sat ion. L a fragment de Cuina Turcu lu i , à base de l a même périodistion, représente une phase postérieure à cel le de Braneţ.

E n ter re cuite est également un bracelet (fig. 8/6) découvert dans l 'habitation D . L e s meilleures analogies se trouvent à Brăiliţa, dans le niveau II qui possède des matériaux du type Gumelniţa A 2 récent -B1 ancien. Un exemplaire semblable a été découvert à Plovdiv dans un milieu Gumelniţa récent.

Pour le fragment d ' idole, découvert auss i dans l 'habitation D, on a trouvé des analogies à Mugeni dans une étape Ariuşd récente.

L e s constatations faites après les premières fouilles de Braneţ (1972) restent valables comme suite des ce l les plus récentes des années 1973-1975.

L a couche Coţofeni, grosse d 'environ 0,40 m, comprend deux niveaux. Pour l a céramique du premier niveau sont caractéristiques: les incisions ve r t i ca l e s , plus où moins larges , disposées en bandes

69

www.mnir.ro

Page 69: Cercetari arheologice II, 1976

c i rcu la i r e s étagées sur les surfaces extérieures des vases , sans és-paces évités entre e l l es ; les impressions avec le cordon tordu; les ap­plications plastiques "Linsenkeramik" ; les coins tirés du bord, en dif­férentes hypostases.

Dans ce premier niveaux on rencontre également des chaudrons avec le bord très épais et biseauté obliquement vers l'intérieur.

Dans le deuxième niveau, à côté de quelques éléments propres au premier niveau on remarque des nouvelles techniques d'ornamenta­tion comme cel le des piqûres succesives ou de la "peinture" blanche appliquée sur toute la surface extérieure du vase. Mais les deux der ­nières techniques sont mises en évidence sporadiquement.

L e matériel archéologique de Braneţ, sur l a base de la typologie des formes, des techniques de travai l et des motifs décoratifs, repré­sente une phase ancienne de l a civil isation Coţofeni. Dans le contenu de cette civi l isation au premier plan se situent les influences de facture autochtone - Sălcuţa et Gumelniţa - à côté des influences culturelles du type Ariuşd récent. Dans quelques formes et techniques d'ornamenta­tion on remarque auss i des influences venues du sud et du sud-ouest.

*

Du point de vue stratigraphique, sans césure, suit la couche Gl ina Ilï-Schneckenberg, grosse d'environ 0,50 m, contenant trois n i ­veaux d'habitats. Chaque niveau contient deux habitations de surface, chacune avec un foyer.

L e matériel archéologique provenant des six habitations et de l a couche comprend des outils en os, p ierre , terre cuite, métal et céra­mique .

En premier lieu on doit remarquer le poignard votif en cuivre, d ' une forme triangulaire avec la base large courbée et avec quatre trous pour les r ivets (fig. 18/3).

E n Roumanie, les meilleures analogies se retrouvent dans l ' é -xemplaire en cuivre de Cucuteni et encadré de H.Schmidt dans une phase récente de l a civilisation Cucuteni. Deux poignards en bronze, d'une forme évoluée et nervure médiane, ont été découverts à C r ^ ăţ et Homorfciu. Un poignard semblable avec les deux dérniers, mais en cuivre , a été trouvé à Căzăneşti.

Beaucoup de ressemblance est remarquée dans le groupe Be lo -tië—Bela C rkva , contemporain avec le groupe Bubanj-Hum et qui est synchronique à son tour avec l a civil isation Glina III -Schneckenberg. Au groupe Belot ic—Bela Crkva appartient la sépulture X de la necro­pole de Belot ic i -Sumar dans la quelle on a découvert une lame s imi ­la i re avec cel les mentionnées plus haut.

Dans le système chronologique de P.Reinecke le groupe B u ­banj-Hum III appartient à l a période A1 de l'époque du bronze touchant les limites chronologiques finales de la période en discussion. Tou ­jours à ce type sont liés et les petits poignard triangulaires du groupe Per iam. E n Voyvodine, dans l a nécropole de Makrin on a découvert de tels poignards, tous datant de la période Reinecke A1 .

70

www.mnir.ro

Page 70: Cercetari arheologice II, 1976

Du large répertoire de l a céramique on remarque quelques v a ­ses au corps arrondi et l 'embouchure évasée (fig. 17/9). D 'autres ont le corps légèrement arqué et le coup droit, le bord biseauté horizon­talement (fig. 17/1). Quelques fragments suggèrent des amphores à coup haut (fig. 17/10).

Un vase a le corps fortement courbé, le bord arrondi à l 'exté­rieur et se' séparant du corps par un petit fossé c i rcu la i re j l a surface extérieure à été décorée avec un peigne résultant des groupages de pe­tites lignes parallèles (fig. 16/2).

L e s chaudrons avec l 'embouchure large trompettiforme ( T r i c h ­terbecher) se trouvent le plus souvent dans le premier niveau (fig. 13/4; 15/1; 16/1).

Une série de vases (fig. 14/1-2) trouvent des bonnes analogies dans l a céramique de l a civi l isation Cernavoda I de Căscioarele.

Su r un fragment céramique on remarque un motif décoratif qui suggère une manière d ' ornementation utilisée et dans l a phase Câţelu Nou de l a civi l isat ion T e i (fig. 14/8).

Un couvercle cylindrique (fig. 12/5) représente un type rencontré depuis l a phase IIb de l a c ivi l isat ion Sălcuţa. Mais les meilleures r e s ­semblances se trouvent dans le matériel céramique de la phase Schne¬ckenberg B . A Răcăciuni on a découvert un couvercle cylindrique dans un milieu culturel Monteoru I C 2 .

S u r l a base de l a typologie des formes et du décor, suivant les similitudes et synchronismes constatés jusqu'à présent on peut aff ir ­mer que l a céramique de Braneţ représente deux phases d'évolution culturelle du type Gl ina I I I -Schneckenberg. L a première,plus ancienne, peut £tre synchronisée à base du matériel archéologique avec l a phase A de l ' a spect Schneckenberg d'après l a périodisation d'A.Prox. D ' a u ­tres formes et éléments, comme les anses tubulaires, découvértes dans le sud-est de l a Transy lvanie , à Bucarest -Mihai Vodă et C iu re l sont remarqués aus s i dans l'établissement du type Gl ina III de Braneţ.

On a établi des synchronismes auss i à base du poignard votif en cuivre. A ins i l a c iv i l isat ion Gl ina I I I -Schneckenberg est synchronique avec le groupe Bubanj-Hum UI encadré dans l a période A de l'époque du bronze d'après l a chronologie de P .Re inecke .

L a deuxième phase, qui contient les deux dernièrs niveaux, se remarque par un matériel céramique avec des nombreuses similitudes dans l ' a i r e de l ' a spec t Schneckenberg B du sud-est de l a Transylvanie.

E n ce qui concèrne l a genèse de cette civi l isation on constate de nouveau le rôle pr incipa l du fond local à côté des influences venues du sud.

E n conclusion, on peut dire que la première phase constatée à Braneţ désigne une période ancienne de l a civi l isation Glina n i-Schne-ckenberg, tandis que l a deuxième phase une étape moyenne dans laquelle on entrevoit auss i des éléments qui participeront à l a genèse des civi l isations Verb ic ioara , T e i , Monteoru et Wietenberg de l a pé­riode moyenne de l'époque du bronze de Roumanie.

71

www.mnir.ro

Page 71: Cercetari arheologice II, 1976

L E G E N D E D E S F I G U R E S

I'ig.1 . - L e plan des fouilles archéologiques éffectuées a Braneţ pen­dant les années 1972-1975.

F i g . 2 . - L e profil du mur du nord-est de l a surface I AB.Braneţ,1973 et 1975.

F i g . 3 . - A . L e plan de l a section I I I ; B . L e profil du mur clu nord-ouest de l a section I I I . Braneţ 1974.

F i g . 4 . - A . L e plan de l a section IV ; B . L e profil du mur du nord-ouest de l a section IV . Braneţ 1975.

F i g . 5 . - 1 - 4 . Outils en bois de ceif découverts dans les habitations et la couche Coţofeni.

F i g . 6 . - 1 - 5 . Vases découverts dans les habitations Cet D. L a c i v i l i ­sation Coţofeni.

F i g . 7 . - 1 , 3 , 4 . Céramique découverte dans l 'habitation D; 2 , 5 . Fragments céramiques de la couche Coţofeni.

F i g . 8 . - 1 -2. Chaudrons; 3 - 5 . Fragments céramiques de l'habitation D; 6. Brace le t en ter re cuite découvert dans l 'habitation D.

F i g . 9 . - 1-2, 4 - 6 . Fragments céramiques du type Coţofeni; 3. F r a g ­ment d ' idole découvert dans l 'habitation D.

Fig. 10. - 1-7. Outils en s i l ex . L a civi l isation Gl ina IH-Schneckenberg. Fig. 11. - 1-9. Outils en s i l ex . L a civi l isation Gl ina III-Schneckenberg. Fig. 12. - 1. Objet en p i e r re ; 2 . Poids en terre Cuite; 3 ,5 .Couverc les

en ter re cuite; 4 . Cuillère - coupe; 7 - 9 . Fusa io les . L a c i ­vi l isation Gl ina I I I -Schneckenberg .

Fig. 13. - 1-8. Vases Gl ina IH-Schneckenberg . Fig. 14. - 1-6. V a s e s ; 7 - 10 . Fragments céramiques du type Glina III—

S c hneckenberg. Fig. 15. - 1-7. Céramique. G l ina I I I -Schneckenberg. Fig. 1 6. - 1. Vase du premier niveau ; 2 . Vase découvert dans le

deuxième niveau. Gl ina I I I -Schneckenberg . Fig. 17. - 1-11. Fragments céramiques des niveaux II et I I I . Gl ina III—

Schneckenberg. Fig. 18. - 1. Fragment d • idole anthropomorphe ; 3. Poignard votif en

cu iv re ; 2 , 4 - 7 . Céramique des niveaux II et I I I . L a c i v i l i s a ­tion Gl ina I I I -Schneckenberg .

72

www.mnir.ro

Page 72: Cercetari arheologice II, 1976

SONDAJUL A R H E O L O G I C D E LA S U R L A R I

de V A L E R I U L E A H U G E O R G E TROHANI

Cercetări perieghetice efectuate £h primăvara anului 1974 pe cursu l superior şi mijlociu a l rfului Mostiştea1 au identificat în vatra satului S u r l a r i (comuna Petrăchioaia, jud . Ilfov) o staţiune arheologică Îh ca re s - au putut surprinde, l a suprafaţă, asociate, fragmente c e r a ­mice de tip T e i I şi de tip Coslogeni. Această asociere , laolaltă cu prezenţa cultur i i T e i fn zona de extremitate estică a a r i e i sale de răs -pfndire încă fn faza veche, apoi stadiul nu îndeajuns de avansat în care se află cunoaşterea cultur i i Coslogeni au constituit tot atftea elemente de interes arheologic, încît să susţină necesitatea efectuării unei să ­pături de sondaj l a S u r l a r i . Ce rce ta rea a fost practicată între 20 o c ­tombrie şi 2 noiembrie 1975, de Muzeul do Istorie a l Republicii S o c i a ­liste România.

Staţiunea este situată l a per i fer ia nordică a satului menţionat,pe malul drept a l Mostiştei - o terasă ridicată cu c i r c a 8 m faţă de nivelul apei formîhd fn acest loc un pinten relativ înalt şi cu pante bine încli­nate pe margini, străjuite pe laturi le vestică şi nordică de cursu l r fu ­lu i .

Pe suprafaţa-platou a botului de terasă distribuţia fragmentelor ceramice de tip T e i I , Coslogeni şi Latène geto-dace - într-o frecvenţă nu prea mare - a fost de natură să sugereze următoarea amplasare a a¬şezărilor străvechi: locuir i le T e i I şi Coslogeni - îh zona mai de inte­r ior a platoului, cu o uşoară deplasare în jumătatea nordică a acestuia; aşezarea Latène - pe întreaga întindere a zonei dinspre vîrf a pintenu­lui de terasă.

Cele patru secţiuni deschise , urmărind cu deosebire explorarea aşezărilor din epoca bronzului, au fost situate pe mijlocul laturi i nor ­dice a platoului - o atare dispunere fiind determinată de plantaţiile de vii care ocupă o mare parte a botului de terasă. Toate secţiunile, p a ­ralele , orientate perpendicular pe f irul apei rfului Mostiştea au avut lăţimea de 1,50 m, adîncimea maximă de 1,20 m, i a r lungimile - 1:8,40 m; I I : 18,25 m; I I I şi IV : 29,40 m.

Pe pereţii secţiunilor s - a observat următoarea stratigrafie (con­firmată prin consemnarea adîncimii tuturor fragmentelor ceramice şi a celorlalte materiale descoperite):

Sub stratul vegetal, avînd în zona de interior a platoului o gro­sime medie de 0 ,12 m - subţiindu-se însă treptat, pe măsura apropierii de pantă - , s - a aflat o depunere de humus antic cenuşiu-negru, cu gro ­simea maximă de 0 ,20 m. Limita s a interioară s - a dovedit a fi const i -

73

www.mnir.ro

Page 73: Cercetari arheologice II, 1976

Fig .1 . - Piesă de si lex (1), fragmente de măciuci din piatră (2-3) şi fusaiole de lut a r s (6-7) , cultura T e i ; şlefuitor şi £m-pungătoare de os (4-5) , locuirea Coslogeni I .

74

www.mnir.ro

Page 74: Cercetari arheologice II, 1976

tuit nivel de locuire geto-dacă, dată fiind prezenţa a ic i a majorităţii fragmentelor ceramice Latène descoperite fn săpături. Dedesubt a u r ­mat un strat de pămfnt măzăros, cu grosimea medie de 0,22 m, fn a că­ru i structură s - au distins colorist ic două depuneri: una, superioară, cenuşie-cafenie, a cărei limită inferioară a corespuns din punct de ve ­dere arheologic cu orizontul de zăcere a l materialelor de tip Coslogeni, şi apoi o depunere de culoare cenuşie-gălbuie, la a cărei bază se aflau fragmentele ceramice, alte materiale proprii fazei T e i I . Sub stratul de pămfnt măzăros a urmat un altul , de pămfnt galben-lutos, s t e ­r i l din punct de vedere arheologic.

Din această situaţie de ordin stratigrafie rezultă că, l a S u r l a r i , locuirea Coslogeni a urmat fn timp aşezării datfnd din faza veche a cu l ­turi i T e i - dar nu imediat, nemijlocit, caz fn care ambele s - a r fi s i ­tuat "fn atingere" , c i , după cum s - a r părea, fntre ele interpunfndu-sa un oarecare interval de timp. A rezultat de asemenea că fn secţiunile deschise nu a fost descoperit n ic i un complex propr iu-z is de locuire (vatră, groapă menajeră sau de bordei, r e s tu r i de colibă e tc . ) , mate­r ia le le arheologice recoltate provenind numai "din s t r a t " , din depune­r i le succesive de pămfnt. Dispunerea pe orizontală discontinuu şi l i p ­sită de consistenţa a fragmentelor ceramice, a celorlalte obiecte des ­coperite a constituit o caracteristică comună tuturor niveluri lor de l o ­cuire (Te i , Coslogeni, Latène).

fn pămîntul măzăros cenuşiu-gălbui, propriu locuir i i T e i I au fost constatate, împreună cu fragmentele de vase din lut a r s , un f rag­ment dintr-o lamă de s i l ex , de culoare gălbuie-nisipoasă,cu o singură nervură dorsală şi secţiune triunghiulară ( f ig. l/1) , două fusaiole din lut a r s - una cu corp bitronconic, cealaltă cu corpul sferoidal aplat i ­zat, ambele fiind străpunse de ori f iciu c i r cu l a r central (fig.1/6, 7) şi o măciucă fragmentară (fig.1/3) lucrată deosebit de îngrijit din rocă dură verzu ie , avînd corpul sferoidal aplatizat la ambii poli, cu uşoară contracţie spre bază, de asemenea străpuns de un canal c i r cu la r c e n ­t ra l (un alt fragment de măciucă - fig.1/2 - cu corp asemenea, pe care Ü atribuim tot locu i r i i T e i I , a fost descoperit l a suprafaţă, fn vecinăta­tea secţiunii H.).

In ceramică s - a u diferenţiat categoriile îndeobşte cunoscute -pastă cu mult nisip şi pietriş sfărîmat, cu ca l ca r şi cioburi pisate; past£ conţinînd aceiaşi degresanţi, dar fn proporţii mult diminuate; pastă fină, aproape lipsită de degresanţi. S ta rea foarte fragmentată a ceramici i îngăduie reconstituirea sau întrezărirea doar a cîtoryaforme, acestea apărfnd însă pe deplin caracter ist ice- fazei T e i I : vasejrde, d i ­mensiuni re lat iv mari şi mij loci i , cu corpul bombat (globular), cu gît c i l indr ic sau evazat tronconic, cu marginea trasă uşor arcuit fn exte­r i o r , şi castroane cu corp arcuit simplu - fn prima categorie; c a s ­troane cu mărime mijlocie, cu gura la rg deschisă, avînd corpul arcuit simplu (cu umerii rotunjiţi, cu partea inferioară dezvoltată) şi margine relativ înaltă trasă arcuit fn exterior - îh a doua categorie ceramică;

75

www.mnir.ro

Page 75: Cercetari arheologice II, 1976

7 6

www.mnir.ro

Page 76: Cercetari arheologice II, 1976

ceşti cu o toartă şi o tăviţă cu margine oblică, din pastă fină. Mai multe fragmente ceramice poartă pe ele ornamente - tipice şi

acestea fazei vechi a culturi i T e i : crestături verticale,oval-alungite, ascuţite la capete ( f ig.2 / 8 ) ; impresiuni ovale, triunghiulare (fig.2/2,4), rotunde, dispuse, toate, fn şir orizontal , pe buze sau imediat sub a¬cestea, o r i pe umerii recipientelor din prima categorie; decorul cu măturică, prezent de asemenea pe vasele din prima categorie ceramică (fig.2/2) ; l in ia incizată orizontală, demarcfnd la unele castroane mici zona de unire a marginii cu corpul (fig.2/1) ; ornamente mai complexe, obţinute prin asoc ierea sau combinarea l ini i lor incizate orizontale drepte, cu altele, fn zigzag o r i cu şiruri de frfnturi de l ini i (fig. 2 /5) ; altele, real izate l a fe l , dar combinfnd l in i i orizontale şi verticale pa ­ra le le , fnchizfnd fntre ele şiruri de unghiuri minuscule, produse prin imprimarea unui obiect ascuţit ( f ig.2 / 7 ) .

Materialul ceramic redus cantitativ, laolaltă cu împrejurarea că elementele tipice T e i I surpr inse la S u r l a r i nu se deosebesc de acelea de l a Căţelu Nou o r i din alte staţiuni, fn fine, cadrul limitat a l acestui raport preliminar de săpătură - toate - împiedică acum o discuţie mai largă fn legătură cu faza veche a culturi i T e i , ce se cere însă purtată, date fiind concluzi i le nefondate, unele puncte de vedere confuze intro ­duse recent în l i teratura de spec ia l i ta te 2 .

în depunerea de pămfnt măzăros cenuşiu-cafeniu au fost desco­perite, împreună cu restur i le ceramice de tip Coslogeni, două obiecte din oase de animale. Primul este o împungătoare lucrată din aşchie de os lung, cu vîrf bine ascuţit şi lustruit puternic prin întrebuinţare (fig. 1/5). A doua piesă este un metatarsian de bour 3 prezentînd două feţe opuse albiate (pieziş, oblic) prin şlefuire (fig.1/4). Analogiile cele mai bune - mergfnd pînă aproape de identitate - se regăsesc fh aşa-numitele "şlefuitoare de o s " , din s e r i a cărora au fost publicate cîteva exem­plare şi fn l i teratura arheologică românească 4. Dincolo de atare apro­pieri intervin însă dificultăţi. întfi - fn privinţa precizării funcţionali­tăţii unor asemenea obiecte, fiind greu de ştiut dacă ele serveau l a ascuţirea unor unelte de os , cum crede J .Banne r şi J.Neustupn^, sau la lust ru i rea vase lor de lut, cum a afirmat S .A .Semenov , Radu Vulpe şi J .Dombay5. în a l doilea rînd, deşi piesa a fost neîndoielnic s u r ­prinsă fn depunerea proprie locu i r i i de tip Coslogeni, încadrarea s a cronologică şi culturală e tulburată de un fapt: pînă acum,şlefuitoarele de os au fost aflate numai într-o ser ie de culturi neolitice, un singur exemplar fiind atribuit şi unei perioade anterioare: tardenoisianul . Oricum, în ce priveşte epoca bronzului, o primă constatare o con­stituie faptul că piese de tipul şlefuitoarelor de os nu au fost descope­rite pînă fn prezent în nici una dintre aşezările Coslogeni cercetate în România?, exemplarul de la S u r l a r i constituind o primă şi singură a¬pariţie. în acelaşi timp, controlînd l iteratura de specialitate r e f e r i ­toare la aspectele culturale (Sabatinovka şi Noua) înrudite cu cultura

77

www.mnir.ro

Page 77: Cercetari arheologice II, 1976

Coslogeni, absenţa şlefuitoarelor de os şi din aceste medii s - a dovedit o certitudine. In atare situaţie, prezenţa piesei aduse în discuţie în nivelul de locuire Coslogeni de la S u r l a r i poate avea doar explicaţia -convingătoare, de altfel , concordantă cu cele consemnate mai înaintu -că şlefuitorul, datînd din neolitic, a fost "recoltat" de oameni din e¬poca bronzului şi reutil izat de e i . fn sprij inul acestei concluzii stă ob­servaţia antropologului Alexandra Bolomei, după care unealta fiind -prin patină şi aspect general - mai veche decît epoca bronzului,vădeşte - din vechi - un proces incipient de f o s i l i z a r e 8 .

Materialele ceramice se grupează în două categorii , diferenţiate după cal itatea lutului şi cantitatea degresanţilor, ca şi prin modul de tratare a exteriorului recipientelor . Dar cum s - a remarcat încă de la publicarea culturi i Coslogeni, adeseori cele două categorii nu se de l i ­mitează exact, multe fragmente ceramice atestînd şi o specie tranzito­r i e 9 , fntr-o primă categorie se includ vase cu pereţii relativ groşi,lu­crate mai grosolan din lut amestecat cu multe cioburi pisate, pietriş foarte mărunt sfărîmat şi n is ip , cu suprafeţele exterioare zgrunţuroase sau foarte slab netezite, fn categoria a doua - procentual, la S u r l a r i , mai puţin reprezentată - se grupează fragmente de vase lucrate din lut amestecat doar cu nisip şi cu suprafeţele exterioare bine netezite, uneori ch iar lustruite . Indiferent de categorie, recipientele au căpătat prin ardere culoarea cenuşie sau cenuşie-cărămizie, cu nuanţe mai t a r i sau mai puţin închise.

Repertoriul formelor pare să fi fost foarte restrîns - redus doar la cîteva t ipur i , transpuse însă în mărimi şi variante d iverse . Au fost descoperite fragmente de: a) vase de proviz i i , mari , cu corpul bombat, gît s cu r t , c i l i nd r i c , cu buza trasă în exterior (fig.3/5) ; b) recipiente re lat iv mari sau mij loci i , cu corp bitronconic, prevăzute pe l inia d i a ­metrului maxim cu cîte două torţi vert ica le , masive (fig.3/?);c) vase "în formă de s a c " , cîteodată cu pereţii drepţi, alteori uşor arcuiţi convex (fig. 3/1 , 3) ; d) castroane adînci, cu corpul tronconic sau arcuit s im ­plu ( f ig.3 / 2 , 4 ) . Din repertor iul formelor, se remarcă la S u r l a r i ab ­senţa ceştilor cu corpul mai mult o r i mai puţin bombat, prevăzute cu două torţi vert icale supraînălţate, identificate în aşezările Coslogeni de l a Andolina, Dorobanţu, Ulmu, CeaculO, Radovanu 1 1 e tc .

Ornamentarea recipientelor este săracă. P r in prezenţa repetată se dovedesc ca rac te r i s t i ce : banda în re l ie f , cu secţiune triunghiulară, plasată, c e l mai adesea, cu c i r c a doi centimetri mai jos de buza v a s e ­lor sau pe l in ia de unire a gîtului cu umerii recipientelor (fig.3/5 , 8); brîurile alveolate ( f ig.3 / 3 ) , şirurile de l ini i crestate vert ica l (nere­gulate) sau oblice ( f ig.3 / 2 , 7); şirurile de impresiuni ovale, produse prin apăsarea degetului ( f ig . 3 / 1 ) . Pe cîteva fragmente de vase apare barbotină ( f ig.3 / 3 ) . Nu l ipsesc nici segmentele de bandă în rel ief , d i s ­puse în formă de potcoavă (fig. 3 / 4 ) . în chip deosebit semnalăm un f rag­ment din marginea unui vas , prevăzut - de asemenea cu c i r c a doi c e n ­timetri sub buză - cu o perforaţie circulară completă (fig. 3/6). fn 1970 se nota că acest element decorativ, specific "multor vase din cultura Noua", este inexistent în aşezările de tip Coslogeni şi "pare să nu fie

78

www.mnir.ro

Page 78: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 3 . - Ceramică de l i p Coslogeni I . S u r l a r i , 1975.

79

www.mnir.ro

Page 79: Cercetari arheologice II, 1976

propriu nici aşezărilor Sabatinovka din stepele nord-vest p o n t i c e " 1 2 . Prezenţa s a - acum, pentru prima dată într-un context Coslogeni -poate fi pusă pe seama raporturi lor culturi i din urmă cu populaţiile Noua din Moldova.

Puţin consistentă locuirea Coslogeni prezentată fn raportul de faţă oferă totuşi studiului cfteva elemente interesante, ce se ce r d i s ­cutate, fie chiar succint .

Atrage astfel , fn primul rînd, atenţia că la S u r l a r i nimic nu a indicat o aşezare de tip "cenuşar" (zolnik), apărută sub "aspectul u¬nor movile aplatizate cu diametrul între 30-50 m " 1 3

f bine documentată fn a r i a Coslogeni din Muntenia 1 4 . Frapantă a apărut, de asemenea,ab­senţa unei cantităţi cît de cft c rescute , însemnate de oase de animale domestice. De fapt, acestea ( restur i osteologice de bovidee şi ov ica -prine) au fost descoperite într-un procent de maximum 10$ prin raport cu cantitatea fragmentelor ceramice. Deocamdată doar consemnăm a s t ­fel de realităţi, nefiind exclus ca prin cercetări viitoare ele să se repete, impunîhd atunci concluzii le corespunzătoare. De pe acum însă, se pare că populaţiile de tip Sabatinovka, ajunse în zona de la nordul Dunării de jos, au fost integrate destul de repede într-un proces de e¬voluţie în sensul cultural şi economic-social a l epocii bronzului c a r -pato-danubian.

De altă parte, problema încadrării aşezării de la S u r l a r i în schema evoluţiei cultur i i Coslogeni prezintă, şi ea, aspecte intere ­sante. După cum se cunoaşte, Sebastian Morintz a deosebit, în dezvol ­tarea cultur i i aceste ia , două etape. Absenţa în aşezarea cercetată de noi a unor forme cum sînt ceştile cu corp bombat şi torţi supraînălţate, de tradiţie sau ca rac te r Zimnicea-Plovdiv; cănile cu gura oblică, cu analogii în acelaşi mediu; sau vasele duble, de origină GîrlaMare; ab­senţa, apoi, a unor fragmente ceramice cu decor de influenţă Monteoru sau T e i - elemente c a r e , după opinia lui Sebastian Morintz, c a r ac te ­rizează etapa evoluată a culturi i Coslogeni 1 5 şi care au putut fi pînă acum bine surpr inse îndeosebi l a Radovanu (jud.Ilfov) 1 °,dar şi în alte staţiuni - toate - dovedesc că aşezarea de l a S u r l a r i trebuie încadrată în faza Coslogeni I .

In acelaşi timp, se cere subliniat faptul că în această aşezare s - a constatat o frecvenţă mare a vaselor bitronconice, cu torţi v e r t i ­ca le masive pe diametrul maxim, despre care Sebastian Morintz şi Niţă Anghelescu au arătat că nu reprezintă un tip "propriu culturii Noua, prea puţin cultur i i Sabatinovka, avînd cele mai bune analogii l aRazko -paniţa, fără însă să se identifice cu a c e a s t a " 1 7 . Dacă pe baza c o n s i ­derentelor din urină sc poate admite că forma fn discuţie a fost preluată de populaţiile Sabatinovka fn spaţiul carpato-dunărean (nefiind exclusă o adoptare chiar în mediul loca l , de pildă, Monteoru) 18,producerea sa a implicat însă o durată de timp mai îndelungată, pe parcursul căreia rezultă că aşezarea de la S u r l a r i trebuie situată fntr-un moment nu tocmai timpuriu. In spri j inul aserţiunii noastre s - a r putea lua în con­s iderare următoarea constatare: l a Dorobanţu, ceramica din etapa v e ­che a cultur i i Coslogeni a apărut asociată cu un fragment de vas T e i ,

80

www.mnir.ro

Page 80: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 4 . - Fragmente ceramice Latène geto-dace.

81

www.mnir.ro

Page 81: Cercetari arheologice II, 1976

care se poate încadra c e l mai tîrziu l a începutul fazei a I l - a a a c e s ­tei culturi 9 . A soc i e r i i acesteia - sugerînd că nu trebuie exclusă cu totul ipoteza după care contactele dintre populaţiile Coslogeni şi r e a ­lităţile de l a Dunărea de jos se vor fi putut petrece la un nivel c o r e s ­punzător sfîrşitului fazei T e i I-îhceputul fazei T e i II - nu i se poate opune situaţia stratigrafică din staţiunea pe care o prezentăm. Căci de ­punerea de pămîht, groasă de c i r c a c inc i centimetri, sterilă,interpusă l a S u r l a r i între niveluri le T e i I şi Coslogeni I nu poate fi îh chip ex ­c lus iv interpretată - numai ca dovadă a unui timp scurs între o locuire şi cealaltă - dacă va putea apare şi proba că triburile Coslogeni au v e ­nit în contact cu populaţiile epocii bronzului din Muntenia destul de tim­pur iu , poate chiar în perioada imediat următoare sfîrşitului fazei întîia a cultur i i T e i . O r , situaţia citată de la Dorobanţu şi ceramica din faza veche Coslogeni, de la S u r l a r i , unde apare frecvent vasul bitron-conic , specific "prea puţin culturi i Sabatinovka",par a sugera tocmai o asemenea ipoteză20.

* *

L a baza humucului antic, cenuşiu-negru, în amestec cu materia ­lele Latène au apărut, sporadice, izolate, puţine fragmente de vase din prima epocă a f ierului . Cîteva aparţin unei categorii ceramice mai gro­solane (lut nu prea bine frămîntat, amestecat cu cioburi pisate şi p ie ­t r ice le sfărîmate) din s e r i a cărora nu se poate prec iza nici o formă. Altele aparţin unei categorii cu o pastă mai bine frămîntată, mai omo­genă şi mai compactă, lutul fiind amestecat cu puţin nisip şi cu cioburi şi bucăţi de ca l ca r foarte mărunt pisate, în proporţii de asemenea r e ­duse. Unele fragmente au suprafeţele de culoare cenuşie-neagră, fiind bine lustruite (mai puternic păstrîndu-se luciul feţelor interioare).Din— tre aceste din urmă materiale ceramice se remarcă două fragmente: unul, dintr-un vas-căuş cu toartă supraînălţată (fig.5/2), altuldintr-un recipient cu corp scund arcuit bitronconic (partea superioară fiind mai scundă, cu buza dreaptă, cea inferioară - mai dezvoltată şi cu pereţi traşi pronunţat oblic spre fund), cu toartă (torţi) supraînălţată, prinsă pe buză şi pe diametrul maxim (fig.5 /1) . Astfel de tipuri de vase s - au mai întîlnit în complexe de locuire proprii Hallstattului timpuriu. T e r i ­to r i a l , cele mai apropiate analogii se regăsesc la Căţelu Nou, la p e r i ­fer ia estică a Bucureştilor, în locuinţe atribuite Hallstattului B , "fără a exclude şi unele eventuale legături în timp cu orizontul Hallstatt A"21 . Alte similitudini se constată în ceramica culturi i Babadag din Do-brogea22. p r i n astfel de apropieri rezultă că în centrul Cîmpiei R o ­mâne începe a fi mai bine documentat complexul hallstattian cu ceramică imprimată, rămînînd însă ca un obiectiv de viitor să se precizeze şi că­r e i a din componentele acestui mare complex pot să îi aparţină manifes­tări de tipul ce lor de la S u r l a r i şi Căţelu Nou.

Ceramica Latène surprinsă în secţiunile deschise în 1975, fără să i se fi asociat şi complexe propr iu-z ise de locuire, reprezintă ne ­îndoielnic răspîndirile unei aşezări geto-dace aflate în imediata apro-

82

www.mnir.ro

Page 82: Cercetari arheologice II, 1976

piere. Toate patru categoriile ceramice, constatate. £n fiecare staţiune getică din veacuri le III—II î . e .n . , sfnt bine reprezentate şi la S u r l a r i : vase lucrate cu mfna din pastă "poroasă"; altele, lucrate tot cu mfna, dintr-o pastă mai bună, avînd prin ardere culoare vineţie-neagră şi suprafeţele exterioare bine lustruite; vase lucrate la roată,de factură locală; ceramică de import. Dintre formele care au putut fi întrezărite sau chiar precizate menţionăm: vase cu corp tronconic sau pu pereţii arcuiţi, decorate cu brîuri alveolate şi cu apucători (fig.4/l-2,6), c a s ­troane întinse cu marginea uşor evazată (fig.4/5),în prima categorie;

F i g . 5. - Fragmente de vase hallstattiene.

căni bitronconice cu toartă, în categoria de a doua; fructiere cu mar ­gini răsfrînte fn exter ior şi căni mari cu toarte (fig.4/7-9) lucrate la roată de producţie locală; amfore de import.

O eventuală re luare a cercetărilor arheologice la S u r l a r i ar pu­tea duce l a descoperirea şi a unor locuinţe sau alte complexe geto-dace, prilejuind nu numai îmbogăţirea repertoriului formelor şi ornamentelor ceramici i din aşezarea Latène, dar şi obţinerea unor c r i t e r i i certe de încadrare cronologică.

N O T E

1 DONE ŞERBĂNESCU şi G .TROHANI , Cercetări arheologice pe Va ­lea Mostiştei, comunicare susţinută la Sesiunea ştiinţifică a Muzeu­lui judeţean Ilfov, Giurgiu, l a 6 decembrie 1975 (ms. ) .

83

www.mnir.ro

Page 83: Cercetari arheologice II, 1976

2 C f . ION CHIC IDEANU , fn Chronica Valachica, 5, 1973, p. 27 şi urm.} idem, Date noi privind începutul culturii Te i (Săpăturile de la Brăteşti-Bungetu), comunicare prezentată la Sesiunea ştiin­ţifică a Muzeului de Istorie al R . S . România, 13-14 decembrie 1974 (ms. ) .

3 Determinare A L E X A N D R A BOLOMEI . 4 A . D . A L E X A N D R E S C U , îh S C I V , X I I , 2, 1961, p.339 .şi urm. 5 O p . c i t . , cu bibliografie. 6 O p . c i t . , p .343, cu n .7 . 7 Informaţie S E B A S T I A N MORINTZ. 8 Comunicare verbală. 9 S E B A S T I A N MORINTZ şi NITA A N G H E L E S C U , în S C I V , 21, 3,

1970, p.405. 10 Ibidem, p.381 şi u rm. , cu fig. 12/7; 17/2; 12/1-2; 26/1, 3. 11 Informaţie S E B A S T I A N MORINTZ. 12 S . M O R I N T Z şi N . A N G E L E S C U , p.406. 13 Ibidem, p.404. 14 Ibidem, p.377, 386, 388-389, 389, 403. 15 S E B A S T I A N MORINTZ, în Revista de istorie , 27, 6, 1974, p. 900;

Idem.Contribuţii arheologice la istor ia traci lor timpurii (în p re ­gătire, m s . ) .

1 6 Informaţii S E B A S T I A N MORINTZ. 17 S E B A S T I A N MORINTZ şi NIŢĂ A N G H E L E S C U , op .c i t . , p.406. 18 C f . în volumul de faţă, p.210, rig.15/1. 19 S E B A S T I A N MORINTZ şi NIŢA A N G H E L E S C U , op .c i t . , p.409. 20 fn 1970, Sebastian Morintz e ra de părere că populaţiile Coslogeni-

Sabatinovka vin în contact cu triburile din centrul Munteniei "foarte probabil în faza T e i I I " (op.c it . , p.410).

21 Cf . C A B , 2, 1975, p .52-53, f ig .33/2-3. 22 S E B A S T I A N MORINTZ, în " D a c i a " , N . S . , VI I I , 1964,p. 106 şi urm.,

f ig .4/2,4; 5/1-2 .

L E SONDAGE A R C H E O L O G I Q U E D E S U R L A R I

- Résumé -

Des recherches archéologiques de surface éfrectuées en 1974 sur les bords de l a rivière Mostiştea ont identirié à S u r l a r i (la com.Petră-chioaia , dép. d'Ilfov) une station archéologique complexe. Un sondage éffectué en octobre 1975 a déterminé en succesion stratigraphique un niveau d'habitat T e i I , un autre avec du matériel propre pour la c i v i ­l isation Coslogeni et, en fin, un niveau d'habitat Latène géto-dace.

L e s fragments céramiques T e i I présentent des similitudes avec les matériaux découverts à Căţelu Nou. L 'habitat Coslogeni date de la phase anciènne de cette c iv i l i sat ion. Intéressant apparaît le fait qu 'a S u r l a r i l'établissement Coslogeni n ' es t pas du type "zo lniki " mais du type des établissements "dispersés", répandu sur les te r rasses des

84

www.mnir.ro

Page 84: Cercetari arheologice II, 1976

eaux, type souvent constaté dans les a i res des civil isation de l'époque carpato-danubienne du bronze.

L e s matériaux géto-daces (des complexes d'habitat proprement dit n'on pas été découverts, l'établissement étant situé tout près de l 'endroit où on a fait les fouilles) datent des I I I e — I I e siècle av.n.è.

X l a base du humus antique, mélangé avec l a céramique Latène. on a découvert quelque fragments de vases caractéristiques pour le Hallstatt ancien, documentant - à ce q u ' i l parait - la présence,au c e n ­tre de l a Plaine Valache, du complexe hallstattien avec de l a céramique imprimée.

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . l . - P iece en si lex (1), fragments de massues en pierre (2-3)et fusaibles en terre cuite (6-7) , la civi l isation T e i ; po l is -seure ( ? ) et poinçone en os (4-5) , l 'habitat Coslogeni I .

F i g . 2 . - Céramique T e i découverte à S u r l a r i . F i g . 3 . - Céramique du type Coslogeni I . S u r l a r i 1975. F i g . 4 . - Tessons céramiques L a Tène gèto-dace. F i g . 5 . - Fragments de vases hallstattiens.

85

www.mnir.ro

Page 85: Cercetari arheologice II, 1976

M.H . i i , ,ui i i « i ) i i i i . . i 1 i| l i ( l l „ l mii) i i l . 1 » w , i ) ) l / ) 1 V ) | ) | | J | 1

" " " " l u i i j

\

-•16,50 p î n ă

m toil!

" » » h m i i i i , , " " » •Hmi i|H i im» « i « « , , , " " , , f l

UWIIIIH

, , ,•! I M i l l " " " ' " ' " " ' ' '

L E G E N D A

G3 c h i r p i c

v a t r à 0

www.mnir.ro

Page 86: Cercetari arheologice II, 1976

SĂPĂTURILE DIN AŞEZAREA GETO-DACĂ D E L A VLĂDICEASCA

de G E O R G E TROHANI

In va ra anului 1975, după o întrerupere de un an, s -au reluat îh cadrul Şantierului arheologic Valea Mostiştei1 săpăturile din aşezarea geto-dacă de pe Ghergălăul Mare din satul Vlădiceasca, com. Valea Argovei, j ud . I l f ov 2 .

Ce rce ta rea arheologică a urmărit cunoaşterea mai detaliată a a -şezării, stabi l i rea diferitelor faze de evoluţie a locuir i i de a i c i . fn a¬cest scop s - au deschis patru noi secţiuni şi s - au adîncit,îh parte,cele efectuate anter ior . Drept urmare s - a putut stabi l i , în partea de nord şi de vest a aşezării, existenţa a încă unui nivel de locuire geto-dacă, gros de 0 , 25 -0 , 40 m, aflat sub c e l identificat anterior şi suprapunîhd la rîhdul lui locuirea neolitică (fig.2/1).

In secţiunile trasate au fost cercetate 22 de noi l o ­cuinţe, ceea ce ridică totalul celor descoperite pînă în momentul de faţă l a 44. De asemenea, au fost cercetate şi unele locuinţe doar pa r ­ţial studiate anterior (fig.1).

Aşa cum s - a observat şi îh campania precedentă, locuinţele sînt de suprafaţă şi au în general o formă dreptunghiulară. Orientarea ma­jorităţii lor este nord-est - sud-vest, uneori nord-vest - sud-est . Să ­păturile din 1975 au dus însă şi la descoperirea unora orientate nord¬sud.

S - a putut s t a b i l i - m privinţa sistemului de construcţie, a s u ­prastructur i i lor îh specia l la locuinţele de dimensiuni mai mari - e¬xistenţa unor pereţi de ch i r p i c . Podeaua netedă, alcătuită din pămînt bine bătătorit, este uneori suprapusă de un rînd de ch i rp ic . Acoper i ­şul trebuie să fi fost în două ape şi făcut din stuf. N -ar fi exclus ca unele locuinţe să fi fost acoperite, c e l puţin în parte, cu olane, aşa cum a r putea-o proba existenţa unui fragment dintr-un astfel de olan (fig-6/9).

fn inter iorul unor locuinţe s - au descoperit, c a şi anterior,gropi de proviz i i de dimensiuni mici şi mij loci i , ce fac parte din locuinţa respectivă. Astfel de gropi, uneori însă şi de dimensiuni mari , se află şi îh afara locuinţelor (fig. 3/5).

In cele ce urmează prezentăm locuinţele recent descoperite şi cercetate îh întregime în campania din 1975.

Locuinţa n r . 5 este situată în s . I şi s . I V , parţial dezvelită ante­r i o r , orientată nord-est - sud-vest şi are formă trapezoidala (2,80¬4,25 x 3,50 m). Podeaua se află l a 0 ,50 m sub solul actual. Latura de sud-est este tăiată de colţul de nord-vest a l locuinţei 19.

87

www.mnir.ro

Page 87: Cercetari arheologice II, 1976

- L J -

F i g . 2 . - Profilul peretelui de vest a l s . I V fn dreptul locuinţelor 34,14,35 şi gropii 3 (1)- planul şi profilul locuinţei 19 (2); planul locuinţei 30 ( 3 ) . P www.mnir.ro

Page 88: Cercetari arheologice II, 1976

Locuinţa nr .8 este situată de asemenea in s . I şi s . I V , orientată nord-est - sud-vest şi are o formă dreptunghiulară ( 3 ,00 -3 ,15x2 ,55 -3,20 m). Podeaua se află la 0,60 m sub solul actual. Colţul de nord este tăiat de locuinţa n r . 9 , iar latura de sud-est este suprapusă de lo ­cuinţa 27.

Locuinţa nr.1 3. Cercetfndu-se din nou zona cuprinsă între l o ­cuinţele 12-14 şi respectiv 11-15, din s . I şi s . I I , s - a stabilit că vatra nr.1 din s . I I se află situată în interiorul şi nu în exteriorul locuinţei nr.1 3 3 . Pr in urmare, această locuinţă situată în s. I—II,orientată nord-vest - sud-est , are o formă dreptunghiulară (3 ,20x4,00 m). Podeaua se află la 0,50 m sub solul actual.

Locuinţa nr . 14 a fost dezvelită în mare parte anterior 4 , fn 1975 i s - a descoperit şi colţul de est.Noile cercetări au stabilit că lăţimea ei reală este de 3 ,75-4 ,00 m.

Locuinţa nr . 16 - situată în s . I I I - I V , parţial dezvelită anterior, ca de altfel toate locuinţele din s . I I I , şi conţinînd vatra n r . 2 , este o¬rientată nord-vest - sud-est . Are o formă dreptunghiulară (3 ,50x4,50 m), cu colţurile rotunjite. Podeaua se află la 0,48 m sub solul actual.

Locuinţa nr . 17 este situată în s . I I I - I V , orientată nord-vest -sud-est şi are o formă dreptunghiulară (3 ,15x4,50 m). Podeaua se află la 0,70 m sub solul actual, iar în apropierea colţului de vest se află o adîncitură de 0 ,10-0 ,15 m, de formă ovală (1 ,00-1 ,60 m).

Locuinţa nr .18 este situată în s . I I I - I V , orientată nord-vest -sud-est şi are o formă rombică (3 ,50x3,50 m), cu laturile arcuite.Po­deaua se află la 0,60 m sub solul actual. In dreptul mijlocului laturii de sud-est se află vatra n r . 6 .

Locuinţa nr .19 (fig.2/2) este situată în s.III-IV,orientată nord¬sud şi are o formă dreptunghiulară (3,65 x5 ,50 m). Podeaua se află la o,65 m sub solul actual. L a 1 ,00 m sud de colţul de nord-vest se află vatra n r . 7 , i a r aproape de centrul locuinţei o groapă de provizii în formă de clopot. Fundul acestei gropi, bine a r se , se află la 0,83msub nivelul podelei locuinţei.

Locuinţa nr .23 este situată în s . I V , orientată nord-est - sud-vest şi are o formă dreptunghiulară (3 ,40x4,00 m). Podeaua se află la 0,55 m sub solul actual .

Locuinţa n r .24 , situată în s . I V , orientată nord-est - sud-vest, are o formă trapezoidală ( 3 ,75 -4 ,25x3 ,70 -4 ,50 m). Podeaua se află la 0,55 m sub solul actual, fn dreptul laturii de nord-vest se află vatra q r . 8 . Partea de est a locuinţei este suprapusă de o vizuină de animal ce a distrus jumătatea de vest a locuinţei 20, locuinţă ce o suprapune şi pe cea cu n r . 24 .

Locuinţa n r . 2 5 , situată în s . I V , orientată nord-est - sud-vest , are o formă trapezoidală (2 ,70x3 ,00 -4 ,00 m). Podeaua se află la0 ,50 m sub solul actual. In apropierea colţului de est se află vatra n r . 9 .

Locuinţa n r .26 , situată fn s . I V şi orientată nord-est - sud-vest, s - a păstrat doar fragmentar, fiind distrusă de locuinţele 27 şi 30. Forma ei trebuie să fi fost dreptunghiulară, păstrfndu-i-se în în­tregime doar o lăţime (2,80 m). Podeaua se află la 0,45 m sub solul actual.

89

www.mnir.ro

Page 89: Cercetari arheologice II, 1976

Locuinţa nr . 27 este situată în s . I I I - I V , orientată nord-est - sud-vest, şi de formă trapezoidală (3,60-4,35 x4,1 5 m). Podeaua se alfă la 0,50 m sub solul actual. Jumătatea de est este suprapusă de locuinţa 30.

Locuinţa nr .28 este situată în s.V,orientată nord-est - sud-vest, şi are o formă dreptunghiular-trapezoidală (2 ,50-3 ,00x2,85 m). Po ­deaua se află l a 0,50 m sub solul actual, iar în colţul de est prezintă o adîhcitură de 0,10 m, de formă semiovală (1 ,40x2 ,00 m). Colţul de nord a l locuinţei este suprapus de colţul de sud-est a l locuinţei 30.

Locuinţa n r . 2 9 , situată în s . V , orientată sud-est - nord-vest, are o formă dreptunghiulară (2,70x 3,80 m). Podeaua se află la 0,35 m sub solul actual, i a r în jumătatea de sud-est se află o adîncitură, cu laturile neregulate, a l cărei fund este situat la 0,70 m sub solul a c ­tual, în dreptul mijlocului laturii de nord-est se află o mică vatră-ţest. Colţul de vest a l locuinţei este suprapus de locuinţa 30.

Locuinţa nr .30 (fig.2/3), situată în s . I I I - V , orientatănord-sud, are o formă dreptunghiulară (5 ,80x7,35 m). Existenţa acestei locuinţe de mari dimensiuni fusese presupusă încă din timpul campaniei ante­r ioare prin prezenţa unor fragmente de pereţi, din chirpic , prăbuşiţi, cît şi a două vetre (nr.3 şi 4) descoperite în s . I I I ^ . Săpăturile recente au confirmat existenţa pereţilor din chirpic şi au dus la descoperirea unei a tre ia vetre (vatra nr .5 ) şi a unei mici adîncituri rotunde îh c o l ­ţul de sud-vest .

în privinţa acoperişului locuinţei este greu de precizat forma l u i . Probabil că e ra în două ape, sprijinindu-se pe doi stîlpi, ale că­ro r urme însă n-au putut fi identificate. Podeaua locuinţei, netedă, se află l a adîncimea de 0 ,40 -0 ,50 m faţă de solul actual.

Toate aceste elemente de arhitectură, cît şi prezenţa celor trei vetre , dintre care una decorată, conferă locuinţei nr .30 rolul unui lă­caş de cult pentru comunitatea geto-dacă de la Vlădiceasca,eventual şi pentru cele situate îh împrejurimi.

Locuinţa nr.31 , descoperită în s . I I I - V , orientată est -vest , are o formă dreptunghiulară (4 ,85x5,45 m). Intrarea era situată pe latura de est şi se făcea printr-un mic gîrlici. Pereţii erau din chirpic . Po ­deaua aflată l a 0,45 m sub solul actual e ra alcătuită dintr-un strat gros de 0,15 m de pămfnt amestecat cu paie şi apoi bine a r s .

Locuinţa n r . 32, situată în s . V , este orientată nord-sud şi are o formă dreptunghiulară (2 ,50x3,75 m). Podeaua se află la 0,40 m sub solul actual. în colţul de nord-vest se găseşte intrarea prevăzută cu un gîrlici. Latura de vest este suprapusă în parte de locuinţa 31 .

Locuinţa n r . 3 3 , aflată îh s . I I I - I V , orientată nord-est - sud-vest, are o formă dreptunghiular-trapezoidală (2,60-3,40 x 3,25 m). Pereţii sînt din ch i rp ic . Podeaua se află la 0,40 m sub solul actual , iar fii c o l ­ţul de nord-vest se află două adîncituri de 0 ,10-0 ,25 m.

Locuinţa n r . 34 , aflată în s . I V , orientată nord-vest - sud-est, are o formă dreptunghiulară (3 ,70x4 ,80 m). Podeaua se află l a 0,63 m sub solul actual, pentru ca în jumătatea de nord-est a locuinţei să c o ­boare, printr-o treaptă, la adîncimea de 0.80 m.

90

www.mnir.ro

Page 90: Cercetari arheologice II, 1976

Locuinţa nr .35 este situată în s . I I I - I V , la marginea nordică a a -şezării, în primul nivel de locuire, şi era orientată probabil est -vest . Conturul e i nu a putut fi stabilit cu precizie deoarece locuinţele 14 şi 16, ce o suprapun, precum şi unele ganguri de rozătoare şi vizuini de vulpi au distrus-o în majoritate. Pereţii erau din chirpic , iar dărîmă-turile lor au fost împrăştiate pe o mare suprafaţă pentru nivelarea l o ­cului. Din peretele nordic s - a păstrat un fragment prăbuşit în exter i ­orul locuinţei cu faţa interioară, bine făţuită, în sus . Tot acestei l o ­cuinţe îi aparţine vatra nr . 10.

Locuinţa n r .36 , situată în s . V I , orientată nord-est - sud-vest, de formă dreptunghiulară (lungimea 4,00 m), cu una din laturi neregu­lată, a fost parţial dezvelită. Podeaua se află la 0,65 m sub solul a c ­tual.

Locuinţa n r . 37 , situată îh s . V I , orientată nord-sud, de formă dreptunghiulară (lungimea 4,30 m), cu excepţia laturii de vest, a fost dezvelită aproape în întregime. Podeaua se află la 0,35 m sub solul actual.

Locuinţa n r . 38 , situată în s . V I , orientată nord-vest - sud-est, de formă dreptunghiulară (lungimea 5,25 m), a fost parţial dezvelită. Latura de vest conţine o mică absidă de formă semiovală (1,00x1,25 m). Locuinţa, aflată în colţul de nord-est al aşezării, conţine vatra nr . 11. Podeaua se află l a 1 ,00 m sub solul actual şi suprapune dărfmăturile împrăştiate ale pereţilor locuinţei 35.

Locuinţa n r . 39 , situată în s . V I I I , orientată nord-sud, de formă dreptunghiulară (lungimea 3,10 m), a fost parţial dezvelită.

Locuinţa n r . 40 , situată în s . V I I I , orientată nord-sud,are o for­mă dreptunghiulară (4 ,55x6 ,10 m). Podeaua se află la 0,90 m sub so ­lul actual, fn centrul locuinţei se află o masă de chirpic de formă pă­trată (1 ,10x 1 ,30 m), i a r aproape de mijlocul laturii de vest, vatra nr . 12.

Locuinţa nr.41 , situată în s . V I I I , parţial dezvelită, e ra proba­bil orientată est -vest . Forma sa este trapezoidală (lungimea 4,35 m). Podeaua se află l a 0,85 m sub solul actual, iar în apropierea colţului de nord-vest se află vatra n r .14 .

Locuinţa nr .42 este situată în s . V I I I , parţial dezvelită, şi arc o orientare nord-vest - sud-est şi o formă dreptunghiulară (lungimea 4,00 m). fn apropierea colţului de sud-vest se află vatra nr . 15. Podeaua este situată l a 0,50 m sub solul actual, iar în partea de est prezintă două a -dîncituri, în scară, a l căror fund se află la 0,65 respectiv 0,75 m de sol .

Locuinţa nr .43 este situată în s . V I I I , orientată nord-vest - sud-est şi are o formă dreptunghiulară cu laturile neregulate (3,40-4,25 x x5,40 m). Podeaua se află l a 0,35 m sub solul actual.

Locuinţa n r .44 , situată în s . V I I I , sub locuinţa 40, conţine vatra n r .13 . Forma şi orientarea e i urmează a fi stabilite în viitor.

In ceea ce priveşte vetrele descoperite în timpul ultimei campa­nii de săpături ele se prezintă astfel:

Vatra nr .5 este situată în locuinţa 30,este de formă pătrată (0,75

91

www.mnir.ro

Page 91: Cercetari arheologice II, 1976

1

&s * s v6 \l- M

Gc4

.--Vegetf

•- -Gelo-dacic

Gumelniţa

*• -intermediar neoBic

»• -BOAN-VICRA

é- - V I U

0.50m.

LEGENDA

M D Q u s t i

Galben ars

K^v-sl Arsură ros/»

Arsuâ neagra

Chirpic

E-r - j Pirnint de umpluttrl

F i g . 3 . - Planul şi profilul vetrelor 8 ,10 ,7 şi 5 (1-4); profilul gropii n r . 4 (5).

92

www.mnir.ro

Page 92: Cercetari arheologice II, 1976

xO,75 m) şi axe marginile oblice în j o s . Este alcătuită dintr-o crustă tare, groasă de 0,03 m, din pămfnt bine a r s , sub care se află un strat de pămînt galben a r s şi e l (fig.3/4).

Vatra n r . 6 , situată în locuinţa 18, păstrată fragmentar (0,25x x0,47 m), avea o formă pătrată. Alcătuită dintr-o crustă tare, groasă de 0,03 m, din pămînt bine a r s , sub care se află un strat de pămînt, gros de 0,09 m, de culoare galbenă cu urme de arsură, iar apoi un strat de pămînt de umplutură. Vatra propriu-zisă se află la 0,27-0,29 m deasupra podelei locuinţei.

Vatra n r . 7 , situată în locuinţa 19, este de formă pătrată (0,60x x0 ,60 m), cu marginile oblice fn j o s , are partea superioară la 0,30¬0,40 m deasupra podelei. Alcătuită dintr-o crustă tare, groasă de 0,03 m, sub care se află cfte un strat de arsură, pămînt galben şi pămînt de umplutură (fig. 3/3).

Vatra n r . 8 este situată în locuinţa 24, păstrată fragmentar, de formă rombică (0 ,48x0 ,50 m) şi are suprafaţa la 0,40 m deasupra po­delei. C rus ta , tare , groasă de 0 ,02 -0 ,03 m, se află aşezată pe un pat de ch i rp ic , gros de 0,10 m, sub care se găseşte un pămînt de umplu­tură ce formează piciorul vetrei ( f ig.3/l) .

Vatra n r . 9 este situată fn locuinţa 25, păstrată fragmentar (frag­mente izolate din crustă), de formă rombică (0,65x0,65) şi are par ­tea superioară l a 0 ,19 -0 ,22 m deasupra podelei. Crusta se află chiar deasupra pămîhtului de umplutură ce formează piciorul vetrei .

Vatra n r . 10, situată în locuinţa 35, păstrată fragmentar, are o formă rombică (0 ,72x0 ,70 m). Partea superioară este la 0,12 m dea­supra podelei. Alcătuită dintr-o crustă tare, bine arsă, groasă de0,03 m, ce suprapune un strat de arsură, gros de 0,10 m, de culoare roşie şi neagră (fig. 3/2).

Vatra n r . 1 1 , situată fn locuinţa 38, păstrată fragmentar, are o formă pătrată (0 ,42x0 ,46 m). Partea superioară se află la 0 ,35-0 ,36 m deasupra podelei. Es te alcătuită dintr-o crustă tare , bine arsă, groasă de 0,02 m, sub care se află cîte un strat de pămfnt galben,ars, pămfnt galben şi o arsură neagră, toate acestea pe un picior de pămfnt de umplutură.

Vat ra nr .12 este situată în locuinţa 40, păstrată fragmentar, de formă rombică (0 ,66x0 ,66 m). Partea superioară se află la 0,14 m deasupra podelei. Alcătuită dintr-o crustă tare , bine arsă, groasă de 0,02 m, sub care se află un strat de arsură galbenă şi unul de pămînt gălbui.

Vatra n r . 1 3 , situată în locuinţa 44, de formă pătrată (0,75x0,80 m), are partea superioară alcătuită dintr-o crustă tare, bine arsă, groasă de 0 ,02 m. Sub crustă se află un strat de arsură gălbuie, gros de 0 ,02 -0 ,03 m, ce suprapune la rîndul său "un picior de pămînt de umplutură înalt de 0 ,10 -0 ,14 m.

Vatra n r . 1 4 , situată fn locuinţa 41 , păstrată fragmentar, are o formă aproape pătrată (0 ,84x0,93 m) cu marginile puţin înclinate.Par­tea superioară se află l a 0,16 m deasupra podelei. Este alcătuită din­tr-o crustă tare , bine arsă, groasă de 0 ,02-0 ,03 m, sub care se află

93

www.mnir.ro

Page 93: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 4 . - Vas (1), obiecte de podoabă (2-5) şi unelte (6-13) din argint (1,3), bronz (4,5) şi fier (2,6-13) .

94

www.mnir.ro

Page 94: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 5 . - Obiecte de podoabă ( 1 , 2 , 8 ) şi de uz comun ( 3 - 7 , 9 ) din bronz (1 , 2 ) şi fier ( 3 - 9 ) .

95

www.mnir.ro

Page 95: Cercetari arheologice II, 1976

cfte un strat de arsură gălbuie şi de pămfnt galben, gros fiecare de 0 ,06 -0 ,07 m.

Vatra n r . 15 este situată fn locuinţa 42, păstrată fragmentar, de formă dreptunghiulară neregulată (0 ,60x0,78 m). Alcătuită dintr-o crustă tare , bine arsă, groasă de 0,02 m, sub care se află un strat de arsură galbenă şi un picior de pămînt de umplutură. Partea superioară este situată l a 0 ,20 -0 ,22 m deasupra podelei.

Inventarul aşezării geto-dace de la Vlădiceasca se compune din obiecte de metal, os , s i lex, piatră, sticlă, lut ars şi ceramica.

Din metal s - au descoperit mai multe obiecte decît în campania anterioară. Astfel , din argint, fn afara unui fragment de fibulă cu r e ­sort bi lateral şi a rcu l triunghiular fn secţiune ( s .V , c.18) (fig.4/3) a apărut şi un fragment dintr-un vas cu toartă (loc. 30) (fig.4/l). Buza vasului , dreaptă, este decorată la exterior cu un şir de semiove duble, incizate, sub care se află o linie orizontală, circulară. Corpul vasu ­lui este decorat cu mici c e r c u r i , incizate şi e le, aşezate într-un şir parale l cu semiovele, dar şi dezordonat pe restul corpului vasului.

Din bronz sînt doi butoni semisferici (loc.23 şi 42) (fig.4/4, 5 ), cu marginea lăţită ca o gardină, precum şi un fragment de verigă cu secţiunea rotundă (loc.37) (fig.5/2). In campania anterioară, printre alte obiecte de bronz, fusese descoperită şi o brăţară cu şarnieră 0

( loc.15) , a l cărei desen fl publicăm acum (fig.5/1). Deşi fără decor, ea se aseamănă cu brăţările de tip ce l t ic , cum este printre altele cea de l a Cfrlomăneşti?, şi datate fn genere în s e c . al I I - l ea î .e.n.

Obiectele din fier sînt reprezentate printr-un cîrlig de undiţă (loc.17) (fig.5/3), vîrf de săgeată (loc.41) (fig.5/4), cuţite (loc.31,34, 40,42) (fig.4/9, 6, 7 -8 , 10), cosoare ( loc.23,31, strat) (fig.4/11-1 3), fragmente de tablă ( loc.34,36) , o cheie (loc. 17) (fig.5/5)asemănătoare cu cele de l a Popeşti 8, Ardeu" e t c . , un fragment de toartă de vas (strat) (fig. 5/6), precum şi alte t re i unelte a l căror rost n-a fost încă stabi ­l it ( loc. 17,38,40) (fig.5/7, 9) . Tot din fier este şi o fibulă ( s . I ILc .23 ) (fig.5/8), cu portagrafa în formă de cadru, arcul curbat,resortul scurt (4 spire) şi coardă interioară. P r in prezenţa corz i i îh interior, acest tip de fibulă se înscrie fntre ce l cu coarda fn exterior, datat fn prima jumătate a s e c . I î . e .n . , şi ce l cu coarda în interior, dar cu arcul pu­ternic recurbat îh sus , uneori cu o nodozitate sau un d isc , şi care se datează îh a doua jumătate a s e c i e . n . 1 0 . De aceea acest tip de f i ­bulă îl datăm îh deceniile ce premerg şi urmează mijlocul s e c i î .e .n . , îh timp ce fibula descoperită anter io r 1 1 , atribuită loc .15, provine de la începutul s e c i î .e .n.

O altă fibulă ( s .V I I I c.21) (fig.4/2), fragmentară, are arcul lat, puternic arcuit , fn formă de S , iar piciorul se termină cu o mică proe­minenţă conică. P r in formă se apropie de fibulele de tip roman din a doua jumătate a s e c i î .e .n. - s e c i e .n .

De asemenea redăm fn desen şi pumnalul ( l o c9 ) (fig.6/1) desco­perit an te r io r 1 2 .

Din os , ca şi fn campania anterioară, aproape îh fiecare locuinţă s - au descoperit cîte una-două falange sau astragale, folosite fii scopuri

96

www.mnir.ro

Page 96: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 6 . - Pumnal de fier (1); ac (2), tub (3), fluier (5) şi daltă (7) din os; vas din sticlă (4); lingură (6,10), căuş (8) şi olan (9) din lut a r s .

97

www.mnir.ro

Page 97: Cercetari arheologice II, 1976

magice. Pe lîngă acestea în unele locuinţe au ieşit la iveală şi cîteva obiecte: tuburi (loc. 19 şi 39) dintr-un femur de pasăre retezat la capete (fig.6/3), fluier dintr-un humerus de carnivor (loc. 18) (fig.6/5), spa -tulă dintr-o coastă (loc. 13), mîner din corn de cerb (loc.24), ac din­tr -un metapodiu de rumegător mic (loc. 19) (fig.6/2), două străpungă­toare din metatarsian de bovideu (loc.42 şi s .V I I I c .22) , iar alte două din oase neprecizate (loc.31 şi 41), trei dălţi (loc. 18,19 şi s . VIII c . 31) (fig.6/7) şi un brăzdar din corn de cerb ( loc.43).

Unele din aceste obiecte pot fi , la origine, neolitice, însă fii mod cert ele au fost refolosite de către geto-daci, aşa cum s - a întîmplat şi cu numeroasele lame şi răzuitoare din si lex, de culoare cafenie, ma-ron sau roz , descoperite într-un număr mare în locuinţe.

Din piatră - gresie , ca lcar , gresie calcaroasă (calcare oolitice), gresie marnoasă - s - au descoperit fragmente, mai mari sau mai mici, de rîşniţe în formă albiată ( loc.27, 30, 31 , 34, 37-40 şi 43).

Din sticlă este doar un mic fragment din buza unui vas (loc. 18) (fig.6/4) - probabil bol - de culoare gălbuie, decorat pe partea inte­rioară cu tre i caneluri orizontale, c i rcu lare . S t ic la este obţinută prin metoda presării, ceea ce o datează în s e c i î . e .n . 1 3.

Obiecte din lut a rs s -au descoperit într-un număr mai divers i f i ­cat decît anterior. Astfel pe lîngă două fragmente de linguri ( l o c 16 şi 40) (fig.5/10, 6) şi un mic căuş ( l oc37 ) (fig.6/8) au mai apărut patru lustruitoare ( loc.20,29,31 şi 40) (fig.7/2, 4, 3, 1), greutăţi pentru plasa de pescuit ( loc.26, 30, 34 şi 38) (fig.7/5, 6) în forma unui trunchi de piramidă şi mici sfere-cocoloaşe (loc.5 şi 1 8 ) .

Dar numărul ce l mai mare al obiectelor din lut ars ÎL formează fusaiolele, majoritatea fiind bitronconice ( f ig .8 , 9 ) . Una din ele, plată, are marginile decorate cu mici crestături oblice.

O piesă izolată pînă în prezent, dar care ar putea aduce unele lămuriri asupra modalităţii de acoperire a caselor îl prezintă fragmen­tul de olan deja menţionat (loc.9) (fig.6/9).

Tot din lut a rs sînt făcute două plăci (tipsii) de formă rotundă. Prima ( l oc39 ) (fig.10/4) de culoare cenuşie deschis, groasă de 2 cm şi cu diametrul de 26,5 cm, prezintă pe una din feţe urme de ardere. Cea de a doua (loc.40) (fig. 10/1) de culoare cărămizie, goasă de 1,2 cm şi cu diametrul de 13,2 cm, este prevăzută pe margine cu 7 ori f ici i transversale şi seamănă întrucîtva cu cea de la Vărşand, dar care da ­tează din epoca b ronzu lu i 1 4 . Tot o placă din lut a r s , dar perforată cu 18 or i f ic i i , a fost descoperită într-o aşezare din s e c . I I I - I I î .e .n. l a Ciumeşti15. Rostul acestor plăci n-a fost încă precizat, însă bazîn-du-ne pe forma lor rotund-discoidală trebuie să fi avut un ro l în cult, eventual îh cultul soarelui 1 &f deşi n -ar fi exclusă, în unele cazur i , şi o uti l izare a lor drept vetre portative, cum este cea de la Popeşti1 7, sau de tăvi, cînd au marginile puţin îngroşate, cum sînt cele de laBăi-c e n i 1 8 .

Ceramica constituie însă elementul principal de inventar, ea fiind reprezentată prin aproape toate formele şi categoriile ce se întîlnesc în aşezările geto-dace din s e c . I I I - I î .e .n. E a este lucrată cu mîna sau

98

www.mnir.ro

Page 98: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 7 . - Obiecte din lut a r s : lustruitoare (1-4) şi greutăţi (5-6).

99

www.mnir.ro

Page 99: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 8 . - Fusaiole din lut a r s .

100

www.mnir.ro

Page 100: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 9 ' - Fusaiole din lut a r s .

101

www.mnir.ro

Page 101: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 10— Plăci (tipsii) din lut a rs (1,4) şi vase lucrate cu mfna din prima jumătate a s ec . II î .e .n. (2 ,3 ,5 -7 ) .

102

www.mnir.ro

Page 102: Cercetari arheologice II, 1976

la roată, are o culoare cărămizie şi cenuşie. O categorie aparte o for­mează ceramica de import, fn special amforele.

Analizfnd ceramica din fiecare locuinţă fn parte, coroborfnd-o cu celelalte obiecte de inventar şi cu situaţia stratigrafică a locuinţei respective, am căutat să stabilim cronologia diferitelor tipuri ceramice şi implicit a complexelor (locuinţe şi gropi) ce le adăpostesc.

Astfel fn locuinţa 35 se fntflnesc vase mici tronconice (fig.11/2, 5 , 6 ) , cana bitronconică cu toarta supraînălţată ( f ig .1l/l ) , vase cu profil aproape drept decorate cu butoni şi brfu alveolat (fig. 11/8), toate lucrate cu mfna dintr-o pastă destul de grosolană şi de culoare cără­mizie sau cenuşie deschis . Lucrat de asemenea cu mfna, dar de c u ­loare cenuşie închis, este un fragment dintr-un vas mare bitronconic -jumătatea superioară a corpului - , decorat cu benzi late, în relief, în formă de potcoavă, cu concavitatea oblică în sus (fig. 11/10).

Aceste forme de vase se datează, în mare, fn s ec . I I I - I I î .e .n . , fiind specifice fazei II (i.H.Crişan) a ceramicii geto-dacice. Cana b i ­tronconică cu toarta supraînălţată face parte din tipul I al cănilor de acest f e l 1 9 , dar prin faptul că are gura relativ îngustă aparţine fazei 112 (sfîrşitul s e c . a l I I I - l ea s e c . a l I I - l e a î .e .n . ) , fn timp ce vasul cu profil aproape drept este specific fazei 111 (sec. a l I I I - l ea î .e.n.) , cum se întîmplă l a Mur igh io l 2 0 , dar întîlnindu-se şi la începutul fazei 112 la P i s cu l Crăsani^l , fn nivelul ce l mai vechi, şi la Brăhăşeşti, jud .Ga -laţi22.

Din s e c . I I I î .e .n . datează o toartă ştampilată de amforă de S i -nope23. Stampila, aproape pătrată, conţine doar monograma (probabil ©£-0) (fig. 12/7).

Pe baza acestor date şi a faptului că locuinţa 35 face parte din nivelul ce l mai vechi de locuire, această ceramică, împreună cu lo ­cuinţa ce o adăposteşte, se datează în a doua jumătate a sec . I I I î .e.n.

Tot acestei perioade îi aparţine groapa n r . 3 , situată fn primul nivel de locuire şi conţinîhd doar fragmente din scheletul unui cal , pre­cum şi locuinţa 44. fn interiorul acesteia din urmă a fost descoperit un vas de dimensiune mijlocie, cu profilul aproape drept şi decorat cu un brîu alveolat întrerupt de patru butoni (fig.1l/7) foarte asemănător cu ce l din locuinţa 35.

fn locuinţele 26, 38, 40, 41, 42 şi fn groapa 1, din categoria ce­ramicii lucrate cu mfna fac parte vase cu pereţii arcuiţi şi buza ve r t i ­cală, uneori teşită în interior, decorate cu brîuri alveolate (loc. 40) (fig. 10/2), vase bitronconice (loc. 40) (fig. 10/6), unele cu apucători plate, căţui, f ructiere, castroane ce au uneori torţile orizontale fn torsadă (imitaţii de lebes) sau au apucători plate, oblice (loc. 40) (fig. 18/5) o r i orizontale, căni bitronconice (loc.40) (fig.10/3).

De un tip aparte este o strecurătoare (loc.38) (fig.10/8) cu c o r ­pul c i l indr ic , buza dreaptă, verticală, iar orificii le pentru scurgere fiind doar pe fund.

Tot lucrate cu mîha sînt unele fragmente de vase decorate cu l i ­nii incizate ( loc.40), cu pieptănul (loc.42), cu mici ce rcur i în relief (loc. 40), partea superioară a unui vas mare bitronconic cu buza dreaptă

103

www.mnir.ro

Page 103: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 1 1 . - Vase din a doua jumătate a s ec . I I I f . e .n . (1 ,2,5-8,10) şi vase decorate cu l ini i incizate din s e c . I I - I f . e .n . (3 ,4 ,9 ,11 ) .

104

www.mnir.ro

Page 104: Cercetari arheologice II, 1976

şi decorat cu o bandă lată în relief, în formă de potcoavă cu concavi-tatea în j o s , decor specific s e c . l V -H I î .e.n. (loc.41) (fig.10 /5) , pre ­cum şi diferite torţi de căni bitronconice cu partea exterioară torsio­nată în genul celor de la Popeşti 2 4 , datate în s e c . I I I - I I î .e .n . , şiZim-n i c e a 2 5 , datată în s ec . I I î .e.n. ( s .VI I I c.36) (fig.24/10).

Lucrate la roată sînt fragmente de căni bitronconice (gr.1) (fig. 17/8) decorate cu caneluri c i rculare iar într-un caz cu linii orizontale şi în va l , incizate ( loc.40), strecurători, chiupuri, fructiere,castroa­ne (loc.40) (fig. 18/7) şi imitaţii locale de amfore (loc.4Q)(fig. 1 2/4).

Din import provin unele fragmente de amfore tasiene reprezen­tate , printre altele, de patru torţi ştampilate. Dacă la două din ele nu l i s - a păstrat decît una din marginile ştampilei (loc.38) sau numai p r i ­mele trei l itere din numele propriu nYOR^^O (gr. 1)26 (fig. 12 / 5 ) , c e ­lelalte două (loc.40 şi 42) sînt bine conservate şi au aceeaşi inscripţie - 0 A £ l A N (sau se întîlneşte pe amforele t a ­siene emise între mijlocul s e c . al I I I - l ea şi începutul sec . a l I I - lea î.e.n.27. Una din aceste ultime două torţi (loc. 40) (fig. 12/2) în afara etniconului şi a numelui propriu conţine lîngă simbol - un fragment de ancoră sau un t i r s ( ? ) - monograma TIP, iar o a doua (loc.42) (fig.12/3) are drept simbol o pasăre (vultur?) . E le îşi găsesc unele asemănări la H i s t r i a 2 8 şi T a s o s 2 9 . De aceea loc .38, 42 şi gr.1 datează din pe r i ­oada cuprinsă între sfîrşitul s ec . I I I şi mijlocul s ec . I I î .e.n. fiind con­temporane cu loc.26 şi 41 ce conţin o ceramică asemănătoare.La data­rea loc.26 trebuie ţinut seama şi de suprapunerea ei de către loc.27 şi 30. fn ceea ce priveşte loc.40 prezenţa unor fragmente dintr-o imitaţie de bol delian (fig.22/1 ,2) o datează spre sfîrşitul primei jumătăţi a sec. al I I - l ea î .e .n. fn celelalte locuinţe tipurile ceramice sînt în mare parte comune, i a r prin caracter ist ic i le lor sînt specifice s e c . I I - I î .e.n.

Din categoria ceramici i lucrate cu mîna, de culoare cărămizie sau cenuşie, se întîlnesc următoarele forme: cana bitronconică (fig.13), vasul bitronconic cu sau fără apucători plate, căţuia (fig. 14 / 9 -12 ) ,va ­sul cu pereţii arcuiţi şi decorat cu patru butoni rotunzi şi brîu alveo­lat (fig. 16/1,3 , 5 ,7 ) , fructiera cu piciorul uneori ferestruit,triunghiu­lar , castronul, strecurătoarea, cupa (fig. 14/1 , 2, 5), ulciorul (fig. 19/5), aşa-zisul opaiţ sau sfeşnic, oala bitronconică cu două torţi (fig. 16/4), vasul mic etc .

Decorul constă, în afara brîurilor alveolate şi a butonilor amin­tiţi mai sus (fig.26), din uni i incizate verticale, oblice sau curbe, l ini i trase cu pieptenul, impresiuni, barbotină. Torţile unor căni, precum şi numeroase apucători de castroane sînt torsionate (fig.24, 26/7).

Dacă în cadrul ceramici i lucrate cu mîna nu s - a făcut nici o d i ­ferenţiere după aspectul pastei, deoarece formele sînt în genere ace ­leaşi, în cazul ceramici i lucrate la roată, ce l puţin pentru unele forme, ea trebuie făcută - anume vase dintr-o pastă fină de culoare cenuşie şi altele dintr-una fină sau grosolană de culoare cărămizie. S - au des ­coperit însă şi cîteva fragmente de vase (castron, cupă) lucrate dintr-o pastă de culoare albicioasă-cenuşie, conţinînd caolin.

Dar pentru a simplifica lucrur i le , precum şi datorită faptului că unele forme sînt comune, vom prezenta cele două categorii laolaltă,

105

www.mnir.ro

Page 105: Cercetari arheologice II, 1976

106

www.mnir.ro

Page 106: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 13- - Căni lucrate cu mfna.

107

www.mnir.ro

Page 107: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 1 4 - - Cupe (1 ,2 ,5 ) , ' 'ase mici (3 ,4,6-8) şi căţui (9-12) lucrate cu mîna.

108

www.mnir.ro

Page 108: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 1 5 . - Vase mari de provizi i lucrate cu mfna.

109

www.mnir.ro

Page 109: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 16 . - Vase lucrate cu mfna.

110

www.mnir.ro

Page 110: Cercetari arheologice II, 1976

www.mnir.ro

Page 111: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 18— Castroane (1 , 5 , 7 , 8 ) , căni (2 ,3 ,6 ) , cupă (4) şi fructiere (9 12) lucrate cu mfna (1 ,5 ,6 ,10,11 ) şi la roată (2-4,7-9,12) .

112

www.mnir.ro

Page 112: Cercetari arheologice II, 1976

c . » F i g . 19 - - Strecurători (1 -4 ,7 ,10 ) , ulcioare (5,6,8,9) şi vas cu

două torţi (11 ) lucrate cu mfna (3,5,11) şi la roată (1, 2 ,4 ,5 -10 ) .

113

www.mnir.ro

Page 113: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 2 0 . - Vase geto-dace, lucrate l a roata, de culoare cărămizie (1 ,8,11) , roşiatică (4,5), cenuşie (2,7,9,10) şi vase de import (3,6) .

114

www.mnir.ro

Page 114: Cercetari arheologice II, 1976

făcfnd fnsă prec izarea aspectului pastei şi a culori i ei acolo unde este nevoie.

Astfel dintr-o pastă bine aleasă, fină, întîlnim următoarele for­me de vase: cana bitronconică (fig. 17/7-10) cu toartă decorată adese­ori cu caneluri incizate orizontale (cenuşie şi cărămizie), fructiera (ce­nuşie şi fntr-un singur caz cărămizie), avînd uneori piciorul feres ­truit triunghiular, castronul (cenuşiu şi fntr-un singur exemplar cără­miziu), strecurătoarea (cenuşie, odată cărămizie), vasul mare (cana) bitronconic (doar cenuşiu), cupa (cenuşie), ulciorul (cenuşiu) (fig. 19/6,8,9) , vasul de tip celtic cu două torţi (fig.19/11), chiupul (cără­miziu, dar dintr-o pastă mai grosolană) (fig.27).

Unele dintre aceste vase sfnt decorate cu caneluri incizate, o r i ­zontale, asociate uneori cu l inia fn val sau cu rozete obţiaute prin ştampilare (fig.21 /1 - 3 , 7 ) .

O formă aparte o constituie imitaţiile locale după holurile deliene decorate cu motive vegetale, zoomorfe sau geometrice (fig.22, 23).

Tot din categoria ceramici i lucrate la roată fac parte imitaţiile după amfore greceşti (fig. 12/4, 6), precum şi unele fragmente de vase dintr-o pastă foarte bună, fină, de culoare cărămizie şi pictate cu de­cor geometric, de culoare brun-roşcat, aşternut uneori peste un strat de vopsea alb-gălbui (fig .21/4,8 ,10 ) .

Din import provin numeroase fragmente de amfore de culoare că­rămizie, cenuşie sau albicioasă, descoperite în majoritatea locuinţe­lor (fig.25/1 -11 ), precum şi unele fragmente de vase elenistice (fig. 20/3,6^ 21/9).

In cele ce urmează vom căuta să stabilim o încadrare cronolo­gică a locuinţelor pe baza comparării unor vase sau obiecte cu piese de acelaşi tip descoperite în alte aşezări geto-dace, fără a pierde însă din vedere şi observaţiile stratigrafice.

Astfel pentru locuinţa 1 vasul decorat cu impres iuni 3 0 este a¬proape identic cu c e l de l a Chirnogi 3 ^, datat în a doua jumătate a sec . a l I I - l e a î . e .n . , tip de vas întîlnit şi în locuinţa 40, datată după cum s - a văzut l a sfîrşitul primei jumătăţi a s e c . a l I I - l ea î .e.n.

Tot din a doua jumătate a s e c . a l I I - l ea î . e .n . , pe baza analogi­ilor de l a H i s t r i a 3 2 , Popeşti33 şi C h i r n o g i 3 4 , datează şi vaful deco­rat cu l in i i incizate, oblice şi curbe, precum şi celelalte vase mari de prov iz i i 3 ^ , care prin forma lor se încadrează în tipul IV al vaselor mari derivate din cele bitronconice protodacice 3 6 . De aceea datăm a¬ceastă locuinţă în a doua jumătate a s e c . al I I - l ea î .e.n.

Din aceeaşi perioadă datează locuinţele 2, 3, 6, 10, 16, 21, 22, 25, 27, 28, 33, 34, 37 şi 43 ce conţin: vase decorate cu linii r e l a ­tiv late, incizate ( loc .2 ) 3 7, vase decorate cu pieptănul (loc. 6, 10, 28, 37), fructiere cu piciorul ferestruit triunghiular (loc.6) tip de vas ce datează fn genere din s e c . al I I - l e a î .e.n.38 f v a S e decorate cu brîuri de impresiuni ( loc.16, 34) sau cu l ini i incizate ( loc.2, 6, 10, 16,25, 27, 28, 29, 33, 34 şi 43) (fig.11/4), uneori fn combinaţie (loc.29) (fig. 1 6/9), vase cu apucători plate şi orizontale ( loc.25, 27 , 28, 29, 34,37 şi 43) ce întrerup uneori un brîu de impresiuni (loc. 16), vase decorate cu

115

www.mnir.ro

Page 115: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 2 1 . - Ceramică geto-dacă, lucrată la roată, decorată cu linii incizate (1 , 3 , 6 , 7 ) , rozete ştampilate (2) şi cu pictură (4,8,10) ; ceramică grecească (5,9).

116

www.mnir.ro

Page 116: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 2 2 . - Imitaţii de boluri deliene.

117

www.mnir.ro

Page 117: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 2 3 . - Imitaţii de boluri deliene.

118

www.mnir.ro

Page 118: Cercetari arheologice II, 1976

brîuri alveolate ( loc.29, 43 şi altele) (fig. 16/7, 5 ) , vase bitronconice (loc. 16, 28, 34), vasul mare, cu pereţii mult arcuiţi şi cu patru bu­toni, în genul celor derivate din vasul bitronconic protodacic (loc.43) (fig. 1 5/4,5), torţi de căni puţin supraînălţate şi cu un spin conic, îh genul cănilor din faza a I l - a a ceramicii geto-dace 39 (loc. 16,28,33,34, 37 şi 43) (fig. 17/4: 13/5), ulciorul , apropiat ca formă de cănile de tip III din faza a I I - a 4 0 (loc.37) (fig. 19 / 5 ) , strachina cărămizie cu buza răsfrîntă în exterior şi faţetată (loc.37) (fig. 17/6) speciîicâ tipului III din faza I I 2 4 1 , vasul mic pahar (loc.43) (fig. 14/3) sau tronconic (loc.28) (fig.14/7), capacul (loc.43) (fig.17/2), strecurătoarea (loc. 28) (fig.19/3) - toate aceste forme de vase fiind lucrate cu mîna.

Din categoria ceramicii lucrate la roată reţinem vasele decorate cu caneluri şi l ini i în val ( loc.29, 34, 43) (fig.21/3,7), vasul cu două torţi de tip c e l t i c 4 2 (loc.43) (fig.19/11), imitaţii locale de boluri de­l i e n e ^ ( loc.6, 10, 34, 43) ( f ig .22 / 5 ) , cana bitronconică (loc. 10, 16, 25, 27, 28, 29, 34, 37, şi 43), vasul decorat cu rozete obţinute prin ştampilare (loc. 29 - de culoare cărămizie) (fig.21/2).

Dintre obiectele cu datare mai sigură trebuie să menţionăm ine­lul s ig i lar de b r o n z 4 4 ( loc.6) , cu reprezentarea lui Heracles, ce da ­tează din s e c . a l I I I - l e a î .e .n. şi care a avut o perioadă mai îndelun­gată de u t i l i z a re 4 5.

Pe lîngă toate acestea, la datarea locuinţelor enumerate mai sus trebuie avută îh vedere şi situaţia lor stratigrafică: loc.3 suprapusă de loc .4 ce datează de la sfîrşitul s e c . al I I - l ea - începutul sec . l Le . iu , loc . 6 suprapusă de l oc .7 , loc.21 şi 22 suprapuse de o locuinţă ne­cercetată încă, loc.27 se suprapune loc.26 din prima jumătate a sec . al I I - l e a î .e .n . şi este suprapusă la rîndul e i , alături de loc.28 şi 29, de către loc.30 de la sfîrşitul s e c . al I I - l ea - prima jumătate a s ec . I î . e .n . , i a r loc.43 ce suprapune loc.42 de la sfîrşitul s ec . al I I I - l ea -începutul s e c . a l I I - l e a î .e .n.

fn privinţa locuinţei 8, ce conţine un castron mare tronconic (fig. 18/1 ) şi vase cu apucători plate orizontale, şi a locuinţei 9, în care s - au descoperit următoarele forme de vase: vas mare decorat cu linii oblice inc i za te 4 ^ , cană bitronconică cu gît înalt şi toartă 4 ? , ce se în­cadrează în tipul III a l cănilor cu toartă 4 8 , datat în faza a I I2 -a şi în special îh a doua jumătate a s e c . a l I I - l ea î. e. n. prin exemplarele de la Ciolăneşti 4 9, vas mare cu buza verticală şi teşită oblic în interior, iar corpul decorat cu un brîu alveolat, fructiera cu piciorul ferestruit triunghiular, vas mare cu pereţii arcuiţi, decorat cu un brîu alveolat situat imediat sub buză, iar pe umăr cu patru butoni rotunzi^ 0 , toate lucrate cu mîna, i a r l a roată cana bitronconică (fig. 18/3) şi castronul (fig.20/10) - ele se datează tot în a doua jumătate a sec . a l I I - l e a t e j i . Dar prin faptul că loc .8 este suprapusă de loc.9 şi 27 ea datează din prima jumătate a s e c . I I î . e .n . , iar loc.9 de la sfîrşitul aceluiaşi s e ­col .

Situaţia este întrucîtva asemănătoare în cazul loc.32 - vase de­corate cu l in i i oblice incizate - suprapusă de loc.31 . Aceasta din urmă conţine: un vas mic decorat cu butoni şi brîu de impresiuni (fig.16/10),

119

www.mnir.ro

Page 119: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 2 4 . - Torţi de căni lucrate cu mîna (1 ,7,10) şi la roată (2-6, 8,9,11) (1 =loc.41 ; 2 = loc .28; 3,8 = loc.11 ; 4 - 6 , 9 , 10 = strat ; 7 = loc .30; 11 = loc.10) .

www.mnir.ro

Page 120: Cercetari arheologice II, 1976

www.mnir.ro

Page 121: Cercetari arheologice II, 1976

122

www.mnir.ro

Page 122: Cercetari arheologice II, 1976

un vas bitronconic cu două torţi (fig. 16/4) aparţinfnd tipului I din faza 112 a ceramici i geto -dace" (sec. a l I I - l ea î.e.n.),asemănător prin formă, dar nu şi prin culoare (cărămizie) cu cele de la Ciolăneşti52 din a doua jumătate a s e c . a l I I - l ea f . e .n . , o căţuie (fig. 14/12), căni bitronconice cu toartă (fig. 13/3,6) şi o buză de cană sau oală prevă­zută cu o proeminenţă alveolată pentru turnat (fig. 1 3/1 ), identică cu cea de la Bălteni din s e c . I I I - I I î . e .n .5 3 lucrate cu mfna, iar lucrate la roată o strecurătoare (fig. 19/2) şi o imitaţie de bol deliân (fig.23/2).

Din caracter ist ic i le obiectelor de inventar descoperite fn loc. 31 rezultă că ea datează din a doua jumătate a s ec . a l I I - l ea f .e .n. , f i ­ind prin urmare o reconstituire, fn parte prin suprapunere, a loc.32 ce se datează la fnceputul cele i de a doua jumătăţi a s e c a i II-lea f.e.n.

Tot s e c . a l I I - l e a f . e . n . , dar fără a putea preciza cărei peri-<-oade din cuprinsul lui,fi aparţin unele vase şi fragmente ceramice des ­coperite fn afara vreunei locuinţe sau fn condiţii stratigrafice nepre-c i z a t e5 4 , reprezentate prin căni bitronconice ce au la baza torţii două l ini i late, fn rel ief , fn formă de mustaţă, asemănătoare cu unele căni de la Zimnicea şi datate fn s e c a l I I - l ea î.e.n.55.

De asemenea acestui secol îi aparţine un fragment dintr-un vas mare bitronconic, cu gît înalt ci l indric şi buza răsfrîntă fn afară, de­corat pe umăr cu l in i i late, în rel ief , arcuite şi ondulate (fig.18/6), o cană bitronconică cu toartă (fig.13/2), unele vase mici tronconice (fig. 14/4,8) , vase decorate cu l in i i incizate (fig.11/9,11), un vas cu pro­filul aproape drept, asemănător cu cele din loc.35 şi 44, dar mai în­grijit lucrat , decorat cu un brîu alveolat întrerupt de patru butoni r o ­tunzi alveolaţi (fig. 16/1 ).

Un alt grup de locuinţe, cu obiecte asemănătoare între ele, îl formează cele numerotate 4, 11 , 15, 24, 36 şi 39.

în categoria ceramici i lucrate cu mfna fntflnim: vasul decorat cu l in i i incizate ( loc.4, 15, 36), cu pieptănul ( l o c 15) sau cu barbotină (loc.11) (fig. 16/6), vasul decorat cu l ini i incizate fn meandre56 (loc. 15), f ructiera cu piciorul ferestruit triunghiular (loc. 11 )asemănătoare cu cea din prima jumătate a s e c i î .e .n. de la Popeşti57f fructiera cu t re i apucători plate fn tre i colţuri ( l oc39 ) (fig.18/11), cupa cu umbo în interior58, vasul bitronconic (loc.36) (fig.15/2), căţuia (loc.4) (fig. 14/11), cana (loc.39) (fig.17/3), vasul mic (loc.36) (fig.14/6).

Lucrate l a roată sfnt imitaţiile de boluri deliene (loc.459 şi 24) (fig.22/6), fragmente de vase decorate prin ştampilare cu rozete ( l o c

4 6 0 ( i i 61 ş i 39) f chiupul (loc.39) (fig. 27) decorat cu l ini i incizate o¬rizontale şi fn va l , cupa (loc.39) (fig. 18/4) fn genul celei de la Geoa-g i u 6 2 aparţinînd fazei a I l - a , fragment de kantharos local (loc.39) (fig. 21/6) a cărui toartă, fn partea superioară, este frunziformă şi se a¬seamănă cu torţile cupelor de argint de la Sîncrăieni din s e c i î.e.n.63, toartă de kantharos elenistic (loc.24) (fig.21/5) asemănător cu cele de la sfîrşitul s e c . I I - fnceputul s ec . I f . e .n . descoperite la Popeşti 6 4 , capac de vas pictat65 ,cană mare cu decor de l ini i late incizate fn val6Ç strecurătoare cu fundul conic ( loc36 ) (fig.19/1), buză de vas dintr-o pastă roşiatică (loc.24) (fig.20/4), fragment de castron cărămiziu (loc.

123

www.mnir.ro

Page 123: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 2 7 . - Fragmente de chiupuri.

124

www.mnir.ro

Page 124: Cercetari arheologice II, 1976

11) (fig.20/8), buza de vas , răsrrfntă mult în afară, îngroşată, deco­rată cu caneluri umplute cu vopsea neagră (loc.11) (fig.20/7).

Dintre obiectele de metal ce contribuie la o mai bună datare r e ­amintim brăţara cu şarnieră (loc. 15), întîlnită cu precădere în s ec . al I I - l ea î . e .n . , fibule de fier cu piciorul întors îh formă de cadru (loc. 15)67, ce se datează în prima jumătate a s e c i Le.n.,precum şi toarta de vas , din bronz, reprezentînd un cap de lebădă, datîhd de asemenea din prima jumătate a s e c . I î. e. n . 6 8 .

Din toate acestea se poate observa că locuinţele îh discuţie, prin anumite elemente, aparţin s e c . al I I - l ea î .e .n . , iar prin altele sec . I î .e .n. De aceea ele se datează l a sfîrşitul sec.II-începutul s e c i î.e.n.

Tot acestui interval de timp ar trebui să-i aparţină locuinţele 5 - vas decorat cu pieptănul, placă de centură69 - şi 19, ce conţin un picior de fructieră ferestruit triunghiular, un vas decorat cu pieptănul, cupe (fig. 14/1, 5), un vas sac (fig. 15/1), lucrate cu mîna precum şi un vas bitronconic decorat cu caneluri70 > 0 cană bitronconică (fig.18/2) şi un picior de fructieră, vălurit (fig.18/l2), lucrate la roată.Dar în-trucît l oc . 19 suprapune l o c 5 ea datează din prima jumătate a s ec . I î . e .n . , i a r loc.5 la sfîrşitul s e c a l I I - l ea î .e.n.

Dintre piesele ce aparţin tot acestei perioade, dar care au fost descoperite în afara vreunui complex, fac parte cîteva ulcioare de c u ­loare cenuşie, lucrate la roată (fig. 19/8,9), asemănătoare cu cele de la Pec i c a? ' , un fragment dintr-o cană cu corpul bombat, din pastă r o ­şiatică, lucrată la roată (fig.20/5), un fragment din partea inferioară a unui castron decorat prin ciocănire cu adîncituri ovale,lucrat la roată dintr-o pastă de culoare cenuşie (fig. 18/8), iar lucrate cu mîna o că­ţuie (fig.14/9) şi o fructieră de culoare cărămizie, dintr-o pastă bine aleasă, avînd piciorul decorat cu caneluri late c irculare (fig.18/10).

O altă grupare de locuinţe, tot pe baza asemănărilor de inven­tar , o formează locuinţele 7, 17 şi 18.

Ceramica lucrată cu mîna este reprezentată prin vasul bitron­conic ( l o c 7 , 17) asemănător cu cele de la Chi rnog i? 2 , din prima j u ­mătate a s e c i î .e .n . şi Ciolăneşti73f din a doua jumătate a s ec . a l I I - l e a î . e .n . , vasul mare cu pereţii arcuiţi şi decorat cu un brîu a l ­veolar îh ghirlandă ( l o c 7 ) sau cu barbotină (loc. 17), vasul decorat cu l in i i incizate (loc. 18) sau trase cu pieptenul (loc. 18), fragmentul de "opaiţ*1 a cărui suprafaţă este dată cu o vopsea albă ( l o c 18) (fig. 17/5).

Lucrate l a roată sînt următoarele forme de vase: cana bitron­conică decorată cu caneluri (loc. 17) (fig. 17/9), cana mare decorată cu l in i i late şi îh va l , incizate, asemănătoare cu vasul de la Pantelimon? 4, f ructiera cu piciorul decorat cu l ini i în val (fig.18/9), imitaţia de bol delian cu decor spira l ic (loc. 18) ( f ig.22 / 4 ) , fundul de vas din import (loc.17) (fig.20/3), castronul (loc.18) (fig.20/9).

Din rîndul obiectelor de altă natură reamintim fragmentul dé vas din sticlă (loc. 18) datat în s e c i î .e.n.

Pe baza acestora, cît şi a faptului că loc.7 suprapune loc.6, a¬ceste locuinţe datează din prima jumătate a s e c i î .e.n.

fn schimb loc.30 conţine un vas decorat cu l ini i oblice incizate

125

www.mnir.ro

Page 125: Cercetari arheologice II, 1976

Tabelul I Ceramică lucrată cu mîna, descoperită In locuinţe

Nr cri. Senumirea

obiectului

A doua : SfrarM see.W-mjlocul sttTţ.Len 3

SB

•Si  doua jumătate a sec J l- e. n. *

fi tnß&ue.llen

*mojom3Ut »t. ri en. „

Mu locul sec. /ten. 1 Nr

cri. Senumirea obiectului

r if 1 u io M f Z 3 e tê st 22 H 3t w is s s 4 ts 39 30 7 ff a ts fd

1 lai cu inppf i/uni • • • •

Z. Vat ai lim màzate • 1 S Vas dtcarat eupieptene! • • • • • • • • • • •

t Vas eu brio şi ietan • • • • • • • • • • • • • • s Has bitroneonk 1 ! •

—1 • • • • • • • • m • • • • •

s Vas eu apucături plaie • — 1 1 l 1

• • • • • • • • • • m • • • m • • •

T. Cmê tutromanici t.Ţ • • ! • —1—

i • • • • • •

8. Fructiera 1

• • • —1—

r * r 1 •

• • • • • • m • • • • • • • • • • • • • • m

9 Fructiere cupkKralt&eb* ' 1 ! 1

; • ! m • • • • • m

IC. Căţuii ! ! - l —

j ! 1

m m i • • • • • • • • • • • •

H Strecurătoare i 1 • j • j L_

li Castron i • • i • • j • • • • • m • • • • • • • •

IS Ulcior i ! •

Ik S/rodiinà f/> i tjl ! •

IS. Vai deri'of âurmaaic prattaectc

— • 0 • • •

It Cupa • • m

IT Opaiţ • • • m

16 Oale cu é*>à tarf •

www.mnir.ro

Page 126: Cercetari arheologice II, 1976

Tabelul H Ceramică lucrată la roată, descoperită in locuinţe

cri ûenumirea obiectului

À flW mnowe

SfrsMJtc.I-/ny/oa/stsTUJi^

m»l

fCSi A dovo jaaatàfe a jte. f. l.en Vrai

xrJT l.t.n.

Ntjflttlt SK „ / lej 1 cri ûenumirea

obiectului J2 i \z\3 \6\/o\f$\&[2z\&\27\&\&\n\»\s'\s7\4s s\s 4\ff\ff\*\36\S9 7\/7\fs\/S e\/i\tf\îe

C z r a m ' i c â c e n u ş i z f Imitaţie boi dt'ian • •

i

1 l . l . 1 ' i

j i ! ! ! • • • • • • l Cana bitrenamică 1 1 • • 3 fructieră i : ! ! i i : i ! ; !.!• • m • • • • • • • • • i i frucSerê mpmrfereM i 1

i ! ! 1 ! !

i • ! ; i 1 •

5 Castron r — r — • 1 • « ! i 1

! i I i • • • • • • • • 6 ilrecvritoare ! 1

i •

r Roze/O 1 • i I i !

3 Cvpă i 1 • 1 ! l C z r a m c 3 c ă r ă m i z i e

/ Chîvfi I !• M M ! ! ! ! ! ! • • • • • • • • ' ; . ] . l frucieră

< i

! ! i * i ! ' ! 1 i 3 Strecurătoare ! t

i ! 1 . i : i

; 1

• 4 Vas bitronconic i

Paze/â 1 • • t Castron •

www.mnir.ro

Page 127: Cercetari arheologice II, 1976

( f ig.11/3), vas decorat cu pieptănul (fig.16/2), picior de fructieră fe ­r e s t ru i t tr iunghiular , cană tronconică cu toarta supraînălţată (fig. 13/4), toate acestea lucrate cu mîna, iar 1 tic rate l a roată imitaţii de boluri deliene75 (f ig.22/3; 23/1), fragment de vas - probabil c a p a c ? 6 (fig. 17/11) - datat îh s e c i î . e . n . , strecurătoare 7 ' (fig. 19/10, 4 , 7) , un vas mare cărămiziu-cenuşiu* 8 nedecorat, dar în genul celui descoperit l a Zimnicea şi decorat cu rozete şi călăreţi 7 9 ^ g U r ă de ulcior (fig.19/5), fragment de cupă decorată cu l in i i incizate dispuse în va l (fig.21/1), fund de cană cărămizie (fig.20/1), un castron din pastă cărămizie fină (fig.20/11) şi jumătatea unei amfore cu toartă dublă (Cos?) (fig.12/1), precum şi un fragment de vas din argint. E a suprapune l oc .26 -29 , i a r pr in faptul că a avut un r o l îh cult a fiinţat o perioadă mai îndelungată de timp de l a sfîrşitul s e c . a l I I - l e a pînă spre mijlocul s e c i î .e .n .

Ultima categorie de locuinţe o formează cele numerotate 12, 13, 14, 20 şi 2 3 . Luc ra te cu mîna sînt vase decorate cu butoni şi brîuri a lveolare ( l oc .13 , 23) , vas mare bitronconic (loc.23) (fig. 15/3), că-ţuia ( l o c 14) (fig. 14/10), p ic ior de fructieră vălurit şi cu ferestre t r i ­unghiulare ( loc .20) , două fragmente de "opaiţe" databile în s e c . I î . e . n . 8 0 ( loc .20 ) .

Luc ra te l a roată sînt două fragmente din vase elenistice (loc .20) ( f ig.20/6), un vas roşiatic decorat cu l in i i în re l ie f ( loc. 12), chiupuri ( l o c .13 , 14) , o fructieră şi căni ( loc .13 , 23) (fig. 17/7).

Ţinîhd seama şi de suprapunerea loc .24 de către l oc .20 , l ocu in ­ţele din această ultimă categorie se datează l a mijlocul s e c I î . e .n . , l oc .23 începînd a fiinţa încă din prima jumătate a sec .1 î .e .n .

Urme de locuinţe din a doua jumătate a s e c i î . e .n . şi începutul s e c i e . n . nu au fost s e s i za te , probabil datorită faptului că erau foarte aproape de suprafaţa so lu lu i . Din această perioadă datează însă groapa n r . 2 , ce suprapune l oc . 16 şi 17, şi conţine aşa-numitele "opaiţe" sau "s feşnice" 8 1 datate în s e c i î .e .n.82, 0 cupă (fig. 14/2) şi un vas mic cu patru butoni (fig. 16/8).

Tot aceste i epoci îi aparţin diferitele fragmente ceramice p i c ­tate cu decor geometric, datate în s e c i î . e .n . - I e . n . 8 3 , provenind de l a două castroane ( f ig .21/8,10) , o cană (fig.21/4), precum şi un alt fragment de "opaiţ" (strat ) , fibula de argint (fig.4/3) şi fibula de l i e r (fig. 5/8).

Penţru mai buna înţelegere a situaţiei de l a Vlădiceasca s - au întocmit tabelele I şi I I , fh c a r e , pe orizontală, sînt puse locuinţele în ordine cronologică, i a r pe verticală tipuri le de vase şi de decor .

Deşi pînă fn prezent n -a fost cercetată decît c i r c a o treime din aşezare se poate observa că după o perioadă de locuire mai restrînsă, cuprinsă fntre mijlocul s e c . a l I I I - l e a şi mijlocul s e c a i I I - l e a f . e . n . , urmează o epocă de maximă vieţuire ce cuprinde a doua jumătate a s e c . a l I I - l e a î . e .n . şi prima jumătate a s e c . I î . e .n . După mijlocul s e c . I î . e . n . intensitatea l ocu i r i i scade , pentru c a l a sfîrşitul s e c i î . e .n . , eventual începutul s e c . I e . n . , ea să înceteze. Sfîrşitul aşezării t r e ­buie să se fi datorat evenimentelor politice ce au avut loc în această perioadă.

128

www.mnir.ro

Page 128: Cercetari arheologice II, 1976

fn privinţa obiectelor de inventar, îh majoritatea cazuri lor , se observă o continuitate a formelor şi decoruri lor, însă fiecare dintre ele cunoaşte o perioadă de vîrf.

Astfel din rîndul ceramici i lucrate cu mîna, vasele cu pereţii arcuiţi, decorate cu brîuri de impresiuni, l ini i incizate sau trase cu pieptănul, predomină în a doua jumătate a s e c . al I I - l ea î. e. n . , în schimb vasul bitronconic cu corpul zvelt l a sfîrşitul s ec . II - prima j u ­mătate a s e c . I î .e .n. Tot îh a doua jumătate a s e c . al I I - l e a î .e.n. se îhtîlnesc în număr mai mare vasele cu apucători plate, cănile bitron­conice. i a r îh s e c . I î .e .n . aş a - z i s ele opaiţe sau sfeşnice.

fn acelaşi timp anumite vase cum sînt cele decorate cu brîuri a l ­veolate, fructierele şi căţuile au o continuă uti l izare.

O diferenţiere cronologică a ceramici i lucrate l a roată este însă mai dificilă întrucît evoluţia formelor este mai înceată şi se observă o prezenţă continuă a acestei categorii îh aproape toate locuinţele.Forma cea mai răspîndită este cana bitronconică. Rozeta obţinută prin ştam­pilare şi imitaţiile locale după boluri deliene sînt mai răspîndite în pe­rioada cuprinsă între mijlocul s e c . a l I I - l ea şi mijlocul s e c . I î .e .n. , i a r ceramica pictată îh s t i l geometric îh special în cea de a doua jumă­tăţi a s e c i î .e .n .

Pe baza tuturor acestor considerente se poate stabili rolul r e ­lativ important a l aşezării de l a Vlădiceasca, care a servit drept cen ­tru tr ibal unei comunităţi geto-dace de pe cursu l mijlociu a l Mostiştei.

Viitoarele cercetări, îh măsura îh care vor mai fi posibile, spe ­răm să aducă noi dovezi l a o cunoaştere mai aprofundată a culturii geto-dace din această regiune.

N O T E

1 Săpăturile s - au efectuat cu fonduri puse l a dispoziţie de către Mu­zeul Judeţean Ilfov.

2 Pentru săpăturile anterioare, campania din 1973, vezi G.TROHANI, în C A , I , 1975, p.151-173. în unele din notele ce se referă la a¬cest art ico l apar mici modificări datorate noilor cercetări şi inter­pretări.

3 Ibidem, p.157-158. 4 Ibidem, p.157. 5 Ibidem, p.157-158. 6 Ibidem, p. 159. 7 M.BABEŞ, în " D a c i a " , N . S . , X I X , 1975, p.128-129, fig.2/5, cu

bibliografia. 8 R . V U L P E , în Materiale, V , 1959, p.345, f ig .1 l/8. 9 L .NEMOIANU şi I.ANDRIŢOIU, CA , I , 1975, p.182, fig.1/2.

10 M.BABEŞ, op . c i t . , p.123, fig.2/2, p.133-134. 11 G .TROHANI , op . c i t . , p.154, fig.4/3 şi p.159. 12 Ibidem, p.159.

129

www.mnir.ro

Page 129: Cercetari arheologice II, 1976

13 I . G L O D A R I U , Relaţii comerciale ale Daciei cu lumea elenistică şi romană, C lu j , 1974, p .78-79.

14 D . P O P E S C U , fn Materiale, n, 1956, p.115, fig.75/5. 15 I.H.CRIŞAN, Ceramica daco-getică. Bucureşti, 1969, p . X L l /

19, p .141. 16 Vez i fn acest sens şi cele două plăci de la Budureasca - informaţie

V . T E O D O R E S C U , pentru care fi mulţumim. 17 R . V U L P E , fn Materiale, VI I I , 1962, p.332, fig.9/5. 18 A T T I L A L A S Z L O , fn ArhMold, V I , 1969, p.78 şi 84, fig.18/5-6. 19 I .H.CRIŞAN, op . c i t . , p.118-119, fig.45 şi p l .XXXVI I I . 20 E X P . B U J O R , îh Materiale, V , 1959, p.376, p l . l /2 . 21 I . H . C R I Ş A N , op . c i t . , p.107-109, fig.38. 22 M . B R U D I U şi P .PÀLTÀNEA. fn ArhMold, V I I , 1972, p.231 ,fig.3/l. 23 Identificarea torţilor de amforă a fost făcută de către VICTORIA

ANDRONESCU , pentru care fi mulţumim. Vezi şi E .M .PR ID IK , I n -ventarnfi catalog kleim na amfornfh.. . , Petrograd, 1917, p. 105, n r . 33 -38 , p l .XVl/17 ; B .N .GRAKOV , Drevne-greceskie kerami-ceskie k l e i m a . . . , Moscova, 1929, p.222, pl .14/3.

24 I .H.CRIŞAN, op .c i t . , p.121, fig.47 şi p.122, fig.48/1. 25 A . D . A L E X A N D R E S C U , fn " C r i s i a " , 1972, p.24, p l . IV/7. 26 G .TROHANI , op . c i t . , p.171 . 27 V .CANARACHE , Importul amforelor ştampilate la Istria,Bucureşti,

1956, p.39; A-M. şi A . B O N , Timbres amphoriques de Thasos, P a ­r i s , 1957, p.365, nr.1477 şi p.367, nr .1486; J .G .V INOGRADOV, Numismatica i epigrafica, X , Moscova, 1972, p.54-55, tabel 1, nr . 21, grupa 5b şi n r . 2 5 , 1 aceeaşi grupă.

28 V . C A N A R A C H E , op . c i t . , p. 64, nr.75 (unealtă neprecizată). 29 A -M. şi A . B O N , op .c i t . , nr.561 şi 1000 (ancoră cu aripioarele mi­

nerului drepte şi nu oblice), p.360, nr.1450 (pasăre dată drept cască), p.367, nr .1483(? ) ( t i rs ) .

30 G .TROHANI , op . c i t . , p.158, fig.8/1. 31 Idem, Chirnogi, p.137 şi 139, fig. 12/4. 32 E . C O N D U R A C H I , fn Materiale, IV , 1957, p.46, fig.30. 33 R . V U L P E , în S C I V , 1-2, 1955, p.250, fig.12/1. 34 G .TROHANI , op . c i t . , p.136-137, fig.4/5. 35 Idem, Vlădiceasca, p.156-157, fig.6/2 şi 7/1. 36 I .H.CRIŞAN, op . c i t . , p .111-113. 37 G .TROHANI , op . c i t . , p.155, f ig .5/3-4. 38 I .H.CRIŞAN, op .c i t . , p. 128-131. 39 Ibidem, p.117-122. 40 Ibidem, p.122-124 şi p.141. 41 Ibidem, p.116, fig.42/11. 42 Ibidem, p. 140 şi 178, f ig.93. 43 G .TROHANI , op . c i t . , p.168, fig.19/2 şi 20. 44 Ibidem, p. 160. 45 Idem,"Buletinul Societăţii Numismatice Române", n r . 124, 1976 (sub

t ipar ) . 46 Idem, CA , 1, 1975, p.158, fig.8/2.

130

www.mnir.ro

Page 130: Cercetari arheologice II, 1976

47 Ibidem, p.157, f ig .7/2. 48 I .H.CRIŞAN, o p . c i t . , p .122-124. 49 M . P E T R E S C U - D T M B O V I T A , In Memoriam Constantini Daicoviciu,

C l u j , 1974, p.289, f ig.2/1-4 şi p .292-293. 50 G .TROHANI , o p . c i t . , p. 156, f ig .6/1. 51 I .H.CRIŞAN, op . c i t . , p .132-133, p l . L V / 1 , 3 - 4 . 52 M . P E T R E S C U - D T M B O V I T A , op . c i t . , p.293-294, f ig .2/6-7. 53 I . T .DRAGOMIR , fn Materiale, V I I I , 1962, p. 17, f ig.6/1. 54 Unele din aceste vase au fost descoperite fn sondajele efectuate de

B . Ionescu ; vez i şi G .TROHANI , op . c i t . , p.160, fig.10 şi p.161, fig. 11/1.

55 A . D . A L E X A N D R E S C U , fn " C r i s i a " , 1972, p .22, p l . H / l , 5 . 56 G . T R O H A N I , op .cit . , p .155, f ig .5/2. 57 R . V U L P E , îh Materiale, V I I , 1961, p.328, f ig.5/3. 58 G .TROHANI , o p . c i t . , p .162-163, fig.13/1 (loc.11 şi nu loc.10 -

greşit tipărit). 59 Ibidem, p. 163 şi 168, f ig.19/1. 60 Ibidem, p. 162 şi 167, fig. 18/1 . 61 Ibidem, p.167, fig.18/2 (loc.11 şi nu 10 - greş.tip.) . 62 I .H.CRIŞAN, o p . c i t . , p.137, p l . L X V / 2 . 63 D.POPESCU^în " D a c i a " , N . S . , I I , 1958, p.158-206. 64 M.BUCOVALĂ, Necropole elenistice l a Tomis, 1967, p.108,b; I .

G L O D A R I U , op . c i t . , p.217, p l . X X I V / C 3 5/31 - 3 2 . 65 G .TROHANI , o p . c i t . , p.163 şi 171 , f ig .23. 66 Ibidem, p.162 şi 166, f ig .17. 67 Ibidem, p .154, fig.4/3 şi p .159. 68 Ibidem, p .153, fig.3/3 şi p .159-160. 69 Ibidem, p.154, fig.4/2 şi p.159. 70 Ibidem, p.163 şi 169, fig.21/1 . 71 I .H.CRIŞAN, op . c i t . , p .172, p l . C L V m / 6 - 7 . 72 G . T R O H A N I , v o l . c i t . , Chirnogi , p.137-138, f i g . 1 l / l . 73 M . P E T R E S C U - D 1 M B O V I T A , o p . c i t . , p.188, fig.1/1 şi p.290. 74 G H . B I C H I R , în Materiale, V I , 1959, p.817-820, f ig .2 . 75 G . T R O H A N I , v o l . c i t . , Vlădiceasca, p.162 şi 164, fig.15/2. 76 I .H.CRIŞAN, o p . c i t . , p .182-184, fig.97 şi 98 p l . L X X X I I I . 77 G . T R O H A N I , o p . c i t . , p.164, f ig.15/1. 78 Ibidem, p.163 şi 169, f ig .21/2. 79 I .H.CRIŞAN, o p . c i t . , p .209, f ig.115. 80 Ibidem, p. 166, f i g . 79/1 ,2 ,4 ,5 . 81 G . T R O H A N I , o p . c i t . , p .161-162, f ig .12. 82 Vez i nota 8o. Astfel de "opaiţe" s - au descoperit l a : a . Poiana - R .

şi E C . V U L P E , în " D a c i a " , I I I - I V , 1927-1932, p.293, fig.43/11-16; R . V U L P E şi co lab . , în S C I V , I I , 1951, 1, p.196, fig. 18/1; b. Popeşti - R . V U L P E , în Materiale, I I I , 1957, p.235, fig.10 şi Materiale, V I , 1959, p .317, f ig .11, şi Materiale, V I I I , 1962, p. 459, f ig .1/2; I .H.CRIŞAN, Ceramica daco-getică, 1968, fig.50 ; Idem, Ceramica daco-getică.. . , 1969, p.166, f ig.79/3; c . Rado-v a n u - G . T R O H A N I şi D.ŞERBĂNESCU, MN, I I , 1975, p.281-282,

131

www.mnir.ro

Page 131: Cercetari arheologice II, 1976

f ig .7/3; d. Te i -Fundeni - D . V . R O S E T T I , Civilizaţia de tip B u ­cureşti, 1936, p.10, p l .X/53 (atribuit culturi i Tei-Bucureşti); e. Răcătău - V . C A P I T A N U şi V . U R S A C H I , fn " C a r p i c a " , I I , 1969, p. 106, fig.11;f. Dumbrava - S . S . S A N I E , f n Cercetări - Iaşi, 1973, 4, p .70, fig.10/6; g. Buhalniţa - M.PETRESCU-DÎMBOVIŢA, E . ZAHARIA şi N .ZAHARIA , Aşezări din Moldova...,Bucureşti, 1970, p .173, p l . X m / 1 0 ; h. M u n t e n i a - M . T U R C U , fn "Bucureşti",7,1969, p.167; i . Tinosul - informaţie V . T E O D O R E S C U ; j . Asenograd ( R . P . Bulgaria) - R .MOREVA şi P . A N G H E L O V A , "Arheologija",Sofia,3, 1968, p .30, f ig .4.

83 I .H.CRIŞAN, op . c i t . , p. 197-201 .

L E S F O U I L L E S D E L ' E T A B L I S S E M E N T G E T O - D A C E D E VLĂDICEASCA

- Résumé -

E n été 1975 étant r ep r i s e s les fouilles archéologiques à Vlădi­cea sca on a identifié et étudié 22 nouvelles habitations ce qui relève le nombre de ce l les découvertes jusqu'à présent à 44.

L e s habitations sont de surface, ont généralement une forme réctangulaire et e l les sont construites de murs en bries non cuites. Quelques unes contiennent des fosses pour les provisions, en forme de cloche, et ont les murs et le fond bien brûlés.

E n même temps 13 habitations contiennent dans leurs intérieurs des foyers d'une forme réctangulaire.

L ' u n e des habitations, l a no.30, par ses dimensions (5,50x7,35 m) et par l a présence de 3 foyers, parmi lesquels un avec décor, a du avoir un rôle dans le culte .

L ' inventa i re se compose de pièces en métal, os , s i l ex , p ie r re , v e r r e , t e r re cuite et céramique.

E n métal retiennent l 'attention: un fragment du bord d'une vase en argent, des fibules en argent et fer , couteaux et faucillons en fer.

E n v e r r e , un petit fragment du bord d 'un vase , peut-être bol, tandis que de ter re cuite sont des fusaibles, poids, cu i l l e r s , tuil le,pe­tite coupe, lus t ro i r s et deux plaques (plateaux) rondes qui ont eu un rôle dans le culte, probablement dans le culte so la i re .

L a céramique constitue l ' inventa i re caractéristique étant repré­sentée par presque toutes les formes et les catégories de vases qu'un trouve dans les établissements géto-daces du n F - i e r siècles av.n.è.

E n analysant l a céramique de chaque habitation à part, l a corro­borant avec les autres objets d ' inventaire et avec l a situation s t rath i -grafique de 11 habitation respective on a pu établir l a chronologie des différents types céramiques et implicitement des complexes ou i l s se trouvent.

Pour mieux comprendre l a situation de Vlădiceasca on a rédigé les tableaux I et I I dans lesquels on a groupé sur l 'horizontale les ha -

132

www.mnir.ro

Page 132: Cercetari arheologice II, 1976

bitations en ordre chronologique, et sur la verticale les objets d ' i n ­ventaire (céramique).

Quoique la troisième partie de l'établissement a été examinée seulement jusqu'à présent on peut constater qu'après une période r e ­lative timide de commencement, comprise entre le milieu du I I I e et I I e

siècle av .n .è . , suit une époque de maximum d'habitat qui contient la deuxième moitié du I I e siècle et la première moitié du I e r siècle avji.è. Après le milieu du iersiède av.n.è. l'intensité de 11 habitatdécroit et vers l a fin du I siècle av.n.è . , éventuellement au commencement d u I e r

siècle n.è. elle c e s s e . E n ce qui concerne les objets d ' inventaire (les vases) i l résulte

une continuité des formes et des décorations, atteignant chacune d'elles sa période d ' apogée.

E n conclusion, on peut considérer l'établissement géto-dace de Vlădiceasca comme étant un centre tr ibal pour les communautés situées sur le cours moyen de l a Mostiştea.

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . 1.- L e plan général des fouilles éffectées sur l ' i l l e Ghergălăul Mare de Vlădiceasca.

F i g . 2 . - L e profil du mur d'Ouest de la s . I V à l 'endroit des habita­tions 34, 14, 35 et de la fosse no.3 (1); le plan et le profil de 1 ' habitation 19 (2) ; le plan de 1 • habitation 30 (3).

F i g . 3 . - L e plan et le profil des foyers 8, 10, 7 et 5 ( l -4 ) ; l e profil de la fosse no.4 (5).

F i g . 4 . - Vase (1), objets de parure (2-5) et outils (6-13) en argent (1, 3), bronze (4,5) et fer (2 ,6-13) .

F i g . 5 . - Objets de parure (1,2,8) et d'uzage commun (3-7,9) en bronze (1,2) et fer (3-9) .

F i g . 6 . - Poignard en fer (1); aiguille (2), tube (3), flûte (5) et ciseau (7) en os ; vase en verre (4); cu i l le rs (6,10), petite coupe (8) et tuile (9) en terre cuite.

F i g . 7 . - Objets en ter re cuite: lustroirs (1-4) et poids (5-6). F i g . 8 . - Fusalb les en terre cuite. F i g . 9«- Fusalb les en terre cuite. F i g . 1 0 . - Plaques (plateaux) en terre cuite (1,4) et vases travaillés à

l a main de l a première moitié du I I e siècle av.n.è. (2 ,3 ,5 -7 ) . F i g . 1 1 . - Vases de l a seconde moitié du I I I e siècle av.n.è.(l ,2 ,5 -8 ,10 )

et vases décorés avec des lignes incisées du H 6 - ! siècles av. n.è. (3 ,4 ,9 ,11 ) .

F i g . 12— Anses d'amphore et amphores. F i g . 1 3 . - Cruches (brocs) travaillées à la main. F i g . 14— Coupes (1 ,2 ,5 ) , petits vases (3 ,4,6-8) et tasses daciques (9¬

12) travaillés à l a mains. F i g . 15«- Grands vases de provisions travaillés à la main. F i g . 16 . - Vases travaillés à la main.

133

www.mnir.ro

Page 133: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 17 . - Couvercles (1,2,11) , cruches (brocs) (3,6-10), passoire (4) et lumignon (5) travaillés à la main (1-6) et à la roue (7-11).

F i g . 18 . - Chaudrons (1 ,5 ,7 ,8 ) , cruches (brocs) (2,3,6) , coupe (4) et fruitières (9-12) travaillés à la main (1,5,6,10,11) et à la roue (2-4, 7 -9 ,12 ) .

F i g . 19 . - Passo i res (1 -4 ,7 ,10 ) , cruches (5,6,8,9) et vase à deux anses (11) travaillés à l a main (3,5,11) et à la roue (1 ,2 ,4 ,6 -10 ) .

F i g . 2 0 . - Vases géto-daces, travaillés à la roue, de couleurs brique (1,8,11) , rouge (4,5) et grise (2 ,7 ,9,10) ; vases importés (3, 6) .

F i g . 2 1 . - Céramique géto-dace, travaillée à l a roue, décorée avec des lignes incisées (1 ,3 ,6 ,7 ) , des rosettes estampillées (2) et va­ses peints (4 ,8,10) ; céramique greque (5,9) .

F i g . 2 2 . - Imitations de bols déliens. F i g . 2 3 * - Imitations de bols déliens. F i g . 2 4 . - Anses de cruches (brocs) travaillées à la main (1,7,10) et à

la roue ( 2 -6 ,8 ,9 ,11 ) . F i g . 2 5 - - Fragments d'amphores. F i g . 2 6 — Boutons de vases travaillés à l a main. F i g . 2 7 ' - Fragments de j a r r e s .

134

www.mnir.ro

Page 134: Cercetari arheologice II, 1976

D A T E C U P R I V I R E LA M A T E R I A L U L FAUNISTIC DIN AŞEZAREA GETO-DACĂ D E LA VLĂDICEASCA, JUD . I L F O V *

de VALERIA E D I T H IONESCU

Aşezarea geto-dacă de la Vlădiceasca cuprinde 43 locuinţe, d i ­ferenţiate cronologic îh două etape: o primă etapă în s e c . I I I - I I î.e.n. şi o a I l - a etapă în s e c . I I - I î .e .n. 1

Restur i faunistice au fost găsite în 32 locuinţe din ambele etape şi îh strat , între locuinţe şi reprezintă în majoritate restur i menajere2. Materialul faunistic cuprinde 700 piese, dintre care 46 aparţin melci ­lor, 4 peştilor şi 654 mamiferelor (7 specii sălbatice şi 7 specii do­mest ice ) 3 . Repartiţia sa îh locuinţe este neuniformă (vezi tabelele 1 şi 2 ) 4 : îh unele locuinţe (40, 19 şi 39) este abundent, atît ca număr de frag­mente, cît şi ca specii reprezentate, în altele (38 şi 5) la un număr r e ­lativ mic de piese, corespunde un număr mare de speci i , iar îh locuin­ţele 6, 7 , 20, 23 şi 25 nu au fost găsite decît cîte o singură piesă. fn strat (tabel 3) au fost găsite 122 piese.

Melcii (Gasteropoda). Au fost găsite 46 cochili i întregi,iar îh lo ­cuinţele 5, 16, 18, 19, 24 şi numeroase spărturi. Cochili i le provin de la două spec i i , Helix pomatia şi Cepaea vindobonensis, cu predominarea primei speci i (36 piese faţă de 10).

Peştii (P i sces ) . Au fost găsite 4 piese, ce au fost atribuite la 3 indivizi de ştiucă (Esox lucius L ) , pe baza a 3 dentare de dimensiuni di­ferite .

Mamiferele (Mammalia). Sînt reprezentate prin 654 fragmente, dintre ca re au putut fi determinate 584, ce provin de la 7 specii sălba­tice (mistreţ, cerb , e l a n ? , căprior, vulpe, u r s , bursuc) şi de la 7 specii domestice (porc, bou, oaie, capră, c a l , măgar, cîine) (vezi t a ­bel 4 ) .

Anal iza speci i lor . Porcul (sus domesticus L ) şi mistreţul (Sus scrofa L ) . Din totalul de 75 fragmente osoase, au putut fi determinate ca fiind de mistreţ 9, dintre care 2 îh etapa I - a (o tibie şi o mandibulă dreaptă), 6 în etapa a I l - a (un radius, o ulnă, un coxal, un astragal şi două mandibule drepte (1 ? ) şi un fragment în strat (un maxilar). Numă­rul minim de indivizi stabilit pe mandibule şi maxilare este de 26, d in ­tre care 4 mistreţi.

Dentiţia ne evidenţiază o variabilitate destul de mare a vîrstei de sacri f icare (tabel 5). T a l i a , calculată pe astragale, la porcul domes­tic este de 69,8-75,1 cm (n = 4) şi de 96,6 cm la mistreţ (n = 1), valori ce corespund unor tal i i medii.

Boul (Bos taurus L ) (fig. 1/1-2). Ca număr défragmente, 305, domină îh material (52,23%), în timp ce ca număr minim de indivizi

135

www.mnir.ro

Page 135: Cercetari arheologice II, 1976

Tabel t

Repartiţia motoria/ului Fauniitk h locuinţele etapei X-a '

1 A 4 II ti * î

:l H i l

»6 3 6

9f 1 a I / SB 1

5

3

j _ zi h

-JL. i

J H

1

5

3

j _ zi h

-JL. i

J t H

1

5

3

j _ zi h

-JL. i

J 2

iz L

-JL.

/ t

robeli Repartiţia materialului Fauniitii fn locuinţele etapei aŢ-a

•> . .a a v~ i ï>3 1 'S 1

I I * <*

^5 •3! S .*» <t 8

1

f

S 1 / / I / 1 2 1 1

f

S 1 / / I /

7 0 z

' 3

/

1 J 1 3

/

/

: S

III H

~lâ

S~ 10

II

0 z

' 3

i

1 J 1 3 — i ~T

i /

: S

III H

~lâ

S~ 10

II

0 z

' 3

i

1 J 1 3 — i ~T

i —

/

: S

III H

~lâ

S~

13 II

I8_

7 -.IL.

0 z

' 3

i J 1 3 — i ~T

i —

/

: S

III H

~lâ

S~

13 II

I8_

7 -.IL.

_/__ 3 3 Z~

_.L

~T~

— - 3 ' 1

— i —

i

1 / —

17 3

13 II

I8_

7 -.IL.

_/__ 3 3 Z~

_.L

~T~

— - 3 ' 1

— i —

i

1 / —

IB

13 II

I8_

7 -.IL.

_/__ 3 3 Z~

_.L

~T~ Z

— i i

— i

1 f i

J S

10 J" /

13 II

I8_

7 -.IL.

_/__ 3 3 Z~

_.L

~T~ Z

— i i

i It 7 J S

10 J" /

13 II

I8_

7 -.IL.

_/__ 3 3 Z~

_.L

~T~ Z

— i i

i It

-— £i i* — f

l

_.L

~T~ Z

— —-

i It

-—

zs t

— i It

-—

ZT t 1 /

et ZI 5 V

z

£ 3

_2

19 II

5 V

z

£

_2 il I * —

_2 il S 9 s l 3 i

— _2

32 1 t

l 3 i

_2

3i

' 3* i6

1 2 l

4 / i

3i

' 3* i6

1 2 l

7 z l 1

' i

Z

f i 3i

' 3* i6

1 2 l i

S f

1

' i

Z

— — — 37

i S j

/ " /

~iT i

1

' i

Z

— — —

39 9 fi 7

j /

" / ~iT i

1

' i

Z — —

4i fi 7

j /

" / ~iT i

1

' i

Z t — —

136

www.mnir.ro

Page 136: Cercetari arheologice II, 1976

- ... Tatei 5 Peparmio materialului Faunii fie tu tirai

3 | " 4 fis S i

I I M- î i

1 i l

%\ If es 7 M / Z 9 5 1

Repartiţia speciilor pe numàr de piese si numân minim de noimi

Specia iov

grupa

Etapa I Etapa i Strol Tflal Specia iov

grupa Nr. lise r. lt.MJ r

Nr. pise % NM 'A

Mr. t.ese y. % Ne

fielt y. f»

jus dameshcus n e 30,00 kl 10,86 I I 14 HS7 i 15,79 es 1(30 zz 22.il

Bos faur us t) SS.iZ 5 2S.00 191 £0,66 II 1130 65 34.17 S 2632 m tza Z! 21,66

Ori copnihae 5 S.TS 2 10,00 ko <0,(f S IS.T! 7 5.63 t 10,53 32 6,91 13 m

iţfus coia/brs e 6.90 1 500 42 11,14 7,01 S 1,30 l H$i 37 9.75 7 7.29

tfuus cf. astma t «.27 1 LIS 1 0,17 1 104

Caniş f mutions 4 4.60 i If.» 12 316 6 top S z IOß ZI 3,60 II UM

Sus seraFo z 1 6 1,59 l AU 1 1 s,zt 9 V4 4 k,ir

Cervvs elephus 9 m t s.w 3/ 4 1,01 It a » 2 un ts 7 T.29

Kiers olcesi J f sp t HIT 1 1,04

Cipralus aprtolus f l,»6 5 S& 2 1 5& 9 U4 4 4.(1

Velpes Tu/pes J OßO 2 W 5 0.31 2 ZC6

Ursul oretbs t Vf i w r 0.17 1 1.04

Meies males ï 0,60 z v r J 0,51 Z m

137

www.mnir.ro

Page 137: Cercetari arheologice II, 1976

1

O ETAPA I • ETAPA II O STRAT

f

— i i i i i i i—i i • i i L ă ţ i m *

46 46 47 41 49 50 SI 52 S3 54 55 SC 57 58 59 60 61 62 63

F i g . 1 . - Bos taurus: a - d , metacarpiene; o -h , metatarsiene (1); core­laţie între dimensiunile distale ale metatarsienelor (2).

138

www.mnir.ro

Page 138: Cercetari arheologice II, 1976

(21 ,88%) este întrecut de porc. Numărul minim de indivizi a fost stabi­lit la 21 , determinările fiind făcute pentru etapa I - a pe metapodii, pen­tru etapa a I l - a pe mandibule şi maxilare şi pe astragale pentru mate­rialul din strat . Pe dentiţie s - a putut stabili vîrsta de sacrif icare pen­tru 19 indivizi (tabel 6).

Tabel 5.

Repartiţia pe vîrste de sacr i f icare la Sus sp. :

Provenienţa NMI Vîrsta P iesa pe care s - a determinat Observaţii

Etapa I - a 2

W

I O

1 - 2 luni 2 mandibule stîngi 7-8 luni 1 mandibulă dreaptă 1 an 1 mandibulă dreaptă 1 an 1 mandibulă dreaptă 2 ani 1 mandibulă stîngă adult 1 mandibulă dreaptă

mistreţ

Etapa a I l - a 2 4 -6 săptămîni 2 mandibule stîngi 1 4-5 luni 1 mandibulă dreaptă 1 7-8 luni 1 mandibulă dreaptă 1 11-12 luni 1 mandibulă stîngă 1 14-15 luni 1 mandibulă dreaptă 1 1 6-17 luni 1 mandibulă dreaptă 1 17-19 luni 1 mandibulă dreaptă 1 0 * 19-21 luni 1 mandibulă dreaptă mistreţ 2 21-23 luni 2 mandibule stîngi 1 25-27 luni 1 maxilar superior

stîng 2 adult 2 mandibule drepte

adult 1 mandibulă dreaptă mistreţ?

Strat 1 11-12 luni 1 mandibulă dreaptă 1 25-27 luni 1 mandibulă dreaptă 1 27-29 luni 1 maxilar superior

stîng mistreţ

1 adult 1 mandibulă dreaptă

Observaţiile efectuate asupra metapodiilor şi coarnelor ne ev i ­denţiază prezenţa probabilă a 9 femele (3 ? ) , . 3 masculi şi 3 castraţi (tabel 7 ) .

înălţimea la greabăn a bovinelor de l a Vlădiceasca (tabel 8) este medie, înscriindu-se pe linia diminuării taliei la animalele din epoca fierului faţă de cele din epoca bronzului-*. Valor i medii prezintă şi ex ­tremităţile distale ale metatarsienelor (fig. 1/2).

139

www.mnir.ro

Page 139: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 2. - a Capra; metacarp ian; b-e Ov is : metacarpiene ; f Ovis metatars ian (1); Capra : fragment c ran iu (2).

140

www.mnir.ro

Page 140: Cercetari arheologice II, 1976

Tabel 6.

Repartiţia pe vîrste de sacri f icare la Bos taurus:

Provenienţă NMI Vîrsta Piesa pe care s - a determinat

Etapa I - a 2

8-13 luni 38 luni

> 50 luni

1 mandibulă stîngă 2 mandibule drepte 1 mandibulă dreaptă

Etapa a I l - a

4

6-13 luni 24 luni 30-31 luni 33-36 luni 40 luni 40-50 luni 50 luni

> 50 luni

1 mandibulă stîngă 1 maxilar superior drept 1 mandibulă dreaptă 1 mandibulă stîngă 1 mandibulă stîngă 1 mandibulă dreaptă 4 mandibule drepte 1 mandibulă dreaptă

Strat

! 8-13 luni 18-24 luni 40-50 luni 50 luni

1 mandibulă dreaptă 1 maxilar superior drept 1 maxilar superior drept 1 mandibulă stîngă

Tabel 7 .

Repartiţia pe sexe la Bos taurus:

Provenienţă NMI Q f / f /

Etapa I - 5 2 1 2 Etapa a I l - a 11 6(3 ? ) 1 1 3 Strat 5 1 1 3

Total 21 9 ( 3? ) 3 3 6

Tabel 8.

Ca lcu larea taliei la Bos taurus:

Piesa Lungimea înălţimea la greabăn

După Boessneck După Ţalkin

metatars 190 mm 105,9 cm 101,4 cm

metatars Cf 197,5 mm 112,7 cm 108,4 cm

141

www.mnir.ro

Page 141: Cercetari arheologice II, 1976

Oaia (Ovis ar ie s L ) şi capra (Capra hircus L ) (fig. 2/1-2), Din totalul de 52 fragmente numai 17 prezintă caractere morfologice care au făcut posibilă atribuirea lor genului Ovis (12 fragmente) şi ge­nului Capra (5 fragmente). Numărul minim de indivizi, pe întreaga populaţie, este 13, dintre care Ovis = 4 şi Capra = 3 (tabel 9) .

Dentiţia ne evidenţiază prezenţa unor indivizi, în majoritate a¬dulţi. Ta l i a ovinelor (calculată după Talkin şi Haak) este de 67,1-73,8 cm şi depăşeşte media dată de S.Haimovici pentru a I l - a epocă a fie­r u l u i 6 .

Tabel 9 .

Stabi l i rea numărului minim de indivizi la Ovi-caprinae:

Provenienţa Fragmente NR Gen NMI

Etapa I - a corn ! O 1 mandibulă dreaptă 1 vertebră 1 tibie 1 met ac ar p 1 C 1

Etapa a I l - a neurocraniu 1 C corn drept 2 C mandibulă dreaptă 9 9 mandibulă stîngă 7 vertebră 3 scapulă 2 humerus drept 2 O humerus stîng 2 O metacarp 1 O coxal 1 tibie 1 metatars 2 O astragal 2 calc ane u 1 falanga 1 3 falanga 2 1 C

Strat mandibulă dreaptă 2 2 humerus 1 O metacarp 2 O coxal 1 femur 1 O

Cerbul (Cervus elaphus L ) . Cele 56 fragmente au fost conside rate ca provenind de l a 7 indivizi (tabel 10).

142

www.mnir.ro

Page 142: Cercetari arheologice II, 1976

Tabel 10.

Stabi l i rea numărului minim de indivizi la Cervus elaphus;

Provenienţa NMI Vîrsta P i e J a p e c a r e s ~ a Observaţii?

Etapa I - a adult frontal

Etapa a I l - a adult scapulă dreaptă corn vînat în iunie-iulie

1 adult scapulă dreaptă 1 subadult scapulă dreaptă

metatars neepifizat 1 6-11 luni mandibulă dreaptă vînat în nov. -apr.

Strat 2 adulţi 2 astragale drepte

E lanu l ? (Alces a lces L . ) . Una din piesele găsite în strat , între locuinţe, o falangă 2 (posterioară) depăşeşte, din punct de vedere d i ­mensional, limitele cunoscute pentru cerb (comparaţie cu cerbul de la Vlădiceasca - tabel 11).

Acest fapt, c a şi unele diferenţe morfologice ce se constată pun în discuţie provenienţa piesei de la un e l a n 8 .

Tabel 11.

Comparaţie între dimensiunile falangei 2 la Alces alces ? şi Cervus elaphus (Vlădiceasca);

_ Cervus elaphus (Vlădiceasca) Alces a l ces? \ . M n

Lungimea maximă 59,1 mm 41-48,6 mm 44,9 4 Lăţimea minimă a diafizei 20,2 mm 14,8-17,5 mm 16,1 4

Căpriorul (Capreolus capreolus L . ) . Este reprezentat prin 9 fragmente, provenite din locuinţele etapei a I l - a şi din strat, numărul minim de indivizi fiind stabilit la 4, dintre care 3 fii etapa a I l -a (tabel 12).

Ca lu l (Equus caballus L . ) ( f i g .3 ) . fi aparţin îh materialul nostru 57 fragmente, care pot fi considerate ca provenind de la 7 indivizi. Cele 6 fragmente găsite în locuinţele etapei I - a au fost atribuite unui singur individ.

Pe cele 42 piese osoase din etapa a I l - a s - a stabilit l a 4 numă­ru l minim de indivizi (doi pe baza prezenţei a doi premolari 1 superiori stîngi izolaţi, unul pe baza unui maxilar superior stîng cu premolarul 1 prezent, i a r a l patrulea prin prezenţa unei falange 1 de făt).

143

www.mnir.ro

Page 143: Cercetari arheologice II, 1976

in strat au fost determinaţi doi indivizi: unul pe baza unui frag­ment de craniu cu s e r i a completă de molari şi celălalt prin prezenţa fn material a unor molari superiori izolaţi. Fragmentul de craniu, ce a fost atribuit unei femele de vfrstă 3-4 ani, a fost găsit fn groapa 3 la un nivel care corespunde primei etape de locuire ( sec . I I I - I I f . e .n . ) . Rezultatele măsurătorilor efectuate sfnt prezentate fn tabelul 13.

Talia, calculată pe metapodii(după Kiesewalter ) ,se află cuprinsă fn­tre 138,3 şi 140,2 cm. Lungimea totală a metapodiilor fi situează fn grupa cai lor de înălţime medie 9 , fiind fn acelaşi timp cai destul de înalţi pentru epoca a I l - a a f ierului .

Tabel 12

Stabi l i rea numărului minim de indivizi la Capreolus capreolus, etapa a I l - a :

NMI Vîrsta P iesa pe care s - a determinat

1 2-2 1/2 ani 1 mandibulă stîngă 1 3 ani 1 mandibulă dreaptă 1 4 ani 1 mandibulă dreaptă

Tabel 13

Măsurători efectuate pe craniu de Equus caballus:

- Lăţimea minimă a feţei la nivelul foramen supraorbitale 85,0 mm - Lungimea diastemei 85,5 mm - Lăţimea minimă a diastemei pe faţa bazilară 44,0 mm - Lăţimea I 3 - I 3 70,8 mm - Lăţimea minimă a palatului l a nivelul P 4 /M 1 - P /M1 131 mm - P 2 - P 4 96,7 mm - M 1 - M 3 78,5 mm - P 2 - M 3 173 mm

Măgarul (Equus cf. as inus) . îh materialul provenit din locuinţele etapei a D - a a fost găsit un astragal drept, care aparţine după starea de compàctitate a osului unui animal adult. Se deosebeşte de astraga-lele de c a l din materialul nostru mai ales prin dimensiuni, dar şi prin unele trăsături morfologice.

Comparîhd dimensiunile astragalului, considerat de noi a fi de măgar, cu cele de c a l de l a Vlădiceasca şi cu cele de măgar de l a H i s ­t r i a 1 0 (tabel 14), observăm o apropiere mai mare de acestea din urmă, cu singura deosebire că, l a cazul nostru, înălţimea trohleei laterale depăşeşte pe cea a trohleei mediale.

Dintre deosebirile morfologice notăm următoarele: - l a piesa noastră trohleea medială se uneşte lin cu suprafaţa ar­

ticulară pentru scafoid, spre deosebire de c a l , unde trohleea se pre-

144

www.mnir.ro

Page 144: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 3. - Equus caballus - fragment craniu: normă dorsală (1 ) ; normă laterală (2); normă bazală (3).

145

www.mnir.ro

Page 145: Cercetari arheologice II, 1976

lungeşte fn jos , puţin peste nivelul suprafeţei articulare (fig.4/1); - cele două regiuni ale faţetei articulare pentru calcaneu se u¬

nesc l a ca l sub un unghi aproximativ de 90°, fn timp ce la piesa în d i s ­cuţie, unghiul de fntÛnire a celor două faţete este obtuz, de aproxima­tiv 120O (fig. 4/2);

- fn normă cranială, la baza trohleei mediale, astragalul pre ­supus a fi de măgar prezintă o faţetă cu mult mai adfncă deçît se ob­servă obişnuit l a c a l .

Avînd în vedere faptul că în material nu a fost găsită decît o singură piesă, nu se poate preciza dacă este vorba de caractere de specie sau caractere individuale.

Tabel 14

Comparaţia între dimensiunile astragalului de măgar şi ca l :

Equus cf .asinus Equus asinus Equus caballus Vlădiceasca Histr ia Vlădiceasca

n = 1 n = 6 M n = 2 M

Diametrul t r a sve r sa l 32,3 mm 33-41 mm 35,87 48,8-50,9 mm49,85 a l suprafeţei a r t i cu ­lare

Diametrul antero-pos- 23,4 mm 22-26 mm 24 34,5-35,5 mm 35 ter ior a l suprafeţei

art iculare înălţimea trohleei me- 39,2 mm 40-47 mm 43,28 56-62 mm 59

diale înălţimea trohleei l a - 40,5 mm 35-40 mm 38 55-58,5 mm 56,7

ter ale

Cîinele (Caniş familiaris L ) . Pe un total de 21 fragmente o¬soase a fost calculat un număr minim de 11 indivizi , de vîrstă adultă.

Din resturi le osteologice provenite din I - a etapă de locuire a aşezării (4 mandibule - două drepte şi două stîngi) s - au apreciat 3 i n ­div iz i : două dintre mandibule, una dreaptă şi una stîngă,prezentînd c o ­respondenţă ca dimensiuni şi grad de uzură a l dentiţiei, pot fi atribuite unui acelaşi individ, celelalte două, fiind complet diferite între ele, permit atribuirea lor l a doi indivizi diferiţi.

Din materialul etapei a I l - a (12 fragmente) s -au stabilit 6 indi ­v i z i (6 mandibule stîngi).

In strat (5 piese) prin prezenţa a două fragmente de neurocra-niu, aproximativ egale, numărul minim de indivizi a fost stabilit la 2 .

Făcînd observaţii asupra celor 14 mandibule de cîine (din în­treaga aşezare) reţinem că, fn timp ce primele 13 se caracterizează prin dimensiuni medii spre mari , dentiţie normal implantată şi spaţii in -terdentare prezente, ultima mandibulă se diferenţiază de celelalte prin l ipsa spaţiilor interdentare, cul isarea alveolelor şi dimensiuni mici, caractere ce o încadrează în tipul "pa lust r i s " , mai frecvent întîlnit îh mediul neolitic.

146

www.mnir.ro

Page 146: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 4 . - Equus caballus (a) şi Equus asinus (b) - astragal: faţa medială (1); faţa laterală (2). ~

147

www.mnir.ro

Page 147: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 5 . - Piese cu patologie osoasă: Sus scrofa - maxi lar super ior ( l ) ; Bos taurus - mandibulă.

148

www.mnir.ro

Page 148: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 6. - P iese cu patologie osoasă: Bos taurus - maxilar superior (1); Cervus - mandibulă (2); Caniş familiaris - maxilar superior (3).

149

www.mnir.ro

Page 149: Cercetari arheologice II, 1976

Vulpea (Vulpes vulpes L ) . Au fost găsite 3 piese (în locuinţele etapei a I l - a ) , care provin de la 2 indivizi (2 mandibule drepte).

Ursu l (Ursus arctos L ) . Este reprezentat printr-un fragment de radius d ista l , neepifizat, găsit în locuinţa 40 (etapa I - a ) .

Bursucul (Mêles mêles L ) . Au fost găsite 3 piese osoase îh lo ­cuinţele etapei a I l - a , considerate ca provenind de la doi adulţi.

Aspecte patologice ale unor piese osoase

Din materialul osteologic examinat, 6 fragmente (3 maxilare, 3 mandibule) prezintă aspecte patologice^ .

Sus scrofa L . 1 . Fragment de m ax im a r superior (fig. 5/1 ): l i za recordului

alveolar, l a nivelul m'-M" 2, pe faţa vestibulară, cu osteoporoză pe por­ţiunea P 4 - M 2 , mai accentuată îh dreptul l i z e i .

Bos taurus L . 2 . Fragment de mandibulă dreaptă (fig. 5/2a-2b): deformare

pe faţa vestibulară, la nivelul P4~M^ , ca urmare a unui proces infla­mator supurat; se poate presupune existenţa unei osteomielite produsă de Actinomyces bovis şi în acest caz infecţia s - a produs prin înţeparea gingiei cu un pai purtător de agent patogen, în timpul hrănirii animalu­l u i .

3. Fragment de maxilar superior drept (fig. 6/1): l i za r e -bordului alveolar l a nivelul P 4 .

Cervus elaphus L . 4 . Fragment de mandibulă stîngă (fig. 6/2): l i za rebordului

alveolar l a nivelul Mi , leziune incipientă pe rădăcina anterioară. Caniş familiaris L . 5. Fragment de mandibulă stîngă: oligodonţie alveolară M3. 6. Fragment de maxilar superior drept (fig. 6/3): edentaţie

parţială I 1 , l i z a rebordului alveolar pe faţa vestibulară la nivelul M^, cu descoperirea parţială a rădăcinii posterioare.

*

Discuţii

Din datele prezentate rezultă că îh economia alimentară a lo ­cuitori lor aşezării Vlădiceasca, îh ambele faze cronologice, speciile domestice au avut o pondere mai mare decît cele sălbatice. Numărul mic de piese şi de indivizi a l specii lor sălbatice (mistreţ, cerb, căprior) sugerează că vînătoarea reprezenta o activitate secundară, avînd nu­mai ro lu l de a suplimenta alimentaţia carnată.

Resturi le faunistice de la Vlădiceasca- înlesnesc constatarea că în secolele I I I - I î .e .n. a r i a de răspîndire a cerbului cuprindea încă regiunile sudice ale Cîmpiei Române.

Rol de suplimentare în alimentaţie îl avea şi adunatul melcilor, îh timp ce , în mod surprinzător, dată fiind apropierea aşezării de apă, din material nu rezultă ca pescuitul să fi constituit o preocupare pen­tru locuitorii aşezării.

150

www.mnir.ro

Page 150: Cercetari arheologice II, 1976

Luînd în discuţie numai speciile de mamifere domestice folosite fn alimentaţie (porc, bou, oaie, capră) şi ţinfnd seama de faptul că a¬şezarea a fost locuită mai mult de două secole, numărul minim de indi ­v i z i apreciat apare neaşteptat de mic. Este drept că materialul osteo­logic a fost recuperat din locuinţe şi din spaţiul dintre e le , locuri fn care fragmentele trebuie considerate c a piese rătăcite sau fntfmplător cărate (de cf ini , circulaţie umană etc . ) şi nu din gropi de deşeuri. Cu toate acestea credem că locuitori i de l a Vlădiceasca nu trebuie cons i ­deraţi crescători de vite specializaţi.

Din punct de vedere a l numărului minim de indivizi sacrificaţi se constată un uşor decalaj fn raportul porcine/bovine îh favoarea p r i ­melor, faptul fiind fără îndoială legat de prolificitatea mai mare a por ­c ine lor , în ceea ce priveşte vîrsta de sacr i f icare a porcinelor, rapor ­tul subadult (pînă l a 24 luni)/adult a fost îh ambele etape de aproximativ 2/1 (4/2 fn etapa I - a şi 10/4 în etapa a I l - a ) . Această constatare, c o ­relată cu observaţia că dentiţia "adultă" nu prezintă niciodată o. uzură excesivă, sugerează pe de o parte o preocupare în vederea menţinerii lotului de animale cu o componenţă optimă a grupelor de vîrstă,a capa ­cităţii de reproducţie şi a randamentului economic şi, pe de altă parte, 0 exploatare pentru necesităţile gospodăriei propri i .

Referitor l a ovi -capr inae , faptul că procentul numărului minim de indivizi apreciat creşte simţitor în etapa a I l - a , îh comparaţie cu etapa I - a , îndreptăţeşte ipoteza intensificării creşterii ovi-caprinelor fn a U - a etapă de locui re . De altfel, ta l ia ovinelor - de aproximativ 67 -74 cm, destul de mare pentru a I l - a epocă a fierului - demonstrează o bună întreţinere a animalelor. Sac r i f i c a r ea redusă la vîrste sub-adulte constituie un indiciu a l creşterii ovinelor mai cu seamă pentru produc­ţia de lfhă (posibil şi lapte), aceasta fiind fn concordanţă cu numărul mare de fusaiole descoperite îh majoritatea locuinţelor.

Din totalul de material rezultă că raportul oaie/capră e ra a¬proape 1/1 (4/3), cu alte cuvinte o turmă mixtă, aşa cum nu arareor i s - a îhtîlnit pfnă recent în gospodăriile agrare patriarhale.

în legătură cu c a i i , nu există dovezi care să ateste folosirea lor în alimentaţie; majoritatea oaselor sînt întregi. Mai mult decît atît, fragmentul de c ran iu , din care nu s - a recuperat decît masivul facial , s - a găsit s ingur, într-o groapă izolată, ceea ce ar putea sugera o grijă mai deosebită faţă de acest animal.

Subliniem încă odată talia relativ înaltă a cai lor pentru pe ­r ioada analizată, indiciu posibil a l unei preocupări faţă de această spec ie .

N O T E

* Aducem pe această cale mulţumiri tovarăşei Alexandra Bolomey, cu spr i j inul şi sub îndrumarea căreia a fost realizată luc ra rea .

1 V e z i art icolul refer itor l a săpăturile din acest loc a l lui George T r o ­hani din prezentul volum, p.87 şi urm.

2 Materialul ne - a fost pus la dispoziţie de către George Trohani, că­ru i a îi mulţumim.

151

www.mnir.ro

Page 151: Cercetari arheologice II, 1976

3 fn articolul de faţă reluăm observaţiile asupra materialului din 1973, căruia i se adaugă ce l din 1975 . Pre lucrarea preliminară a mate­r ia lului din campania din 1973 a fost prezentată de E . IONESCU îh articolul Studiul materialului faunistic provenit din unele locuinţe

f ;eto-dacice de l a Vlădiceasca, în C A , I , p.177-180. n aceste tabele, ca şi în tabelul 3, Sus scrofa şi Sus domesticus

sînt trecute împreună sub denumirea "Sus s p . " , iar Ovis aries şi Capra hircus sînt cuprinse în grupa "Ovi -capr inae" .

5 S .HAIMOVICI , Unele caracter i s t ic i morfologice ale taurinelor din aşezările traco-getice, îh ASU I , 13, 1967, p .2 .

6 S .HAIMOVICI , L 1 élevage et la chasse chez les geto-daces, îh vol . Domestikationsforschung und Geschichte der Haustiere, Akademiai Kiad6, Budapest, 1973.

7 Perioadele de vîhare ale cerbului au fost determinate după AGVPS Vînat şi vînătoare, Bucureşti, 1964.

8 E lanu l a mai fost semnalat pentru epoca a I l - a a fierului la Bradu de către S.HAIMOVICI îh op.cit .

9 V . O . V I T T , Losad i pazyrykskich kurganov, S A , 16,1952, p. 163-205. 10 Informaţie A L E X A N D R A BOLOMEY, materialul fiind încă inedit. 11 O . V L A D U T I U , Patologia chirurgicală a animalelor domestice, I I ,

Ed i t . Academiei R . S . R . , Bucureşti, 1966.

D A T E S CONCERNANT L E MATÉRIEL FAUNIQUE D E L'ÉTABLISSEMENT GÉTO-DACE D E VLĂDICEASCA,

DÉP. I L F O V

- Résumé -

On présente le matériel faunique découvert dans 32 habitations, appartenant à deux étapes chronologiques ( I I I e - I I e siècle av.n.è. ) , et de l a couche d 'entre les habitations (tableaux 1, 2, 3).

Pour les mammifères l a répartition des espèces par nombre de pièces et nombre minimum d' indi vidus est présentée dans le tableau 4. Pour chaque espèces on spécifie les pièces sur lesquelles on a établi le nombre minimum d'individus et l'âge de sacr i f ice .

On signale auss i des aspects pathologiques de quelques maxilli-a i r e s .

Des dates présentées i l résulte que dans l'économie alimentaire des habitants de l'établissement de Vlădiceasca les espèces domésti-ques ont eu une prépondérance en rapport aux sauvages .La chasse r e ­présentait une activité secondaire, ayant seulement le rôle de supplé-menter l 'alimentation carnée (comme d 'a i l leurs aussi le rassemblement d 'escargots ) .

L e s restes fauniques de Vlădiceasca facilitent l a constatation qu'aux H I e - I e r siècle av.n.è. l ' a i r e de diffusion du cerf comprenait encore les régions du sud de l a Plaine Roumaine.

152

www.mnir.ro

Page 152: Cercetari arheologice II, 1976

Du point de vue du nombre minimum des individus sacrifiés on constate un léger décalage dans le rapport porcines/bovidés en faveur des premiers.

En ce qui concèrne l'âge de sacri f ice des porcines, le rapport sousadulte/adulte a été pendant les deux étapes d'environ 2:1. Cette constatation jointe à l 'observation que la dentition "adulte" ne pré­sente jamais une usure excessive , suggère d'une part une ^préoccupa­tion pour le maintien d'une composition optimale des groupes d'âge, de la capacité de reproduction et de randament économique et d'autre part une exploitation pour les nécessités du foyer propre.

E n ce qui concèrne les caprovins l a taille des ovines d ' à peu près 67-74 cm, assez grande pour la deuxième époque du fer,démontre un bon entretien des animaux. L e sacri f ice réduit à des âges sausa -dultes constitue un indice de l'élevage des ovines sourtout pour la production de la laine (peut-être aussi pour le lait) , ce l lec i étant en concordance avec le grand nombre des fusalbles découvertes dans la majorité des habitations. L e rapport moutons/chèvres était à peu près 1:1, autrement dit un troupeau mixte, comme on en rencontrait dans les ménages agraires patriarchaux.

Au sujet des chevaux i l n'existe pas de preuves de leur utilisation pour l 'alimentation. On doit souligner la taille relativement haute des chevaux pour la période analysé, indice probable d'une preoccupation envers l'élevage de ces animaux.

L ' auteure est d 'av is que les habitants de Vlădiceasva ne doi­vent pas être considérés comme éleveurs spécialisés de larges trou­peaux d'animaux, se contemptant simplement d'un élevage pour des fins doméstiques.

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . l - 1 .Bos taurus métapodes, extrémités distales: a , b , c , d -méta­carpes ; e , f , g ,h - métatarses; 2. Diagramme de corrélation entre les dimensions des extrémités distales des métatarses de Bos taurus.

F i g . 2 . - 1. Caprovins - métapodes: a . Capra hire us - métacarpe ; b, c , d f e - Ovis ar ies - métacarpes; f. Ovis ar ies - métatarse; 2 . Capra hire us - fragment de crâne.

F i g . 3 - - Equus caballus - fragment de crâne: 1. norme dorsale; 2 .nor ­me latérale; 3. norme basale.

F i g . 4 . - Equus caballus (a) et Equus cf .asinus (b) - astragale: 1. face médiale; 2 . face latérale.

F i g . 5 . - Pièces à pathologie osseuse: 1. Sus scrofa - fragment de ma­xil laire supérieur; 2 . Bos taurus - fragment de mandibule.

F i g . 6 . - Pièces à pathologie osseuse: 1. Bos taurus - fragment de ma­x i l la i re supérieur; 2 . Cervus elaphus - fragment de mandibule; 3. Canis familiaris - fragment de crâne avec maxiliaire supé­r i e u r .

153

www.mnir.ro

Page 153: Cercetari arheologice II, 1976

CERCETĂRI A R H E O L O G I C E LA CETĂŢENI, JUDEŢUL ARGEŞ

de dr . LUCIAN CHIŢESCU

Săpăturile arheologice întreprinse timp de patru campanii^ la Cetăţeni, jud.Argeş, de un colectiv a l Muzeului de Istorie a l R . S . R o ­mânia în colaborare cu Dinu V .Roset t i , descoperitorul staţiunii şi au ­torul cercetărilor efectuate a ic i pînă în 1969, au avut ca principale o¬biective cercetarea platoului din vîrf ul monticolului stîhcos "Cetăţuia", numit şi "Sch i tu l cetăţuia lui Negru Vodă" şi mica suprafaţă de teren de la piciorul monticolului numită "Poiana Tîrgului", ce se întinde pe un mic şi îngust platou între Valea lui Coman la vest şi stîhcile cu că­ra rea de acces spre schit la est , respectiv între piciorul înălţimii la nord şi malul rîului Dîmboviţa l a sud (fig.1).

F i g . 1 . - Plan de situaţie a cetăţilor şi aşezărilor dacice şi feudale de la Cetăţeni.

Unele sondaje efectuate anterior îh punctele menţionate, şi în spe­cia l cele din 1958 din vîrful "Cetăţuia", semnalaseră unele complexe arheologice a căror cercetare atentă se impunea2.Aceasta pe de o parte.

155

www.mnir.ro

Page 154: Cercetari arheologice II, 1976

Pe de altă parte, importanţa aşezării de aic i şi citarea ei insistentă în l iteratura de specialitate cereau unele precizări mai concrete ale s i ­tuaţiei de aco lo 3 .

Vom încerca, în cele ce urmează, o prezentare a rezultatelor principale ale acestor cercetări şi, pe cît ne va fi posibil, o corobo­r a r e a acestora cu descoperiri le mai vechi, în măsura în care acestea ne-au fost acces ib i le .

1 . Cetatea geto-dacică din piatră. L a marginea de vest a comu­nei Cetăţenii din Vale . îh partea stîngă a rîului Dîmboviţa, pe platoul

F i g . 2 . - Plan schematic a l fortificaţiilor dacice şi feudale din vîrful monticolului "Cetăţuia lui Negru Vodă" de la Cetăţeni.

156

www.mnir.ro

Page 155: Cercetari arheologice II, 1976

îngust din vîrful monticolului "Cetăţuia lui Negru Vodă", în incinta a c ­tualului schit cu acelaşi nume, ţinînd seama de locul extrem de stîncos şi de limitat ca suprafaţă datorită şi marelui număr de chil i i actuale, săpăturile noastre au interceptat parţial sondajele efectuate anterior aici,în 1958,cînd se semnalaseră resturi le unei fortificaţii medievale 4. Cu ajutorul unor secţiuni şi suprafeţe adiacente a fost cercetată în­treaga construcţie rectangulară semnalată în mijlocul platoului, c e r c e ­tarea e i prilejuind constatări dintre cele mai interesante.

Dacă în şi sub actualul sol vegetal, într-o depunere de pămînt extrem de frămîhtată datorită deselor intervenţii recente, groasă de 0 ,20 -0 ,50 m, s - au găsit şi unele materiale feudale databile ih sec .XI I I -X I V , iar îh micile porţiuni în care stratul a scăpat nederanjat s -au descoperit îh exclusivitate materiale feudale, în schimb, pe zidurile construcţiei de piatră din mijlocul platoului şi îh interiorul ei a apărut un nivel de arsură, gros pe alocuri de 0,50 m, îh cuprinsul căruia s - au găsit în exclusivitate fragmente ceramice geto-dace. Pr in cură­ţirea şi cercetarea atentă a complexului de zidărie s - a constatat că este vorba de o construcţie pătrat-rectangulară^, cu zidul gros de 2 m şi cu latura păstrată de 9 m la exterior şi 5 m la interior. Resturile încă păstrate ale construcţiei sînt făcute din piatră de rîu de diferite forme şi mărimi şi din bucăţi de gresie nisipioasă, locală, neprelucrată şi fără nic i un fel de indiciu de folosire a mortarului. împrejurarea că la zidărie s - a folosit în bună măsură gresia nisipoasă din zonă care se sfărîmă şi se nisipeşte la intemperii poate c rea , la o cercetare mai pu­ţin atentă, impresia, desigur falsă, că ar putea fi vorba de mortar toc­mai datorită nisipului mărunt ce a pătruns şi a rămas între pietre. L a rîndul său pămîntul nisipos din zonă ce a fost folosit ca liant la con­strucţia zidului a lăsat printre pietrele construcţiei o altă cantitate de nis ip .

S - a constatat, de asemenea, că pe stînca naturală înclinată pe care a fost amenajată construcţia din piatră a fost depus pentru orizon¬t a i i zare şi rezistenţă un strat de pămînt. Astfel, îh vreme ce zidăria de pe latura de est , şi probabil şi pe cea de nord a construcţiei a fost a¬şezată direct pe stînca naturală, celelalte două laturi au fost aşezate pe un strat de pămînt cu materiale geto-dace 6 . Absenţa mortarului îh zidărie şi mai cu seamă existenţa celor două straturi cu materiale geto-dace, unul l a baza construcţiei şi altul peste ruina acesteia^iu mai lasă nic i o urmă de îndoială că ne aflăm în faţa unei construcţii dacice, foarte probabil o locuinţă-turn databilă, pe baza materialelor ceramice, în cursu l s e c . I I - I î .e .n . Fiindcă materialul ceramic din cele două n i ­vele menţionate este extrem de unitar. In cadrul lui predomină c e r a ­mica cenuşie sau roşie lucrată cu mîna din pastă poroasă fără decor sau cu decor alveolar ( f ig.5/1,2,4; 6/1,3,4} 7; 8) . Nu lipsesc însă nic i unele fragmente lucrate la roată, din pastă fină, fără decor sau motivul decorativ reprezentat de linia în val încadrată de reţele de l i ­nii orizontale (fig.5/3).

L a toate acestea se adaugă împrejurarea că în nivelul de arsură de deasupra restur i lor construcţiei şi din interiorul lor,direct pe stînca

157

www.mnir.ro

Page 156: Cercetari arheologice II, 1976

naturală din interiorul construcţiei, arsură provenind probabil de la incendierea suprastructuri i din lemn a edificiului, a fost descoperită in situ o monedă romană republicană din argint, puternic arsă şi ea , emisă în anul 88 î .e .n .? .

Descoperirea monedei în condiţii stratigrafice extrem de limpezi aduce dovada indubitabilă a distrugerii prin incendiu a construcţiei da ­c ice din mijlocul platoului în primele decenii ale s e c . I î .e.n. Constata­r e a aceasta a contribuit în mod hotărîtor la încercarea de stabilire a cauzelor şi a momentului distrugerii prin incendiu violent a acestei for­tificaţii. Fiindcă descoperirea şi oercetarea locuinţei-turn a consti ­tuit în chip necesar punctul de plecare a unor minuţioase investigaţii pentru identificarea restur i lor doveditoare a existenţei cetăţii geto-dace şi îh mod special a zidului de incintă a l acesteia . Pornind de l a consta­tarea că zidul de piatră din capătul de nord a l primei noastre secţiuni (fig.2) este fără îndoială o amenajare din epoca feudală l a care a fost folosit c a liant mortarul cu bucăţi de cărămidă şi cărbune, realizat în s e c . X U I - X i y pentru a astupa golul dinspre Valea lui Cornau dintre şun­ci le "Masa lui Negru Vodă" şi stînca în care a fost amenajat schitul cu numele aceluiaşi Negru Vodă, atenţia ne -a fost concentrată în mod ne­ce sa r spre limita sudică a platoului, unde distanţa mai mare dintre u l ­timele stîhci - prin care se face acum acc3sul la schit - lăsa să se în­trevadă oarecar i posibilităţi de depistare a urmelor vechiului zid dacic.

fntr-adevăr, cu ajutorul a t re i secţiuni (S I I - S IV ) , pe latura s u ­dică a platoului, la marginea abruptă ca peretele a acestuia,chiar lîngă şi sub ultima porţiune a actualei cărări de acces spre schit ,au fost i n ­terceptate şi cercetate resturi le unui zid de piatră gros de 2 m fii unele sectoare şi 2,50 m în altele, cu parament exterior şi interior făcute din gresie locală nisipoasă sumar cioplită şi ordonat aşezată, cu emplec-ton din diferite fragmente de gresie sau din pietre de rîu şi fără nici un indiciu de folosire a mortarului. Chiar dacă resturi le acestui zid (fig.2) nu se mai păstrează decît pe înălţimea de 0 ,30 -0 ,40 m, structura şi mo­dul de rea l i zare a paramentelor şi emplectonului sînt evidente.

Şi mai importantă este constatarea că lîngă paramentul interior a l zidului, direct pe stînca naturală cu panta înclinată a ic i numai la45° au fost găsite fragmente ceramice geto-dace similare cu cele descope­r ite pe restur i le locuinţei-turn din interior, fapt ce demonstrează, îm­preună cu tehnica de construcţie, că ne aflăm, într-adevăr,în faţa rès-turi lor zidului de incintă a l cetăţii geto-dace. Zidul, avînd lungimea de c i r c a 56 m, unea pe direcţia est -vest stîhcile mari ce străjuiau platoul spre Valea Chi l i i lo r şi Valea Dîmboviţei şi a lui Coman.

fntrucît pe latura de nord a platoului nu vom putea şti niciodată dacă pe locul actualului zid feudal a existat mai înainte unul dacic, ră-mînem cu constatarea că singurul zid păstrat a l incintei dac ice 8 este cel ca re închidea ultimul spaţiu liber spre sud la partea superioară a unor stîhci naturale cu pereţii drepţi pînă la verticală. Stăruim în a sublinia că zidul menţionat închidea spre sud numai ultima parte a stîhcilor, îi<-indcă la numai cîţiva metri în afara l iniei lui şi pe această latură pere­tele stîhcilor este l a fel de abrupt ca pe celelalte la tur i .

158

www.mnir.ro

Page 157: Cercetari arheologice II, 1976

NORD

ProFJIul penele lui de vest al secţiunii éh vîrFul monticolului ^cetăţuia lui ifegru Modi "de ta Cekiïeni

nivef vegetal nivel Feudol nivel dacic

Profil pe arul A -B al săpăturilor din virFul „ celàtuio lui Negru Vöde'de hr Cetăţeni

F i g . 3 . - Profile ale săpăturilor de pe monticolul "Cetăţuia lui Negru Vodă" de la Cetăţeni.

www.mnir.ro

Page 158: Cercetari arheologice II, 1976

L a Cetăţeni este vorba, aşadar, de o cetate naturală extrem de greu vulnerabilă, întărită doar parţial cu zid şi care se înscrie per ­fect în categoria fortificaţiilor geto-dace prezentate de Dio Casius drept adevăraţi "munţi întăriţi" 9.

fn afara locuinţei-turn, în interiorul cetăţii, pe spaţiul extrem de redus rămas neocupat de ch i l i i , au fost identificate trei bazine de forme şi dimensiuni diferite dăltuite în stîncă, toate reprezentînd îh mod evident rezervoare de apă. Astfel, l a 3,50 m sud-est de locuinţa-turn se află o cisternă, cu diam. de 3,50 m, cu peretele vertical cioplit în stîncă pînă l a adîncimea de 3,50 m. Tot aşa, la c i r c a 11 m est de ace ­laşi turn se află un alt bazin, de asemenea cioplit în stîncă, de formă rectangulară şi cu dimensiunile de 1 , 8 0 x 0 , 8 0 x 0 , 7 0 m. fn fine, deasu­pra schitului se găseşte un alt rezervor de formă pătrată dăltuit în stîncă pînă la adîncimea de 2,50 m. Din nefericire, toate aceste r eze r ­voare au fost golite de înaintaşi astfel că în timpul cercetărilor noastre nu s - au găsit în interiorul lor decît pămîntul răvăşit şi materiale ames­tecate. In atare situaţie, chiar dacă nu se pot face în mod obiectiv pre­cizări ferme, bănuim că primele două rezervoare, situate la piciorul ce le i mai înalte părţi a monticolului şi avînd rolul evident de captare şi păstrare a apei pot fi atribuite cu probabilitate epocii geto-dace. E v i ­dent că prin aceasta nu excludem posibilitatea ca toate trei rezervoa­re le să fi fost lucrate şi folosite în perioada geto-dacică şi refolosite şi poate chiar reamenajate în perioada feudală. Şi aceasta cu atît mai mult cu cît este exclus ca încăperile în care a fost amenajat mai tîrziu schitul rupestru, se pare în s e c . a l XVI- lea 1 1 -* , şi care la origine au fost peşteri naturale, să nu fi fost folosite şi de geto-daci, poate cală-caş de cult . Afirmaţia este întărită atît de absenţa altor complexe de locuit în interiorul cetăţii, în afara locuinţei-turn mai sus menţionate, cît şi de faptul că pe peretele exterior, nordic, a l stîncii îh careafost amenajat schitul rupestru se păstrează încă, destul de slab, săpată o reprezentare a călăreţului în mers spre dreapta foarte asemănătoare cu cea de pe monedele geto-dace. Reprezentarea aceasta de pe peretele natural a l cetăţii geto-dace de la Cetăţeni1 1 este singura care poate fi atribuită perioadei îh discuţie dintr-o suită de alte semne şi gravuri rupestre diferite ce se găsesc săpate pe stîncile de la piciorul monti­colului 1 2 .

Aceste consideraţii se bazează şi pe faptul că în vreme ce for­tificaţia geto-kiacă a avut o structură trainică, cea medievală, probată numai de zidul de piatră dinspre Valea lui Coman 1 3 şi de materialul arheologic în c a r e , aşa cum vom vedea în continuare, predomină pie­sele de armament şi echipament, pare a fi avut o structură mai puţin consistentă. L a aceasta duce în chip logic constatarea că dacă pe l a ­tura nordică a platoului feudalii au real izat äcel zid, care poate că în­locuia unul mai vechi dacic , pe latura sudică, oricum mai vulnerabilă, e i n-au zidit nimic,folosind, probabil,zidul încă păstrat şi poate parţial refăcut a l fortificaţiei a n t i c e 1 4 . Situaţia nu este fără precedent ştiut fiind că fortăreaţa Certigrad de l a S ta ra Pianina (R .P .Bulgar ia ) 5 rea l i -zată într-o manieră identică perioadei L a Tène şi care face parte din

160

www.mnir.ro

Page 159: Cercetari arheologice II, 1976

'DUD Zoi vegetal .ţfcvV^ Pâm'mt galben iXî%J\ Pdmi'nf galben s~-f( depuneri naturale (pcvnînt sfepil)

Nivel sec WhXN sK \ N Galben caPeniu a?(\>V^N Halben caPeniu

r- 1 , , , Scara ya~Om î C ^ J Nivel dacic 7|-££y Pamlnf galben n I ~ V 1 Pămînl galben

ûa/ben caPeniu

F i g . 4 . - Fragment din profilul peretelui de vest a l secţiunii III din sectorul "Poiana Tîrgului" de la Cetăţeni-Argeş.

www.mnir.ro

Page 160: Cercetari arheologice II, 1976

primele fortificaţii de piatră ale t rac i lor , a dăinuit pfnă îh perioada mi-graţiilor 1 5. Altminteri nu se poate explica faptul că în vreme ce res tu ­r i l e zidului dacic se mai păstrează încă pe latura sudică, mai vulnera­bilă a platoului, cele feudale,care trebuiau să fie, oricum, mai r e z i s ­tente, l ipsesc cu desăvîrşire.

Din cele pînă acum prezentate a reieşit, credem, cu suficientă claritate că din punctul de vedere a l tehnicii de construcţie, cetatea da ­cică de la Cetăţeni prezintă deosebiri notabile faţă de cetăţile dacice c las ice din Munţii Orăştiei. A i c i nu întîlnim blocuri mari de piatră fa­sonată în paramente şi nici "babele" pentru fixarea bîrnelor din lemn. Fo los i rea pietrelor mici şi a bucăţilor de gresie nisipoasă găsite pre ­tutindeni în zonă şi cioplite sumar pentru rea l izarea paramentelor c e ­tăţii, sau l ipsa totală a paramentelor şi a pietrelor prelucrate din z i ­dul turnului-locuinţă din interior sugerează cu certitudine faptul că la Cetăţeni ne găsim într-o fază mai timpurie a procesului de real izare a fortificaţiilor geto-dace. Aşa cum încercam deja să sugerăm, această fază mai timpurie îşi găseşte corespondentul perfect îh fortificaţia a s e ­mănătoare "ridicată pe o înălţime stîncoasă cu pereţii abrupţi pe trei latur i , accesibilă numai dinspre sud-vest. Acesta este singurul loc îh care s - a ridicat un zid de incintă. Acesta urmează panta naturală a te ­renului . . . " 1 6 . Am reprodus numai parţial cetatea din Balcani care r i ­dică multe şi interesante probleme îh legătură cu începutul fortificaţi­i lor de piatră din munţi ale tracilor^ 7. Faza aceasta de început a forti ­ficaţiilor din piatră geto-dace pare a fi susţinută, îh afara cetăţii de la Cetăţeni, de alte fortificaţii similare din rîndul cărora nu pot l ipsi cea de l a Breaza—Făgăraş 1 8, sau cele de la Po lovrag i 1 9 s a u Cîmpuri-Sur-duc^O cu care cetatea de l a Cetăţeni are paralele comune nu numai îh privinţa tehnicii constructive c i şi, iudecîhd după materialul arheologic cu suficient coeficient de siguranţă^!, în ceea ce priveşte data de func­ţionare şi îh mod aproape sigur a aceleia privind încetarea existenţei.

fn acest context, avînd în vedere semnificaţia generală a fortifi ­caţiilor geto-dace, îndeosebi a celor de piatră a căror real izare p re ­supune şi reclamă existenţa unei forţe politice, socotim că fortificaţia de l a Cetăţeni e r a reşedinţa unui conducător de triburi geto-dace a că­r u i forţă economică e ra dată de intensa aşezare de l a poalele cetăţii. Pornind de l a materialul ceramic descoperit îh interiorul cetăţii de pia­tră de l a Cetăţeni, dar mai ales de l a nivelul de distrugere prin incen­diu a locuinţei-turn din interior , nivel datat cu ajutorul monedei men­ţionate îh primele decenii ale s e c . I î . e .n . , socotim că distrugerea ce ­tăţii de a ic i s - a produs îh vremea arătată în urma unui brusc şi violent atac . Incendierea şi distrugerea aproape totală a locuinţei-turn din i n ­ter ioru l cetăţii pare a sugera că atacatorul urmărea în principal l i ch i ­darea forţei politice de a ic i şi a sediului acesteia. Şi aceasta cu atît mai mult cu cît, aşa cum vom vedea îh continuare, se pare că aşezarea de l a piciorul cetăţii n -a cunoscut acest incendiu, ea supravieţuind cel puţin pînă spre sfîrşitul secolului I î .e .n.

Judecind după materialele arheologice cele mai elocvente, chiar dacă ele n-au fost găsite în condiţii atît de limpezi ca la Cetăţeni, s o -

162

www.mnir.ro

Page 161: Cercetari arheologice II, 1976

cotim că £h acelaşi timp şi cu acelaşi scop au fost atacate şi distruse şi alte aşezări şi fortificaţii geto-dace din rfndul cărora nu credem că pot fi excluse cetăţile s imi lare , deja menţionate,de la Breaza , Polovragi sau Cfmpuri-Surduc, fn ultimele, ca şi la Cetăţeni, nefiind sesizat nici un indiciu că atacul care a pus capăt existenţei lor s - a r fi produs din­afară lumii geto-dace. Mai mult decît atîta, împrejurarea că atft la Po ­lo vragi22 c f t şi l a Cîmpuri^3 materialul numismatic din ultimele nivele este tot de la fnceputul s e c . I f . e . n . , ne determină o dată îh plus să so­cotim că toate şi-au încheiat existenţa fn mod violent în acelaşi timp şi cu acelaşi pr i l e j . Pornind de la aceste date şi ţinînd seama de argu­mentarea recentă că în jurul anilor 70 ai s e c . I î .e.n. se petrece uni­f icarea adeseori prin forţă a triburilor getice de la sud de Carpaţi de către getul Burebista şi pătrunderea acestuia în Transilvania cu ace ­leaşi scopuri unif icatoare^ 4 a neamului geto-dac, a atribui acestui im­portant moment politic distrugerea cetăţii de piatră de la Cetăţeni, a celorlalte mai sus menţionate, precum şi a altor fortificaţii şi aşezări distruse în aceşti ani se pare a f i , ce l puţin în stadiul actual al c e r ce ­tărilor, concluzia cea mai apropiată de adevăr. Astfel pusă problema, se lărgeşte documentarea asupra momentului şi a căilor prin care , în urma acţiunii energice a lui Burebista,centrul puterii politice a geto-dacilor s - a deplasat, într-adevăr, de la sud de Carpaţi în Trans i l va ­nia , respectiv "delà geţi l a daci "25.

2 . Aşezarea geto-dacică. L a piciorul monticolului "Cetăţuia lui Negru Vodă" valea Dîmboviţei se strîmtează foarte mult, cursul rfului nelăsînd pe malurile sale decît terase înguste întrerupte de pîrîiaşele ce se varsă în Dîmboviţa. Pe aceste terase, în special pe cea din stîn­gă rfului , la poalele cetăţii, au fost descoperite resturi le aşezării geto-dace care au făcut cunoscută staţiunea arheologică de a ic i . C e r ­cetările noastre s - au localizat în extremitatea vestică a întinsei aşe­zări ca re depăşeşte lungimea de 1 km de-a lungul Dîmboviţei,la vest de cărarea de acces spre schit , pe locul numit "Poiana Tîrgului".

Din capul locului trebuie spus că în zonele menţionate aşezarea geto-dacică nu este nici pe departe atît de bogată şi de întinsă ca îh zona de răsărit, ceea ce ne face să credem că în "Poiana Tîrgului" se afla limita vestică a e i . într-adevăr, nivelul de locuire geto-dacic,deşi se întîLneşte peste tot, nu este nici atît de consistent şi de intens cum se pare că este în restul aşezării şi cu atît mai puţin prevăzut cu com­plexe de locuit demne de reţinut. Pe toată suprafaţa cercetată în pe r i ­oada l a care ne referim au fost depistate două locuinţe dacice şi o v a ­tră îh aer l iber . Es te vorba de o locuinţă de suprafaţă, aşezată direct pe stînca naturală bine orizontalizată prin ciopl ire. Locuinţa are d i ­mensiunile de 4,10 x 3,60 m, suprafaţa e i fiind delimitată de gropi de stîlpi l a colţuri şi pe mijlocul laturi lor. în interiorul ei au fost găsite res tur i de lemn cu urme de pre lucrare , ceea ce denotă că poate fi vor ­ba de locuinţa unui meşteşugar în lemn. Cea de a doua locuinţă este de formă pătrată cu latura de 3 m şi are podeaua adîncită cu numai 0,25 m faţă de nivelul de locuire corespunzător (fig.4). în privinţa situaţiei stratigrafice problema este simplă şi clară, îh sensul că pe toată supra-

163

www.mnir.ro

Page 162: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 5— Ceramică din cuprinsul cetăţii geto-dace de la Cetăţeni.

164

www.mnir.ro

Page 163: Cercetari arheologice II, 1976

Fig. 6.- Ceramică din cuprinsul cetăţii geto-dace de la Cetăţeni.

165

www.mnir.ro

Page 164: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 7.- Ceramică din cuprinsul cetăţii geto-dace de la Cetăţeni

166

www.mnir.ro

Page 165: Cercetari arheologice II, 1976

ică din cuprinsul aşezării geto-dace de la Cetăţeni. 8 . - Ceramica

167

www.mnir.ro

Page 166: Cercetari arheologice II, 1976

faţa cercetată de noi există un singur nivel de locuire din perioada la care ne referim. Acesta se prezintă sub forma unei ffşii continue de pămfnt nisipos de culoare vfnăt-cenuşie groasă de 10-15 cm care zace direct pe stînca naturală spre piciorul pantei şi pe o masă de nisip spre Dîmboviţa, fn orice caz ce l puţin în sectorul "Poiana Tîrgului" la C e ­tăţeni nu poate fi vorba de mai multe nivele de locuire geto-dacică26f c i de unul singur suprapus de mai multe depuneri sterile de pămînt aluvio­nar sau de unele scurger i de pe pantă nu întotdeauna uşor de sesizat .

Cît priveşte materialul arheologic propriu-z is , destul de redus numericeşte şi foarte fragmentar în zona pe care o avem în vedere, este destul de unitar ca factură, cronologic e l nedepăşind cu mult limita sec. I I - l L e j u fiind,din acest punct de vedere,identic cu ce l descoperit în c u ­prinsul fortificaţiei de piatră din vîrful monticolului. Şi este normal să fie aşa, deoarece unele materiale din cuprinsul aşezării sînt alunecate de pe înălţime. Materialul ceramic din sectorul "Poiana Tîrgului" de la Cetăţeni se împarte în două categorii importante, aproximativ egale din punct de vedere numeric : ceramică lucrată cu mînă şi ceramică lucrată la roată. Din prima categorie fac parte numeroase buze de vase cu pro­fi l arcuit şi cu marginea dreaptă sau rotunjită, fructiere (fig. 8/1 , 3), fragmente de vase decorate cu butoni şi brîu alveolar (fig. 8/5), frag­mente de căţui ş .a. Din cea de a doua categorie fac parte fragmente ce­ramice cenuşii lucrate l a roată (fig.8/4). Din această categorie fac parte şi cîteva fragmente de amfore, între care şi o mănuşe cu ştampilă anepigrafică. Nu s - au descoperit deloc în acest sector materiale de import.

După cum se vede materialele dacice de la limita vestică a aşe­zării de la Cetăţeni sînt databile în cursu l secolelor II—I î .e .n . , e l e ­mente care să permită depăşirea acestei perioade de timp nefiind s e s i ­zate. De altminteri, trebuie amintit că şi cele mai importante şi sigure materiale dacice descoperite anterior la Cetăţeni se datează fii aceeaşi perioadă. Avem în vedere îh principal tezaurul monetar descoperit în 1960^7, mormîhtul unei căpetenii descoperit îh 1962^8, depozitul de u¬nelte de fier găsit în 1956^9 s a u fragmentul de rhyton descoperit în 1 9 6 2 3 0 , descoperir i ce se datează tot în s e c . I I - I î . e . n . 3 1 .Numai unele materiale de import, în special mănuşi de amfore, descoperite anterior par să se dateze şi îh cursu l s e c . III î . e .n . 3 ^ , ceea ce duce la conclu­zia că aşezarea de a ic i se poate data în l ini i generale în s e c . I I I - I î.eju, mai sigur,totuşi, în s e c . I I - I î .e .n. Sfîrşitul aşezării nu pare a depăşi finele s e c i î .e .n. fntrucît nic i materialul ceramic şi nici ce l numis­matic nu depăşeşte acest moment. Cu deplin temei s - a afirmat recent că după ultima monedă aşezarea de la Cetăţeni trebuie să-şi fi încetat e¬xistenţa îh s e c i î .e.n.33. într-adevăr, fntrucît Ultima monedă din te ­zaurul de la Cetăţeni este din anul 8 î . e . n . 3 4 s socotim că ea poate indica fn mare sfîrşitul existenţei aşezării de a i c i . Şi aceasta cu atft mai mult cu cft aşezarea similară de la B reaza 3 5 pare a-şi încheia existenţa tot atunci. Asemănările de situaţii de la Breaza şi Cetăţeni sînt izb i ­toare nu numai pentru perioada geto-dacică c i şi, cum vom vedea mai

168

www.mnir.ro

Page 167: Cercetari arheologice II, 1976

departe, pentru cea feudală. în afara cetăţilor de piatră dacice, care par a fi contemporane, şi aşezările corespunzătoare acestora par a sfîrşi în acelaşi timp. Tezaurul monetar descoperit în cuprinsul aşeză­r i i de l a poalele Făgăraşului cuprinde, ca şi la Cetăţeni, piese din sec. n - I î . e .n . , ultima fiind emisă tot în anii 8-6 î .e.n.

36. Toate acestea par a ne convinge şi mai mult că în prima parte a

s e c i î .e .n . au fost distruse prin atacuri violente numai .cetăţile de piatră ale celor două aşezări cu evoluţii asemănătoare. Atacul a urmă­r i t doar înlăturarea forţei politice din cetăţile de l a Cetăţeni şi Breaza, comunităţile şi aşezările corespunzătoare celor două fortificaţii men­ţionate continuîhd să supravieţuiască mai bine de jumătate de secol după încetarea existenţei fortificaţiilor. întocmai ca şi îh cazul cetăţilor de piatră de la Cetăţeni şi de l a Breaza,care-şi încetează existenţa îh a¬celaşi timp şi din acelaşi motiv, sfîrşitul concomitent a l aşezărilor da ­cice din aceleaşi localităţi în ultimii ani a i s e c i î . e .n . , sfîrşit marcat şi de îngropare de tezaure monetare asemănătoare, pare a indica două aşezări aparţinînd aceleiaşi comunităţi de pe ambele versante ale C a r -

F i g . 9— Vîrf de suliţă şi ciocan de fier din aşezarea geto-dacă de l a Cetăţeni.

paţilor meridionali,care-şi încheie existenţa cu acelaşi pr i le j . Şi dacă încetarea violentă a cetăţilor de l a Cetăţeni şi de l a Breaza am pus-o în legătură directă cu acţiunea unificatoare a triburilor geto-dace de către Burebista , sfîrşitul aşezărilor respective credem că poate fi pus, cu toată prudenţa, pe seama aceleiaşi acţiuni şi anume expediţia în D a ­c i a a lui Sextus Aelius Catus37. Acesta în primul rînd. In al doilea rînd cercetările mai noi au oferit o mai bună posibilitate de înţelegere a a -şezării geto-dace de l a Cetăţeni în sensul că aceasta se dovedeşte a fi nu numai un empor iu 3 8 de schimb a l produselor de la sud de Carpaţi cu cele din nordul transilvănean, c i în primul rînd un centru politic cu se ­diul într-o fortificaţie de piatră şi cu o aşezare înfloritoare la piciorul şi sub protecţia fortificaţiei. Că forţa politică şi fortificaţia militară a¬sigurau desfăşurarea unui schimb intens prin intermediul şi în cadrul

169

www.mnir.ro

Page 168: Cercetari arheologice II, 1976

aşezării pe care o protejau este un fapt de la sine înţeles. Dar pros ­peritatea aşezării de a i c i , elementele de import, podoabele din mor­minte şi din cuprinsul ei39, tezaurele monetare 4 0 credem că se ex ­plică în primul rînd prin aceea că ea e ra centrul economic a l unui trib (sau a l unei uniuni de triburi) din perioada imediat anterioară creării puternicei şi întinsei formaţiuni conduse de Burebista. Fiindcă, în a¬fara cetăţii de piatră din vîrful monticolului,aşezarea de la Cetăţeni be­neficia de o poziţie strategică avantajoasă din punctul de vedere a l a¬părării împotriva oricărui atacator, fiind plasată într-un defileu foarte îngust şi accidentat prin care trecea obligatoriu drumul comercial şi strategic dinspre sud spre nordul transilvănean.

3 . Fortificaţia feudală. Chiar dacă prezenţa unei fortificaţii me­dievale îh vîrful monticolului "Cetăţuia lui Negru Vodă" de la Cetăţeni este probată îh teren numai de zidul de piatră ce străjuieşte micul p la ­tou spre Valea lui Coman (fig.2), existenţa e i , în acest loc, este indu­bitabilă. Pentru aceasta avem în vedere atît posibilitatea, deja semna­lată, c a vechile ziduri dacice să fi fost reamenajate şi folosite, dar şi prezenţa destul de consistentă a pieselor de armament şi echipament gă­site în cuprinsul nivelului de locuire feudală de a ic i atît îh timpul c e r ­cetărilor noastre cît şi mai înainte41 . L a acestea se adaugă descr ier i le unor călători ce menţionează restur i de ziduri în vîrful monticolului şi ch iar tradiţia după care aceste urme aparţin unei cetăţi a lui Negru Vodă. Astfel , în 1585 francezul Iacob Bongars este primul care men­ţionează cetatea lui Negru Vodă42, pentru ca în 1595 Baltazar Walter să vadă "ruinele cetăţii Negru Vodă, numită în latineşte Apa Neagră, cetate care odinioară e ra întărită şi de mult timp dărîmată de t u r c i " 4 3 , în 1781 F r . S u l z e r este ce l dintîi care localizează exact cetatea atunci cînd arată că "pe o stîncă se află urmele unei vechi întărituri în care se găseşte o bisericuţă şi locuinţe potrivite pentru cîţiva călugări . . . Acest loc se numeşte Cetatea Neagră sau Cetatea Negrului Vodă" 4 4 . L a rîhdul său, V i r g i l Drăghiceanu observa, înainte de 1912, atît zidurile din vîrful monticolului cît şi restur i le zidului din albia Dîmboviţei care bara întreaga vale a rîului şi care a fost distrus prin 1890 4 5. Toate a¬cestea ne fac să bănuim o dată mai mult că vechile ziduri dacice au fost parţial refăcute şi refolosite în epoca feudală, acestea fiind ruinele se­sizate de călători îh vîrf. Oricum, zidul feudal din partea de nord a platoului din vîrf, gros de 1 ,60 m şi construit din bucăţi de piatră c i o ­plită neregulat^prinse cu mortar şi urmînd sinuozităţile terenului4*», nu poate fi contestat de nimeni, i a r nivelul de locuire feudală din acelaşi vîrf, fragmentele ceramice şi îndeosebi piesele de armament probează o dată mai mult existenţa unei fortificaţii feudale anume în acest l o c 4 7 . Pentru că precizăm, împreună cu V i r g i l Drăghiceanu, "îh privinţa c e ­tăţii, afară de zidurile de care am vorbit mai s u s 4 8 , nu se află nici o urmă de vreo c e t a t e " 4 9 .

în privinţa perioadei de funcţionare a cetăţii de l a Cetăţeni.avîhd în vedere în primul rînd materialul ceramic ( f i g . 15/ l 4 , 17 -24 ) 5 0 , p ie ­sele de armament găsite împreună cu ceramica exclusiv în nivelul feu­dal din vîrful monticolului (fig. 1 3/14,17-23) şi deopotrivă materialele

170

www.mnir.ro

Page 169: Cercetari arheologice II, 1976

www.mnir.ro

Page 170: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 1 1 . - Fragmente ceramice din s e c . X I I I - X I V de la Cetăţeni.

172

www.mnir.ro

Page 171: Cercetari arheologice II, 1976

din aşezarea şi necropola contemporane de la piciorul monticolului,so­cotim că se poate înscrie în cuprinsul sec .X I I I -X IV^ I , ce l mult şi în prima parte a secolului următor. Datarea cetăţii în veacul al XI I I - l ea se bazează şi pe identitatea materialului ceramic cu ce l descoperit în cetatea de l a Breaza52 > complex datat, de asemenea în s ec . X I I I - X I V . Constatăm astfel pentru a treia oară situaţii identice la Cetăţeni şi la B reaza , identităţi probate nu numai pe similitudinea fortificaţiilor şi materialelor ceramice.dar şi în privinţa tradiţiei istorice.care nu t r e ­buie neglijată. Ambele fortificaţii datează din s e c . X I I I - X I V , cetatea de pe versantul nordic a l Munţilor Făgăraşului fiind, deocamdată, singura din Transi lvania cu materiale ceramice similare celor descoperite la Cetăţeni şi la Curtea de Argeş53 ? c u asemănări din punct de vedere constructiv cu arhitectura militară din Ţara Românească54 şi atribuită prin tradiţie tot lui Negru Vodă 55. ş i dacă, pe baza acestor similitu­dini , cetatea de la Breaza - ca şi cea de la Sibiel5° - au fost conside­rate , pe bună dreptate,ca fortificaţii voievodale româneşti din T r a n s i l ­ vania şi nu cetăţi de graniţă transilvănene^1, socotim că cetatea de îă Cetăţeni, cu atît ea similitudini pe versantul nordic al Carpaţilor, cu atît mai mult este o fortificaţie voievodală românească anterioară c r e ­ării statului feudal independent, după cum anterioară acestui important moment istoric este şi comunitatea românească de pe ambele versante carpatine,atestată deocamdată de cetăţile cu material similar de la Brea­za şi Cetăţeni, de aşezarea de la Argeş şi de aşezarea şi necropola de la Cetăţeni la care ne vom refer i în continuare.

4 . Aşezarea feudală. Cercetările din sectorul "Poiana Tîrgului" au constatat că spre deosebire de aşezarea dacică.a cărei limită apu­seană este în această zonă, cea feudală este şi a ic i la fel de intensă ca şi îh zona de răsărit unde se află monumentele religioase anterior ce r ­c e t a t e ^ . Afirmaţia se bazează în principal pe nivelul de locuire me­dievală, destul de uniform şi de consistent în acest sector,pe existenţa unei necropole contemporană aşezării şi mai puţin pe numărul de l o ­cuinţe feudale cercetate. Datorită în parte şi numărului mare de gos­podării actuale care au limitat ser ios posibilităţile de cercetare, în a¬cest sector au fost identificate şi studiate cinci locuinţe medievale, toate făcîhd parte din categoria i-emibordeielor. Acestea sînt rectangu­lare fără excepţie, cu laturile de 3,50 m pînă la 4,20 m, adîncite cu c i r c a 0,50 m faţă de nivelul de săpare, cu podeaua reprezentată de so ­lul viu nisipoş, delimitată de gropi de stîlpi păstrate ce l mai adesea la colţuri ca mărturie a faptului că suprastructura complexelor era făcută din lemn. fntr-un singur caz marginile gropii bordeiului au fost con­solidate cu bolovani. Din păcate solul nisipos nu a permis buna păstrare a restur i lor locuinţelor, delimitarea lor făcîndu-se destul de greu da ­torită şi l ipsei oricărei urme de incendiu, fn'schimb, atît în interiorul locuinţelor cît şi îh nivelul corespunzător de locuire medievală, gros de 15-20 cm şi prezent pe aproape întreaga suprafaţă cercetată, a fost recoltat un bogat şi variat material arheologic care explică în bună mă­sură complexitatea acestei aşezări. Unele materiale ca relativ boga­tele r e s tu r i de zgură de fier găsite în strat şi în unele locuinţe, precum

173

www.mnir.ro

Page 172: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 12 . - Fragmente ceramice din s e c . X I I I - X I V de la Cetăţeni.

174

www.mnir.ro

Page 173: Cercetari arheologice II, 1976

şi dispunerea acestora din urma fn imediata apropiere a rfului par a indica unele preocupări meşteşugăreşti obişnuite, după cum alte mate­r ia le fntre care un mic cuţitaş de fier cu mfner de os incrustat şi p la ­cat cu bronz, o dăltiţă de asemenea prevăzută cu cerculeţe de bronz sau un sfredel de numai 14 cm de execuţie deosebită (fig.15/2) par a sugera prezenţa unor meşteşugari specializaţi. Fireşte, nu lipsesc o¬biectele de largă folosinţă cum sfnt cuţitele de uz comun, Rlăselele de os pentru cuţit (fig. 15/3), fmpungătoarele din os (fig.15/1) şi nici străvechiul instrument muzical drîmba (fig. 1 5/7) sau paietele de îm­podobit îmbrăcămintea.

F i g . 13 . - Profile de buze ceramice din s e c . X I I I - X I V de l a Cetăţeni. 1-13, 15-16, materiale din cuprinsul aşezării;14, 17-24,

- materiale din cetate.

Fără îndoială însă că din categoria pieselor medievale lucrate din metal ponderea cea mai însemnată sub raport numeric şi ca diversitate o ocupă piesele de armament şi echipament militar. Se poate spune că în cadrul acestui sector a l aşezării medievale de l a Cetăţeni au fost descoperite practic toate categoriile de piese de armament şi echipa-

175

www.mnir.ro

Page 174: Cercetari arheologice II, 1976

ment. S - a u descoperit vîrfuri de săgeţi de forme diferite cu peduncul (fig.14/1 ,3 ,4 ) , cu tub de înmănuşare şi aripioare (fig.14/10), sau fără aripioare (fig. 14/11-12); bolţi de arbaletă cu peduncul (fig. 14/5) sau cu tub de înmănuşare (fig. 14/8-9) ; pinteni de fină execuţie cu braţele uşor curbate şi tija lungă şi despicată pentru rozetă (fig. 14/18,19) sau exemplare mai obişnuite cu braţele puternic curbate şi cu tija mai scurtă (fig. 14/20,21); rozetă de pinten cu opt spini (fig. 14/17), scări de şa de o formă aparte (fig. 14/22); buterolă de sabie (fig. 15/4), fără a mai vorbi de catarame diferite (fig. 15/5-6) .

Totuşi, materialul care domină în general prin număr şi va r i e ­tate rămîne, în mod f i r esc , ceramica. Din fer ic i re , din fragmentele ce­ramice găsite în cuprinsul aşezării s -au putut întregi cîteva vase care, alături de alte fragmente semnificative,contribuie în mod hotărîtor la datarea şi interpretarea comunităţii umane de la Cetăţeni. Pr in analo­gie imediată cu vasul descoperit în necropola de alături şi datat, cum vom vedea^ 9 , cu monedă ce l tîrziu la mijlocul secolului al XI I I - l ea (fig. 10/1) au fost datate îh aceeaşi vreme şi unele vase şi fragmente c e r a ­mice din cuprinsul aşezării. Este vorba mai întîi de un vas-borcan înalt de 25 cm, cu pereţii subţiri, lucrat la roată din pastă roşie-că-rămizie fină cu mult nisip şi cu mica în compoziţie. Vasul are margi­nea arcuită în afară,iar pe muchia buzei prezintă o şănţuire circulară; pe umărul vasului se află l inia în va l , superficial şi stîngaci executată (fig. IO / 5 ) . Din aceeaşi categorie fac parte alte fragmente ceramice (fig. 13/13,22) din cuprinsul aşezării sau de pe cetate, precum şi un fund de vas decorat în rel ief cu roata înscrisă într-un cerc (fig. 11/6)6°, s a u

fragmentele cu multă mica în pastă şi decorate cu şiruri de triunghiuri imprimate pe umăr ( f ig .1 l/8 ) 6 1 . Sigur tot din s e c . al X I I I - l ea datează şi paharul (fig.10/3) din pastă roşie ale cărui fragmente lucrate la roată au fost găsite între crăpăturile stîncii care a pus capăt existenţei ce le i mai vechi b i se r i c i de la Cetăţeni, complex datat de mai multă vreme la mijlocul veacului a l X I I I - l e a 6 2 . S - a r putea ca de la cumpăna veacuri lor X I I I - X I V să dateze şi alte fragmente ceramice de l a Cetă­ţeni între care cele acoperite cu smalţ v e r d e 6 3 şi decorate cu inciz i i şi proeminenţe (fig. 12/9,10) sau cu smalţ verde şi şiruri de proemi­nenţe unite cu dungi de culoare albă (fig. 12/8,12). Celelalte vase şi fragmente ceramice din cuprinsul aşezării de la Cetăţeni datează din s e c . a l X I V - l e a .

Datarea celor mai vechi materiale de la Cetăţeni îh cursul s ec . a l X I I I - l e a este asigurată nu numai de analogiile cu vasul datat cu mo­nedă din cuprinsul necropolei de alături,ci şi de asemănările foarte mari ale acestor materiale cu fragmente ceramice din complexele da ­tate tot îh s e c . a l X I I I - l e a de l a A r g e ş 6 4 şi de l a B reaza 6 - 5 . L a rîhdul lor materialele ceramice din s e c . a l XIII - lea-de la Cetăţeni, Argeş şi B r eaza reprezintă o fază uşor evoluată a materialelor asemănătoare descoperite recent îh Ţara Bîrsei în cetăţile de pămînt, îh special în cea de l a dealul Lempeş şi în aşezarea corespunzătoare e i de la Hăr-man, materiale (şi complexe) datate îh s e c . a l XIJ - lea şi l a îhceputul ce lui următor şi atribuite cu certitudine populaţiei româneşti 6 6. Con-

176

www.mnir.ro

Page 175: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 14 . - P iese de armament şi echipament din cetatea şi aşezarea feudală de la Cetăţeni.

177

www.mnir.ro

Page 176: Cercetari arheologice II, 1976

statarea are o importanţă excepţională fntrucît se demonstrează astfel pentru prima dată pe ba ză arheologică concretă locuirea neîntreruptă a populaţiei româneşti anume în zona Carpaţilor din s e c V U I - X 6 ? pînă fn s e c . a l X I V - l e a inclusiv , pe baza aceloraşi descoperiri făcfndu-se, de asemenea pentru prima dată, dovada părăsirii de către populaţia r o ­mânească din zona carpatină a aşezărilor din locurile deschise, r e t r a ­gerea e i spre locuri mai ferite şi fnceputul ridicării celor-dintfi forti ­f icaţii 6 8 , ca urmare a unor pericole pînă atunci necunoscute.

5. Cimitirul feudal. L a limita vestică a platoului "Poiana Tîr­gului" săpăturile din 1969 şi 1972 au prilejuit identificarea şi c e r c e ­tarea parţială, din cauza locuinţelor actuale, a cimitirului aşezării medievale de alături. Au fost identificate 35 morminte,din care 21 au fost cercetate îh întregime. Din păcate scheletele s -au păstrat extrem de rău din cauza solului umed, iar inventarul este destul de sărac. Sche­letele au toate orientarea est -vest , sfnt întinse pe spate cu privirea spre răsărit şi au mfinile îndoite pe piept sau pe pîntece. Chiar dacă solul foarte frămîhtat şi terenul în pantă nu au permis surprinderea u¬nor situaţii stratigrafice c l a r e , s - au fntflnit destule cazur i de mor­minte suprapuse sau întretăiate. Penuria de inventar nu a permis da­tarea exactă a majorităţii mormintelor, cu excepţia celor notate cu nu­merele 32, 35 şi 9 .

F i g . 1 5 . - P iese din metal şi os din aşezarea medievală de la Cetăţeni.

L a urechea şi mîna stîngă a scheletului cu nr .32 au fost desco­perite un ce r ce l şi un ine l . Cerce lu l (fig. 16/3) este din argint aurit, cu veriga din sîrmă de argint obişnuită ce trece printr-un pandantiv globular format din 2 emisfere. Pe verigă, de o parte şi alta a pan­dantivului a fost înfăşurată o spirală de tre i sîrme de argint răsucite. Pandantivul este decorat, pe l inia împreunării părţilor componente, cu

178

www.mnir.ro

Page 177: Cercetari arheologice II, 1976

două benzi din sfrme răsucite fntre care sfnt fixale orizontal patru c i ­l indri mici de sîrmă spiralată. Inelul din cupru argintat (fig. 16/£) este făcut din trei sfrme de cupru răsucite pe care este fixată fn caboşon o piatră semipreţioasă ovală, cu suprafaţa convexă şi de culoare verde. De ju r fmprejur caboşonul este decorat cu opt grupuri de cfte trei bo-biţe de cupru.

fn cuprinsul mormfntului cu nr.35 au fost găsiţi doi cercei şi un inel la mfna stfngă. Ce rce i i (fig.16/4,5) sfnt din argint, cu veriga din sfrmă torsionată şi trei pandantive,dintre care ce l central este lucrat fn fi l igran,iar cele laterale sfnt sferice executate din cfte două semi-

F i g . 1 6 . - Inele şi ce rce i din cimitirul medieval de la Cetăţeni, s e c . X I I I - X I V .

179

www.mnir.ro

Page 178: Cercetari arheologice II, 1976

-i.eom

F i g . 17— Mormfntul cu lespezi de piatră din s e c . a l X I I I - l e a de la Cetăţeni.

www.mnir.ro

Page 179: Cercetari arheologice II, 1976

s fere . Inelul (fig.1 6/1) este lucrat din argint şi are garnitura c i r c u ­lară decorată cu două ce rcur i concentrice fntre care sfnt plasate tot c i r cu la r 10 bobiţe rotunde, tot ornamentul fiind executat în relier. P i e ­se le , fndeosebi c e r ce i i , fac parte din categoria podoabelor răspfndite pe un larg teritoriu fn cursu l s e c . X - X I V 6 9 . Acestor materiale l i se a¬daugă o cană cu toartă de tip Zimnicea (fig. 10/6) găsită de asemenea fn cuprinsul necropolei.

Mormfntul cu lespezi de piatră. Fără îndoială fnsă că din toate mormintele cercetate în cuprinsul necropolei feudale de la Cetăţeni cea mai mare importanţă o prezintă mormfntul nr .9 cu lespezi de piatră şi movilă de pietre deasupra. L a adîncimea de numai 10 cm sub nivelul ac­tual a apărut o movilă de pietre mari de rîu înaltă de c i r c a 30 cm, în formă oarecum circulară,cu diametrul de aproape 4 m. După cum s - a constatat, datorită terenului în pantă movila a alunecat spre sud astfel că mormîntul pe care-1 acoperea a fost găsit la marginea de nord a e i . Defunctul e r a acoperit cu două lespezi de gresie nisipoasă locală de formă dreptunghiulară cu dimencijnile de c i r c a 70x50x 5 cm. Sub ele au apărut altele mai mici şi neuniforme, dispuse vert ical din loc fn loc şi mărginind astfel groapa mormfntului (fig. 17). In interiorul mormfn-tului, la adîncimea de 0,70 m, deasupra pieptului defunctului s - a gă­sit o oală-borcan (fig.10/l) fn care se păstrau oasele unei păsări de­pusă ca ofrandă. Vasu l este lucrat la roată din pastă nisipoasă de c u ­loare cărămiziu-gălbui, are buza lată şi evazată fn afară, muchia cu şanţ c i r cu l a r şi umărul decorat cu s t r iur i orizontale puţin accentuate. Scheletul zăcea întins pe spate, cu braţele împreunate pe piept şi cu orientarea obişnuită est -vest . L a capătul bazinului s - a găsit o monedă bizantină, tăiată din vechime, din s e c a i X I I I - l e a 7 0 . De reţinut este faptul că îh afara scheletului principal şi peste e l s -au găsit alte oase umane între care un craniu şi un femur. Constatarea pare a indica o dată mai mult faptul că fn necropolă se găsesc morminte mai vechi de­ranjate de altele mai noi, situaţie fn care oasele recuperate la săpa­r e a gropii sfnt depuse alături de ce l nou îngropat.

Datarea acestui mormîht l a mijlocul s e c a l X I I I - l ea este asigu­rată de moneda bizantină, chiar dacă aceasta va fi fost emisă nu de primul c i de a l doilea împărat bi::antin care a tăiat monede, respectiv loan Va ta t zes 7 1 . Datarea certă a mormîntului cu l e s p e z i 7 2 , împreună cu materialele din cuprinsul aşezării şi cu cele două monumente r e l i ­gioase ce se succed fn cursu l ceacului al XIII - lea73 fn partea de răsă­r i t a aşezării asigură datarea comunităţii umane de a ic i ce l puţin fnce-pîhd cu m i l o c u l s e c a l X I I I - l e a . Fiindcă, după cum am văzut în cuprin­su l necropolei,unele morminte par a fi mai timpurii de această dată, iar moneda din mormîntul cu lespezi poate data l a fel de bine şi de la fnce­putul veacului a l X I I I - l e a .

* Asemănarea materialului ceramic din complexele de la Breaza,

Cetăţeni şi Curtea de Argeş, datarea lui certă în s e c a l X I I I - l ea , a¬partenenţa cetăţii din Făgăraş la tipul fortificaţiilor muntene, tradiţia

181

www.mnir.ro

Page 180: Cercetari arheologice II, 1976

comună păstrată la Breaza şi Cetăţeni, precum şi celelalte similitudini sesizate în cadrul acestor aşezări ne face să le considerăm drept s t a ­ţiuni (centre) în cadrul unei comunităţi româneşti unitare. Factura uni ­tară a materialelor din aceste staţiuni demonstrează o vieţuire româ­nească intensă şi unitară pe ambele laturi ale Munţilor Făgăraş cu mult înainte de crearea statului feudal independent, într-o vreme în care Trans i lvania e ra cucerită de feudalitatea maghiară,iar cîmpia sudcar-patică e ra dominată de mongoli, după cum fortificaţiile de piatră de la Breaza şi Cetăţeni sau monumentele religioase de la Cetăţeni şi Curtea de Argeş, toate din s e c . a l X I I I - l e a , probează plenar stadiul înaintat de organizare a acestei comunităţi. Este vorba, credem, de formaţiu­nea politică prestatală în fruntea căreia se afla în 1247 Senes lau? 4 şi care se întindea pe ambele versante carpatine din stîngă Oltului,tot aşa cum voievodatul contemporan condus de Litovoi cuprindea, după cum se ştie, şi ţara Haţegului. In cadrul acestei formaţiuni s -au putut dez­volta anumite staţiuni mai importante între care şi cele menţionate, cen­trul politic putîhd fiinţa, în funcţie de necesităţi politico-militare, în una sau alta din aceste staţiuni, ca şi la Cîmpulung, pînă în momentul creării statului şi chiar după aceea.

Constatăm astfel că locurile ascunse ale ambelor versante c a r ­patine, uşor de apărat şi greu accesibile rtrăinilor, au oferit condiţii prielnice populaţiei româneşti să-şi păstreze fiinţa naţională şi cultura materială cu străvechi tradiţii, ambele alimentate de alte detaşamente venite din zonele de cîmpie dominate de străini în perioada prestatală.

N O T E

1 Săpăturile au fost efectuate de următorul colectiv: D .V .Rosett i , L . Chiţescu şi V . L e a h u în 1969; D .V .Rose t t i , L.Chiţescu, L a r i s a Ne-moianu şi Al.Nemoianu în 1971 ; D .V .Roset t i , L.Chiţescu şi Anca Păunescu în 1972; L.Chiţescu şi Anca Păunescu îh 1973.

2 Materiale, V I I I , 1962, p .73-86. 3 Vez i şi DINU V . R O S E T T I şi LUCIAN CHIŢESCU, în BMI,4,1973,

p .55-58. 4 Materiale, V I I I , p .77. 5 Partea de nord a construcţiei nu s - a mai păstrat, astfel că formaşi

dimensiunile e i exacte nu mai pot fi cunoscute. 6 Situaţie oarecum asemănătoare cu cea de l a Bîtca Doamnei din Mol­

dova (N .GOSTAR, Cetăţi dacice din Moldova, Bucureşti, 1969, p. 1 3), fără a putea şti cu exactitate dacă depunerea de pămînt este special făcută pentru construcţie sau este o depunere arheologică, deoarece şi îhtr-un caz şi îh altul materialele arheologice sînt ex­plicabi le. Pentru cetăţile dacice din Moldova vezi şi N. GOSTAR, în''Apulum», V , 1961, p. 137-147. .

7 Denar roman republican emis de magistratul monetar Q .T i t ius fii anul 88 î .e .n . (Sydenham, Roma, 691) i 3,85 gr; 19 mm. Identifi­care făcută de Maria Chiţescu.

8 Şi cetăţuia, se pare mai tîrzie, de la Costeşti dm Munţii Orăştiei 182

www.mnir.ro

Page 181: Cercetari arheologice II, 1976

avea zid de piatră numai spre partea cea mai expusă. C .DAICOVI -C I U , Aşezările dacice din Munţii Orăştiei, Bucureşti, 1951, p.14.

9 Dio Cas ius , fn Izvoare privind istoria României, I , Bucureşti, 1964, p.689.

10 Vezi numai fn această chestiune P A V E L CHIHAIA, fn "Glasul B i ­sericii», 1-2, XVI I I , 1969, p.118, 130.

11 Care nu poate fi fn nici un caz reprezentarea lui Minai Viteazul, cum interpretează fn text şi imagine deformată A l .Vas i l escu fn BCMI, X X X V I I I , fasc . 123-126, 1945, p.49 şi fig.11.

12 Materiale, VI I I , p .73-74, fig. 1-2. 13 Ibidem, p .74-75, fig.1/2 . 14 Demn de reţinut este faptul că fnainte de 1912 Virgi l Drăghiceanu

aminteşte de ziduri distruse ce înscriu un patrulater neregulat fn vîrful monticolului. P rec i za rea pe care o face Drăghiceanu că " z i ­durile acestui patrulater (lungi de c i r c a 70 m) spre valea Dîmbivi-ţei erau duble" (Cetatea şi schitul Negru Vodă, fn BCMI, V , 1912, p.90) ne determină să credem că şi e l găsise resturile zidului s u ­dic a l cetăţii dacice şi că prin ziduri duble trebuie înţelese para -mentele zidului dac ic .

15 V . V O L C O V şi Z L . G O C E V A , în "Arheologhia", Sofia, 4, 1971,p. 62.

16 Ibidem. 17 Ibidem. 18 Unde,ca şi la Cetăţeni, "aceste pietre fasonate sfnt în general mult

mai mici decît cele din multiplele construcţii dacice cunoscute", THOMAS NÂGLER, în Studi i -S ib iu , 14, 1969, p.100; vezi şi p. 89-92.

19 F L . MARINES C U , în " C r i s i a " , Oradea, 2, 1972, p. 79 şi urm. 20 M. V A L E A ş i L . MARGHITAN, în "Sarget ia " , IV, 1966, p.65 şi

urm. 21 Ceramica din cuprinsul cetăţii dacice de la Breaza (THOMAS NÄ­

G L E R , op . c i t . , p l . I l ) este identică cu cea de la Cetăţeni, pentru care vezi f ig.5, 6 şi mai ales 7 din prezentul material.

22 în ultimul nivel de existenţă a l fortificaţiei de la Polovragi au fost descoperite t re i monede "din deceniul al IX - l e a al s ec . I î . e .n . " , F L . M A R I N E S C U , l o c . c i t . , p.86.

23 Complexele, de l a Cîmpuri-Surduc sînt databile pe baza materialului numismatic găsit fn săpături - drahme de tip Dyrrhachium şi Appo­lonia (M .VALEA şi L .MARGHITAN, l o c . c i t . , p.70-72), fn primele decenii ale s e c i î .e .n.

24 MARIA C H I T E S C U , începuturile formaţiunii conduse de Burebista îh lumina datelor numismatice, comunicare prezentată l a Sesiunea Muzeului de arheologie din Constanţa din octombrie 1972. Din mo­tive independente de voinţa autoarei, materialul n -a apărut în nu­mărul din rev is ta Muzeului din Constanţa consacrat acestei sesiuni de comunicări şi, de aceea, a apărut, fortuit întfrziat, fn "Dac ia " , N . S . , X I X , 1975, p.249-254.

183

www.mnir.ro

Page 182: Cercetari arheologice II, 1976

25 M.MACREA, fn S C I V , 1-2, VI I , 1956, p.119. 26 S - a afirmat că la Cetăţeni au fost sesizate 4 (patru) nivele de l o ­

cuire dacică. FLAMINIU MÎRŢU, fn SA I , V, 1963, p.15, 21. 27 BUCUR MITREA şi DINU V . R O S E T T I , fn Studii - Piteşti 1972, p.

221-228; aceiaşi, fn S C I V , 25, 1, 1974, p.19-32; D . P O P E S C U , fn S C I V , X I I , 1, 1961, p.142; B . M I T R E A , fn S C I V , XI I , 1, 1961, p. 149.

28 H .DAICOVICIU , Dac i i , Bucureşti, 1965, p.84. 29 DINU V . R O S E T T I , Un depozit de unelte, cîteva ştampile anepigra-

fice şi o monedă din a doua epocă a fierului, fn S C I V , X I , 2, 1960, p.391-400; H .DAICOVICIU , op .c i t . , p.80-81 ; FLAMINIU MÎRŢU, op . c i t . , p .20.

30 FLAMINIU MIRŢU, fn S C I V , 15, 4, 1964, p.529 şi urm. 31 Pentru alte materiale geto-dacice din s e c . I I - I î.e.n.de la Cetăţeni

vezi DINU V . R O S E T T I , în S C I V , X I , 1960, p. 395; D . P O P E S C U , fn S C I V , X I I , 1 , 1961 , p.142; DINU V . R O S E T T I , fn Materiale, VII I , 1962, p.86; D . P O P E S C U , fn S C I V , 16, 1965, p. 594 şi fn S C I V , 19, 1968, p.693.

32 IOAN GLODARIU , Relaţii comerciale ale Daciei cu lumea elenistică şi romană, C lu j , 1974, tab.1.

33 Ibidem, p.96. 34 BUCUR MITREA şi DINU V . R O S E T T I , op .c i t . , p.'224-225. 35 THOMAS NÄGLER, op .c i t . , p .91-92; N ICOLAE L U P U , în S t u d i i -

S ib iu , 14, 1969, p.362-366. 36 G H . P O E N A R U BORDEA şi CONSTANŢ ŞTIRBU, în S C I V , V,1971 ,

p.226. 37 Pe seama căreia pune cu aceeaşi prudenţă şi colegul Gh.Poenaru

Bordea fmgroparea tezaurului monetar de la Breaza .GH.POENARU B O R D E A şi CONSTANTA S T I R B U , op .c i t . , p.280.

38 Pînă acum aşezarea dacică de la Cetăţeni a fost considerată fără excepţie un emporiu, aşezare comercială prin excelenţă.

39 D . P O P E S C U , în S C I V , 19, 4 , 1968, p.693. 40 în afara tezaurului monetar descoperit fn 1960 (vezi mai sus nota27)

la Cetăţeni se pare că a mai fost găsit fn secolul frecut un alt te ­zaur de denari romani republicani. FLAMINIU MÎRŢU, Contribuţii... p .17.

41 DINU V . R O S E T T I , în Materiale, VI I I , 1962, p.76 şi fig.4 de la p. 77.

42 HURMUZAKI, Documente. . . , X I , p. 191. 43 A . P A P I U I LAR IAN , Tezauru de monumente istorice, Bucureşti,

1862, p.31; A L . V A S I L E S C U , op .c i t . , p .48. 44 Citat de P A V E L CHIHAIA, op .c i t . , p.129A. 45 V I R G I L DRĂGHICEANU, op .c i t . , p.91 . In 1958 se pare că au fost

identificate urmele acestui zid de piatră cu o grosime de 6 m. DINU V . R O S E T T I , în Materiale, V I I I , p.84. În 1969 aceste urme dispă­ruseră cu totul.

46 DINU V . R O S E T T I , op . c i t . , p.74.

184

www.mnir.ro

Page 183: Cercetari arheologice II, 1976

47 Şi nu fn valea Dîmboviţei, lîngă malul rîului, cum încearcă să s ta ­bilească P A V E L CHIHAIA, op .c i t . , p.112, 126, unde nu există nici o urmă de cetate în adevăratul sens al cuvîntului. Zidul de care a fost vorba mai sus şi care închidea valea putea ti, ca şi la Bran de pildă, un obstacol fn plus fn calea adversari lor ce ar fi putut înain­tat dinspre sud pe valea Dîmboviţei. După cum am văzut,din păcate, urmele acestui zid au dispărut complet astfel că orice posibilitate de datare a lui este definitiv pierdută.

48 Cele din vîrful monticolului. 49 V I R G I L DRĂGHICEANU, op .c i t . , p.92. 50 Vez i şi materialul ceramic descoperit în cetate, în 1958, la DINU V .

R O S E T T I , în Materiale, V I I I , p.76, f ig.3. 51 Cele mai vechi materiale ceramice feudale descoperite în 1958 pe

cetăţuie datează din a doua jumătate a secolului al XI I I - l ea şi înce­putul s e c . a l X I V - l e a . DINU V . R O S E T T I , în Materiale, VII I , p.75.

52 Similitudinea materialului ceramic de la Breaza şi Cetăţeni a fost sesizată pentru prima dată de Thomas Nägler, op .c i t . , p.111 . Vezi şi p.110, p l . I I I , cu profile de buze feudale de la Breaza asemănă­toare cu cele de l a Cetăţeni.

53 Ibidem. Pentru materiale ceramice similare de la Argeş, vezi N. C O N S T A N T I N E S C U , în Studii - Piteşti, 1968, p.131 , şi mai ales p.137, f ig .8.

54 V.VÂTĂŞIANU, Istoria artei feudale în ţările române, I , Bucu­reşti, 1959, p.11, 132.

55 THOMAS NÄGLER, op .c i t . , p.114, cf. şi N.IORGA, Istoria r o ­mânilor, I I I , Bucureşti, 1937, p.156.

56 THOMAS NÄGLER, op .c i t . , p. 11 5. 57 Ibidem. 58 fn legătură cu care vezi DINU V . R O S E T T I , în Materiale, VIII , p.

78 şi u rm. ; idem, Raport preliminar asupra cercetărilor între­prinse la complexul de monumente feudale de la Cetaţeni-Argeş în anul 1965, în Monumente istor ice . Studii şi lucrări de restaurare, Bucureşti, 1969, p.94 şi urm.

59 Vez i în continuare prezentarea necropolei medievale de la Cetăţeni şi în specia l mormîntul n r .9 cu lespezi de piatră.

60 L a B reaza pe un fund de vas apare nu roata, c i o cruce în relief în­scrisă într-un c e r c . THOMAS NÄGLER, op .c i t . , p.111. Funduri de vase ştampilate cu motive diferite în relief s -au găsit şi în c u ­pr insul tetăţii din s e c . X I I - X I I I de pe dealul Lempeş dintre comu­nele Hărman şi Sîmpetru, jud.Braşov, v . A . D . A L E X A N D R E S C U şi I . P O P , în Materiale, X , 1973, p-237, pl.VT.

61 Un fragment oarecum similar a fost găsit şi pe cetatea de pe Lem­peş. A . D . A L E X A N D R E S CU şi I . P O P , op .c i t . , p.232 şi 236, pl . V/14.

62 DINU V . R O S E T T I , Raport p re l im ina r . . . , p.96. 63 Smalţul de culoarea oului de raţă cu pete galben-brune este c a r a c ­

ter ist ic ceramici i bizantine din s e c . X I I - X I V . DINU V . R O S E T T I , în Materiale, V I I I , p .84.

185

www.mnir.ro

Page 184: Cercetari arheologice II, 1976

64 N . C O N S T A N T I N E S C U , l o c . c i t . , p.137, fig.8. 65 THOMAS NÄGLER, op .c i t . , fn mod deosebit profilele de buze c e ­

ramice de l a p l . I I I . 66 A . D . A L E X A N D R E S C U şi I . P O P , op .c i t . , p.231 şi urm. ; A . D .

A L E X A N D R E S C U , fn "Cumidava", V I I , 1973, p. 47-52. Mulţumim fn mod deosebit cercetătoarei A . D. Alexandrescu pentru informaţi­ile şi materialul încă inedit puse l a dispoziţia noastră..

67 Pentru locuirea autohtonă fn Ţara Bf rse i fn s e c . X I - X I I I vezi A . A -L E X A N D R E S C U şi I . P O P , op .c i t . , p.232. Argumentarea este r e ­luată de A . D . A L E X A N D R E S C U , fn "Cumidava", V I I , 1973, p .47-52, cu menţionarea descoperir i lor din s e c . V I I I - X pînă la începutul s e c . a l X I I I - l e a .

68 Despre toate acestea vezi A . D . A L E X A N D R E S C U , fn "Cumidava", V I I .

69 Pentru astfel de tipuri de piese vezi EUGENIA NEAMŢU, fn A r h -Mold, I , p.289; DAN G H . T E O D O R , în ArhMold, II-Ilî, p.355; MARIN P O P E S C U , Podoabe medievale în ţările române, Bucureşti, 1970, p.42, 44; N . C O N S T A N T I N E S C U , Coconi. Un Sat din Cîm-pia română îh epoca lui Mircea ce l Bătrîn, Bucureşti, 1972; DINU V . R O S E T T I , înBMIA, 4, 1972, p .9 .

70 Moneda este de l a Alexios III Anghelos Comnen (1195-1203) sau de la loan Vatatzes (1222-1254), singurii împăraţi bizantini, identifi­caţi, care au tăiat monede în timpul domniei lor . Identificarea a fost făcută de Octavian Iliescu,căruia fi exprimăm şi a ic i vii le noa­stre mulţumiri.

71 Posibilitate sugerată şi de faptul că la Cetăţeni a fost găsită mai înainte o altă monedă de la loan Vatatzes cu ajutorul căreia a fost datat nivelul de călcare din exterior a l b i ser ic i i de piatră nr. 3 (cea mai veche) din această aşezare medievală (DINU V . R O S E T T I , R a ­port p r e l im ina r . . . , p.97). Am avea astfel o paralelă cronologică perfectă fntre cea mai veche biserică şi ce l mai vechi mormîht da­tat de l a Cetăţeni.

72 încadrarea mormintelor cu lespezi sau pietre aşezate pe muchie este considerată ca o rămăşiţă a unui obicei foarte vechi. Asemenea morminte au fost găsite şi la Suslăneşti. DINU V.ROSETTI,în BMI, X L I , 2, 1972, p.31. "Morminte cu bucăţi de piatră nelucrată aşe­zată vert ica l în juru l mortului (...) pot fi situate, ca timp, în sec. a l X I I I - l e a " . S IME B A T O V I C , fn "Starohrvaska prosvjeta",Zagreb, 7, 1960, p.228-229.

73 Cea de a doua biserică de piatră de l a Cetăţeni, zidită în imediata apropiere după distrugerea celei dintfi, a fost datată în a doua j u ­mătate a s e c . a l X I I I - l e a . DINU V . R O S E T T I , Raport preliminar..., p .96.

74 Problemă dezbătută de noi îh Revista de istor ie , tom.28, 1975, nr. 7 , p.1057-1067.

186

www.mnir.ro

Page 185: Cercetari arheologice II, 1976

R E C H E R C H E S ARCHEOLOGIQUES X CETĂŢENI, D E P . D" ARGEŞ

- Résumé -

L e s fouilles archéologiques effectuées en 1969 et 1971-1973 à Cetăţeni, dans le dép. d 'Argeş, eurent pour résultat la découvert et l 'exploration de plusieurs complexe d'une importance toute particu­lière pour l 'h i s to i re antique et médiévale du pays roumain. Au sommet d ' un monticule rocheux aux parois presque vert icales , appelé par les gens de l 'endroit "Cetăţuia lui Negru Vodă" (la Citadelle du voiVode Noir) , on a localisé sur un petit plateau une citadelle dace en pierre, datée des I I e - I e r siècles av.n.è. E l l e compte parmi les premières for­teresses en pierre des Daces . S a fin violente - démantèlement et i n ­cendie - est datée par une monnaie romaine républicaine de l ' an 88 av. n .è . ; elle a été attribuée à la première oeuvre d'unification des tribus géto-daces aboutissant à la première unité étatique formée au nord du Danube sous Burébista, vers les années 70 av.n.è. Au pied du monticule de la citadelle, les fouilles ont exploré aussi une grande ag­glomération géto-dace des I I e — I e r siècles av.n.è. Superposant les r u i ­nes de l a citadelle dace, les fouilles ont mis au jour les vestiges d'une citadelle médiévale, également en pierre ; de même pour ce qui est de l'agglomération géto-dace: les restes d'une grande et prospere agglo­mération médiévale des X I I I e - X V e siècles la superposent. Cette der ­nière agglomération révèle un niveau d'habitat intense, avec des habi­tation de type hutte à demi enfouie dans la terre et deux églises, l 'une près de l ' au t re , se succédant dans le strate du X I I I e siècle; une né­cropole des X I I I e - X V e siècles complète l 'ensemble. Ces complexes l'époque médiévale (la citadelle de p ierre , l'agglomération avec ses deux églises de pierre el les aussi et la nécropole) ont été cosidérés comme représentant les vestiges de l 'un des centres de la formation étatique roumaine gouvernée en 1247 par le voiVode Senes lav . i l s 'agit d'une formation étatique chévauchant le massif Făgăraş (dans les C a r -pates méridionales) et comptant d 'autres centres importants, au nord comme au sud des Carpates, à E r e a za (dép. de Braşov) et à Argeş.

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . 1.- L e plan des citadelles et des agglomérations, daces et médié­vale de Cetăţeni.

F i g . 2 . - L e plan schématique des citadelles dace et médiévale de Cetă­ţeni.

F i g . 3 . - Profi le des fouilles du monticule "cetăţuia lui Negru Vodă". F i g . 4 . - Fragment de profil, parois occidentale, I I I e trachée du s e c ­

teur "Poiana tîrgului" , intérieur de l'agglomération de Cetă­ţeni.

187

www.mnir.ro

Page 186: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 5, 6, 7'- Céramique de la citadelle géto-dace de Cetăţeni. F i g . 8 - - Céramique de l'agglomération géto-dace de Cetăţeni. F i g . 9 . - Pointe de lance et marteau de fer trouvés dans l'aggloméra­

tion géto-dace de Cetăţeni. F i g . 10— Vases des X I I I e (1 , 3, 5) et X I V e (2, 4, 6) siècles de Cetăţeni. F i g . 11 - 1 2 — Fragments céramiques des X I I I e - X I V e de Cetăţeni. F i g . 13— Profi ls de rebords de poterie des X I I ^ - X I V 6 de Cetăţeni. F i g . 14— Pièces d'armement et d'équipement trouvées dans la c i t a ­

delle et dans l'agglomération médiévales de Cetăţeni. F i g . 1 5 — Pièces métalliques et en os de l'agglomération médiévale de

Cetăţeni. F i g . 16— Baques et boucles d 'orei l le de la nécropole de Cetăţeni. F i g . 17— Tombe avec des dalles de pierre du X I I I e siècle de Cetăţeni.

188

www.mnir.ro

Page 187: Cercetari arheologice II, 1976

S T U D I I

www.mnir.ro

Page 188: Cercetari arheologice II, 1976

U N E L E OBSERVAŢII CU P R I V I R E LA F A Z E L E F I N A L E A L E C U L T U R I I MONTEORU IN LUMINA CERCETĂRILOR

D E L A CÎRLOMĂNESTI, JUDEŢUL BUZĂU

de ALEXANDRU OANCEA

Staţiunea arheologică Cîrlomăneşti este situată pe o înălţime - un ultim martor de eroziune a l dealului Istriţa - în apropierea satului Cîr­lomăneşti, la confluenţa rîurilor Buzău şi Nişcov. Poziţiei dealului, cu pante abrupte neaccesibi le, prezentînd o diferenţă de nivel de 30 m, i se datorează numele dat de către localnici: "Cetăţuia" sau "Cetatea" . Fortificaţia naturală a "Cetăţuii", cu o largă perspectivă asupra văii Buzăului şi Nişcovului, condiţiile prielnice de apărare şi locuire pe care le oferea au permis stabil irea pe platoul e i , din vechi timpuri i s ­tor ice , a'unor aşezări omeneşti. De formă oval-alungită pe direcţia nord-sud, platoul "Cetăţuii" - avînd dimensiunile maxime de 140x80 m şi delimitînd o suprafaţă de aproximativ 6.700 m 2 - este accesibil doar pe o porţiune îngustă din sud-vestul lu i .

Pînă în prezent (în anii 1967, 1972-1975) din suprafaţa totală a pla­toului "Cetăţuii" de la Cîrlomăneşti au fost cercetaţi prin săpături a r ­heologice peste 700 m2 (fig.1); adîncimea complexelor arheologice v a ­ri ind între 1-2,10 m ; doar în mod excepţional unele complexe au depăşit 3-3,50 m 1 .

Pe baza observării pereţilor şanţurilor, ai profilelor longitudi­nale şi transversale care separă arealele şi prin secţionarea comple­xelor arheologice a fost constatată următoarea succesiune stratigrafică în staţiunea de la Cîrlomăneşti (fig.2);

1 . Peste un orizont uniform colorat brun deschis, slab gălbui îh stare umedă, brun gălbui în stare uscată, lutos, fără urme arheologice, se suprapune o depunere galben deschis , lutoasă, la baza căreia, a¬proape pe toată întinderea s a , a 'ost sesizată o dungă de arsură. De­punerea care are la bază a r sura reprezintă primul nivel de locuire, conţinînd complexe in situ din faza Monteoru Ic4.

2. O depunere de culoare cenuşie, lutoasă, reprezintă o a doua etapă de locuire din'epoca bronzului la Cîrlomăneşti, aparţinînd fazei Ic3 a culturi i Monteoru. fn acest strat au fost observate şi cîteva com­plexe Monteoru I c2 , fără însă să putem identifica, în toată suprafaţa cercetată, un nivel de locuire din faza I c2 .

3. Un orizont de culoare cenuşie, granulös, cu multă cenuşă şi cărbune, aparţinînd fazei Monteoru I I , reprezintă a treia locuire din epoca bronzului pe "Cetăţuia" de la Cîrlomăneşti. fn suprafaţa c e r c e ­tată prin săpături au fost găsite cîteva fragmente ceramice şi un singur complex (groapă), aparţinînd orizontului hallstattian timpuriu canelat (Ha B) de tip Mediaş, fără să se poată identifica un nivel de locuire din această vreme.

191

www.mnir.ro

Page 189: Cercetari arheologice II, 1976

Fig.1 • - P l a n u l general a l săpăturilor efectuate l a Cîrlomăneşti.

www.mnir.ro

Page 190: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 2 . - Prof i l estic a l arealului E 2 c S şi E1cN .

www.mnir.ro

Page 191: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 3 . - Cîrlomăneşti. Profile de gropi.

194

www.mnir.ro

Page 192: Cercetari arheologice II, 1976

4. O depunere Latène groasă, de culoare castanie, suprapusă de un nivel reprezentînd sfîrşitul aşezării geto-dacice de la Cîrlomă-neşti2.

Nivelul de distrugere al aşezării geto-dacice de la Cîrlomăneşti este suprapus de stratul vegetal actual.

Locuirea din etapa Monteoru II de la Cîrlomăneşti se limitează -în suprafaţa cercetată de noi - doar la zona periferică a aşezării.Spre interiorul platoului depunerea Monteoru II se subţiază şi dispare.

Săpăturile nu au evidenţiat fortificarea artificială a aşezării Mon­teoru I I , deşi este posibil ca în colţul sud-vestic a l platoului, unde e¬xistă singurul loc de acces spre interior cu o pantă domoală, să fi e¬xistat un şanţ de apărare.

Cu toate că nu cunoaştem nici o locuinţă din această vreme, nu­meroasele gropi (numai în arealul E l c N , cu o suprafaţă de 10/10 m, au fost identificate 9 asemenea complexe de dimensiuni mari şi mijlocii) ne -au oferit condiţiile unor observaţii sigure asupra inventarului e ta ­pei a doua a locuir i i Monteoru de la Cîrlomăneşti (fig. 3). Ţinînd seama de caracter is t ic i le şi tipurile lor (formă, dimensiuni,adîncime etc.) pu­tem încadra gropile în tre i grupe distincte:

1 . Cele mai numeroase complexe de acest fel sînt reprezentate de gropile cu profil în formă de clopot, cu marginile fundului uşor r o ­tunjite şi gura circulară. Dimensiunile lor sînt apropiate - la gură diametrul variază între 0,70-1 ,05 m, avînd cea mai largă deschidere (1 ,60-2 ,50 m) la adîncimea de 0 ,90-0 ,95 m. Din aceeaşi categorie, cu dimensiuni în general apropiate, fac parte gropile în formă de clopot cu o treaptă sub gură sau cele ai căror pereţi pornesc de la gură ve r ­t i ca l , c a apoi să se lărgească spre fund.

2 . Gropi cu gura circulară sau ovală (diametrul de 0,70-1 ,50 m), albiate şi puţin adînci (0,20-0,65 m).

3. Gropi cu deschidere mare, circulară (peste 2 m), cu treaptă, avînd în profil forma l i tere i " V " , cu o adîncime care depăşeşte 1 m.

O groapă de cult - nr .44 - a fost identificată în arealul E2dN.De formă circulară, cu pereţii drepţi, conţine un gît de vas tronconic cu o înălţime de 0,243 m, care delimita profilul gropii. In pămîntul cenu-şos din interiorul gropii au fost găsite numeroase boabe de cereale carbonizate şi cărbune.

Inventarul arheologic aparţinînd aşezării Monteoru II de la Cîr­lomăneşti este, în general, bine reprezentat pentru toate categoriile de materiale.

Uneltele de piatră sînt cunoscute într-un număr restrîns. Remar­căm cuţitele curbe (Krummesser), ce l mai adesea lucrate din gresie,cu secţiunea lenticulară, tăişul curb şi spinarea, uneori teşită, avînd o formă convexă (fig.4/4,7; un fragment de disc cu perforaţie circulară centrală, folosit probabil drept fusaiolă (fig.4/9); o greutate de plasă cu perforaţie circulară (fig.4/8). Alături de acestea cele cîteva frag-

195

www.mnir.ro

Page 193: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 4 . - Obiecte din lut a rs şi piatră descoperite în locuirea Monteoru tîrzie de la Cîrlomăneşti.

196

www.mnir.ro

Page 194: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 5 . - Obiecte din oase şi coarne de animale. Cîrlomăneşti, jud. Buzău.

197

www.mnir.ro

Page 195: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 6 . - Cîrlomăneşti. Obiecte din oase şi coarne de animale.

198

www.mnir.ro

Page 196: Cercetari arheologice II, 1976

mente de lame, aşchii de silex şi resturi le unor rîşniţe reprezintă to­talitatea materialului aparţinînd inventarului litic descoperit pîhă în prezent îh aşezarea monteoreană din etapa a doua de la Cîrlomăneşti.

Uneltele de os şi corn, fn contrast cu numărul mic de unelte de piatră, cele care au fost executate din oase şi coarne de animale sînt îh general bine reprezentate. Au fost descoperite cuţite lucrate din coaste de bovideu, cu lama subţiată spre tăiş (fig.5/1 ,4,7)j străpungă­toare îngrijit finisate (fig.5/3, 6; 6/2-3); dăltiţe cu tăişul drept (fig. 6/4); patine executate din oase lungi de bovideu sau ecvideu, cu cite două găuri pentru prindere. Dintr-un corn de cerb a fost lucrată o să-păligă, care utilizează ramificaţia naturală a cornului: un braţ mai gros folosit drept mîner, celălalt, ascuţit, servind ca unealtă propriu-zisă. P i e sa prezintă pe toată suprafaţa ei urme de uzură şi lustruire (fig.5/2). De un tip deosebit este şi o seceră confecţionată dintr-un corn de cerb secţionat pe jumătate, în lungul lui (fig.6/1). Partea interioară, spon­gioasă, a cornului şi o latură au fost decupate, obţinîhdu-se astfel o u¬nealtă cu tăiş ascuţit, uşor concav spre muchia proeminentă.Partea in ­terioară a uneltei şi tăişul prezintă urme de lustruire . Din os a fost e¬xecutată şi o mică săgeată avînd corpul conic, cu secţiunea rotundă,iar în partea inferioară o bază proeminentă, scobită şi terminată cu două aripioare (fig.5/5).

Uneltele de lut reprezintă o categorie puţin diversificată în aşe­zarea Monteoru II de l a Cîrlomăneşti. Remarcăm fusaiole tronconice, bitronconice şi plate (fig.4/5); pereţi de vase tăiaţi c i rcu la r , perforaţi sau în curs de perforare, utilizaţi ca fusaiole sau greutăţi (fig.4/1 ,3) ; greutăţi cu corpul tronconic; strecurători.

Uneltele de metal sînt cunoscute prin două piese de bronz - un străpungător mic (fig.7/8) şi un cuţit fragmentar din care se mai păs­trează doar o parte din lamă cu limba la mîner ruptă pe jumătate (fig-7/3). Muchia lamei este dreaptă, proeminentă şi teşită.

Podoabele din aşezarea Monteoru II de la Cîrlomăneşti sînt r e ­prezentate prin mai multe ace de bronz, păstrate în stare fragmentară (fig.7/2, 4 -5 ) . Două dintre ele, lucrate din sîrmă cu secţiunea rotundă, au capul uşor lăţit şi răsucit, caracteristică ce ne permite să le a t r i ­buim tipului Rollennadel.

Alături de elementele de inventar sus-menţionate mai remarcăm o psalie fragmentară (f ig.7/l) , executată din corn de cerb, cu corpul îh formă de d i sc , aparţinînd tipului Cîrlomăneşti3; partea superioară a l i ­nei figurine antropomorfe cu corpul schematizat, avînd capul şi braţele întinse latera l , redate prin proeminenţe tronconice (fig.4/2); un obiect fragmentar din lut, probabil în formă de potcoavă, perforat de o gaură circulară, avînd pe partea superioară uşor teşită un şir de alveole pu­ţin adînci (fig.4/6).

Categoria cea mai bine reprezentată în inventarul arheologic a l aşezării Monteoru II de la Cîrlomăneşti este ceramica. Din punctde ve ­dere tehnic sînt sesizate două grupe distincte. O primă categorie a fost lucrată din lut fin,fără impurităţi, folosindu-se un degresant realizat din cioburi mărunte foarte bine pisate, fn acest caz suprafaţa vaselor

199

www.mnir.ro

Page 197: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 7 . - Obiecte de os (1), bronz (2-5, 8) şi ceramică (7, 9, 10) descoperite la Cîrlomăneşti.

200

www.mnir.ro

Page 198: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 8 . - Cfrlomăneşti. Profile de vase.

201

www.mnir.ro

Page 199: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 9 . - Cîrlomăneşti. Profile de vase.

202

www.mnir.ro

Page 200: Cercetari arheologice II, 1976

este netedă, lustruită uneori pe ambele feţe, cu luciu metalic, de c u ­lor i variind între brun şi negru. Din aceeaşi pastă, dar conţinînd ca degresant, alături de cioburi, pietricele mărunt sfărîmate, s -au r e a ­l izat vase cu suprafaţa uşor zgrunţoasă, avînd exteriorul netezit sau lustruit pînă la obţinerea luciului metalic.

O a doua categorie ceramică, grosieră, a fost realizată dintr-o pastă în general bine frămîntată şi arsă, folosind ca degresant cioburi şi pietricele mărunte sau sfărîmate. Spre deosebire de prima catego­r i e , suprafaţa vaselor nu mai este lustruită, culorile variind între că­rămiziu şi brun.

Din prima grupă au fost lucrate străchini cu gura largă, corp scund uşor arcuit , buza trasă în afară şi evazată (fig.8/1 ;10/5 ,8) ; castroane scunde cu gura largă, buza răsfrîntă spre exterior, corpul arcuit , avînd două torţi pe diametrul maxim (fig.8/3; 15/7); ceşti cu o singură toartă bandată, care se înalţă peste marginea vasului, cu gît drept, scund, buza uşor răsfrîntă în afară, corpul rotunjit (fig.8/4,1 2, 13; 13 /1 ,2; 14/1); ceşti mici cu două torţi supraînălţate uşor, trase din buza vasului şi sprijinindu-se pe arcuirea umărului (fig.7/9; 8/2; 16/1); la unele toarte de ceşti apar doi colţişori lateral i , singurul e¬lement a l tipului de toartă cu şea şi prag păstrat pînă la această dată (fig.19/2); alături de acestea mai sînt cunoscute torţi cu marginile dez­voltate şi transformate în două cupe asemănătoare căştilor de radio (fig.19/3-4); pahare, de mici dimensiuni, cu profil tronconic şi fund drept (fig.8/5; 13/3); vase bitronconice, de dimensiuni mijlocii, cu profil arcuit , cu cîte două torţi - rotunde, cu butoni c i rcu lar i sau cu o arcuire neuniformă, avînd tendinţa de a forma un unghi la partea supe­rioară (fig. 18/5; 19/5-6) - dispuse pe diametrul maxim (fig.9/9,11 ; 13/6; 15/1); o formă aparte este reprezentată de un vas de dimensiuni mijlocii avînd buza teşită, cu pereţii aproape drepţi,arcuindu-se brusc în regiunea inferioară, unde sînt plasate şi două torţi (fig. 9/8; 15/4); mai multe buze late, ornamentate, trase în afară şi îndoite, par să do­cumenteze existenţa în repertoriul ceramicii din prima grupă a stră­chinilor cu corp tronconic şi gura largă sau a amforei cu gît înalt şi marginea îh pÛnie (fig.7/10; 8/7-11 ; 10/10).

Din a doua categorie de parstă au fost lucrate în general borcane cu profilul arcuit sau drept, fund profilat, cu buze drepte sau teşite (fig.8/14,16; 9/1 -3 ,5 -7 ,12 -14 ; 10/4,7 ,9 ; 15/2,6; 1 6/4-9 ;12-13;17/l-8); căni cu corpul tronconic , pereţii uşor arcuiţi, avînd toarta ridicată deasupra marginii (fig.8/15 ; 15/3).

Decorul ceramici i din prima categorie este aproape îh totalitate real izat prin inc iz ie , motivele ornamentale folosite cu predilecţie fiind; 1.Linia dreaptă, dispusă fie între gîtul şi umărul vasului,fie pe pansă, de cele mai multe o r i îh combinaţie cu celelalte tipuri de decor (fig. 11/1, 13/1; 16/3; 18/1-2; 19/2); 2 . L i n i i scurte, întrerupte, aşezate sub buză sau pe corp (fig. 11/2; 1 3/1 ; 14/2; 18/1-2); 3.Ghirlande, îh-tr -o varietate de realizări ( f ig.1l/3; 1 3/1 ; 14/1-2); 4. Triunghiuri cu cîmpul haşurat prin l in i i oblice (fig.7/10; 11/4; 13/4); 5- Romburi cu cîmpul haşurat (fig. 1 1 /5) ;6. L i n i i în val întretăiate formînd spaţii e -

203

www.mnir.ro

Page 201: Cercetari arheologice II, 1976

.10. - Cîrlomăneşti. Profile de vase.

204

www.mnir.ro

Page 202: Cercetari arheologice II, 1976

lipsoidale haşurate (fig.11/6); 7. Unghiuri simple, duble sau triple îh combinaţie cu ghirlande, l ini i drepte, continui şi crestături (fig.11/4; 12/7; 14/1-2); 8. Zig-zagul, plasat de obicei pe diametrul maxim al ceştilor (fig. 12/8; 7/9); 9- Motivul în " S " culcat (fig. 12/9); 10. Cane­lu r i fine orizontale, verticale sau oblice, dispuse pe gftul şi corpul ceştilor, simple sau delimitînd fntre ele zone acoperite cu crestături sau l ini i scurte , fntrerupte (fig. 1 2/10; 13/5); 11. Crestături (fig. 12/11 ; 13/4; 14/1 ; 16/3); 12. Butoni semisferici îh partea opusă torţii (fig.8/1 2); 13.Brîuri paralele acoperite cu crestături (fig.1 6/2, 11).

A doua categorie ceramică de la Cîrlomăneşti prezintă un decor simplificat, real izat cu ajutorul butonilor (fig. 15/2,4; 16/8; 18/4); brfurilor simple (fig. 15/6; 16/4-5,10) sau alveolare (fig. 16/12-1 3; 17/3-8), dispuse sub buză, alveole (fig.7/6; 15/5; 16/6); un ornament frecvent l a această categorie ceramică este ce l obţinut cu ajutorul mă-tur ic i i (Besenstrich) (fig.7/6; 15/3; 17/1-3,8) .

fn campania de săpături din 1973 fn suprafaţa E2cN afost dezve­lit un mormîht de inhumaţie aparţinînd etapei Monteoru I I 4 . înhumatul are ca inventar o ceaşcă cu o toartă, pusă lîngă osul sacra l şi şapte fa­lange de bovideu, aşezate în palma mîinii drepte.

* * *

fn vederea stabi l i r i i încadrării cronologice şi a analizei inven­tarului ceramic din aşezarea monteoreană de la Cîrlomăneşti este ne ­cesa r să prezentăm succint principalele descoperiri cunoscute, apar­ţinînd etapelor finale ale culturii Monteoru.

1. Sărata Monteoru, jud.Buzău. Săpăturile arheologice execu­tate pe dealul "Cetăţuia" şi în împrejurimi au identificat mai multe n i ­ve lur i de locuire, dintre care două - Ha şi IIb5 - alături de cimitirele n r . 4 , 6 (lia) şi 1 , 3 ( l i b ) 6 , aparţin ultimelor etape de dezvol­tare a culturi i Monteoru. Locuirea Monteoru din faza Ha re ia viaţa pe platoul "Cetăţuii" de la Sărata Monteoru după o distrugere intervenită la sfîrşitul fazei I a . Urmările distrugerii pot fi sesizate prin restr fn-gerea locuir i i Monteoru l ia la marginea nord-vestică a platoului şi for­ti f icarea aşezării. După o nouă distrugere intervenită la sfîrşitul fa­zei Ha, întreg platoul "Cetăţuii" este ocupat de locuirea din faza I Ib7. Ceramica fazei Monteoru IIa continuă formele şi elementele de decor din faza I a . Acum apare ceaşca cu o toartă din bandă simplă aşezată sub buză şi ceramica neagră lustruită, care devine preponderentă fn faza I I b 8 . Ceştile cu două torţi sfnt r a r e . Din toarta cu şea şi prag ,carac ­teristică etapelor anterioare, se mai păstrează doar doi colţişori l a ­te ra l i . Decorul este bazat pe romburi şi triunghiuri haşurate, a rcur i , canelur i , proeminenţe. In nivelul IIb, alături de formele şi elementele decorative care au o circulaţie largă şi fn faza IIa sfnt frecvente ceş­tile cu gura strînsă, cu o toartă sub buză, formele bitronconice,toarta cu creastă şi buton, vasele cu marginea întărită, decorate prin incizie şi canelură 9.

205

www.mnir.ro

Page 203: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 11 . - Principalele motive decorative de pe ceramică Monteoru tîrzie de la Cîrlomăneşti.

206

www.mnir.ro

Page 204: Cercetari arheologice II, 1976

7 8 n

ÂÂA 9 ocon»»»»" 1" 1" \ A i i \

ocon»»»»" 1" 1"

M I l K h 10

c c c o c oc e l|l|l|l!MlMMi|iimil|l|IWII|(( UI||llll|M'l||,|,„/|||||/|l|||(lf

• H i l f i i M ' ' i i i i i / i | / f f i / r

c c c o c oc e

o o o C O f* 0 % |

r-eoefvet^

m»>»iiiiiwimm

F i g . 1 2 . - Principalele motive decorative de pe ceramica Monteoru tîrzie de la Cîrlomăneşti.

207

www.mnir.ro

Page 205: Cercetari arheologice II, 1976

Fig .1 3. - Vase şi fragmente ceramice descoperite fn aşezarea Monteoru tfrzie de la Cîrlomăneşti, jud.Buzău.

208

www.mnir.ro

Page 206: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 14. - Fragmente de vase Monteoru de la Cîrlomăneşti.

209

www.mnir.ro

Page 207: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 1 5 . - Fragmente ceramice.

210

www.mnir.ro

Page 208: Cercetari arheologice II, 1976

2. Tinosul , jud. Prahova. In aşezarea geto-dacică a Fost desco­perit un mormfnt de incineraţie a cărui ceramică aparţine probabil eta­pei Monteoru I I . Ceramica fragmentară este decorată prin incizie ( l i ­nii scurte , întrerupte, ghirlande duble) şi caneluri cu marginile des­părţitoare c r e s t a t e 1 0 .

3. Băieşti-Aldeni, jud. Buzău. Din aşezarea Monteoru I I , care încheie locuirea monteoreană de pe dealurile "Ba laurul " şi "Muchea Vulturului" , sînt cunoscute mai multe exemplare de ceşti scunde cu o toartă, străchini cu corpul tronconic şi buza dreaptă,ornamentate, prin inc iz i i ( l inii drepte şi scurte , întrerupte, crestături, triunghiuri şi unghiuri haşurate, l ini i în val întretăiate formînd spaţii elipsoidale ha­şurate, caneluri cu marginile despărţitoare crestate, ghirlande),torţi-telefon e t c . 1 1 .

4 . Tercheşti, jud .Vrancea . în cercetările de la Tercheşti au fost identificate două niveluri de locuire aparţinînd etapei Monteoru I I . Ceramica este în general asemănătoare. Din nivelul Ha se cunosc ceşti cu o toartă uşor supraînălţată sau plasată sub buză; străchini cu profil arcuit şi buza dreaptă. Decorul incizat nu diferă de ce l din aşezarea eponimă a culturi i Monteoru aparţinînd nivelului I Ia . In nivelul IIb de la Tercheşti sînt semnalate ca elemente noi ce apar la această dată ceşti cu buza albiată, torţi din bandă plasate sub buză , caneluri concentrice în juru l unor proeminenţe împinse dinăuntru 1 2.

5. Puf eşti, jud .Vrancea . Inventarul ceramic din cele două nive­lu r i de la Pufeşti cuprinde ceşti cu două torţi, pornind din buză şi sprijinite pe a rcu i rea corpului, boluri sferoidale, capace şi borcane cu corpul drept sau rotunjit, decorate prin motive incizate (festoane, a r c u r i , triunghiuri), combinate cu c a n e l u r i 1 3 .

6. Poiana, jud .Vrancea . Din aşezarea Monteoru II de pe dealul "Cetăţuia" şi din necropola aparţinînd aceleaşi faze de la Poiana r e ­marcăm ceşti cu două torţi avînd pe ele doi colţişori lateral i , ceşti cu o toartă, vase scunde cu o toartă rotundă sub buză, borcane, decorate prin inc iz ie , canelură, brîuri simple, proeminenţe şi butoni plasaţi sub buza ceştilor în partea opusă torţi i 1 4 .

7 . Pătrăşcani, jud.Bacău. Cercetările întreprinse laPătrăşcani au identificat o aşezare din etapa Monteoru I I . Puţinele forme c e r a ­mice care se întregesc aparţin ceştilor cu o toartă, borcanelor cu pro­f i l a rcui t , vaselor cu două torţi, corp tronconic, gît c i rcu lar scund şi buza răsfrîntă. Decorul este real izat prin incizie (crestături, tr iun­ghiuri haşurate", l in i i scurte , întrerupte, ghirlande), caneluri simple sau cu marginile despărţitoare crestate, brîuri şi ornamente realizate cu ajutorul măturică 15.

8. Borzeşti (oraş Gheorghe Gheorghiu-Dej), jud.Bacău. între Borzeşti şi oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej este semnalată o staţiune aparţinînd culturi i Monteoru, de unde provin mai multe vase întregi 1 6 . Singurul dintre ele care se mai păstrează azi - intrat în patrimoniul Muzeului de Istorie a l R.S.România - este o ceaşcă cu două torţi bom­bate, avînd marginile uşor ridicate şi lăţite în porţiunea centrală,for­mînd doi colţişori la tera l i . Decorul constă în l ini i paralele incizate pla-

211

www.mnir.ro

Page 209: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 1 6 . - Fragmente ceramice.

212

www.mnir.ro

Page 210: Cercetari arheologice II, 1976

sate sub buză şi fn porţiunea dintre gît şi corp, şiruri de puncte, ghir­lande duble şi două registre paralele formate din l ini i scurte, între­rupte. Toarta , de la ce i doi colţişori laterali în jos , este ornamentată cu cîte două romburi continui, haşurate.

Deşi autorul descoperir i i nu menţionează cărei faze a culturii Monteoru aparţin fragmentele culese din zona staţiunii, ceaşca aflată fn Muzeul de Istorie a l R.S.România, descoperită la Borzeşti, datează locuirea respectivă la nivelul fazei Monteoru I I .

9 . Tfrgu Secu iesc , jud.Covasna. In apropiere de TîrguSecuiesc a fost identificată o aşezare şi o necropolă încadrate în faza Monteoru Ha. Sînt cunoscute ca provenind de a ic i două ceşti - una cu două torţi din bandă, cu marginile uşor ridicate, gura albiată, decorată cu l ini i incizate drepte şi scurte , întrerupte şi a doua cu corpul rotunjit şi gura înălţată îh partea opusă torţii 1^.

10. Braşov, cart ieru l Bartolomeu. Din cartierul Bartolomeu provin două ceşti întregi, de dimensiuni mijlocii, cu corpul rotund, gura dreaptă sau uşor înălţată în regiunea opusă torţii, avînd cfte o singură toartă din bandă. Motivele decorative care ornamentează ceştile con­stau în ghirlande duble, l ini i drepte şi scurte incizate, crestături şi cane lur i . Vasele aparţin etapei Monteoru I I . Condiţiile de descoperire a ceştilor monteorene nu pot fi precizate, în cart ierul Bartolomeu fiind cunoscută o singură aşezare din epoca bronzului aparţinînd culturii Te i şi datîhd din faza a tre ia - T e i - S t e j a r 1 8 .

11 . Pruteni , R . S . S .Moldovenească. Din cfteva morminte d i s ­truse aparţinînd etapei Monteoru II provin două brăţări din bronz cu mai multe sp i re , o psalie de os cu două perforaţii şi mai multe vase: ceşti cu o toartă plasată sub buză sau uşor înălţată, ceşti scunde cu două torţi, un castron cu corp tronconic şi buza trasă spre interior,un vas cu două torţi apropiat de un exemplar găsit la Pătrăşcani şi altul cu corpul bitronconic. Decorul constă în şiruri de puncte, l ini i i n c i ­zate, caneluri cu marginile despărţitoare crestate, butoni19.

12. Balinteşti, jud.Galaţi. Din necropola descoperită la Ba l in -teşti, aparţinînd ultimei perioade de existenţă a culturii Molteoru, sînt cunoscute ceşti cu două torţi din bandă cu marginile uşor ridicate, a -vîhd doi colţişori latera l i ; torţi cu braţul gros şi secţiune triunghiu­lară, cu creastă şi butoni c i l indr ic i , vase sac cu pereţii arcuiţi. De ­corul constă fn ornamente realizate prin incizie (crestături, puncte,li­ni i îh zig-zag) , caneluri simple, brîuri aşezate sub buză 2 0 .

13. ' Cîrlomăneşti- L a Arman, jud.Buzău. Intr-un sondaj efectuat în apropierea "Cetăţuii" de la Cîrlomăneşti, a fost identificată o aşe­zare din ultima perioadă a culturi i Monteoru. Ceramica aparţine unor ceşti şi vase borcan, ornamentate prin incizie (crestături, l ini i scurte, ghirlande), caneluri simple sau cu marginile despărţitoare crestate, proeminenţe şi decor real izat cu ajutorul măturicii.

14. Căbeşti, jud.Bacău. în necropola de aic i datîhd din ultima fază de existenţă a culturi i Monteoru sînt cunoscute ceşti cu două torţi, căni cu o toartă, o pyxidă, borcane cu corp arcuit şi vase mari de pro­v i z i i . Sînt semnalate torţile groase cu buton ci l indric şi cu arcuire ne-

213

www.mnir.ro

Page 211: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 1 7 . - Cîrlomăneşti. Fragmente ceramice.

214

www.mnir.ro

Page 212: Cercetari arheologice II, 1976

uniformă, avfncl tendinţa de a forma un unghi în partea superioară. De­corul este realizat prin incizie (ghirlande, crestături,şiruri de puncte), caneluri simple sau cu marginile despărţitoare c res ta te 2 1 .

15. Mileşti, jud.Bacău. In aceeaşi zona' în care a fost identifi­cată necropola de la Căbeşti s -au descoperit urmele unei aşezări din epoca bronzului, a cărei ceramică ne permite să o încadrăm în ultima etapă de existenţă a culturii Monteoru. Alături de fragmente ceramice asemănătoare celor de la Căbeşti se remarcă ceştile cudouă torţi,care au suprafaţa uşor lăţită în partea superioară22. L a doi kilometri d i s ­tanţă,de aşezarea de la Mileşti, în punctul "Ruseni " au fost recoltate fragmente ceramice decorate cu caneluri şi împunsături de tradiţie Monteoru t î rz ie 2 3 .

A

16. Gîr'oovăţ, jud.Galaţi. In nivelul inferior a l cenuşarului de la Gîrbovăţ au fost descoperite, alături de unele elemente mai evoluate, ceşti cu două torţi avînd doi colţişori lateral i , ceşti cu o toartă cu bu­toni, străchini, vase sac decorate cu brîuri simple sau alveolate. Sînt întîlnite ornamente realizate prin incizie (ghirlande, triunghiuri haşu­rate) şi c a n e l u r i 2 4 .

A

17. Cavadineşti, jud.Galaţi. In aşezarea cenuşar de la Cavadi -neşti, alături de materiale din diferite perioade istorice sînt cunoscute unele descoperir i ceramice care pot fi încadrate fii ultima fază a culturii Monteoru. Inventarul ceramic a l acestei aşezări se compune din ceşti cu două torţi, vase bitronconice, vase sac cu buza îngroşată,torţi ma­sive cu creastă. Decorul constă în împunsături, l inii incizate, ghir­lande, brîuri25.

18. Tîrgşor, jud.Prahova. în staţiunea de la Tîrgşor a fost i ¬dentificat un nivel aparţinînd culturii Monteoru. Autorul cercetării în­cadrează descoperirea în faza Monteoru lib. Ceramica e reprezentată de ceşti cu o toartă, askos, vase mari de provizii , ornamentate prin incizie - l in i i drepte şi scurte întrerupte, spirale, cercur i concen­tr ice - , caneluri cu marginile despărţitoare crestate, decor realizat cu măturică, brîuri simple şi alveolare, proeminenţe2 -Ceramica Mon­teoru de la Tîrgşor nu este unitară. Alături de elemente frecvente n i etapele finale Monteoru sînt menţionate tipuri de vase şi ornamente c a ­racter i s t ice unor faze anterioare aceleia menţionate de descoperitor (askos, sp i ra la , dar mai ales cercur i le concentrice). Formele şi deco­r u l ceramici i de la Tîrgşor impun încadrarea aşezării Monteoru de aici în ultima fază de existenţă a culturii-Monteoru III (Dalinteşti-Gîrbovăţ).

Grupîhd datele sus-menţionate putem stabil i , în l ini i mari, tipu­r i l e caracter ist ice de forme şi decor ale inventarului ceramic din fa­zele tîrzii de evoluţie ale culturii Monteoru.

Ceramica Monteoru Ha continuă formele şi ornamentica generală din faza I a . Sînt întîlnite ceşti cu o toartă, uşor supraînălţată, din bandă simplă, cu marginile puţin ridicate, avînd buza dreaplă sau înăl­ţată în regiunea opusă torţii 2?; ceşti lucrate din pastă neagră,cu gura uşor strînsă, toarta din bandă, rotundă, aplicată sub buză 2 8 ; ceşti cu două torţi trase din buză şi sprijinite pe umăr, avînd în partea superi ­oară marginile lăţite şi terminate cu doi colţişori lateral i , ultimul e le -

215

www.mnir.ro

Page 213: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 18. - Tor j i fragmentare şi fragmente ceramice descoperite la Cîrlomăneşti.

216

www.mnir.ro

Page 214: Cercetari arheologice II, 1976

ment rămas de la toarta cu şea şi prag^9j castroane cu gura dreaptă sau adusă spre interior, corpul arcuit , avfnd o toartă mică, circulară sub buză 3 0 ; vase borcan cu corpul drept sau arcuit; amfora cu gît înalt şi marginea în pîlnie 3 1 ; torţi cu marginile dezvoltate şi transformate în două cupe sau d i scur i , asemănătoare căştilor de rad io 3 ^ tipologic dez­voltate din torţile fazei Ia decorate în partea superioară cu capete de berbec avînd coarnele răsucite 3 3 . Primele cinci forme amintite mai sus reprezintă tipurile principale ceramice care circulă, cu unele mici deosebiri , pînă în ultima fază a culturii Monteoru.

L a sfîrşitul perioadei Monteoru I I , pe lîngă formele menţionate deja, se dezvoltă şi circulă vasele bitronconice, toarta cu creastă şi buton, vasele şi ceştile cu marginea întărită 3 4 şi cu " t iv" obţinut prin îndoirea marginii şi marcarea ei printr-o linie incizată35.

In privinţa decorului, analizînd motivele şi combinaţiile ornamen­tale de l a începutul etapei Monteoru II constatăm cum, pe parcursul e¬voluţiei acestei cultur i , pînă în ultima ei perioadă de existenţă,are loc un proces de degradare treptată şi de sărăcire a ornamenticii. C a r a c ­ter ist ice întregii perioade finale a culturii Monteoru sînt ghirlandele, unghiurile şi triunghiurile cu cîmpul haşurat; canelurile simple sau a -vînd marginile despărţitoare acoperite cu mici crestături sau l ini i scurte , întrerupte; şirurile de împunsături; linia în zig-zag; crestă­tur i ; brîuri simple sau alveolate dispuse sub buza vasului. Un element decorativ utilizat doar la începutul etapei a doua a culturii Monteoru,de tradiţie Ia şi pe care nu-1 mai găsim în fazele finale, este linia incizată în va l , formînd spaţii elipsoidale haşurate. Comune etapei Monteoru II sînt motivele în " S " culcat, liniile scurte, întrerupte, romburile cu cîmpul haşurat, mici proeminenţe împinse dinăuntru, butoni semisferici plasaţi sub buza ceştilor în regiunea opusă torţii. Ca elemente noi apă­rute l a sfîrşitul etapei a doua a culturii Monteoru sînt menţionate cane­luri le concentrice în juru l proeminenţelor împinse dinăuntru36 şi ben­zile reliefate în formă de potcoavă3?.

*

Revenind l a formele şi ornamentica ceramicii descoperite în u l ­timul nivel a l epocii bronzului de la Cîrlomăneşti constatăm existenţa acelor elemente care determină atribuirea aşezării în discuţie etapei Monteoru I I . Exemplificatoare în acest sens este l ipsa torţilor cu b ra ­ţul gros ş^secţiune triunghiulară, a vaselor cu " t iv " realizat prin în-groşarea marginii, a benzilor reliefate în formă de potcoavă, a cane-lur i lor concentrice îh juru l proeminenţelor şi în general numărul redus de vase decorate cu ajutorul canelurii comparativ cu restul ceramicii^ etc.,elemente definitorii după Eugenia Zaharia şi Marilena Florescu e¬tapei Monteoru üb şi Balinteşti-Gîrbovăţ 3 8. încadrarea propusă pentru aşezarea de la Cîrlomăneşti este întărită şi de existenţa unor elemente de tradiţie anterioară (Monteoru Ia) - torţile decorate cu cupe, decorul de l in i i incizate în va l , întretăiate, formînd spaţii elipsoidale haşurate - care se continuă la începutul perioadei a doua a culturii Monteoru.

217

www.mnir.ro

Page 215: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 1 9 . - Torţi fragmentare descoperite la Cîrlomăneşti.

218

www.mnir.ro

Page 216: Cercetari arheologice II, 1976

Greu de explicat fn stadiul actual al cunoştinţelor noastre nsu-pra culturi i Monteoru este originea decorului realizat cu ajutorul mă-tu r i c i i . Cunoscut din mai multe aşezări monleorene, elementul decora­tiv menţionat apare fn fazele timpurii - fn special Ic3 - sau fn ultimele etape de existenţă ale culturii Monteoru. Din faza Ic3 acest decor este în t fin it la Cfndeşti39 şi la Cîrlomăneşti, dar într-o proporţie redusa comparativ cu întregul inventar ceramic şi într-o altă manieră de r e a ­l i z a r e . Din ultimele faze ale culturii Monteoru decorul amintit este c u ­noscut fn proporţie mai mare fn aşezările de la Cîrlomăneşti, Tîrgşor, Săpoca şi Pătrăşcani. L a Sărata Monteoru au Tost descoperite doar cîteva fragmente acoperite cu Besenstr ich, asemănătoare îh privinţa pastei , culor i i şi modului de dispunere a str iuri lor cu ceramica de la Cîrlomăneşti din fazele timpurii ale culturii Monteoru. Fragmentele ce­ramice de l a Sărata Monteoru sînt atribuite de Eugenia Zaharia unui grup de factură Wietenberg, străin de mediul monteorean'' 0. Acest pro­cedeu de decorare a ceramici i a fost folosit de purtătorii culturii Wie­tenberg, cu precădere la fnceputul c u l t u r i i 4 1 . Pentru fazele tfrzii ale culturi i Monteoru, fn privinţa folosirii decorului realizat cu măturică, nu există elemente necesare stabi l i r i i unor relaţii cu cultura Wieten­berg.

Decorul real izat cu măturică reprezintă un procedeu frecvent fo­losit pentru acoperirea suprafeţei vaselor de dimensiuni mari şi mijlo­c i i - castroane şi străchini - din primele patru faze ale culturii T e i 4 2

f

doar fn ultima fază T e i V (Tei -Fundenii Doamnei) renunţîndu-se la a¬cest mod de ornamentare. Spre deosebire de ar ia culturii T e i , l a Cîr­lomăneşti numai vasele de dimensiuni mici şi mijlocii - în special căni cu o toartă şi borcane - sînt decorate prin Besenstr ich. Modul de d i s ­punere a decorului real izat cu măturică este de asemenea deosebit: la Cîrlomăneşti e l acoperă întreaga suprafaţă a vaselor, în cultura Tei fiind prezent pe porţiunea de la brîurile alveolare sau butoni fn jos . Faptul că l a Cîrlomăneşti nu a fost descoperit nici un fragment aparţi­nînd unei categorii fine a ceramici i Te i (întotdeauna fiind semnalate în aşezările acestei culturi în proporţie egală toate categoriile c e r a ­m i c e 4 3 ) nu ne permite să atribuim ceramica ornamentată prin Besen¬st r ich culturi i T e i .

Vase cu un mod de ornamentare asemănător acelora de la Cîrlo­măneşti au fost descoperite şi în regiunea nord-pontică în cadrul c u l ­turi lor cataoombelor 4 4 , Srubnaia şi Sabatinovka 4^, dar într-o propor­ţie relativ redusă.

* * Din inventarul ultimelor faze ale culturii Monteoru provin o s e ­

r i e de piese care pot constitui repere cronologice certe . Enumerarea şi analiza lor tipologică şi cronologică ne permite o încadrare mai pre ­cisă a fazelor finale ale culturii Monteoru şi de asemenea corelarea a¬cestor faze cu culturile şi grupurile culturale învecinate.

219

www.mnir.ro

Page 217: Cercetari arheologice II, 1976

Tipul de cuţit de bronz cu limba la mîner şi muchia lamei mult t e ­şită este cunoscut prin cîteva exemplare identice descoperite la Cîrlo­măneşti, în mediu Monteoru I I , Sultana, într-o aşezare locuită din prima fază a cultur i i C o s l o g e n i 4 6

f Voloşosk 4?, Novogrigorievka, da -tînd din prima etapă a culturi i Saba t inovka 4 8 .

Alături de cuţitele de bronz, încă din etapa Monteoru II sînt fo­losite cuţite lucrate din coaste de animale. Cîteva exemplare provenite de l a Cîrlomăneşti şi Pufeşti49 (Monteoru Ii) şi Gîrbovăţ5° (Monte­oru Iii) sînt analoage cuţitelor descoperite la Grădiştea şi Lupşanu, datînd din prima fază a culturi i Coslogeni^l .

Degăturile existente la un moment dat între culturile Monteoru şi Coslogeni cu regiunile învecinate sînt evidenţiate prin circulaţia psa -l i i l o r cu corpul în formă de d isc52. Anal iza formei, a r i a de circulaţie şi încadrarea cronologică au permis gruparea psal i i lor cu corpul în formă de d isc în două tipuri distincte: tipul principal I şi I I , f iecare c u -prinzînd mai multe variante regionale. Piesele din cadrul primului tip pr inc ipa l , de origine sudică, au fost descoperite în medii culturale d i ­ve r s e : heladic, Monteoru, Coslogeni, Catacombe, Srubnaia, Sabat i ­novka, Abaşevo. Datarea lor este apropiată, psali i le din cadrul primu­lui tip principal circulînd în perioada s e c . X V - X I V î .e .n. Analiza tipo­logică şi cronologică a acestui tip de psal i i permite constatarea r e a l i ­zării unor contacte între purtătorii culturii Monteoru din etapa a doua cu ce i din perioada timpurie a culturi lor Srubnaia , Sabatinovka şi Cos­logeni. P iese le din cadrul celui de a l doilea tip principal , prin c a r a c ­te r i s t i c i l e lor şi datare, sînt posterioare circulaţiei psali i lor din p r i ­mul tip pr incipa l , fiind contemporane în general culturi i Noua - s e c . al X I I I - l e a î .e .n .

P r in t re bronzurile descoperite în aşezările din etapele finale ale cultur i i Monteoru şi în cultura Coslogeni se numără şi străpungă­toarele cu secţiunea rectangulară, uneori cu marginile rotunjite. Cele cîteva piese aparţinînd acestui tip au fost descoperite la Cîrlomăneşti, Mileşti şi Gîrbovăţ^ 3, în mediu Monteoru II sau I I I , şi la Lupşanu,aşe­zare datînd din prima perioadă de evoluţie a culturi i Cos logeni^ 4 .

Din fazele Monteoru I a - I I şi de la începutul evoluţiei culturilor Coslogeni şi Sabatinovka datează cîteva sceptre de piatră descoperite l a Băieşti-Aldeni, Dorobanţu, Coţofanca, Vlădiceasca55, Fitioneşti, Voineşti 5 6 , Galaţi57 şi C ika l ovka5 8 .

Descoper i r i mai noi din spaţiul carpato-dunărean pun în evidenţă, prin intermediul unui tip de pumnal de bronz cu limba la mîner pre ­lungă, avînd lama scurtă, triunghiulară, umerii rotunjiţi şi căzuţi, l e ­găturile existente la iin moment dat între fazele finale ale culturii Mon­teoru şi începutul evoluţiei grupului Coslogeni cu unele culturi din r e ­giunea nord-pontică şi nord-caucaziană. Exemplare asemănătoare au fost descoperite l a Băneasa, într-un bordei aparţi­nînd fazei a doua a cultur i i Te i59 , la Sărata Monteoru, în nivelul I I b 6 0 , Gîrbovăţ 6 1 , Grădiştea-Coslogeni 6 2 şi de asemenea îh aşeză­r i l e din ultima etapă a cultur i i catacombelor şi începutul culturilor Srubnaia şi Saba t inovka 6 3 .

220

www.mnir.ro

Page 218: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 2 0 . - A r i a de di fuziune a t r i b u r i l o r purtătoare a le c u l t u r i i Monteoru.

www.mnir.ro

Page 219: Cercetari arheologice II, 1976

fn medi i cu l tura l e asemănătoare au c i r cu la t şi acele cu placă rombică ornamentate "au repoussé". O analiză asupra datării şi c i r c u ­laţiei l o r f i ind deja r ea l i za tă 6 4 , ne rezumăm fn a menţiona exempla­r e l e care dispun de o încadrare cronologică sigură şi ca atare ne dau pos ib i l i t a t ea înţelegerii momentului vehiculării l o r . Descoper i r i l e de la Cîndeşti şi Gfrbovăţ, d in faza a doua şi a t r e i a a c u l t u r i i Monteoru, de l a U lmu, d in pr ima fază a c u l t u r i i Coslogeni şi de la Komârow r e ­prezintă un moment cronologic an t e r i o r c u l t u r i i Noua.

O piesă pe baza căreia se poate s t ab i l i o relaţie cronologică în­t r e etapa a doua a c u l t u r i i Monteoru şi începutul c u l t u r i i Srubnaia este t i p u l de seceră lucrată d in corn de cerb cu muchia proeminentă şi înăl­ţată perpend icu lar pe lama concavă. Un exemplar asemănător piesei de la Cîrlomăneşti este cunoscut la Kapitanovo, datat în sec .XV-XIV î.e.n. şi a t r i b u i t c u l t u r i i S rubna i a 6 ^ ,

Sintetizînd cele arătate mai sus constatăm că unele d intre p i e ­sele ca re au c i r c u l a t în etapa a doua a epoci i bronzu lu i - sec. XV -X IV î . e . n . - îh reg iunea est şi sud-carpatică sînt comune mai multor medii c u l t u r a l e . Pe baza circulaţiei l o r se poate s t ab i l i o para le l i zare c r o ­nologică între sfîrşitul fazei Monteoru I I , începutul c u l t u r i i Coslogeni (cuţitele de bronz cu muchia teşită, cuţitele de os, psa l i i l e d i scu la re , străpungătoarele de bronz , sceptre de piatră, pumnale cu limba la mî­n e r ) , cu pr imele etape ale c u l t u r i i Srubnaia (psa l i i d i scu la re , secer i d in c o r n ) , cu faza întîia a c u l t u r i i Sabatinovka (cuţitele de bronz cu muchia teşită, p s a l i i d i s cu l a r e , pumnale cu limba la mîner, sceptre de piatră) şi cu pr ima fază a c u l t u r i i Komârow (ace cu placă).

Pen t ru c l a r i f i c a r e a problemei s incronismelor cu l tura le şi înţele­g e r i i modului şi momentului în care s-au rea l i za t legăturile şi contactele d i n t r e c u l t u r i l e carpato-dunărene menţionate şi cele nord-pont i ce , t r e ­buie să ne r e f e r i m l a cîteva descope r i r i alogene dinCîmpia munteană.

Mai multe morminte descoperite la Baldovineşti, Ploieşti-Triaj şi Hamangia au fost a t r i bu i t e p r i n elementele de inventar şi r i t u a l unor g r u p u r i cu l tu ra l e o r i g ina re d in regiunea nord-pontică. Mormîntul n r . 5 de l a Baldovineşti, avînd ca inventar cîteva fragmente ceramice de fac­tură T e i I I , a fost socot i t iniţial ca aparţinînd acestei c u l t u r i 6 6 . 0 nouă ipoteză formulată de Petre Roman 6 ?, şi care îşi găseşte jus t i f i ca re în situaţia reală d in n o r d - e s t u l Munteniei d in a doua etapă a bronzulu i m i j l o c i u , socoate că elementele fazei a doua a c u l t u r i i T e i descoperite în mormîntul n r . 5 de l a Baldovineşti nu ar reprezenta decît impo r tu r i fn mediu alogen. O situaţie asemănătoare a fost sesizată la Ploieşti-T r i a j , unde i m p o r t u r i l e , de data asta, erau reprezentate de ceşti apar­ţinînd faze i Monteoru Ia 08.Aceleiaşi etape cronologice îi aparţin mor­mintele de l a Sudiţi şi Hamangia 6 ^. Din aceeaşi perioadă datează şi un depozit de b r o n z u r i descoper i t l a Odăile-Podari, încadrat în perioada s e c . X V - X I I I î . e . n . şi a t r i bu i t c u l t u r i i Coslogeni? 0 . Secera de t ip S r u b -nîi d i n depozi t , a r i a de circulaţie şi datarea e i restrîng încadrarea cronologică a depoz i tu lu i la perioada s e c .XV -X IV î . e .n .Pare proba­bilă ipoteza îngropării p iese lor de la Odăile-Podari într-un moment a n t e r i o r formării c u l t u r i i Coslogeni în sud-estul Muntenie i , depozitul

221

www.mnir.ro

Page 220: Cercetari arheologice II, 1976

aparţinînd cronologic per ioadei înmormîntărilor sus-amint i te . în acest sens semnificativă este descoper i rea întîmplătoare în aceeaşi zonă geografică, la Grădiştea-Coslogeni a unui pumnal de t ip Srubnîi? 1 , care , la fel ca şi secera de la Odăile-Podari, este probabi l să Ti Tost vehiculat într-un moment anterior c o n s t i t u i r i i c u l t u r i i Coslogeni72; de asemenea, un alt pumnal avînd capătul l imb i i de înmănuşare mai dez­vo l ta t? 3 , caracter ist ic încă din etapele f inale ale c u l t u r i i catacombe-lor74.

Mormintele de la Baldovineşti ( n r .5 şi 15), Ploieşt i-Triaj , S u -diţi, Hamangia,bronzurile descoperite la Odăile-Podari şi Grădiştea-Coslogeni reprezintă argumente suplimentare în s p r i j i n u l ipotezei f o r ­mulate de Sebastian Morintz?^ referitoare la apariţia în regiunea es­tică a a r i e i ocupate de culturile Monteoru şi T e i , în a doua etapă a bronzului carpato-dunărean, a unui grup de populaţii nord-pontice,care printr -un contact direct au putut să influenţeze într-o oarecare mă­sură dezvoltarea culturi lor amintite. Importurile de la Baldovineşti şi Ploieşti-Triaj, alături de descoperiri le menţionate deja, fixează a¬cest moment la nivelul fazelor Monteoru I a - T e i I I .

Car tarea aşezărilor şi necropolelor culturii Monteoru reflectă elocvent această situaţie (fig.20). Dacă în prima fază de existenţă a culturi i - Mic4 - descoperiri le se concentrează în zona nord-estică a Munteniei(ll),sudul Moldovei (1-?)? 6 şi sud-estul Transilvaniei (l),îi fazele următoare - MIc3-Ic2 - cultura Monteoru capătă forme deplin cons t i ­tuite, înaintînd şi ocupîhd regiunea centrală şi vestică a Moldovei. Din cele 145 de descoperir i aparţinînd fazelor MIc3-Ic2 repartiţia geogra­fică consemnează 4 îh Trans i l van ia?? , 24 în Muntenia, 34 în Vrancea şi 83 în Moldova centrală. L a sfîrşitul fazei MIc2 numărul aşezărilor monteorene se reduce considerabil (în faza MIc1 - 14 descoperiri, d i n ­tre care 5 în Muntenia, 6 în Vrancea, 3 în Moldova de c en t ru ; în faza Mlb - 9 descoper i r i , una în Muntenia, 5 în Vrancea şi 3 fii centrul Mol­dovei), sugerîhdu-ne o restrîngere a ar ie i ocupate de cultura Mon­teoru şi chiar părăsirea unor zone din Podişul central moldovenesc. Continuarea acestei situaţii este reflectată de cartarea aşezărilor şi necropolelor încadrate îh fazele Mla- I I . De la 9 descoperiri datate Mlb, în fazele Mla-II se ajunge l a 48 repartizate astfel: 19 în Muntenia, 15 în Vrancea , 10 îh Moldova centrală, 3 în Transi lvania şi una în R . S . S . Moldovenească. Aşezările şi necropolele monteorene se grupează în general îh zona "Buzău şi Vrancea, unde ating o mare densitate (34 de descoper ir i ) , celelalte 14 puncte fiind dispersate în întreaga a r i e de locuire a culturii Monteoru.

O cotitură îh evoluţia culturii Monteoru se constată în cea de a t re ia fază de existenţă (Balinteşti-Gîrbovăţ). Numărul descoperirilor scade acum considerabil (8 aşezări şi 2 necropole), majoritatea lor f i ­ind grupate îh afara a r i e i locuite pînă atunci în mod tradiţional de pur­tătorii culturi i Monteoru.

Situaţia constatată în cartarea descoperiri lor din ultimele faze ale culturi i Monteoru poate fi corelată cu ceea ce cunoaştem fii prezent despre populaţiile aflate la periferia teritoriului ocupat de t r i b u r i l e

222

www.mnir.ro

Page 221: Cercetari arheologice II, 1976

monteorene. Scăderea numărului aşezărilor Monteoru din Mol­dova centrală de l a 83 fn fazele MIc3-Ic2 la 6 fn fazele MIc1-Ib const i ­tuie dovada unor presiuni asupra purtătorilor culturi i Monteoru, deter­minaţi să părăsească anumite zone din Podişul central moldovenesc. Urmarea directă a aceste i situaţii este concentrarea fn etapele Mla-II a descoper i r i lor (aşezări şi necropole) Monteoru fn zona Buzău-Vran-c e a . In acest sens elecvent este faptul că l a Sărata Monteoru sfnt men­ţionate din aceste etape 6 necropo le? 8 , care vorbesc despre densita­tea , neobişnuită pfnă acum, atinsă fntr-o anumită zonă de locuitorii u¬nei aşezări. L a aceasta se poate adăuga faptul că la sfîrşitul fazei Mia se constată o distrugere a aşezărilor de l a Sărata Monteoru?9 şi de la Tercheşti 8 0 . Viaţa reluată l a Sărata Monteoru (nivelul Ha) suferă mo­dificări legate de restrîhgerea suprafeţei locuite, fortificarea aşezării pr intr -un şanţ de apărare şi sărăcirea evidentă a inventarului funerar a cimitirului n r . 4 , c a r e , l a această dată, este plasat fn mod neobişnuit ch i a r fn apropierea locuinţelor. L a sfîrşitul etapei Mila are loc o nouă d i s t r u g e r e 8 1 .

fn urma presiuni lor exercitate asupra culturi i Monteoru, la sfîr­şitul etapei a doua, cu mici excepţii, existenţa culturi i încetează fn cea mai mare parte a a r i e i de locuire tradiţională (Moldova centrală), majo­r i tatea grupuri lor monteorene,care vor c r e a faza a treia,f i ind,f ie g ru ­pate în nord-estul Munteniei, fie dislocate şi antrenate în zona Bîrlad-P r u t . E s t e posibil c a una din cauzele care au contribuit la distrugerile suferite de aşezările Monteoru II şi t recerea l a ultima fază culturală să se fi datorat populaţiilor care vor forma în sud-estul Munteniei cultura Coslogeni .

Una din ca rac te r i s t i c i l e generale ale fazei a doua a culturii Mon­teoru este procesul de uniformizare culturală real izat îh întreaga arie de l ocu i r e .

Inventarul arheologic a l ce lor două niveluri de la Puf eşti este u¬ni ta r , Marilena F l o r e s c u remarc în d că "îh l in i i generale, pasta, for­mele de vase şi motivele decorative ale ceramici i sînt identice, cu ex ­cepţia unor mici d e t a l i i . . . " 8 2 . o situaţie asemănătoare este sesizată şi îh ceea ce priveşte niveluri le fazei Monteoru II de la Tercheşti: "în inventarul de obiecte (al nivelului Monteoru IIb - n . n . , A . O . ) nu s - au remarcat elemenţe noi faţă de acelea cunoscute în fazele anterioare şi n i c i diferenţieri din punct de vedere tipologic. In ceea ce priveşte c e ­ramica se continuă formele şi motivele întîlnite în faza Monteoru II cu unele mici d e o s e b i r i " 8 3 . Pe de altă parte, deşi Marilena F lo rescu a¬firmă că separarea în două faze, a şi b, a materialului din etapa a doua a cu l tur i i Monteoru de l a Tercheşti " s e bazează totuşi pe cr i te r i i l e ge­nera le , cu ajutorul cărora s - au conturat trăsăturile esenţiale ale c e ­ramic i i din fazele respective din aşezarea eponimă,Sărata Monteoru" 8 4, elementele noi apărute îh nivelul IIb de l a Sărata Monteoru (formele b i ­tronconice, torţi cu creastă şi buton, vasele şi ceştile cu marginea în­tărită prin " t i v " , benzile reliefate fn formă de potcoavă)nu se regăsesc

223

www.mnir.ro

Page 222: Cercetari arheologice II, 1976

la Pufeşti şi Tercheşti. Deosebiri le constatate fntre Monteoru Ha şi IIb la Tercheşti se rezumă î h privinţa formelor de vase l a faptul că în nive­lu l IIb: "buza ceştilor devine albiată, torţile din bandă simplă sînt mici şi de foarte multe o r i plasate imediat sub buză" 85.Gura albiată este cu­noscută l a ceştile monteorene încă din faza Mia, fiind prezente îh c i ­mitirul n r . 2 de l a Sărata Monteoru 8 6 , în necropola d é l a Po iana 8 ? etc. fn privinţa torţilor din bandă simplă plasate sub buză, I . JMestor r e ­marca privitor l a ceramica nivelului Ha de l a Sărata Monteoru că acum "apare ceaşca cu toarta din bandă simplă aşezată sub buză.. , " 8 8 .

Unitatea inventarului ceramic din cele două niveluri de la Pufeşti şi Tercheşti, l ipsa de a i c i a elementelor care au determinat pe L Nestor şi Eugenia Zahar ia să caracter izeze etapa Monteoru üb din aşezarea eponimă reprezintă indici i ale existenţei unei faze unitare Monteoru II în aşezările amintite. Proporţia elementelor noi din nivelurile IIb de l a Pufeşti şi Tercheşti este neglijabilă, nepermiţîhdu-ne să sesizăm schimbări esenţiale de ordin social-economic îh structura culturii Mon­teoru din această etapă, care să justif ice existenţa a două faze d i s ­tincte . Micile situaţii deosebitoare din cadrul fazei Monteoru II credem că reprezintă particularităţi legate de situaţia locală a fiecărei aşe­zări monteorene ce evoluează îh această vreme.

Sp re deosebire de descoperir i le Monteoru II de l a Poiana, Bă-ieşti-Aldeni, Pufeşti şi Tercheşti, inventarul nivelului Monteoru IIb de l a Sărata Monteoru are numeroase elemente comune cu acelea e x i s ­tente î h ultima fază a cu l tur i i . Deşi îh articolul care analizează cimi­t i ru l d e l a Balinteşti Eugenia Zahar ia este categorică afirmînd că "toarta cu secţiunea triunghiulară pe a rcu i rea superioară este un e le ­ment fundamental pentru cronologia relativă a complexului de l a Ba l in ­teşti" şi că e l este "s ingurul (element - n .n . ,A .O . ) care se detaşează net de Monteoru H b " 8 9 , în lucrări mai noi cercetătoarea revine, ară-tînd că fn a doua perioadă a culturi i Monteoru " I es grosses anses,à fa­cettes ou à bouton, apparaissent maintenant"^° şi tot acum "apare în schimb toarta cu braţul gros , cu secţiunea triunghiulară, faţetată sau cu buton"91 . In cazu l includeri i acestui element în inventarul ceramic a l etapei a doua a cultur i i Monteoru, deosebirile dintre ultimul nivel de l a Sărata Monteoru şi ultima fază de existenţă a culturi i sînt minime. Ţ i n î n d seama de elementele comune ale nivelului Monteoru üb de l a Să­ra ta Monteoru şi faza a t re ia a cultur i i (Balinteşti-Gîrbovăţ), de ase ­menea de deosebiri le existente între acestea şi celelalte aşezări mon­teorene ale etapei a doua, considerăm posibilă l a această dată un r a ­port de contemporaneitate între Monteoru Hb din aşezarea eponimă şi faza a t re ia a cultur i i Monteoru.

*

Pe baza ce lor menţionate pînă acum vom încerca să paralelizăm ultimele etape ale cultur i i Monteoru (II şi ni) cu culturile învecinate.

Descoper i rea unor fragmente ceramice Monteoru I I l a Căţelu Nou şi Căldăraru-Cernica^ 2 alături de materiale datîhd din faza a treia a

224

www.mnir.ro

Page 223: Cercetari arheologice II, 1976

culturi i T e i şi, de asemenea, menţionarea unor materiale Te i III fn stratul Monteoru II din aşezarea eponimă^3 constituie dovada unor con­tacte fntre culturile Monteoru şi T e i la nivelul fazelor Monteoru I I - T e i I I I . L a acelaşi orizont cronologic Monteoru I I - T e i III sfnt sesizate,prin circulaţia unui grup de piese, deja analizate fn lucrarea noastră, con­tacte fntre purtătorii culturi i Monteoru din faza a doua şi ce i ai culturii Coslogeni de l a fnceputul primei faze de evoluţie. Următoarea etapă cronologică Monteoru III poate fi paralelizată cu faza Te i IV şi cu C o s ­logeni I pe baza unor importuri Te i IV fn aşezarea monteoreană de la Gfrbovăţ94 ş i f n c e a a culturi i Coslogeni de la Lupşanu95. Orizontul cronologic reprezentat de faza Monteoru I I I - T e i IV-Coslögeni I este anterior fazei evoluate a culturii Noua. Argumentele fn acest sens se bazează pe un grup numeros de piese care au circulat în medii Monte­oru, Coslogeni şi T e i , de la orizontul Monteoru I I - T e i Ul-fnceputul fa ­zei Coslogeni I şi sffrşind cu orizontul cronologic reprezentat de fazele Monteoru I I I - T e i IV-Coslogeni I . Psa l i i le cu corpul fn formă de disc a -parţinfnd primului tip principal , sceptrele de piatră, acele cu placă rombică, pumnalele cu limba la mfner şi umerii căzuţi nu sfnt cunoscute inventarului culturi i Noua, situfnd faza evoluată a acesteia fntr-un or i ­zont cronologic posterior aceluia reprezentat de fazele Monteoru I I I -T e i IV-Coslogeni I . Semnificativă este descoperirea unor piese c a r a c ­ter ist ice culturi i Noua - omoplaţii crestaţi - la Otopeni*?6, Fundenii Doamnei^?, fntr-un nivel reprezentat de ultima fază a culturii Tei.Omo­plaţii crestaţi descoperiţi în aşezări T e i V ne permit să paralelizăm faza Fundenii Doamnei cu cultura Noua. L ipsa unor descoperiri de omo­plaţi crestaţi fn faza T e i iv98 şi Coslogeni 1.99 i e situează pe acestea, şi implicit faza Monteoru I I I , într-o perioadă anterioară culturii Noua.

* * După încetarea existenţei culturi i Monteoru este dificil de stabi ­

lit situaţia din zona ocupată anterior fn mod tradiţional de triburile a¬cestei cu l tur i . Atr ibuirea culturii Noua a unui mic depozit de bronzuri descoperit l a Izvorul Dulce, jud.Buzău!00 f s e dovedeşte valabilă doar fn privinţa perioadei de circulaţie a pieselor şi nu a celor care le -au vehiculat, deoarece fn această regiune nu se cunoaşte pînă fn prezent nic i o descoperire de tip Noua.

Pe de^altă parte, anumite elemente din decorul ceramicii de tip S i h l e a n u 1 0 1 , de certă tradiţie Monteoru, lasă să se întrevadă posibi l i ­tatea unor persistenţe Monteoru şi în această regiune. Descoperirile de la S ih le an u - ceramică decorată cu ajutorul motivelor incizate de tip Monteoru - îndreptăţesc presupunerea existenţei în sudul Moldovei şi nord-estul Munteniei fn perioada finală a epocii bronzului şi pînă în pragul hallstattizării a unor grupuri care folosesc o ceramică cu e l e ­mente de tradiţie Monteoru. Numai în acest fel putem să explicăm apa­riţia îh cadrul etapei timpurii a culturii Babadag a unor elemente decora­tive (ghirlande, l in i i incizate, crestături etc. y ° 2 , avîndu-şi originea în

225

www.mnir.ro

Page 224: Cercetari arheologice II, 1976

repertoriul ornamental a l culturii Monteoru şi transmise culturii Baba-dag foarte probabil prin intermediul unor grupuri de tip Sihleanu.

C A T A L O G U L AŞEZĂRILOR ŞI N E C R O P O L E L O R APARŢINÎND C U L T U R I I M O N T E O R U 1 0 3

1 . SĂRATA MONTEORU, jud.Buzău - MIc4-II; I .Nestor, Be rRGK, 1933, p .94-100; idem, Istor ia României, I , p.100-105; idem, Raport asupra activităţii ştiinţifice a M.N.A. în anii 1942-1943, Bucureşti, 1944, p .20-29; I .Nestor şi colab. , S C I V , I , 1950, p. 53-56; S C I V , IV , 1-2, 1953, p .69-90; S C I V , V I , 3 -4 , 1955, p.497-515; Eugenia Zahar ia şi Alexandrina Alexandrescu, S C I V , I I , 1951, p. 159-169; Eugenia Zahar ia , Actes , 1971, p .52-59; idem, Studii-Buzău, 1973, p. 17-29; 2 . N U C E T , jud.Dfmboviţa - MIc4: Materiale aflate îhMuzeul j u ­deţean Dîmboviţa; 3. PERŞINARI, jud.Dfmboviţa - MIc4: Alexandru Vulpe, S C I V , 2, 1959, p. 273; 4. HOMORICIU, jud.Prahova: I .Nes ­tor şi Gh .Pet rescu Sava , "Rev is ta de preistorie şi antichităţi naţio­na le " , I I - I I I , 1940, p.85; 5. GURA V I T I O A R E I , jud.Prahova:I.Nestor şi Gh .Pe t rescu S a v a , op . c i t . , p.85; 6. TÎRGŞOR, jud.Prahova-Ml l t V . I .Teodorescu , Materiale, V I I , p.636-637; 7. T I N O S U L , j u d . P r a -ho va — M I I : Radu şi Ecater ina Vulpe, "Dac i a " , I , 1924, p.168 şi urm ; 8. B U D U R E A S C A , jud.Prahova - M I I : informaţie V . I .Teodorescu ; 9. P I E T R O A S E L E , jud.Buzău - MIc3-Ic2: informaţie Vasile Dupoi; 10. P I E T R O AS E L E - C OA S TA R U S U L U I - M II : informaţie Vasi le Drâmbo-cianu; 11. NĂIENI, ^jud.Buzău - MIc4-Ic3: informaţie Vasile Drâmbo-cianu; 12. CÎRLOMĂNEŞTI, jud.Buzău - MIc4-Ic2, M I I ; 13. BUZĂU: informaţie Vas i le Drâmbocianu; 14. CÎRLOMANEŞTI-ARMAN - M IU ; 15. SĂPOCA, jud.Buzău - MIc4-Ic2, M I I - I I I : informaţie Vasile Drâm­bocianu; 16. CERNĂTEŞTI-VALEA MALULUI , jud.Buzău - MIc3-Ic1, M I I : Muzeul şcolar Cernăteşti; 17. CERNĂTEŞTI-VALEA NERTJ, jud. Buzău - M I I : Muzeul şcolar Cernăteşti; 18.BĂIEŞTI-ALDENI - D E A ­L U L B A L A U R U , jud.Buzău - MIc4-Ic1 , Mla-II: Gh.Ştefan, "Dac ia " , V - V I , 1935-193 6, p.138-149; Muzeul şcolar Băieşti-Aldeni; 19. BĂ-IEŞTI-ALDENI - PODUL T A B A C U L U I , jud.Buzău - MIc3-Ic2: Muzeul şcolar Băieşti-Aldeni; 20. BĂIEŞTI-ALDENI - MUCHEA V U L T U R U ­L U I , jud.Buzău - MIc2-Ic1, Mla-II : Muzeul şcolar Băieşti-Aldeni; 21. BĂIEŞTI-ALDENI - LUNCA BĂIEŞTJXOR, jud.Buzău - MIc3: Muzeul şcolar Băieşti-Aldeni; 22. VINTILĂ VODA, jud.Buzău - M U : infor­maţie Vasi le Drâmbocianu; 23. B E R C A , jud.Buzău - MIc3: informaţie Vas i le Drâmbocianu; 24. P I R S C O V , jud.Buzău - MIc3-Ic2, M I I : i n ­formaţie Vas i le Drâmbocianu; 25 MLĂJET, jud.Buzău - MIc3: c e r c e ­tări Alexandru Oancea; 26. COŢATCU, jud.Buzău - MIc3-Ic2: infor­maţie Vas i le Drâmbocianu; 27. CÎNDEŞTI, jud.Vrancea - MIc3-II :Ma­r i l ena F l o r e s c u , "Danubius", IV , 1970, p.94, n o t a i ; 28. PALANCA,

226

www.mnir.ro

Page 225: Cercetari arheologice II, 1976

j ud .Vrancea - Mic3: Marilena F l o r e s c u , ArhMold, IV, 1966, p.39-111 ; 29. TERCHEŞTI, jud .Vrancea - MIc4 ( ? ) - I c 2 , M Ia - I I : Marilena F l o ­r e s c u şi Gh.Constantinescu, S C I V , 2, 1967, p.285-307; 30. BÎR-ZEŞTI, jud .Vrancea - MIc3: Marilena F l o r e scu , op .c i t . , p.40şi urm. ; 31 . BONŢEŞTI, jud .Vrancea - MIc3-Ic1 , Mia: Gh .B i ch i r , Materiale, V , 1959, p .257-263; 32. MERA , jud .Vrancea ; N. Zahăr ia , M.Petrescu-Dîmboviţa şi E m . Zahar ia , Aşezări din Moldova, Bucureşti,. 1970, p. 365; 33. VÎRTEŞCOI, jud .Vrancea : Marilena F l o r e scu , "Danubius", IV , p .94 -95 ; 34. ODOBEŞTI, jud .Vrancea - Mia: Marilena F l o r e scu , o p . c i t . , f ig .4/3; 35. B E C I U , jud .Vrancea - Mic3-11: Marilena F l o ­r e s c u , o p . c i t . , p .94; 36. CLIPICEŞTI, jud.Vrancea - Mlc3-Ia: Mar i ­lena F l o r e s c u , ArhMold, p .39-111; 37. P A N C I U - S A T U NOU, jud. Vrancea : Marilena F l o r e s c u , op . c i t . , p.40 şi urm. ; 38. V A L E A B R A ­Z I L O R , jud .Vrancea - MIc3-I I : Marilena F l o r e s cu , "Danubius", IV , p. 94 -95 ; 39. STRĂOANI, jud .Vrancea - MIc3-Ic2: Mihai Brudiu, Mate­r i a l e , I X , 1970, p.520; 40. R E P E D E A , jud.Vrancea - Mic3-Ic2:Mihai Brudiu , op . c i t . , p.521; 41. BÎRSEŞTI, jud.Vrancea - MIc2: Sebas ­tian Morintz, Materiale, V I I , p.201-209; 42. GĂURI, jud. V r a n c e a -Mic3: Marilena F l o r e s c u , ArhMold, IV , p.40 şi urm. ; 43. V I Z A N T E A , jud .Vrancea - MIc2, Mlb: Marilena F l o r e s c u , "Danubius", IV , p. 94; 44. FITIONEŞTI, jud. Vrancea - Mic3- Ic2 , Mlb-Ia: Marilena F lo rescu şi Gh.Constantinescu, "Danubius", I , 1967, p .61-73; "Danubius", IV , p .97 , f ig .3/4-6 , 4/6 şi 5/1 ; 45. DOMNEŞTI, jud. Vrancea: Radu Vulpe ş ico lab . , S C I V , I I I , 1952, p. 214; 46. HULEŞTI, jud.Vrancea MIc3: Radu Vulpe şi co lab . , op . c i t . , p.210; 47. POIANA, jud. Vrancea - MIc3 - Ic2 , Mla- I I : Radu şi Ecater ina Vulpe, " D a c i a " , I I I - I V , 1927¬1932, p.253-351 ; Eca te r ina Dunăreanu-Vulpe, " D a c i a " , V - V I , 1935¬1936, p. 151 - 167 ; Radu Vulpe şi co lab . , S C I V , I , 1951, p.200 şi urm.; S C I V , I I , 1, 1951, p.181-185; S C I V , I I I , 1952, p.196-198; 48. P U ­FEŞTI , jud .Vrancea - M I I : Marilena F l o r e s c u , M.Nicu şi G . Rădu-l e s cu , MA, I I I , 1971, p.157-181; 49. CIORANI, jud .Vrancea^ MIc3-Ic2 : Radu Vulpe şi co lab . , S C I V , I I I , 1952, p.211 ;50. CALTMANEŞTI-PĂDURENI, jud .Vrancea - MIc3: Radu Vulpe şi colab. , S C I V , 11,1951, p .210; 51. RUGINEŞTI, jud .Vrancea - MIc2-Ic1 : Ecater ina Dunăreanu-Vulpe, " D a c i a " , V I I - V I I I , p. 103-118; 52. ANGHELEŞTI,jud. V r a n ­cea - MIc3: Marilena F l o r e s cu şi V io re l Căpitanu, ArhMold, V I , 1969, p.251 ; 53. ADJUDUL V E C H I - LA I S L A Z , jud .Vrancea - Mla-II: Ma­r i l ena F l o r e s c u şi V io re l Căpitanu, op . c i t . , p.244-247; 54. ADJUDUL V E C H I - LUTÀRIE, jud .Vrancea - MIc3: Marilena F l o r e scu şi V iore l Căpitanu, o p . c i t . , p .244-247; 55.ŞIŞCANI, jud .Vrancea - A M I C 3 - I C 2 ; Marilena F l o r e s c u şi V io re l Căpitanu, op . c i t . , p .247;56. GIRBOVAŢ, jud.Galaţi - M U I : Adrian C . F l o r e s c u , S.Rugină şi D. Vicoveanu, "Danubius" , I , 1967, p .75-87; 57. ROGOJENI , jud.Galaţi: N. Zaharia, M.Petrescu-Dfmboviţa şi E m . Zahar ia , op . c i t . , p.353; 58. TUDOR V L A D I M I R E S C U , jud.Galaţi: M.Petrescu-Dfmboviţa, "Orizonturi " ,Ga­laţi, I I I , 1940, 5 -9 , p .16; 59. VADENI , jud.Galaţi: M.Petrescu-Dfmboviţa, o p . c i t . , p .19; 60, CAVADINEŞTI, jud.Galaţi - M I I I : I . T . Dragomir, Materiale, V I , 1960, p.454 şi u rm. ; Materiale, V I I , 1961,

227

www.mnir.ro

Page 226: Cercetari arheologice II, 1976

p.151 şi u rm. ; 61 . BALINTEŞTI, jud.Galaţi - M III : Eugenia Zaharia, " D a c i a " , N . S . , V I I , 1963, p.164 şi urm.; 62. BANEASA, jud.Galaţi - M I I I : N. Zahar ia , M.Petrescu-Dîmboviţa şi Em. Zaharia, op .c i t . , p. 311; 63. MĂNĂSTIREA, jud. Vas lui : N. Zaharia, M.Petrescu-Dfmbo­viţa şi Em.Zaha r i a , op . c i t . , p.350; 64. LĂŢEŞTI, jud. Vaslui , N. Z a ­har ia , M. Petrescu-Dfmboviţa şi Em. Zaharia, op .c i t . , p.348; 65. ŞU -L E T E A , j u d . V a s l u i : Radu Vulpe şi colab. , S C I V , I , 1951 , R. 177 şi u rm. ; 66. GIURCANI , jud .Vas lu i : Radu Vulpe şi colab. , op .c i t . , p. 177 şi u rm. ; 67-CĂBEŞTI-MILEŞTI, jud.Bacău - M III : C.Buzdugan, " C a r p i c a " , I , 1968, p.63-67; 68. CĂBEŞTI - LA RUSENI , jud.Bacău - M I I I : Marilena F lo rescu şi V iore l Căpitanu, op .c i t . , p.270; 69. CORNI , jud.Bncău - MIc3: Constantin Solomon, BCMI, X X , 52, 1927, p.98 şi urm. ; 70. HURUIEŞTI, jud.Bacău - MIc3: Marilena F lorescu şi V io re l Căpitanu, op . c i t . , p.244; 71. P E R C H I U , jud.Bacău - MIc3-Ic2: Radu şi Ecater ina Vulpe, "Dac i a " , I I I - IV , 1927-1932, p.157-166; 72 . GHIONOAIA , jud.Bacău - MIc3-Ic2: Marilena F lorescu şi Viore l Căpitanu, op . c i t . , p.264; 73. CUCOVA, jud.Bacău - Mic3: Marilena F l o r e s c u , ArhMold, IV , p.39 şi urm. ; 74. S A S C U T , jud. Bacău -MIc3: Marilena F l o r e s c u , op .c i t . , p.39 şi urm. ; 75. MfNDRIŞCA, jud. Bacău - MIc3-Ic2; Radu Vulpe şi colab. , S C I V , I I I , 1952, p.211 ; A¬lexandru Vulpe, ArhMold, I , 1961, p.65-80; Gh .B ich i r şi Eugen Do-gan, Materiale, V I I I , p.291-301 ; Gh .B i ch i r , Materiale, IX , 1970, p. 113-125; 76. O R B E N I , jud.Bacău - MIc3: Marilena F lorescu şi Viorel Căpitanu,op.cit. ,p .237; 77.RĂCĂCIUNI, jud.Bacău - MIc3-Ic2, Mia : Alexandru Vulpe, op . c i t . , p.65 şi urm. ; 78. ROGOAZA, jud.Bacău -MIc3- Ic2: Marilena F lo rescu şi Viorel Căpitanu, op .c i t . , p.241 ; 79. POGLEŢ, jud.Bacău - MIc3-Ic2: Marilena F lorescu şi Viorel Căpitanu, op . c i t . , p.241 ; 80. SCĂRIŞOARA, jud.Bacău - MIc3-Ic2: Marilena F l o r e scu şi V iore l Căpitanu, op .c i t . , p.241 ; 81 . GLODURI , jud. B a ­cău - MIc2: Marilena Florescu,ArhMold,IV,p.39 şi urm. ;82. RĂCĂTĂU, jud.Bacău - MIc3-Ic2: Viore l Căpitanu şi Vasile Ursachi , "Carp ica " , ! ! 1969, p .95; 83 . GÀICEANA - UNGURI, jud.Bacău - MIc3: Marilena F l o r e s c u , op . c i t . ; 84. TĂVĂDĂREŞTI, jud.Bacău: Marilena F l o ­r e s c u , "Danubius", IV , p.109; 85. DĂDEŞTI, jud.Bacău - MIc3: Ma­r i l ena F l o r e scu şi V iore l Căpitar.u, " C a r p i c a " , IV , 1971, p.119-128 ; 86. TG .OCNA - P O D E I , jud.Bacău - MIc3: C.Matasă, ArhMold, I I - I I I , 1965, p.5 şi u rm. ; 87. P R U T E N I , R. S . S . Moldovenească - M II : V . Dergacev, Descoperir i din epoca bronzului, Kişinău, 1973, p. 57-58; 88. MALU-ONEŞTI, jud.Bacău - MIc3: I.Şandru, ASUI , I I , tom. VTJ, f a s c . I , 1961, p.224, pl.l/1 ; C.Buzdugan, " C a r p i c a " , I , 1968, p.103; 89. BOGDĂNEŞTI, jud.Bacău - MIc3-Ic2: Marilena F lorescu şi C B u z -dugan, Materiale, V I U , 1962, p.301-308; idem, ArhMold, VU , 1972, p.103 şi u rm. ; 90. VARNIŢA. jud.Bacău - MIc3: Marilena Florescu, ArhMold,IV,p.40 şi urm; ; 91 . G H E O R G H E GHEORGHIU D E J , jud. B a ­cău: I.Şandru, op . c i t . , p.224; 92. L IVADA, jud.Bacău - MIc3: I . Sandru, op . c i t . , p.224; 93. POLVNA MIRĂUŢI, jud. Bacău - MIc3-Ic2: Marilena F l o r e s c u , op . c i t . , p.40 şi urm. ; 94. J E V R E N I , jud.Bacău -MIc3- Ic2: Marilena F l o r e scu , op . c i t . , p.40 şi urm. ; 95.MĂNĂSTIREA

228

www.mnir.ro

Page 227: Cercetari arheologice II, 1976

HORGA, jud.Bacău - MIc3: Marilena F lo rescu , op .c i t . , p. 40 şi urm.; 96. FLOREŞTI, jud.Bacău - MIc3-Ic2: N. Zaharia, M. Petrescu—Dfm­boviţa şi Em. Zaharia , op .c i t . , p.363; 97. RÎPILE, jud.Bacău - MIc3: Marilena F l o r e s cu , op .c i t . , p.40 şi urm. ; 98. RÂCÂUŢI, jud. Bacău -MIc3-Ic2: I.Şandru, op .c i t . , p.224; 99. CORBU, jud.Bacău - MIc3: C.Buzdugan, " C a r p i c a " , I , 1968, p.105; 100. RUPTURI , jud.Bacău-MIc3: informaţie C.Buzdugan; 101 . DUMBRAVA, jud.Bacău - Mic2: i n ­formaţie C.Buzdugan; 102. GURA VĂII, jud.Bacău - M l c 2 , Mia: C . Buzdugan, op .c i t . , p.107; C.Buzdugan şi C .Eminovic i , "Ca rp i ca " , IV , 1971 , p.116; 103. BORZEŞTI, jud.Bacău - M II: C . Buzdugan, op . c i t . , p.107; 104. PATRĂŞCANI, jud.Bacău - M II : cercetări C . Eminovici ; 105. S L O B O Z I A , jud.Bacău: C.Buzdugan, op .c i t . , p.103; 106. VIIŞOARA, jud.Bacău: N. Zahar ia , M. Petrescu-Dfmboviţa şi Em. Zahar ia , op . c i t . , p.370; 107. BRĂTILA D E S U S - COASTA FĂGE­T U L U I , jud.Bacău - MIc3: informaţie C.Buzdugan; 108. BENEŞTI, jud.Bacău - MIc2: Marilena F lo rescu , op .c i t . , p.40 şi urm.; 109. D E A L U L P E R J U L U I , jud.Bacău - MIc3: Marilena F lo rescu , op. c i t . , p.40 şi urm. ; 110. BALOTEŞTI, jud.Bacău - MIc3-II: Marilena F l o ­r e s c u , "Danubius", IV , 1970, p.94; 111. VOINEŞTI, jud. V a s l u i -MIc3- Ic2, M I I : I .Mitrea, Studii şi cercetări ştiinţifice, Bacău, 1972, p.135, f ig.9; 112. BĂRBOASA - D E A L U L BĂRBOASA, jud. Bacău -Mic2: V iore l Căpitanu şi Marilena F lo rescu , "Ca rp i c a " , I I , 1969, p. 23-35; 113. S L O B O Z I A - B U D A , jud.Bacău - MIc3-Ia: Marilena F l o ­r e s cu şi V iore l Căpitanu, op .c i t . , p.248; 114. LOZINCA, jud. Bacău - Mic 2: Marilena F l o r e s cu , op . c i t . , p.40; 115. IZVORUL B E R H E C I U -L U I , jud.Bacău - MIc2: Marilena F lo rescu şi Viore l Căpitanu, op.cit. , p.252; 116. BĂRBOASA-PODUL MORII, jud.Bacău - MIc2: Marilena F l o r e scu şi V iore l Căpitanu, op .c i t . , p.253-254; 117. BĂRBOASA -D E A L U L P E R J U L U I , jud.Bacău - MIc2: Marilena F lorescu şi Viorel Căpitanu, op . c i t . , p.254; 118. ONCEŞTI, jud.Bacău: Marilena F l o ­r e s c u , "Danubius", IV , p.109; 119. NĂSTĂŞENI,jud.Bacău - MIc3: Marilena F l o r e scu şi V iore l Căpitanu, op .c i t . , p.232; 120.UNGURENI, jud.Bacău - Mic2: Marilena F lo rescu şi Viorel Căpitanu, op .c i t . , p. 232; 121 . NĂNEŞTI, jud.Bacău: Marilena F lorescu şi Viorel Căpitanu, op . c i t . , p.233-234; 122. C L E J A , jud. Bacău - MIc3-Ic2: informaţie V io re l Căpitanu; 123. V A L E A SEACĂ, jud.Bacău - MIc3-Ic2:Marilena F l o r e s cu şi V iore l Căpitanu, op .c i t . , p.227-228; 124. SĂRATA, jud. Bacău - MIc2: Marilena F lo rescu şi Viore l Căpitanu, op .c i t . , p. 227; 125. L U I Z I CĂLUGĂRA - P I C H I U L , jud.Bacău - MIc3-Ic2, Mlb: Mar i ­lena F l o r e scu şi V iore l Căpitanu, op .c i t . , p.225, 227; 126. L U I Z I CĂLUGĂRA - P E P I N I E R A , jud.Bacău - MIc3-Ic2^ Marilena F lorescu şi V iore l Căpitanu, op .c i t . , p.227; 127CĂLUGARA, jud.Bacău -MIc3: informaţie Emi l Moscalu; 128. OSĂBIŢ1, jud.Bacău - MIc3- Ia : Marilena F l o r e scu şi V iore l Căpitanu, op .c i t . , p.227; 129. BACĂU -MIc2: informaţie V iore l Căpitanu; 130. MĂRGINENI, jud.Bacău - MIc3: informaţie Emi l Moscalu; 131. PRĂJEŞTI, jud.Bacău: C . Buzdugan, " C a r p i c a " , I I , 1969, p.81-86; 132. BRADU, jud.Bacău - MIc2-Ia (? ) : V . U r sach i , " C a r p i c a " , I , 1968, p . 1 7 1 1 0 4 ; 133. GÎRCENI, jud.Vas lui :

229

www.mnir.ro

Page 228: Cercetari arheologice II, 1976

Adrian F lo rescu şi Marilena F l o r e scu , Materiale, VI , 1959, p. 221 -229; 134. DUMEŞTI, jud.Vaslui : Ecater ina Vulpe, Raport asupra ac ­tivităţii ştiinţifice a M.N.A. pe anii 1942-1943, p.81 ; 135. BĂLA-NEŞTI, jud.Bacău - Mic3: Marilena Florescu,ArhMold,IV,p.40 şi urm.; 136. BODEŞTI, jud.Bacău - MIc3: Marilena F lo rescu , op .c i t . , p. 40 şi u rm. ; 137. BUHUŞI, jud.Bacău - MIc3: Marilena F lorescu , op.cit. , p.40 şi urm. ; 138. COSTIŞA, jud.Neamţ - MIc3-Ic2: Alexandru Vulpe, " D a c i a " , V , 1961, p.112 şi urm. ; 139. PALANCA, jud. Bacău-MIc2: Marilena F l o r e s cu , op . c i t . , fig.30/12; 140. PĂULENI, jud. Co-vasna - MIc4-I< 3: Székely Zoltan, S C I V , 3, 1971 , p.387-400; 141. TÎRGU S E C U I E S C , Jud.Covasna - M I I : Székely Zoltan, op .c i t . , p. 387-400; 142 . CĂTĂLINA, jud.Covasna - MIc3: Székely Zoltan, op. c i t . , p.387-^400; 143. C E R N A T U , jud.Covasna - MIc3: Székely Zoltan, op . c i t . , p.387-400; 144. LEŢ, jud.Covasna - Mic3: Székely Zoltan, op . c i t . , p.387-400; 145. BRAŞOV-BARTOLOMEU - M II : materiale aflate în Muzeul judeţean Braşov; 146. GEMENEA , jud. Dîmboviţa -MIc4: informaţie Gabr ie l Mihăescu; 147. I Z V O A R E L E , jud.Dîmboviţa-MIc4: informaţie Gabr ie l Mihăescu; 148. VOINEŞTI, jud. Dîmboviţa -MIc4: materiale aflate fn Muzeul judeţean Dîmboviţa.

N O T E

1 L a lucrările desfăşurate pe şantierul arheologic Cîrlomăneşti a participat un colectiv format din Mircea Babeş (institutul de Arheo­logie Bucureşti), M.Şt.Udrescu (institutul de Antropologie Bucu­reşti), Vas i le Drâmbocianu şi Marius Constantinescu (Muzeul jude­ţean Buzău) şi Alexandru Oancea (Muzeul de Istorie al R.S.Româ­nia ) .

2 MIRCEA BABEŞ, " D a c i a " , N . S . , X I X , 1975, p. 125-139. 3 A L E X A N D R U OANCEA, Thraco -Dac ica , 1976, p.59-75. 4 O analiză detaliată, antropologică şi arheologică, asupra mormîn-

tului de l a Cîrlomăneşti, vez i A L E X A N D R U OANCEA, M. ŞT. U D R E S C U şi DARDU NICOLAESCU-PLOPŞOR, S C A , 13, 1976, sub t ipar .

5 I . N E S T O R şi co lab . , S C I V , 1-2, 1953, p.73-76; idem, SCIV,3-4, 1955, p.504-506.

6 E . Z A H A R I A , Studii - Buzău, 1973, p.23; idem,fn Dicţionar de istorie veche a României, Bucureşti, 1976, p.527.

7 I . N E S T O R şi co lab . , S C I V , I , 1950, p. 53-56; S C I V , 1-2, 1953, p .76.

8 Idem, S C I V , 3 -4 , 1955, p.505. 9 E . Z A H A R I A , Studii - Buzău, p . 2 3 ; idem, "Dac ia , N . S . , VII,

1963, p.166. 10 RADU şi E C A T E R I N A V U L P E , în "Dac i a " , I , 1924, p.190-193. 11 G . S T E F A N , îh " D a c i a " , V - V I , 1935-1936, p.139-149.

230

www.mnir.ro

Page 229: Cercetari arheologice II, 1976

12 MARILENA F L O R E S C U şi G H . C O N S T A N T I N E S C U , îh S C I V , 2, 1967, p.298-299.

13 MARILENA F L O R E S C U , MIRCEA NICU şi GH. R A D U L E S C U , în MA, m , 1971, p.144-157.

14 E C A T E R I N A D U N A R E A N U - V U L P E , în "Dac i a " , V - V I , 1935-1936, p.151-167.

15 Informaţii C .BUZDUGAN şi C .EMINOVICI . 16 C .BUZDUGAN , în " C a r p i c a " , I , 1968, p,106-107. 17 SZÉKELY ZOLTÄN, în S C I V , 3, 1971, p.392, f ig.1/1-2. 18 A L F R E D PROX, Mitteilungen des Burzeland Sachsischen Museums,

IV , 1940, p .94-96. 19 V . A . D E R G A C E V , Despecoperiri din epoca bronzului, Chişinău,

1973, p .57-58, f ig.15. 20 EUGENIA ZAHARIA, în " D a c i a " , N . S . , V I I , 1963, p.139-176. 21 C.Buzdugan, op . c i t . , p .63-67. 22 Informaţie C . EMINOVICI . 23 MARILENA F L O R E S C U şi V I O R E L CĂPITANU, în ArhMold, V I ,

1969, p.21 3-277. 24 ADRIAN C . F L O R E S C U , S .RUGINA şi D .V ICOVEANU, "Danubius",

I , 1967, p .61 -75 . 25 I .T .DRAGOMIR, în Materiale, V I , 1959, p.453; idem, Materiale,

V I I , 1960, p.151-161. 26 V ICTOR T E O D O R E S C U , îh Materiale, VI I , 1960, p.636-637,fig.3. 27 I . N E S T O R şi colab. , îh S C I V , 1-2, 1953, p.78, fig.8/a; E C A T E ­

RINA DUNĂREANU-VULPE, op .c i t . , fig.4/2; 5/1-2, 5. 28 I . N E S T O R şi colab. , în S C I V , 3-4, 1955, p.505. 29 E C A T E R I N A DUNĂREANU-VULPE, op .c i t . , fig.6 şi 7; I . N E S ­

TOR , Istor ia României, I , fig.24/1; MARILENA F L O R E S C U , op. c i t . , f i j . 10/2 .

30 VLADIMIR D U M I T R E S C U , Arta preistorică în România,Bucureşti , 1975, fig.308.

31 I . N E S T O R , op .c i t . , fig.24/2. 32 G.ŞTEFAN, op . c i t . , fig.11/13. 33 I . N E S T O R , op . c i t . , fig.24/3; EUGENIA ZAHARIA, Actes, 1971,

p .52-59 , fig.2/4. 34 EUGENIA ZAHARIA, în " D a c i a " , N . S . , VU , 1963, p. 166. 35 S E B A S T I A N MORINTZ şi NIŢĂ A N G H E L E S C U , în SCTV, 3, 1970,

p.406. 36 MARILENA F L O R E S C U şi G H . C O N S T A N T I N E S C U , op .c i t . , p.

299. 37 S E B A S T I A N MORINTZ şi NIŢA A N G H E L E S C U , op .c i t . , p.406. 38 EUGENIA ZAHARIA, op .c i t . , p.166; MARILENA F L O R E S C U şi

G H . C O N S T A N T I N E S C U , op .c i t . , p.299. 39 Informaţie MARILENA F L O R E S C U . 40 Informaţie EUGENIA ZAHARIA. 41 K U R T H O R E D T , Studii - S ib iu , 13, 1967, p.139. 42 V A L E R I U L E A H U , în C A B , 1963, p.229. 43 Informaţie V A L E R I U L E A H U .

231

www.mnir.ro

Page 230: Cercetari arheologice II, 1976

44 T . B . P O P O V A , Cultura catacombelor, Moscova, 1955, p.20şiurm. 45 O.A.KRIVŢOVA-GRAKOVA, în MIA, 46, 1955, p.122-132; I .N.

SARAFUTDINOVA , în S A , 3, 1968, p.16-34, fig.2/12. 46 Informaţie S E B A S T I A N MORINTZ. 47 I .N . SARAFUTDINOVA , op .c i t . , f ig . l/24. 48 A . M . T A L L G R E N , în E S A , I I , 1926, fig.94. 49 MARILENA F L O R E S C U , MIRCEA NICU şi G H . R A D U L E S C U , op.

c i t . , p.170. 50 ADRIAN C . F L O R E S C U , S .RUGINA şi D .V ICOVEANU, op.cit. ,

f i g . 4 / 2 , 7. 51 Informatic S E B A S T I A N MORINTZ. 52 A L E X A N D R U OANCEA, op.cit . 53 ADRIAN C . F L O R E S C U , S .RUGINA şi D .V ICOVEANU, op. c i t . ,

f ig .7/3-4, 9. 54 Informaţie S E B A S T I A N MORINTZ. 55 Ibidem. 56 IOAN MITREA , în MA, I , 1969, p.311 şi urm. Ceramica publicată

ca descoperită la Voineşti ( i .MITREA, Studii-Bacău , 1972, fig. 9/1-4) este reprezentată prin cîteva fragmente decorate cu brîuri simple, dispuse sub buză, comune atît ceramicii Monteoru încă din faza a doua, cît şi Noua. Pe de altă parte, descoperirea pînă în prezent a unor astfel de sceptre în medii culturale străine grupului Noua evoluat, cu o datare anterioară acestui moment, ne determină să atribuim piesele de la Voineşti culturii Monteoru.

57 I .T .DRAGOMIR, în »Danubius», I , 1967, p.181, f ig .2/ l . 58 I . N . S A R A F U T D I N O V A , ArhKiev, XVI I , 1964, p.153-169. 5? V A L E R I U L E A H U , Cultura T e i , p.80-81 , p l . I I l /3 . 60 I . N E S T O R şi colab. , în S C I V , 3-4, 1955, fig.6/2. 61 ADRIAN C . F L O R E S C U , S .RUGINA şi D .V ICOVEANU, op. c i t . ,

fig. 7/15. 62 V.CULICĂ, înSCIVA, 4, 1975, p.521, fig.2/1. 63 A . A . I E S S E N , în S A , X I I , 1950, p.172, p l . l /3 ; O.A.KRIVŢOVA-

GRAKOVA , op . c i t . , p.54, 140, f ig.34/1-2; M.GIMBUTAS, în The Prehistory of Eas te rn Europe, I , 1956, fig.30/20, 37/f, etc.

64 S E B A S T I A N MORINTZ şi NIŢĂ A N G H E L E S C U , op.cit.,p.411-412. 65 D . I . T E L E G H I N , Arheologia Ucrainei Sovietice, Kiev , I , 1971, p.

413, fig.115/32. 66 N.HAR'TUCHE şi F . A N A S T A S I U , "Revista Muzeelor", 4, I I , 1965,

p.365-367; N . H A R T U C H E , în S C I V , 1 , 1973, p.16. 67 P E T R E ROMAN, în ActaArchCarp, X V , 1975, p.157. 68 I . N E S T O R , în Raport asupra activităţii ştiinţifice a M.N.A.Îh anii

1942-1943, Bucureşti, 1944, p.29-31 ; DINU V . R O S E T T I , în Ma­ter ia le , V I , 1959, p.809-810; VLAD Z IRRA, MIA-Kişinău, 1960, p.103.

69 S E B A S T I A N MORINTZ, în "Pont ica" , V , 1972, p.53-58. 70 DONE ŞERBANESCU şi G E O R G E TROHANI, în S C I V A , 4, 1975,p.

529-538. 71 V.CULICÄ, op . c i t . , fig.3/1 .

232

www.mnir.ro

Page 231: Cercetari arheologice II, 1976

72 P A U L RAU, în Hockergräber der Wolgasteppe, 1928, p.13, pl . VI l/23; A . A . I E S S E N , în S A , X I I , 1950, p.172, fig. 1/4;idem,MIA, 23, 1951, p.87-88, fig. 14; O.A.KRIVŢOVA-GRAKOVA, op .c i t . ,p . 54, 140, fig.4/5, 12/6-8, 11, 34/1-4; I.V.SINI/ŢIN, în MIA, 60, 1959, p.188-190, fig.24.

73 V.CULICĂ, op .c i t . , f ig.2/3. 74 M.GIMBUTAS, op .c i t . , fig.17/7. 75 S E B A S T I A N MORINTZ şi NIŢX A N G H E L E S C U , op .c i t . , p.410 şi

urm. 76 Cele cîteva fragmente ceramice prezentate de Marilena Florescu ca

aparţinînd fazei Ic4 a culturii Monteoru de la Tg.Ocna-Podei, F i t i -oneşti, Mănăstirea Horga sau Poiana Mirăuţi - fragmentele din u l ­tima aşezare aflate îh Muzeul din Gheorghe Gheorghiu-Dej se pot încadra cu certitudine îh faza Monteoru Ic3 - nu sînt concludente şi ca atare aşezările respective nu au fost incluse fn cartarea fazei Monteoru I c4 .

77 Toate datează din faza Monteoru Ic3 . 78 I . N E S T O R şi colab. , îh S C I V , 3-4, 1955, p.504-506; EUGENIA

ZAHARIA, fn Actes , p.58. 79 I . N E S T O R şi colab. , în S C I V , 3-4, 1955, p.504-506. 80 MARILENA F L O R E S C U şi GH .CONSTANT INESCU , op.cit.,p.297. 81 I . N E S T O R şi colab. , op .c i t . , p.504-506. 82 MARILENA F L O R E S C U , MIRCEA NICU şi G H . R A D U L E S C U , op.

c i t . , p.171. -83 MARILENA F L O R E S C U şi G H . C O N S T A N T I N E S C U , op.cit . ,p.299. 84 MARILENA F L O R E S C U , MIRCEA NICU şi GH. RĂDULESCU, op.

c i t . , p.176. 85 MARILENA F L O R E S C U şi G H . C O N S T A N T I N E S C U , op.cit. ,p.299. 86 DUMITRU B E R C I U , Zorile istoriei în Carpaţi şi la Dunăre, Bucu­

reşti, 1966, p l .XV/2 ; EUGENIA ZAHARIA, în Actes, fig. 2/1 .

87 E C A T E R I N A DUNÄREANU-VULPE, op .c i t . , fig.4/2, 5/2,6, 8/6. 88 I . N E S T O R şi colab. , op .c i t . , p.505. 89 EUGENIA ZAHARIA, în "Dac i a " , VI I , 1963, p.170. 90 Idem, în Actes , p.57. 91 Idem, în Studii - Buzău, p.23. 92 V A L E R I U L E A H U , în S C I V , 1, 1966, p.12-1 3, fig.5/2. 93 I . N E S T O R , în Raport, p.27. 94 V A L E R I U L E A H U , Cultura T e i , p.166. 95 Informaţie S E B A S T I A N MORINTZ. 96 V A L E R I U L E A H U , îh C A B , V I , 1968, fig.5/4. 97 Ibidem, I , p.340. 98 Informaţie V A L E R I U L E A H U . 99 Informaţie S E B A S T I A N MORINTZ. A ^ T 4 K T I T * Q ^ T V -, 100 A L E X A N D R U OANCEA şi V A S I L E DRÂMBOCIANU, fn S C I V , 3, 101 N 9.ÏÂRTU 9CHE, op . c i t . , fig.6; idem,"Pontica", V , 1972, p.59-77. 102 Informaţie S E B A S T I A N MORINTZ. 103 Numărul localităţilor din catalog corespunde cu acela din lig.<:u.

233

www.mnir.ro

Page 232: Cercetari arheologice II, 1976

104 Existenţa la Bradu a mai multor faze aparţinînd culturii Monteoru (MIc3-Ic2-Ic1-Ib-Ia ) este contrazisă chiar de Vasile Ursachi (p. 176): "Ce le două nivele care aparţin epocii bronzului şi primei e¬poci a fierului, nu se pot deosebi din punct de vedere stratigrafie, c i numai tipologic". Pe de altă parte, Alexandru Vulpe m-a infor­mat că la Bradu sfnt cunoscute doar fazele MIc3-lc2.

O B S E R V A T I O N S CONCERNANT^LES P H A S E S F I N A L E S DE L A C I V I L I S A T I O N MONTEORU À B A S E D E S R E C H E R C H E S

D E CÎRLOMĂNEŞTI, DÉP.DE BUZAU

- Résumé -

S u r l a colline "Cetăţuia" de Cîrlomăneşti ont été éffectuées de­puis 1967 des fouilles archéologiques qui ont identifié plusieurs ni ­veaux d'habitation appartenant à l'époque du bronze (la civilisation Mon­teoru - les phases Ic4 , Ic3 , I c2 , II) et à la civilisation géto-dace.

L ' a r t i c l e présente quelques observations relatives à l'établis­sement de l a phase Monteoru I I , totalisant les recherches des années 1967-1975.

Pour analyser les dernières étapes de l'évolution de la c iv i l i sa ­tion Monteoru - les phases II et III (Balinteşti-Gfrbovăţ) - sont pré­sentées les principales découvertes connues et les types céramiques. On constate que la céramique Monteoru II continue les formes et 1' or­namentation générale de la phase l a . On rencontre des tasses à une anse, un peu surélevée, d'une bande simple, ayant le bord droit ou é¬levé dans la région opposée à l ' anse (note 27); des tasses faites d'une pâte noire, l'embouchure légèrement serré, l ' anse ronde, appliquée sous le bord (note 28) ; des tasses à deux anses tirées du bord et ap­puyées sur l'époule ayant à la partie supérieure les bords élargis et terminés avec deux petits coins latéraux (note 29); des chaudrons avec le bord droit ou retiré vers l'intérieur, le corps courbé, ayant une petite anse, c i r cu l a i r e , sous le bord (note 30); des vases-bocaux; des amphores avec un haut cou et le bord en forme d'entonnoir (note 31); des anses avec les bords développés et transformés en deux coupes ou disques, développés des anses de la phase l a , décorés à la partie supérieure, avec des têtes de béliers, ayant les cornes tordues (note 33).

L e s premières cinq formes mentionées représentent les princi­paux types céramiques qui circulent, avec des petites différences, jus­qu'à l a dernière phase (ill) de la civil isation Monteoru.

A l a fin de l a phase Monteoru II sont connus les vases bitronco-niques, l ' anse à crête et bouton, les vases à "ourlet" obtenus par le pliage du bord et son marquage par une ligne incisée.

E n ce qui concerne le décor, caractéristiques autant pour la phase Monteoru II que III (Balinteşti-Gîrbovăţ) sont les guirlandes; les angles et les triangles hachurés; les canélures simples ou ayant les

234

www.mnir.ro

Page 233: Cercetari arheologice II, 1976

bords de séparation entaillés; enfilades de piqûres ou entailles; ban­des simples ou alvéolées.

De l ' inventaire des dernières phases de la civilisation Monteoru proviennent des pièces qui peuvent constituer des repères chronolo­giques certa ins . Leu r analyse a permis un encadrement plus précis des phases finales de l a civil isation Monteoru et en même temps leur co r ­rélation avec les civilisations et les groupes culturels voisins.

L e couteau en bronze à languette et le dos de la lame très b i ­seauté (fig.7/3) a été découvert dans les milieux culturels Monteoru II - Coslogeni I - l a première étape Sabatinovka (notes 46-47).

L e s couteaux de côtes d'animaux (fig.5/1, 4, 7) sont connus des établis semne ts Monteoru H—III et Coslogeni I .

L e s mors avec le corps en forme de disque appartenant au pre ­mier type principal (note 3 et 52) ont été découverts dans des divers milieux culturels: hélladique, Monteoru, Coslogeni, Catacombe, S rub ­naia, Sabatinovka, Abaşevo. L eu r datation est toute proche, i ls c i r ­culent pendant les X V e - X I V e siècle av.n.è.

L e s sceptres en pierre ont été découverts dans le cadre des c i ­vil isations Monteoru - les phases la et II - Coslogeni I et la première étape Sabatinovka (notes 55-58).

L e s poignards en bronze à languette et lame triangulaire, avec les épaules tombantes, ont été trouvés dans des établissements Monte­oru II et I I I , Coslogeni I , dans la dernière étape de la civilisation des catacombes et au commencement des civilisations Srubnaia et Sabati ­novka (notes 60-63) .

Dans des milieux culturels semblables circulent des épingles avec une plaque rhomboidale décorée "au repoussé" (note 64^ et des faucil ­les en corne avec le bord proéminent (fig.6/1) (note 65) .

L a modalité suivant laquelle les pièces mentionées ont pénétré dans l a civi l isation Monteoru est représentée par quelques découvertes de l a Plaine Roumaine.

X Baldovineşti on a découvert une sépulture (no.5) ayant comme inventaire des fragments céramiques appartenant à la civilisation T e i , l a deuxième phase. L e s fragments céramiques Te i II sont considérés comme des importations dans un milieu culturel allogène (notes 66-67 ). L a même situation se trouve à Ploieşti-Triaj, où les objets d'importa­tions sont représentés par des tasses appartenant à la phase Monte­oru l a (note 68).

À la même étape chronologique (Monteoru I a - T e i II) appartien­nent probablement les sépultures de Sudiţi et Hamangia (note 68).

X Odăile-Podari et Grădiştea-Coslogeni on a découvertes des pièces en bronze (notes 70-71) du type Srubnaia, considérées par l'au­teur du présent art ic le comme antérieures à-la formation dans la zone respective de la civil isation Coslogeni.

Ce qui vient d ' être dit plus haut constitue des arguments en fa­veur de l'hypothèse concernant l 'apparition dans la région de l ' e s t de la surface occupée par les civilisations Monteoru et T e i , au niveau des phases Monteoru I a - T e i I I , d'un groupe de populations nord-pontiques,

235

www.mnir.ro

Page 234: Cercetari arheologice II, 1976

lesquelles par un contact direct ont pu influencer le développement et l'évolution finale des civilisations mentionnées. L a mise sur la carte des découvertes Monteoru montre avec éloquence ce fait. Des phases Monteoru Ic3- Ic2 sont connues 145 découvertes Rétablissements et né­cropoles) , desquelles 83 en Moldavie contrale. A la fin de la phase Monteoru Ic2 le nombre des établissements Monteoru se réduit considé­rablement - pour les phases Monteoru Ic i et Ib on connait seulement 23 découvertes dans toute la surface habitée par les tribus Monteoru,des­quelles seulement 6 en Moldavie centrale. Des phases Monteoru Ia-II on a découvert 48 établissements et nécropoles, desquels 34 groupés dans la zone de la courbure des Carpathes (Buzău-Vrancea),les autres étant très dis? « rsés. Dans l a phase Monteoru III le nombre des décou­vertes se réôuit à 10, la majorité étant répandue au delà de la sur ­face habitée comme de coutume jusqu 'a lors par les porteurs de la c i ­vilisation Monteoru.

L a réduction de l a surface habitée par les tribus Monteoru des phases I a - I I , les dégâts subis par quelquesuns des établissements, les troubles de la vie à cette date peuvent être mis en liaison avec l 'appa­rition dans la région de l ' e s t de la surface habitée par les tribus Mon­teoru, des populations qui vont créer à la moitié du X I V e siècle av.n.è. l a civi l isation du type Coslogeni.

S 'appuyant sur les faits mentionnés plus haut et sur des décou­vertes plus récentes on a essayé de situer parallèlement les dernières étapes de la civi l isation Monteoru (il et III) avec les civilisations voi ­sines (notes 92-99) . L a phase Monteoru la a une évolution parallèle avec la phase T e i II et avec les dernières étapes de la civilisation des catacombes; Monteoru II (t us les établissements de cette étape à l ' e x ­ception du niveau IIb de Sărata Monteoru qui doit être atribué, selon l 'opinion de l ' auteur , à la phase Monteoru III - notes 82-91) se déve­loppe parallèlement avec l a phase Te i III et vers sa fin avec les pre-mièrs étapes des civil isations Srubnaia, Sabatinovka et le commence­ment de la phase Coslogeni I . L'étape qui suit chronologiquement,Mon­teoru I I I , est contemporaine avec la phase Te i IV , Coslogeni I et anté­r ieure à la civil isation Noua - l'étape évoluée -(notes 92-99).

X la fin de l ' a r t i c l e l 'auteur analyse la situation de la zone du nord-est de la Valachie après l a fin de l 'existence de la phase Mon­teoru I I I . L e fait que les porteurs de la civilisation Noua n'ont pas pénétré dans cette région ainsi que l ' ex istence, dans cet endroit, de décpuvertes qui datent de la dernière période de l'époque du bronze (notes 100-101 ) ,paraist documenter la persistance de quelques groupes de tradition finale Monteoru. L 'apparit ion dans la céramique de la c i ­vil isation du Hallstatt ançien - Babadag - d ' éléments décoratifs de tra­dition Monteoru (note 102), constitue également un argument en faveur de l'éxistence dans le sud de l a Moldavie et du nord-est de l a Valachie dans l a période finale de l'époque du bronze et jusqu'au seuil du pas­sage au Hallstatt de quelques groupes qui continuent d ' util iser une cé­ramique de tradition Monteoru.

236

www.mnir.ro

Page 235: Cercetari arheologice II, 1976

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . 1 i-Le plan général des fouilles. F i g . 2 , - Le profil est des aréales E 2 c S et E l c N . F i g . 3 . -P ro f i l s des fosses. F i g . 4.-Pièces en terre cuite et p ie r re . F i g . 5.-Ou:tils en os et corne. F i g . 6—Outils en os et corne. F i g . 7»-Pièces en os (1), bronze (2-5,8) et céramique (7,9 ,10). F i g . 8—Profils de vases . F i g . 9— Profi ls de vases . F i g . 10—Profils de vases . F i g . 11 - - Le s principaux types de décoration. F i g . 12— L e s principaux types de décoration. F i g . 13--Céramique Fig.14—Fragments de céramique. Fig .15- -Fragments de céramique. Fig .1 6.-Fragments de céramique. Fig.17«-Fragments de céramique. Fig .18- -Fragments de céramique. F i g . 19—Fragments de céramique. F i g . 2 0 . - L ' a i re de diffusion de l a civilisation Monteoru.

237

www.mnir.ro

Page 236: Cercetari arheologice II, 1976

P U M N A L E H A L L S T A T T I E N E T Î R Z I I P E T E R I T O R I U L R O M Â N I E I

de C.BUZDUGAN

Problema pumnalelor hallstattiene tfrzi i de pe teritoriul Româ­niei nu a constituit pînă fn prezent obiectul unui studiu special , cu tot interesul manifestat pentru asemenea antichităţi. Unele observaţii p r i ­lejuite de semnalarea de pumnale cuprindeau un cadru limitat, deter­minat de fnsuşi caracteru l descoperir i lor .

între timp, numărul acestor piese a crescut considerabil, asigu-rfnd o bază documentară vastă şi complexă. F i e prin reconsiderarea u¬nor descoper i r i mai vechi , fie mai ales datorită cercetărilor sistema­t ice , există fn prezent peste 50 de puncte geografice diferite în care s - au găsit pumnale răzleţe sau fn grup. Astfel, fn lumina documentaţiei existente, acum abundente şi variate, alcătuirea unei lucrări de an ­samblu despre pumnale, de analiză şi sinteză fn acelaşi timp, este a s ­tăzi nu numai posibilă dar şi necesară.

I . Repertoriu

Pentru a asigura lucrării un caracter unitar, de ansamblu,fn a¬cest capitol vor fi incluse toate descoperiri le de pumnale hallstattiene t f rz i i de pe teritoriul României, atft cele inedite cît şi cele intrate deja fn l i teratura de specialitate.

1. Agapia (com. Agapia, jud.Neamţ). Cu ocazia unor lucrări de construcţie, îh anul 1970, a fost descoperit în vatra satului Agapia un pumnal de f ier cu două tăişuri, garda cordiformă şi mînerul terminat într-o bară transversală. Datat fn a doua jumătate a s e c a i Vl-leaî.e.n., pumnalul are vîrful rupt din vechime, i a r garda lipseşte în întregime1

(fig. 2/7 şi 10/18). 2 . Aiud (jud. Alba). Descoperiri le mai vechi de pe teritoriul A -

iudului pun fn evidenţă şi patru pumnale de fier: 1 ) de pe terasa Helios provine un pumnal, cu mînerul îngustîndu-se spre capătul superior, în care e r a fixată, probabil, o bară transversală, garda cordiformă şi lama cu vîrful rupt din vechime 2 (fig.8 /5 şi 10/38); 2) din punctul " C i -nege 1 ' provine un exemplar cu bara transversală, mînerul dreptunghiu­l a r în secţiune, cu marginile reliefate, garda cordiformă şi lama, cu două tăişuri aproape paralele, ruptă spre vîrf3 (fig.6/7 şi 10/30; 3) pumnal cu capătul minerului îngroşat fn formă de măciulie, garda co r ­diformă alungită l a partea superioară şi lama cu vîrful rupt 4 (fig.6/6 şi 10/2); 4) pumnal avînd mînerul prevăzut cu nervuri longitudinale para ­lele şi terminat cu o bară orizontală cu braţele scurte. Garda are forma de inimă turtită cu ce i doi lobi bine profilaţi. Lama lipseşte aproape în îhtregime5 (fig. 6/8 şi 10/29).

239

www.mnir.ro

Page 237: Cercetari arheologice II, 1976

3. A rad ( j ud .A rad ) . în Muzeul de i s t o r i e d in A rad se află un pumnal de f i e r descoper i t , după toate probabilităţile, la Pec i ca 6 . Pum­na lu l are mînerul de formă dreptunghiulară, cu margini le înălţate,care se termină l a partea superioară într-o bară transversală dreaptă cu braţele egale . La capătul opus este fixată o gardă cordiformă cu doi l ob i s i m e t r i c i . De o lungime apreciabilă, lama are două tăişuri şi o nervură pe mij loc ( f ig.4/5 şi 10/11).

4 . A r c h i t a (com. Vînători, jud.Mureş). Pe t e r i t o r i u l satului A r ­c h i t a , au fost descoper i te , întîmplător, două pumnale de f i e r . U n u l din­t r e ele are mînerul mai lat l a capătul supe r i o r , îngustîndu-se spre ba­ză, unde se află garda cordiformă cu ce i do i l ob i ega l i , cu umer i i r o ­tunjiţi şi lăsaţi în j o s . Lama, care sc îngustează spre vîrf, are două tăişuri şi o nervură mediană? (f ig.5/3 şi 10/23).

5. Batoş (corn. Batoş, jud.Mureş). Din inventaru l unui mormînt de inhumaţie descoper i t în punctul " L o t u l Dumbrava" , s i tua i la c i r ca 4 km vest de sa tu l Batoş, face parte şi un pumnal de f i e r cu terminaţia mînerului într-o bară îndoită în formă de antene, garda cordiformă ma­sivă, bine reliefată şi lama cu două tăişuri aproape parale le şi carenă pe m i j l o c . Pumnalu l , cu vîrful lamei rupt d in vechime, se datează în sec . a l V I - l e a î . e . n . 8 ( f ig.8/2 şi 10/4 6 ) .

6. Bălăbăneşti (corn. Bălăbăneşti, jud .Galaţi). în va t ra satului Bălăbăneşti a fost descoper i t , în anul 1070, un pumnal de f i e r cu bara mînerului transversală, garda cordiformă şi lama cu două tăişuri şi nervură mediană^.

7 . Benic (com. Galda de Jos , j u d . A l b a ) . !)e pe t e r i t o r i u l satu­l u i Benic prov ine un pumnal de Tier, descoper i t întîmplător m anul 1897. Pumnalul are mînerul s imp lu , terminat cu o măciulie, garda cordiformă cu do i l ob i şi lama cu un s ingur t ă i ş 1 0 ( f ig.8/4 şi 10/4).

8 . Bîcu (corn. Ipate le , jud.Iaşi ) . Pe cotul de deal d in t re Valea Humăriei şi Valea Babei a fost descoper i t întîmplător, în anul 1953, un pumnal de f i e r cu terminaţia mînerului într-o bară transversală, garda în formă de inimă cu ce i do i l ob i ob l i c i şi partea superioară în unghi ascuţit. Lama pumnalu lu i , care se îngustează spre vîrf, are două tăi­şuri şi o carenă pe mij loc 1 1 ( f ig.5/2 şi 10/39).

9 . Bîrseşti (corn. B îrseş ' i , j ud .V rancea ) . Săpăturile arheolo­gice efectuate între 1955-1958 în necropola tumulară de l a Bîrseşti din per ioada hallstattiană t îrzie au scos la iveală patru pumnale de f i e r , care făceau par te d in inven ta ru l morminte lor : 1 ) în tumulul I s-a des­cope r i t un pumnal cu mînerul terminat într-o bară transversală 1 2 ( f ig. 8/11 şi IO / 2 4 ) ; 2) a l doi lea exemplar, descoperit în tumulul V I , a r e mî­n e r u l t e rm ina t , după cît se pare , cu antene, garda cordiformă mult turtită şi lama uşor arcuită 1 3 ( f ig.6/9 şi 10/40); 3) a l t r e i l e a pumnal, descoper i t în tumulul X I I I , are mînerul scurt-, terminat într-o bară o¬rizontală cu braţele s c u r t e , garda probab i l cordiformă cu părţile late­r a l e aproape drepte şi lama cu două tă i şur i 1 4 ( f ig.7/4 şi 10/36); 4) u l ­t imu l exemplar prezintă mînerul cu terminaţia în antene, garda în fo r ­mă de inimă uşor turtită şi lama cu două tăişuri ob l i ce 1 5 (f ig.7/1 şi 1 O /47) . într-o s tare proastă de conservare , pumnalele datează din sec. V I - V î . e . n .

240

www.mnir.ro

Page 238: Cercetari arheologice II, 1976

Răspîndirea pumnalelor ha l ls tat t iene t f r z i i pe t e r i t o r i u l României. I . Zona Cîmpiei J i j i e i Super i oa re : 1 , Cristineşti; 2, Hilişeu; 3, Zăiceşti. I I . Depres iunea Neamţului: 4 , Văratec; 5, Agapia; 6, Ghindăoani; 7, P e t r i c an i ; 8, Bouren i ;

9 , Miroslăveşti; 10, Muncelu de Sus . I I I . Zona Podişului Cen t ra l Moldovenesc: 1 1 , Dumeşti; 12, Bîcu; 13, Comarna; 14, Cozia;

15, Ghermăneşti; 16, Dăneşti; 17, Rădeni; 18, Năneşti; 19, Vas lu i ; 20, Huşi; 2 1 , Găiceana; 22 , Susen i ; 23, Mfnzăteşti; 24 , Bălăbăneşti; 25, Găneşti; 26, Buciumeni; 27, Măcişeni; 28, Bîrseşt i . 29, Medgidia.

I V . Zona subcarpatică a Muntenie i şi O l ten ie i : 30, P lo ieşt i -Tr ia j ; 3 1 , Curtea de Argeş; 32 , T i g v e n i ; 33, C e p a r i ; 34, F e r i g i l e ; 35, Braşov.

V . Zona Mureşului Supe r i o r : 36, A r c h i t a ; 37, Şaroş; 38, B r a t e i ; 39, Teiuş; 40, Benic; 4 1 , A i u d ; 4 2 , Mirăslău; 43 , C iumbrud; 44 , Cipău; 45 , Cristeşti; 46 , Batoş; 47, Pos-muş; 48 , Mărişelu; 49 , Năsal; 50, Gădălin; 5 1 , F r a t a ; 52, A r a d .

www.mnir.ro

Page 239: Cercetari arheologice II, 1976

10. Bo ureni (com.Moţca, jud.Iaşi). Pe colinele care separă Valea Moldovei de cea a Şiretului, lîngă satul Boureni a fost descope­r i t , ocazional, un pumnal de fier, cu mînerul care se îngustează spre gardă, terminat într-o bară orizontală. Placa sau garda mînerului are forma de inimă cu ce i doi lobi cu umerii rotunjiţi. Lama, sub formă de triunghi alungit, are două tăişuri şi o nervură mediană1 6 (fig. 7/8 şi 10/19).

11 . Braşov (jud.Braşov). în Braşov,probabil îh cartierul B a r ­tolomeu, s - a găsit un pumnal de fier cu mînerul străbătut de la un c a ­păt l a celălalt de l ini i incizate, terminat într-o bară transversală dreaptă. P l aca mînerului are forma de inimă mult turtită, cu partea su­perioară în unghi ascuţit şi ce i doi lobi cu umerii rotunjiţi. Lama cu două tăişuri este prevăzută cu o carenă pe mijloc 17 (rig.7/3 şi 10/34).

12. Bratei (com.Bratei, jud.Sib iu ) . Pe teritoriul satului B r a -tei a fost descoperit, în anul 1958, un mormînt din inventarul căruia face parte şi un pumnal de fier cu terminaţia mînerului într-o bară o¬rizontală, garda cordiformă şi lama cu două tăişuri1 8 (fig.6/4 şi 10/^8).

13. Buciumeni (corn.Buciumeni, jud.Galaţi). Pe teritoriul s a ­tului Buciumeni s - a descoperit, ocazional, un pumnal de fier cu două tăişuri, garda cordiformă şi mînerul terminat cu o bară transversalăl9.

14. Cepar i (com.Cepari , jud.Argeş). Cu ocazia cercetărilor arheologice efectuate în 1975 în necropola tumulară de incineraţie de l a Cepar i s - au descoperit şi două pumnale de fier, ambele în tumu­l i i n r . 5 : 1) pumnal cu antene cu terminaţiile stilizate în formă de cap de vultur, garda cordiformă şi lama cu două tăişuri, prevăzută cu o nervură pe mijloc; 2) pumnal cu un singur tăiş, garda cordiformă şi mînerul terminat cu antene cu capetele conice. Cele două pumnale sînt încadrate în faza Fer ig i l e I I I 2 0 .

15. Cipău (com.iernut, jud.Mureş). Din necropola tumulară de lîngă gara Cipău provin şi două pumnale de fier: 1) primul exemplar, re ­zultat a l unei descoperir i mai vechi , are mînerul lung terminat cu an ­tene. Mînerul se dimensionează uşor spre capătul inferior,unde se află garda în formă de inimă cu doi lobi. Lama, ciestul de scurtă în raport cu mînerul, este prevăzută cu două tăişuri şi o carenă pe mi j loc 2 1 (fig. 9/l şi IO / 4 2 ) ; 2) celălalt exemplir descoperit în 1955 are mînerul t e r ­minat într-o bară orizontală, garda în formă de inimă cu doi lobi şi lama cu vîrful uşor c u r b a t 2 2 (fig.8/1 şi 10/35). Pumnalul este datat la sfîrşitul s e c . a l V - l e a sau începutul celui următor.

16. Ciumbrud (Aiud, jud.Alba). In necropola hallstattiană tîr-zie din punctul "Podireu" au fost găsite şi două pumnale de fier, dintre care unul cu bara din capătul mînerului transversală,uşor arcuită în sus , garda cordiformă şi lama cu un singur tăiş. Puternic mîncat de rugină, pumnalului îi lipseşte vîrful lamei şi parţial braţul drept al ba ­r e i de l a capătul mînerului 2 3 (fig.2/4 şi 10/12).

17. Comarna (com.Comarna, jud.Iaşi). în vatra satuluiComarna s - a descoperit,întîmplător, în anul 1948, un pumnal de fier cu mînerul într-o bară transversală,uşor arcuită în sus , garda cordiformă şi lama (de formă triunghiulară,cu două tăişuri şi nervură mediană2 4 (fig. 6/5 şi 10/26).

241

www.mnir.ro

Page 240: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 2 - Pumnale hallstattiene t frz i i din România: 1,2-Cristeşti; 3-Posmuş; 4-Ciumbrud; 5-Rădeni; 6-Teiuş; 7 -Aga ­

pia- 3 -bronz ; 1-2, 4 - 7 - fier .

242

www.mnir.ro

Page 241: Cercetari arheologice II, 1976

18. Cozia (com.Costuleni, jud.Iaşi). In aşezarea hallstattiană de l a Cozia au fost descoperite şi cîteva morminte în inventarul cărora s -au găsit şi două pumnale de f i e r 2 5 . Un al treilea exemplar, descope­r i t întîmplător în anul 1974, reprezintă un pumnal cu terminaţia mîne­rului în antene arcuite spre interior, garda cordiformă rotunjită şi l a ­ma cu două tăişuri paralele, prevăzută cu nervură mediană.Părţile l a ­terale ale mînerului sînt ornamentate cu grupe de cîte patru şi c inci liniuţe transversale paralele26 (fig.3/1 şi 10/41). Pumnalul este datat în s e c . V I - V î .e .n.

19. Cristeşti (com.Cristeşti, jud.Mureş). în mormîntul nr .9 din necropola hallstattiană de la Cristeşti au fost descoperite printre a l ­tele şi două pumnale de fier datate la sfîrşitul s e c . a l V I - l ea şi mijlo­cu l s e c . a l V - l e a î .e .n . : 1) pumnal fragmentar, cu mîherul scurt , în-gustîhdu-se spre capătul în care se găseşte fixată o bară transversală dreaptă. Garda este cordiformă, iar lama, probabil cu două tăişuri,se mai păstrează doar în parte (fig. 2/2 şi 10/32); 2) pumnal cu mînerul terminat cu antene perforate la capete, garda în formă de inimă cu doi lobi şi lama, care se subţiază spre vîrf, cu două tăişuri şi o nervură mediană, abia vizibilă 2? (fig.2/1 şi 10/44).

20. Cristineşti (com.Cristineşti, jud.Botoşani). In vatra satului Cristineşti au fost descoperite,întîmplător în anul 1966, două pumnale de fier: 1) pumnal cu mînerul scurt terminat cu o măciulie, garda co r ­diformă cu marginea superioară în unghi, lama cu două tăişuri şi ner ­vură pe mijloc (fig.8/9 şi 10/7); 2) pumnal asemănător cu ce l prezen­tat anterior . îi lipseşte doar terminaţia mînerului, care e ra , probabil, analoagă cu aceea a celuilalt exemplar 2 8 (fig.8/10 şi 10/6).

21 . Curtea de Argeş (jud.Dîmboviţa). în mormintele tumulare de la Curtea de Argeş au fost descoperite două pumnale din perioada Ha l -lstatt-ului tîrziu: 1) pumnal cu mînerul de bronz terminat cu antene, garda cordiformă rotunjită şi lama uşor arcuită cu un singur tăiş. Atît mînerul cît şi terminaţia acestuia au suprafeţele bogat ornamentate (fig. 4/2 şi IO / 4 3 ) ; 2) celălalt exemplar are mînerul terminat cu o bară o r i ­zontală, străbătut de l a un capăt la altul de trei caneluri adîhci, garda cordiformă cu umerii lobilor ascuţiţi, lama cu două tăişuri şi o ner ­vură pe mij loc 2 9 (fig.4/1 şi 10/15). Ambele pumnale se datează în cea de a doua jumătate a s e c . a l V I - l e a î .e .n.

22. Däne şti (com.Dăneşti, jud. Vas lu i ) . In colecţia lui C .Buraga din Dăneşti se află un pumnal de fier cu două tăişuri, garda cordiformă şi mînerul simplu, terminat într-o bară orizontală,de formă dreptun-ghiulară30.

23. Dumeşti (com.Dumeşti, jud.Vas lu i ) . Pe teritoriul satului Dumeşti a fost descoperit ocazional un pumnal cu două tăişuri, garda cordiformă şi mînerul terminat într-o bară transversală dreaptă 3 1 .

24. F e r i g i l e (localitate înglobată la satul Costeşti, corn. C o s -teşti, jud.Vîlcea). în cursu l săpăturilor arheologice din necropola tu ­mulară de incineraţie de la Fe r i g i l e au apărut patru pumnale de fier datate îh a doua jumătate a s e c . al V I - l ea î .e .n. : 1) pumnal cu mînerul străbătut de l a un capăt l a altul de patru nervuri paralele şi terminat

243

www.mnir.ro

Page 242: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 3 - Pumnale hallstattiene t frz i i din România: 1- Coz ia ; 2 Tigveni; 3-Medgidia; 3 -bronz; 1 - 2 - f i e r .

244

www.mnir.ro

Page 243: Cercetari arheologice II, 1976

îhtr-o bară orizontală cu garda cordiformă dreaptă la partea superi ­oară şi lama, care se îngustează spre vîrf, cu două tăişuri şi o ner ­vură mediană (fig.4/4 şi 10/16); 2) al doilea exemplar, descoperit în tumulul 41 , are mînerul scurt , prevăzut cu şănţuiri longitudinale pa­ra le le , terminat într-o bară transversală dreaptă, garda cordiformă cu partea superioară în unghi şi lama, ruptă la vîrf, cu două tăişuri şi nervură pe mijloc. Pe bara din capătul mînerului, pe gardă şi de-a lun­gul nervuri i mediane a lamei se observă un decor realizat din şiruri de puncte (fig.4/3 şi 10/10); 3) descoperit în tumulul 44, al treilea pumnal are mînerul terminat într-o bară îndoită sub formă de antene, garda cordiformă, uşor rotunjită şi lama cu două tăişuri şi nervură mediană. Mînerul este ornamentat cu l in i i transversale paralele între­rupte pe mijloc de o linie longitudinală (fig.6/1 şi 10/51); 4) ultimul e¬xemplareste reprezentat de un pumnal cu mînerul terminat îhtr-o bară orizontală cu braţele subţiate spre capete, garda cordiformă dreaptă la partea superioară şi lama, ruptă l a vîrf, cu două tăişuri aproape pa­rale le şi o nervură pe m i j l o c 3 2 (fig.7/10 şi 10/33).

25. F r a t a (com.Frata , jud.Clu j ) . Din inventarul unui mormîht descoperit întîmplător, în 1944, pe teritoriul satului F ra ta provine un pumnal de fier cu terminaţia mînerului într-o bară îndoită sub formă de antene, garda cordiformă şi lama cu două tăişuri 3 3 (fig.7/5 şi 10/50), datat în s e c . a l V - l e a î .e .n.

26. Gădălin (com.Jucu, jud.Clu j ) . In punctul "Dealul C ruc i i " s - au descoperit ocazional, îh anul 1968, cîteva obiecte reprezentînd inventarul unui mormîht datat în s e c . V I - V î .e.n. Din inventarul mor-mîntului face parte şi un pumnal de fier cu bara transversală puţin în­clinată, garda în formă de inimă cu ce i doi lobi asimetrici şi lama cu două tăişuri şi nervură mediană 3 4 (fig.5/4 şi 10/17).

27. Găiceana (com.Găiceana, jud.Bacău). Pe teritoriul comu­nei Găiceana a fost descoperit, întîmplător, un pumnal de fier cu două tăişuri, garda cordiformă cu umerii lobilor ascuţiţi şi mînerul terminat într-o bară îndoită, cu capetele modelate în formă de cap de şarpe 3^ (fig. 5/1 şi 10/48).

28. Găneşti (corn. Cavadineşti,jud.GalasO.In marginea de est a satului Găneşti a fost descoperit, ocazional, un pumnal cu două tăişuri, garda cordiformă şi mînerul terminat într-o bară transversală 3 6.

29. Ghermăneşti (corn. Drîhceni, jud. Vas lu i ) . Pe teritoriul satului Ghermăneşti s - a descoperit, întîmplător, un pumnal de f i e r 3 ? .

30. Ghindăoani (corn.Băltăţeşti, jud.Neamţ). Pe panta sudică a dealului Dumbrăvioara, situat la sud-est de Ghindăoani, a fost desco­perit , ocazional, un pumnal de fier cu mînerul ale cărui margini sînt uşor înălţate, terminat într-o bară transversală dreaptă, garda în for­mă de inimă cu umerii celor doi lobi rotunjiţi-şi lama cu două tăişuri şi nervură mediană38 (fig.7/9 şi 10/9).

31 . Hilişeu (com.Hilişeu-Horia, jud.Botoşani), fn curtea Şco­l i i generale din Hilişeu s - au descoperit întîmplător, în anul 1960, mai multe obiecte, printre care şi un pumnal de fier cu un singur tăiş şi mînerul terminat cu o măciulie^ (fig. 8/6 şi 10/3).

245

www.mnir.ro

Page 244: Cercetari arheologice II, 1976

Pumnale hallstattiene tfrzi i din România: 1 - 2 - Curtea de Argeş; 3 -4 -Fe r i g i l e ; 5 -Arad ; 2-bronz şi fier;

1 ,3-5- f ier .

246

www.mnir.ro

Page 245: Cercetari arheologice II, 1976

32. Huşi (jud. Vas lui ) . Cu ocazia unor lucrări de interes public, efectuate în 1973 fn centrul oraşului Huşi, a fost descoperit şi un mor-mînt de inhumaţie din inventarul căruia provine un pumnal de fier com­plet ruginit şi altul fragmentar, fără vîrf şi mîner 4 0 .

33. Măcişeni (corn.Corni, jud.Galaţi). L a c i r ca 2 km nord-vest de satul Măcişeni, pe partea dreaptă a văii Gerului , s - a descoperit o¬cazional un pumnal de fier cu mînerul avînd marginile înălţate, termi­nat într-o bară orizontală, garda în formă de inimă cu doi lobi sime­t r i c i şi lama cu două tăişuri şi nervură pe mijloc,de forma unui t r i ­unghi ascuţit 4 1 (fig.8/3 şi 10/27). Pumnalul este datat în s e c . a l V - l e a î .e .n .

34. Mărişelu (corn.Mărişelu, jud.Bistriţa-Năsăud). Cercetările arheologice efectuate în necropola hallstattiană tîrzie de la Mărişelu au prilejuit descoperirea unui pumnal cu mînerul de bronz terminat cu bară transversală 4 2 .

35. Medgidia (jud.Constanţa). In 1955 s - a descoperit fn apropie­r e a oraşului Medgidia o piesă de bronz fn formă de pumnal, care da ­tează din prima jumătate a s e c . al V - l e a î .e.n. Mînerul, pe suprafaţa căruia este gravat un vultur, se termină printr-o bară transversală cu bra ­ţele egale, ornamentată cu trei benzi paralele umplute cu liniuţe oblice. Baza mînerului sau garda nu este reprodusă, deoarece aceasta repre ­zintă pumnalul în teacă. In schimb, în partea superioară a tecii ,se află o placă în formă de inimă cu doi lobi egali, pe cîmpul cărora se află reprezentări animaliere. Restul tecii se împarte în patru părţi inegale. Placa-ataş, prinsă de partea superioară a teci i , este în întregime o r ­namentată cu motive animaliere s t i l i z a t e 4 3 (fig. 3/3 şi 10/8).

36. Mirăslău (com.Mirăslău, jud.Alba). In punctul "Dealul mor­mintelor" de pe teritoriul satului Mirăslău a fost descoperit un pumnal de fier cu partea superioară a mînerului prevăzută cu linii transver­sale incizate şi terminată cu o bară transversală puţin concavă şi garda cordiformă cu doi lobi a s i m e t r i c i 4 4 (fig.9%4 şi 10/14).

37. Miroslăveşti (com.Miroslăveşti, jud.Iaşi). Pe teritoriul sa­tului Miroslăveşti s - a descoperit, ocazional, un pumnal de fier cu două tăişuri, aproape paralele, garda cordiformă şi mînerul terminat cu antene •*.

38. Mînzăteşti (com.Măluşteni, jud.Vaslui ) . în punctul "Sîmpe-t ru " de pe teritoriul satului Mînzăteşti a fost descoperit, întîmplător, un mormîht de inhumaţie, din inventarul căruia face parte şi un pumnal de fier cu mînerul terminat cu antene, ornamentat cu l ini i transversale întrerupte pe mijloc de o linie longitudinală incizată 4 6 (fig.9/2 şi 10/22). Pumnalul este datat îh s e c . V I - V î .e.n.

39. Muncelu (com.Mogoşeşti-Siret, jud.Iaşi). Pe teritoriul s a ­tului Muncelu a fost descoperit, ocazional, un pumnal de fier cu un sin­gur tăiş, garda cordiformă şi mînerul cu terminaţie în formă de măciu-l i e 4 ? .

40. Năneşti (com.Parincea, jud.Bacău). Pe teritoriul satului Năneşti a fost descoperit, întîmplător, un pumnal de fier cu mînerul terminat cu antene, garda în formă de inimă cu doi lobi şi lama cu două tăişuri 4 8 (fig. 7/2 şi 10/49).

247

www.mnir.ro

Page 246: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 5 - Pumnale hallstattiene t frz i i din România: 1- Găiceana; 2 - B f c u ; 3 -A rch i t a ; 4-Gădălin. 1 -4 - f ie r .

248

www.mnir.ro

Page 247: Cercetari arheologice II, 1976

41 . Nasal (com.Ţaga, jud.Cluj ) . Pe teritoriul satului Năsal a fost descoperit un pumnal de fier cu terminaţia mînerului ruptă din ve ­chime, garda cordiformă, mult turtită şi lama îngustă cu nervură pe m i j l o c 4 9 (fig.7/6).

42. Petr icani (com.Petricani, jud.Neamţ). In vatra satului P e -tr icani a fost descoperit, ocazional, un pumnal de fier cu mînerul t e r ­minat într-o bară transversală ornamentată cu motive animaliere pe una din suprafeţe, garda cordiformă şi lama cu două ţăişuri aproape paralele, prevăzută cu nervură mediană^0 (fig.9/3 şi 10/22).

43. Ploieşti-Triaj (jud.Prahova), fn inventarul unor morminte hallstattiene tîrzii descoperite la Ploieşti-Triaj s -au găsit şi două pumnale de f ier , dintre care unul cu două tăişuri, garda cordiformă şi mînerul terminat într-o bară trans ver sală51 .

44. Posmuş (com.Şieu, jud.Bistriţa-Năsăud). Pe "Dealul Mar-t i l e i " , situat la c i r c a 500 m faţă de satul Posmuş, s - a descoperit for­tuit un pumnal cu mînerul terminat cu o bară transversală, garda în formă de inimă, cu partea superioară răsfrîntă, în unghi ascuţit, lama cu două tăişuri şi nervură mediană. De o parte şi de alta a nervurii mediane se află două şănţuiri longitudinale paralele. L a rîndul său,cor-pul mînerului este prevăzut cu şase l ini i longitudinale şi par alele. Bara transversală este şi ea prevăzută cu două l ini i paralele^ 2 (fig. 2/3 şi 10/20). Pumnalul se datează în s e c . V I - V î .e.n.

45. Rădeni (corn. Dragomireşti, jud.Vas lu i ) . Pe Dealul Morii, situat la nord-est de satul Rădeni, a fost descoperit un mormînt de in ­humaţie, în inventarul căruia se află şi un pumnal de fier cu mînerul prevăzut cu l in i i orizontale spre capete şi terminat cu măciulie. Lama, cu un singur tăiş şi uşor curbată, lipseşte în cea mai mare parte, ca şi garda pumnalului53 (fig.2/5 şi 10/5). Pumnalul este datat în s ec . V-IV î.e.n .

46. Suseni (corn.Băcani, jud. Vaslui ) . In partea de sud a satului Susen i , pe locul numit "Saca" , a fost descoperit, ocazional, un pumnal de fier cu mînerul avînd marginile înălţate şi lărgindu-se spre capătul superior , care se termină cu o bară transversală. Garda pumnalului, îh formă de inimă cu doi lobi, are partea superioară frîntă în unghi ob­tuz, i a r lama, cu două tăişuri, prezintă o nervură pe mijloc54 (fig. 7/7 şi IO / 2 5 ) . Cronologic, pumnalul este datat în s e c . V I - I V î .e.n.

47. Saraş (oraşul Dumbrăveni, jud.Sibiu ) . Pe dealul care se r i ­dică l a sud-est Nde sat a fost descoperit un mormînt de inhumaţie, din inventarul căruia face parte şi un pumnal de fier cu mînerul străbătut de l in i i longitudinale adîncite, terminat cu o bară orizontală,garda cor ­diformă cu partea superioară concavă şi lama, îngustîndu-se spre vîrf, cu două tăişuri şi nervură mediană55 (fig.6/2 şi 10/21). Pumnalul este datat în s e c . V - I V î .e .n.

48. Teiuş (jud.Alba). Pe latura estică a platoului "Cetăţuia".si­tuat în partea de sud a oraşului Teiuş, au fost descoperite cîteva mor­minte, printre care unele din perioada hallstattiană tîrzie. Din inven­tarul mormîntului n r . 2 face parte şi un pumnal fragmentar din fier cu antene l a mîner, garda cordiformă bine reliefată şi lama cu două tăişuri

249

www.mnir.ro

Page 248: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 6 - Pumnale hallstattiene t f rz i i din România: 1- Fer ig i le ; 2 -Saroş; 3~Väratec; 4 - B r a t e i ; 5-Comarna; 6 -8 -A iud ; 9-Bfrseşti; 1-9- fier

250

www.mnir.ro

Page 249: Cercetari arheologice II, 1976

şi nervură mediană 5 6 (rig.2/6 şi 10/45). Pumnalul , puternic corodat, este datat l a mi j l ocu l sec. a l V I - l ea f . e . n .

49 . T igven i ( com.T igveni , jud.Argeş ) . în tumulul 9 d in necro­pola hallstattiană t f r z i e de l a T igveni s-a descoperit un pumnal de f i e r cu mîherul s c u r t , terminat cu o măciulie. Pe mfner se găsesc l i n i i t r ansve rsa l e para le l e , întrerupte pe mijloc de o l in ie longitudinală. Garda este în formă de inimă cu partea superioară înălţată i a r lama, foarte lungă, cu două tăişuri şi nervură mediană5? (fig. 3/2" şi 10/1).

50. V a s l u i ( j ud .Vas lu i ) . în punctul "Capul Red iu lu i " , situat în par tea de sud-vest a oraşului Vas lu i , pe şoseaua spre Bacău, a fost descoper i t , întîmplător, în 1973, un pumnal de f i e r cu mînerul terminat cu măciulie. Garda pumnalului lipseşte58.

51 . Văr atee (com.Agapia, jud.Neamţ). Pe Dealul C i o r i i , s ituat între satele Văratec şi F i l i o a r a , a fost descoper i t , ocazional , un pum­na l de f i e r avînd mînerul cu marg in i le înălţate, terminat într-o bară transversală, garda îh formă de inimă cu ce i do i lob i uşor lăsaţi în jos şi lama, sub forma unui t r i u n g h i a lung i t , cu două tăişuri şi nervură me­diană, flancată de cîte două m i c i c a n a l e 5 9 ( f ig.6/3 şi 10/37). Pumnalul este datat cu probab i l i ta te în a doua jumătate a sec. a l V I - l ea î . e .n .

52 . Zăiceşti (corn.Băluşeni,jud. Botoşani). în satul Zăiceşti,pe panta sudică a dea lu lu i " P o r c a r i " , au fost descoperite,întîmplător,două pumnale de f i e r : 1) pumnal cu terminaţia mînerului într-o bară t r a n s ­versală uşor rotunjită l a capete, garda cordiformă, cu partea s u p e r i ­oară puţin înălţată, lama cu două tăişuri ( f ig.8/7 şi 10/13); 2) celălalt exemplar , cu terminaţia mînerului ruptă d in vechime, are garda c o r d i ­formă şi lama îngroşată l a mi j l oc , cu două tă işur i 6 0 ( f ig.8/8 şi 10/31). Un a l t r e i l e a exemplar descoper i t în 1962, cu ocazia unor lucrări de construcţie, este un pumnal cu două tăişuri, garda cordiformă şi mî­n e r u l t e rminat într-o bară transversală 6 1 . Pumnalele sînt databile în sec . V I - V î . e . n .

I I . Răspîndire şi speci f ic

Examinarea atentă a hărţii cu descoper i r i l e de pumnale h a l l s ­tatt iene t îrz i i ( f ig.1) permite constatarea că aceste arme sînt răspîh-di te pe întreg t e r i t o r i u l României, cuprinzînd mai ales Moldova, într-o mică măsură D o b r o g e a 6 2 , zona subcarpatică a Munteniei şi Ol tenie i şi o par te d in T r a n s i l v a n i a .

Difuziunea acestora cupr inde , în l i n i i generale, aproape întreg t e r i t o r i u l Mo ldove i . Par tea septentrională a zonei d in t re P rut şi Şiret, în spec ia l Cîmpia J i j i e i Super i oa re , se remarcă p r i n descoper i r i l e de l a Cristineşti, Hilişeu şi Zăiceşti, care par să formeze un grup t i po ­logic deosebi t . Mai spre sud-vest , în depresiunea Neamţului, între rîu-r i l e Moldova şi Bistriţa, se conturează un grup bine indiv idual izat da ­torită d e s c o p e r i r i l o r de l a Agapia, Vînători, P e t r i can i e tc . Frecvenţa l o r capătă un accent deosebit în zona Podişului Centra l Moldovenesc, îndeosebi în baz inul Bîrladului, extinzîndu-se pînă în regiunea de curbură a Carpaţilor O r i e n t a l i , necropola de la Bîrseşti d in depres iu­nea V r a n c e i mareînd l im i t a sud-vestică a acestei ex tens iuni .

251

www.mnir.ro

Page 250: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 7 . - Pumnale hallstattiene t frzi i din România: 1 - Bîrseşti; 2 -Năneşti; 3-Braşov; 4-Bîrseşti ; 5 - F r a t a ; 6-Năsal; 7 -Susen i ; 8 - B o u r e n i ; 9 - Ghindăoani; 1 0 - F e r i g e l e . 1 -10- f ier .

252

www.mnir.ro

Page 251: Cercetari arheologice II, 1976

A

In partea de sud-est a ţării, îh regiunea Dunării de jos ,consem­năm doar descoperirea de la Medgidia pentru perioada care ne intere­sează 6 3 .

A

In schimb, în regiunea subcarpatică a Munteniei şi Olteniei, de o parte şi de alta a cursului mijlociu al Oltului poate fi precizat,mai ales îh urma cercetărilor sistematice de la Fer ig i le , Tigveni, Cepari (vezi notele 32, 57 şi 20), un grup compact de descoperiri cu ecouri mult mai îndepărtate.

Peste Carpaţii Meridionali, în podişul şi Cîmpia Transilvaniei s - a definitivat un grup reprezentativ, cuprinzînd un mare număr de descoper i r i . Concentrate în special pe cursuri le superioare ale rîuri-lor Tîrnava Mare şi Mureş, descoperiri le acestui grup se extind pînă în depresiunea Bistriţei.

Aşadar, îh momentul de faţa se conturează cîteva zone de o den­sitate mai mare a descoperir i lor de acest fel şi anume: zona Cîmpiei J i -j i e i superioare ( f ig . l/ l ) , a depresiunii Neamţului ( f ig. l/l l ) , a Podişu­lui Central Moldovenesc ( f ig . l/ l l l ) , zona subcarpatică a Munteniei şi Olteniei ( f ig. l/lV) şi aceea a bazinului superior al Mureşului (fig.1/v).

Descoperir i similare în stepele nord-pontice (Suvorovo,Berezki, Gherbino , Podolia (Ruskie-Folwarki ) , Slovacia (Pi l in, Nové Zam-k y ) 6 6 , Cîmpia T i s e i (Bercze l , B e r e g ) 6 ' , Serb ia (Vîrşet) 6 8,nord-estul Bulgar ie i (Razgrad, Vraţa ) 6 9 lărgesc ar ia de răspîhdire a acestor piese dincolo de teritoriul patriei noastre.

După cum se constată din prezentările de la capitolul precedent, pumnalele hallstattiene tfrzi i de pe teritoriul României, fie că este vorba de descoperir i ocazionale sau de cele datorate cercetărilor s i s ­tematice, provin fn exclusivitate din morminte izolate, grupuri de mor­minte sau necropole.

Cele din Transi lvania stau îh legătură, dacă nu în totalitate, ce l puţin îh majoritatea cazur i lo r , cu inventarul mormintelor plane de i n ­humaţie. într-o situaţie similară sfnt şi cele din Moldova, cu excepţia celor de l a Bîrseşti, descoperite fn morminte tumulare de incineraţie. în schimb, toate pumnalele din regiunea subcarpatică a Munteniei şi O l ­teniei au fost descoperite în morminte tumulare de incineraţie.

în sfîrşit, trebuie să subliniem numărul covîrşitor a l pumnalelor de f ier fn raport cu cele confecţionate din bronz sau, în unele cazur i , din combinaţia fntre cele două metale. Astfel , din totalul de 73 de piese (fig.1) 69 sfnt de fier,ceea ce , exprimat fn procente, reprezintă 94,52$. Cele de bronz, fn număr de două exemplare, reprezintă doar 2,73$. S i ­tuaţia este identică pentru pumnalele lucrate din fier şi bronz.

I I I . Tipologie

Tipologia pumnalelor a intrat şi fn trecut fn preocupările diver­şilor cercetători*^. Aceste preocupări se manifestau, fnsă, sub forma unor observaţii parţiale, mai mult cu caracter ocazional. E le se s p r i ­j ineau pe un material incomplet şi disparat, cuprinzînd de obicei gru­puri de obiecte din a r i i geografice de mică întindere.

Spor i rea numerică şi odată cu aceasta îmbogăţirea repertoriului

253

www.mnir.ro

Page 252: Cercetari arheologice II, 1976

pumnalelor cu forme noi, datorită descoperiri lor recente, problema t i ­pologiei se prezintă astăzi mult mai complexă şi diversificată.

Stabi l i rea unei scheme tipologice a pumnalelor trebuie să por­nească de la caracter ist ic i le principalelor părţi constitutive şi, în p r i ­mul rînd, ale terminaţiei mînerului, care are rolul determinant, ce l e ­lalte elemente prezentînd fluctuaţii de la un caz la altul, fn funcţie de aceste ca racte r i s t i c i , pumnalele pot fi împărţite în cîteva grupe tipolo­gice distincte.

A . Pumnale cu mînerul dreptunghiular, terminat cu o măciulie, garda cordiformă şi lama cu unul sau două tăişuri. In funcţie de mîner şi terminaţia lui , de anumite caracter i s t ic i ale gărzii şi ale lamei deo­sebim mai multe variante:

Ai - cu mînerul dreptunghiular, uneori uşor dimensionat spre partea superioară, terminat cu măciulie, garda cordiformă şi lama,sen­s ib i l curbată, cu un singur tăiş (fig.6/6; 8/4 şi 10/2,4);

A2 - asemănătoare, însă prezintă grupuri de l ini i transversale paralele spre capetele mînerului (fig.2/5 şi 10/5);

A3 - cu caracter i s t ic i le variantei A-| , dar cu lama dreaptă (fig. 8/6 şi 10/3);

A4 - cu aceeaşi terminaţie a mînerului, dar ornamentat cu linii t ransversale paralele, întrerupte pe mijloc de o linie longitudinală, garda cordiformă, avînd partea superioară înălţată şi lama' lungă cu două tăişuri şi nervură mediană (fig. 3/2 şi 10/l ) ;

A5 - cu aceleaşi caracter i s t ic i , dar cu mînerul simplu, fără de­cor (fig.8/9-10 şi 10/7,6) .

Numericeşte reduse (şapte exemplare), pumnalele de tip A r e ­prezintă doar 13,46$ din totalul de 52 de exemplare? 1 cuprinse în schema tipologică (fig . 10). Pr in forma măciuliei ele amintesc parcă de săbiile hallstattiene sau de cele din epoca bronzului? 2 . Decoraţia e¬xemplarelor din această grupă, care se desfăşoară în exclusivitate pe mîner, se distinge prin motive geometrice de o rară simplitate.

B . Această grupă, caracterizată mai ales prin terminaţia mîne­rulu i îhtr-o bară transversală, poate fi împărţită în următoarele v a ­riante:

B-j - cu mînerul dreptunghiular, terminat într-o bară transver­sală, garda sugerîhd forma de inimă cu doi lobi rotunjiţi la umeri şi lama cu două tăişuri ( f ig.5 / 4 , 6/4, 9/4 şi fig.10/17,28,14); acestei variante îi aparţin, după toate probabilităţile, încă trei exemplare (fig. 7 / 4 , 8/5,11 şi fig.10/36,38,24) ;

B2 - cu mînerul l a fel, dar străbătut de la un capăt la altul de linii parale le , garda cordiformă, cu ce i doi lobi bine conturaţi, reliefată la partea superioară şi lama cu două tăişuri prevăzută cu nervură me­diană ( f ig.4 / 1 ,3;5/2; 7/3 şi f ig .10/15,10,39,34) . Unul din exemplare este ornamentat pe bara din capătul minerului, pe gardă şi de-a lungul nervur i i mediane a lamei cu şiruri de puncte (fig.4/3 şi fig.10/10);

B3 - cu aceleaşi caracter i s t ic i , dar cu partea superioară a găr­z i i dreaptă şi umerii lobilor ascuţiţi (fig.4/4; 8/1 şi fig. 10/16,35);

B4 - la fel, însă cu partea superioară a gărzii alveolată (fig. 6/2

254

www.mnir.ro

Page 253: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 8 - Pumnale hallstattiene t frzi i din România: 1- Cipău; 2-Batoş; 3-Măcişeni; 4 - B e n i c ; 5~Aiud; 6-Hilişeu; 7 -8 - Zăiceşti; 9-10- Cristineşti; 11 _ Bîrseşti; 1-11 - f ier.

255

www.mnir.ro

Page 254: Cercetari arheologice II, 1976

şi fig. 10/21). Acestei variante i - a r putea fi atribuit şi un exemplar de la Aiud (fig.6/7 şi 10/29);

B5 - cu trăsături specifice variantei B 3 , dar cu partea superi ­oară a gărzii frfhtă fn unghi ascuţit cu vfrful spre mfner. Singurul e¬xemplar aparţinfhd acestei variante este lucrat din bronz (fig. 2/3 şi 10/20;

B D - cu mfnerul terminat fntr-o bară transversală cu braţele e¬gale, lărgindu-se uşor spre capete, garda cordiformă mult"turtită cu ce i doi lobi asimetrici şi lama cu două tăişuri aproape paralele. Pum­nalul de l a Petr icani , singurul exemplar din această variantă,este pre ­văzut pe suprafaţa superioară a barei mînerului cu ornamente anima­l iere foarte stilizate (fig.9/3 şi fig. 10/22);

B Ţ - cu caracter i s t ic i asemănătoare variantei B 3 , dar cu mar­ginile mînerului înălţate (fig.4/5; 7/10 şi fig.10/11 , 33);

Bg - cu mînerul identic, însă cu partea superioară a gărzii înăl­ţată, cu umerii lobilor rotunjiţi şi lăsaţi în jos şi lama sub forma unui triunghi alungit; cuprinde cele mai multe exemplare (fig.6/3,5; 7/7-9; 8/3 şi fig. 10/37,26,25,19,9,27) . A i c i se încadrează şi exemplarul de la Archita (fig. 5/3 şi 10/23);

Bg - pumnal turnat odată cu teaca. Are mînerul perfect dreptun­ghiular terminat într-o bară asemănătoare, garda cordiformă cu partea superioară, frfhtă îh unghi obtuz, lama cu tăişuri paralele şi vîrful r o ­tunjit. De o parte a gărzii este ataşată o placă stilizată zoomorf (fig. 3/3 şi f ig. 1 0 / 8 ) . Exemplarul din bronz de la Medgidia, singurul de a l t ­fe l , reprezintă, prin tehnica de lucru şi particularităţile de ornamen­taţie, un tip specia l , unic în toate descoperirile din ţara noastră.

Atingfnd c i f ra de 32 de exemplare, ceea ce exprimat îh procente înseamnă 61 ,53$ , pumnalele din această grupă sînt cele mai răspîndite fn întreg spaţiul carpato-dunărean. Prototipul lor apare spre sfîrşitul bronzului şi începutul Hallstattului, cum o dovedeşte exemplarul des ­coperit l a Bătarci? 3. în cadrul acestei grupe există exemplare o r n a ­mentate cu motive geometrice, dar şi animaliere.

C . Pumnalele incluse îh această grupă au ca element definitoriu principal terminaţia mînerului sub formă de antene, în funcţie de care pot fi stabilite mai multe variante:

C-j - cu mînerul dreptunghiular terminat cu o bară îndoită fii for­mă de antene perforate la capete, garda cordiformă masivă şi lama cu două tăişuri şi nervură mediană (fig.2/1,6 şi fig. 10/44,45). în gene­r a l , sfnt masive şi grosolan lucrate, prezentîhd un aspect arhaic;

C2 - cu antene puternic îndoite spre interior şi umerii gărzii r o ­tunjiţi ( f ig .7/1-2,5; 8/2 şi fig. 10/47,49,50 ,46);

C 3 - asemănătoare, însă cu mînerul lung prevăzut cu l ini i lon­gitudinale paralele, garda dreaptă la partea superioară şi lama de for­ma unui triunghi alungit (fig.9/1 şi 10/42);

C4 - cu antene a căror arcuire descrie un cerc destul de larg, cu partea superioară a gărzii dreaptă şi lama cu două tăişuri aproape parale le . Exemplarul de l a Găiceana, singurul din această variantă,are terminaţiile antenelor modelate în formă de cap de şarpe (fig.5/1 şi fig-10/48);

256

www.mnir.ro

Page 255: Cercetari arheologice II, 1976

- cu trăsături comune variantei C 2 , dar cu garda mult r o ­tunjită şi mînerul ornamentat cu linii transversale paralele întrerupte de o linie longitudinală (fig.6/1 ; 9/2 şi fig. 10/51-52), sau numai cu l i ­nii paralele dispuse pe părţile laterale (rig.3/l şi fig.10/41);

C6 - aceleaşi caracter i s t ic i ca şi varianta precedentă, însă cu mînerul şi garda de bronz şi lama cu un singur tăiş uşor curbat (fig. 4/2 şi 10/43).

F i g . 9 - Pumnale hallstattiene t frz i i din România: 1- Cipău; 2-Mînzăteşti; 3 -Pe t r i c an i ; 4-Mirăslău. 1 - 4 - f i e r .

Nu prea bogată, dar îndeajuns de bine reprezentată, această u l ­timă grupă cuprinde 13 exemplare, adică 25% din procentajul total, l i ­nele exemplare desfăşoară o ornamentaţie geometrică sau stilizaţii a¬nimaliere. Cu antenele de la mîner asemănătoare cu acelea de pe unele săbii din perioadele mijlocie şi tfrzie hallstattienă şi chiar de la sfîr-tul epocii bronzulu i? 4 , acest tip de pumnal răspfndit pe teritoriul Ro ­mâniei se fntflneşte îh întreg sud-vestul european. Aplicarea antene­lor l a mfnerul pumnalelor este, după unii cercetători, o inovaţie a populaţiei din spaţiul carpato-dunărean, sub influenţa mediuluicentral-european? 5 .

Urmărind descoperiri le din cele cinci zone teritoriale (fig.l/l-V), vom observa că tipologic ele nu pot fi separate. Dimpotrivă, analogiile

257

www.mnir.ro

Page 256: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 10 - Schema tipologică a pumnalelor hallstattiene tfrzi i de pe teritoriul României: A . Pumnale cu măciulie fn capătul mî­nerului; B . Pumnale cu mînerul terminat îhtr-o bară transversală; C . Pumnale cu mînerul terminat îh antene.

258

www.mnir.ro

Page 257: Cercetari arheologice II, 1976

între pumnalele de la o zonă la alta tind spre aducerea lor într-un tot unitar. Aşa, de exemplu, pumnalele de la Agapia, Ghindăoani, Bîcu, Boureni, Suseni , Măcişeni, Comarna, Văratec, Bîrseşti (fig.10/36) nu constituie o grupă specifică pentru Moldova, c i ele îşi au corespondente în exemplarele de la Fer ig i le (fig.10/1 6,33), ca şi în rîndul celor de laGădălin, Brate i , Cristeşti (fig. 10/32), Ciumbrud, Cipău (fig.10/35) etc . Paralel isme există între pumnalele terminate cu antene de la Frata, Batoş, Cipău (fig. 10/42) şi cele de la Bîrseşti (fig.7/47),Ferigile (fig. I O / 5 I ) , Mînzăteşti, Comarna, Năneşti.

De asemenea, cele t re i grupe tipologice nu reprezintă unităţi complet ermetice. In cadrul fiecărei unităţi există elemente structurale ale pumnalelor, care gravitează spre o grupă sau alta. Astfel, pumna­lele de la Aiud (fig.10/2), Rădeni, Benic din primul tip (A) şi cele de la Curtea de Argeş (fig.10/43), Mînzeşti, Bîrseşti (fig.10/40) de tipul C au ca trăsătură comună lama uşor curbată şi cu un singur tăiş. Lama cu două tăişuri caracterizează majoritatea exemplarelor pumnalelor din toate cele t re i grupe. L a fel lama cu tăişurile aproape paralele se în-tîlneşte la exemplarele de la Cristineşti (fig.10/6) din prima grupă tipo­logică A, l a cele de Fer ig i le (rig.10/33), Petricani (tipul B) şilacele de la Batoş Găiceana (tipul C ) . In schimb, lama în formă de triunghia¬lungit, după cum o dovedesc exemplarele de la Măcişeni, Boureni, Bîcu, Şaroş, Braşov etc . constituie o caracteristică mai ales a pumnalelor de tip B , grupa următoare (C) avînd doar exemplarul de la Cipău.

In ceea ce priveşte garda cordiformă, făcînd abstracţie de amă­nunte, ea este un element comun tuturor celor trei grupe tipologice.

Mînerele prezintă, de la un tip la altul, deosebiri neesenţiale. S e poate remarca însă că pumnalele avînd mînerul cu marginile înălţate sau îngroşate, ca cele de l a Fer ig i le (fig.7/10), Arad, Văratec, Co ­marna, Boureni, Suseni , Bîcu, Măcişeni sînt specirice tipului B (va­rianta B2) •

După cum menţionam mai sus , singurul element care individua­lizează pregnant fiecare dintre cele trei grupe tipologice, fără a fixa însă întotdeauna limite rigide între e le , îl constituie terminaţia mîne­ru lu i . Uneori, în cadrul unui grup, remarcăm terminaţii de mînere care tind spre forme asemănătoare aflate în grupa precedentă sau imediat următoare. De pildă, forma terminaţiei mînerelor pumnalelor de la Cristineşti, Hilişeu (tipul A) şi aceea a exemplarelor de la Zăiceşti (fig.10/13)', Aiud (fig.IO /29) este întrucîtva asemănătoare. Tot aşa,fil­tre terminaţia mînerului de l a pumnalele cu bara transversală uşor a r ­cuită îh sus de la Comarna şi Ciumbrud (tipul B) şi aceea a exemplare­lor cu antene scurte,real izate dintr-o bandă lată, de la Cristeşti şi Te ­iuş (tipul C) se pot face unele apropieri .

Toate aceste elemente, care leagă între ele cele trei grupe t i ­pologice diferite, devin expresia unităţii cultural-cronologice a pum­nalelor de pe teritoriul României.

Decor. Sub acest titlu vor fi cuprinse şi tratate ornamentele propr iu -z ise , nu şi acele elemente incerte, susceptibile de a intra în componenţa părţilor constitutive ale pumnalelor sau auxiliare acestora.

259

www.mnir.ro

Page 258: Cercetari arheologice II, 1976

Luat fn ansamblu, decorul care împodobeşte în special mînerul pumna­lelor şi terminaţia acestuia se manifestă prin cele două motive pr inc i ­pale: a) geometrice; b) animaliere.

a . Motive decorative geometrice dintre cele mai simple sînt ex­primate de obicei cu ajutorul l inii lor paralele simple, care străbat de l a un capăt l a altul mînerul pumnalului (fig. 10/20,29). Uneori, pe mî-nere sfnt trasate inc iz i i orizontale paralele, întrerupte pe .mijloc de o linie longitudinală (fig.10/1 ,52) sau benzi de asemenea l ini i care se desfăşoară suprafaţa mînerului (fig. 10/5,41 ). Cîte o dată printre spaţiile diiv 1 iniile orizontale se află şiruri de puncte împunse (fig. 10/51). Pe iul dintre exemplarele de la Fe r i g i l e decorul constă din puncte împursG, caro desenează un zigzag pe bara transversală a mî­nerului şi înconjoară marginile gărzii cordiforme, coborînd pe lamă pe ambele părţi ale carenei mediane (fig. 10/ ). Dar ce l mai bogat o r ­namentat este unul dintre cele două exemplare de la Curtea de Argeş. Una din suprafeţele mînerului este împărţită în zone orizontale, unele formate din triunghiuri haşurate şi zigzaguri şi altele din grupe de l i ­n i i paralele, i a r cealaltă suprafaţă desfăşoară un şir de triunghiuri la bază şi zigzaguri în r e s t . Terminaţia mînerului este prevăzută pe o parte cu două şiruri orizontale de triunghiuri haşurate, care lasă în­tre ele o succesiune de romburi, iar pe cealaltă parte cu se r i i de linii frîhte în unghi, întrerupte de un X (fig. 10/43).

b. Motivele decorative animaliere sînt documentate pe cîteva pumnale descoperite relativ recent. Pe unele exemplare, cum este ce l de la Găiceana, ale cărui antene stilizează capete de şarpe (fig. 10) sau c e l de l a Cepar i , care are antenele terminate în formă de cap de vu l ­tur , sînt de o simplitate evidentă. Există printre ele, însă, şi piese cu o bogată ornamentaţie, ca de exemplu aceea de la Petr icani . E a are pe suprafaţa superioară a barei clin capiltul mînerului două figuri adosate, puternic st i l izate: braţul stîng a l barei reproduce capul şi ghearele unei păsări de pradă (vultur) cu ochiul exprimat printr-un punct încon­jurat de două ce r cu r i concentrice simple, ciocul foarte ascuţit şi uşor încovoiat şi gheara redată printr-un pinten încovoiat spre inter ior .Ce­lălalt braţ a l barei reprezintă o figură fantastică, probabil un grifon, cu capul spre dreapta, cu gura larg deschisă, care lasă să se vadă limba de formă triunghiulară, cu vîrful ascuţit în interior. Fa lca infe­rioară, pe 'care se află o nară aproape rotundă, este redată printr-o simplă linie incizată, în timp ce cealaltă este reprezentată printr-o bandă triunghiulară cu vîrful puternic întors în jos , delimitată prin l i ­nii superficiale gravate, fn interior, banda este haşurată cu liniuţe perpendiculare şi oarecum paralele, puţin adîhcite. Ochiul este c i r c u ­l a r , prevăzut cu un semicerc în faţă. Pe direcţia ochiului este prinsă ar ipa animalului, redată prin intermediul unei benzi uşor ascuţite, ha ­şurată îh interior cu liniuţe oblice, de un paralelism imperfect (fig. 10/22 ) . Cu o ornamentaţie mai bogată şi mai complexă, totodată, este aşa-numita sabie-emblemă de la Medgidia. Cum ea a fost tratată în diferite ocaz i i , nu ne rămîne decît să subliniem analogiile stil istice dintre ornamentele de pe aceste două piese, care atestă existenţa unei

260

www.mnir.ro

Page 259: Cercetari arheologice II, 1976

arte traco-getice influenţată de creaţia orientală veche şi grecească?6.

IV . Cronologie

Cu tot numărul mare de descoperir i survenite fn ultima vreme datarea pumnalelor hallstattiene tfrzii continuă să rămfnă una dintre cele mai dificile probleme. Descoperite adesea fortuit, deci fii condiţii arheologice nesigure, majoritatea lor nu pot fi încadrate cronologic de­cît pe c r i t e r i i pur tipologice. Chiar cele provenite din cercetări s i s ­tematice sfnt, de cele mai multe o r i , fn contexte stratigrafice databile îhtr-o perioadă largă de timp. Rareor i , apar asociate cu obiecte care indică o cronologie mai strînsă, mai precisă.

Oricum, se poate face sublinierea că,cel puţin, îh lumina docu­mentaţiei actuale, o deosebire cronologică între cele trei grupe tipolo­gice este greu de demonstrat.

Judecate după aspectul lor formal şi în primul rînd după termi­naţia mînerului, întrucîtva asemănătoare cu aceea a săbiilor hallstat­tiene şi chiar a celor din epoca bronzului (vezi nota 72), ar fi de presupus o vechime mai mare a pumnalelor încadrate tipologic îh prima grupă - A . Acestei tentative i se opun, însă, mai ales cele două pum­nale , primul de l a Rădeni apărut într-un mormîht de inhumaţie, fn i n ­ventarul căruia s - au găsit fragmente ceramice lucrate cu mfna şi să­geţi din bronz de formă conică, ambele categorii de obiecte databile în s e c . V - I V î.e.n.?? şi ce l descoperit fn tumulul 9 din necropola de incineraţie de l a Tigveni, fncadrat cam fn aceeaşi perioadă (faza F e ­rigi le II = 500-450 î . e .n . ) ? 8 . In sudul U . R . S . S . , forme asemănătoare cum este, de pildă, piesa de la Suhino şi mai ales aceea de la Dubenski, datează din sec. V I - I I I? 9 . Avînd în vedere aceste coordonate cronologice, o încadrare a pumnalelor de tipul A în s e c . V î .e .n . , dacă nu chiar mai devreme, poate fi acceptată.

Cît priveşte pumnalele din grupa următoare, cu bara transver ­sală la mîner şi gardă cordiformă, W.Ginters, bazat pe analogiile din sudul U . R . S . S . , admitea pentru aceste piese o cronologie largă, c u ­prinsă între s e c . V I - I I I î . e . n . 8 0 .

Pe baza unui material mult mai numeros decît acela pe care 1-a avut Ginters , A.S.Mel iukova datează acest tip de pumnale îh s ec . al V I - l e a î . e .n . , în special fn a doua jumătate a lui , considerfnd această datare valabilă şi pentru descoperiri le similare din spaţiul carpato-dunărean 8 1 . Această datare se sprijină, printre altele, pe descoperi­r e a a c inc i pumnale cu terminaţia mînerului într-o bară orizontală şi gardă cordiformă îh necropola arhaică de la Olbia, necropolă ce apar­ţine cronologic ce le i de a două jumătăţi a s e c . a l V I - l ea î .e.n.

Multe variante ale tipului B se regăsesc pe unele exemplare de la Fe r i g i l e , uneori îh aceeaşi fază evolutiva, ceea ce 1-a determinat pe A l . Vulpe să presupună că majoritatea pumnalelor din spaţiul c a r -pato-dunărean se încadrează în acelaşi orizont cronologic, adică între 550-450 î . e .n . , cu precădere îh prima jumătate a in te rva lu lu i 8 2 . Intre aceste Limite cronologice sfnt cuprinse pumnalele de la F e r i g i l e , Bîr ­seşti, Curtea de Argeş, Agapia, Boureni, Suseni , Cristeşti, Gădălin,

261

www.mnir.ro

Page 260: Cercetari arheologice II, 1976

1

1 N

r. cr

t.

1

L o c u l

descoperir i i

Metalul Terminaţia minerului

Dimensiuni 1n cm.

Caracterlst lamei i Data re

1 N

r. cr

t.

1

L o c u l

descoperir i i

Metalul Terminaţia minerului

lun

g.

tota

lun

g.

min

erul

ui

lun

g.

lan

c e

i

un tăiş

doua tăişuri

i Data re

1 N

r. cr

t.

1

L o c u l

descoperir i i N C o h

a -

Ü

VI

n)£ Û 2

c «i c m lu

ng

. to

tală

lu

ng

. m

iner

ului

lu

ng

. la

nc

ei

un tăiş

doua tăişuri

i

VI VIA/ V m

1 2 3 4 i 6 7

1 AGAPIA • 20,9 9,1 11,8 2/7 • 2 A I U D • ? 20,7 9,2 8/5

• • — A - 6/7 n •

— A -6/6

» • • 47,5

6/8 3 ARAD • • 47,5 4 /5 4 ARCHITA •

20,4 5/7 •

5 BATOŞ • • 20,4 11,1 8 /2 • • 6 BĂLĂBĂNEŞTI • •

TT

"874" 7 B E N I C • • •

TT

"874" 8 BÎCU • •

• TT

37,4 5/2 9 BÎRSEŞTI •

• •

TT

31 2 9 7 w . 1^8

8/11 • // • TT

31 2 9 7 w . 1^8

, 6/9 •

//

• •

• •

TT

• 39 31,7 24 8 36,5 36,8

1^8 ,

7/4 • fi — • - •

• •

TT

• 39 31,7 24 8 36,5 36,8

1^8

7/1 • 10 11

BOURENI — • - •

• •

TT

• 39 31,7 24 8 36,5 36,8

7/6 • 10 11 BRAŞOV •

• •

TT

• 39 31,7 24 8 36,5 36,8

7,9 25,1 7/3 12 )3 Ï4

BR ATEI —

• —

• • —

39 31,7 24 8 36,5 36,8 t 6/4 12

)3 Ï4

BUCIUMENI —

• —

• • —

39 31,7 24 8 36,5 36,8 12

)3 Ï4 CEPARI

- -•

— • •

15 ft

- -• •

• • 15 CIPAU • • 9/1 •

• • 8/1 CIUMBRUD • • 2/4

n • —

17 COMARNA • — 19M5 7,8 6 /5 18 COZIA

• •

1^5

tt

—.- •

• •

1^5 tt —.- •

• •

1^5 26,6 3/1 •

19 CRISTEŞTI —.- •

• •

1^5 5,1 2 /2 • tt

• •

1^5 7,5 13 2/1

20 CRISTINEŞTI

• •

1^5

8/9

2Ï #

/ /

CURTEA 0 6 ARGEŞ — •

• •

1^5

8/10 2Ï

#

/ /

CURTEA 0 6 ARGEŞ — •

• •

• 4 / 2 • 2Ï tt —

-—

• •

• 4/1 •

22 23

DANÉSTI DUMEŞTI

— -—

• •

22 23

DANÉSTI DUMEŞTI

— -—

• •

F ig . 11 - Caracter i s t ic i le principale ale pumnalelor hallstattiene t f rz i i de pe teritoriul României.

262

www.mnir.ro

Page 261: Cercetari arheologice II, 1976

2

L o c u l

descoper i r i i

Metalul terminaţia minerului

P sg eg c

n)

Dimensiuni ICaracterist. în cm. l ame i

ID C7WÖ C — 3 O if c c

3 <o un tăiş

doua tăişuri

Datare

VI VtV V WV 1

F E R I G I L E Jt. >r >?

25] F R A T A 26 GĂDĂUN 27 GĂICEANA 28 GĂNEŞTI 29 GHERMANEŞTJ 3Ö| GHINDĂOANI 31 3?

S T M Ă C i Ş E N I 34 MÂRÎŞELU 35 MEDGIDIA 36 MIRĂSLĂU 37 MIROSLĂVEŞTI 38 MÎNZĂTEŞTI 39 MUNCELU

HILIŞEU HUŞI

tt

401 41

NANESTI NĂSAL

42 PETRJCANL 43 iPlOIEŞTI-TRIAJ

it 44 POSMUŞ 45 RĂDENI" 46 4 7

48 49 50| 51 52

SUSENI SA ROS TEIUŞ TIGVENI VASLUI VĂRATEC ZĂICEŞTI — - t

tt

47,2 58,4

38,5

34

46,7

35,2

25,2

2 &

27 9,6 254 19,6 15£ 44j5

33,5 5,1 28

12,5

9,5

V

9,5 6

6,6

8,7

26

24J5

15,7

25,7

13

13

16 17 11,2

25

4/4 4/3 ş/r 7/10 7 /5 5/4" 5 / î

7/9 6/6

8/ 3

3 / 3

9 /2

7/ 2 7/6 9 / 3

2/3 2 / 5 7 /7 6 /2 2 / 6 3 / 2

_6/3 877 8/8

F i g . 12 - Caracter is t ic i le principale ale pumnalelor hallstattiene de pe teritoriul României.

263

www.mnir.ro

Page 262: Cercetari arheologice II, 1976

Posmuş, Văratec, Zoiceşti. Exemplarele de la Comarna, Măcişeni,Med­gidia aparţin s e c . a l V - l e a f . e . n . , iar cele de la Petricani şi Saroş s e c . V - I V f . e . n . (vezi fig. 11 ) .

fn privinţa pumnalelor cu antene, Ginters susţinea, pe bază de c r i t e r i i tipologice, posterioritatea acestora faţă de cele cu terminaţia mfnerului fntr-o bară transversală, considerînd că ele apar ce l mai devreme îh s e c . a l V - l e a î . e . n . 8 3 . După părerea altor cercetători fn­tre aceste două tipuri de pumnale nu există o deosebire cronologică. Fett ich căuta chiar stabi l irea unei legături între exemplarul cu antene de l a Cipău şi pumnalele cu mînerul terminat într-o bară orizontală 8 4.

Datele furnizate de noile descoperir i arheologice sînt de natură să contribuie în mod esenţial la c lar i f icarea raportului cronologic între cele două tipuri de pumnale. Evidenţiam mai sus apropierile formale fil­tre terminaţiile mfnerelor pumnalelor cu antene de la Cristeşti şi T e ­iuş şi cele cu bară transversală uşor arcuită fn sus de la Comarna şi Ciumbrud. Adăugăm, a i c i , faptul că fn necropolele delà Bîrseşti,Curtea de Argeş şi Fer ig i le cele două tipuri diferite de pumnale (cu antene şi cu bară transversală l a mîner) apar în acelaşi orizont cronologic, da ­tat fn s e c . V I - V f . e .n . Mai mult decft atft, la Cristeşti, fn inventarul aceluiaşi mormînt (M.9) s - au găsit două pumnale, unul cu antene şi c e ­lălalt cu bară transversală dreaptă (vezi nota 27). Toate acestea dove­desc nejustificată folosirea deosebirilor tipologice drept c r i t e r i i de da­tare şi afirmă contemporaneitatea celor două tipuri de pumnale.

Potrivit părerii exprimate de unii cercetători, pumnalele cu două tăişuri aproape paralele, garda cordiformă, bine reliefată, ar fi cele mai vech i 8 5 . Subliniind că acestea sfnt caracter ist ic i le care deosebesc pumnalele timpurii de cele mai t f rz i i , A.S.Meliukova consideră că a¬cest tip de pumnal exista deja de la sfîrşitul s e c . al V I I - l ea î .e .n . , e¬poca lui de maximă răspîhdire fiind s e c . a l V I - l ea f . e . n . 8 6 .

Exemplarele grosolane, de aspect arhaic de la Cristeşti, Teiuş şi mai ales c e l de l a Batoş, datate din s e c . a l V I - l ea î .e .n . , se c a ­racterizează tocmai prin asemenea trăsături. Dacă ele nu se datoresc unor neglijenţe fn execuţie sau stfngăciei meşterilor şi stau în legătură directă cu tehnica de lucru a unei perioade, atunci datarea acestor pum­nale către mijlocul s e c . a l V I - l e a î .e .n. poate fi acceptată8?. Acestea a r fi cele mai vechi exemplare din cadrul ultimei grupe (C) . Lo r le urmează pumnalele de l a Bîrseşti, F e r i g i l e , Cristeşti, Curtea de A r ­geş,Mînzăteşti şi Năneşti, încadrate între s e c . V I - V î .e.n. In s e c . a l V - lea î . e .n . se.plasează doar exemplarul de l a Coz ia .

Din cele prezentate pînă a ic i rezultă că stabilirea unei succe ­siuni cronologice fntre cele t re i tipuri diferite de pumnale nu este po­sibilă n ic i chiar în stadiul documentaţiei actuale. In schimb,este foarte limpede că, luate fn ansamblu, indiferent de grupa tipologică căreia Ü aparţin, pumnalele din spaţiul carpato-dunărean se eşalonează crono­logic pe o perioadă de aproximativ două sute de ani, cuprinsă fn s e c . V I - V f . e . n .

264

www.mnir.ro

Page 263: Cercetari arheologice II, 1976

V . Concluzii

Expunerea de mai sus relevă contribuţia atft a descoperirilor vechi , cft mai ales a celor de dată relativ recentă la cunoaşterea mul­tiplelor aspecte arheologice pe care le îmbracă una dintre categoriile importante de obiecte din perioada hallstattului tîrziu. Cele 73 de pum­nale descoperite, fie izolat, fie fn grup, fn 52 de puncte geografice deosebite dovedesc folosirea lor intensă şi, totodată, răspîndirea a¬cestora pe un spaţiu vast . Filiaţia cu epoca bronzului şi etapele ha l l s ­tattiene anterioare, urmărită pe cale tipologică, l a care s - a r putea a¬dăuga şi una stilistică 8 8, ilustrează originea îndepărtată şi o evoluţie îndelungată a acestor arme. Atingfnd apogeul fn Hallstattul tîrziu, ele devin o raritate spre sfîrşitul acestei perioade, pentru ca înLatene să dispară complet. In perioada lor de maximă dezvoltare,pumnalele hal ­lstattiene se răspîndesc, cu unele mici excepţii, pe întreg teritoriul României, extinzîndu-se, totodată, pe vaste spaţii din Europa centrală şi de sud-est . Difuziunii pumnalelor pe spaţii largi îi corespunde, după cum s - a putut constata, o mare diversitate de forme.Această d ive r s i ­tate, care se manifestă uneori chiar în cadrul aceleiaşi unităţi tipolo­gice, lasă să se întrevadă existenţa mai multor ateliere şi, implicit, a unui mare număr de meşteri. De aici se poate deduce că,măcar în bună parte, pumnalele descoperite erau lucrate de meşteri local i .

In legătură cu această problemă s -au purtat discuţii numeroase şi nu vom reveni asupra lor . Totuşi,este necesar a i lustra unele con­c luz i i la care s - a ajuns în privinţa apartenenţei etnice a unor desco­per i r i considerate altădată scit ice , în care se încadrează şi cele ce ne preocupă a i c i . Astfel, pe baza analizei cr it ice a cercetărilor mai vechi şi a descoperir i lor noi, A.I.Meliukova ajunge la concluzia că în această zonă aspectele civilizaţiei locale sînt foarte pregnante şi că nu se poate vorbi decît de o influenţă culturală scitică 8 9 . Sprijinindu-se pe lipsa tumulilor, pe sărăcia inventarelor funerare ale mormintelor şi pe u¬nele particularităţi ale obiectelor de metal, cercetătoarea ajunge la concluzia că aşa-zisele monumente scitice din teritoriile Europei cen­trale reprezintă dovezi ale dezvoltării interne 9 ^. Aceeaşi constatare o face Dorin Popescu, afirmînd că toată perioada scitică din regiunea noastră trebuie considerată ca o dezvoltare a civilizaţiei hallstattiene, care precede civilizaţiei în care se resimte influenţa culturală s c i -t ică 9 f . A

In ceea ce priveşte descoperiri le care fac obiectul prezentării noastre, A l .Vulpe , comparînd pumnalele cu lama ascuţită şi cu un s i n ­gur tăiş cu cuţitele curbe din Hallstattul mijlociu şi tîrziu, ajunge la concluzia că aceste pumnale reprezintă o adaptare a spadei scurte cu două tăişuri, de origine scito-iraniană, la modul de luptă specific po­poarelor t rac ice .

Totodată, e l consideră pumnalele cu antene drept o inovaţie a populaţiei din spaţiul carpato-dunărean 9 2. Mai sus scoteam îh evidenţă faptul că foarte multe pumnale provin din morminte plane de inhumaţie. Altele, însă, cum sfnt cele din depresiunea Vrancei (Bîrseşti) şi cele

265

www.mnir.ro

Page 264: Cercetari arheologice II, 1976

din zona subcarpatică a Munteniei şi Olteniei apar fn morminte tumulare de incineraţie,rit funerar specific populaţiei autohtone. De asemenea , re ­liefam existenţa unor ornamente geometrice pe unele pumnale care au analogii fn motivele de pe ceramica din hallstattul mijlociu. Pe de altă parte, pumnalele descoperite l a Cepa r i , Găiceana şi sabia-emblemă de la Medgidia sînt ornamentate într-un s t i l animalier care devine propriu a r te i t raco -get ice93. Toate aceste c a r ac t e r i s t i c i asigură,-după păre­r e a noastră, a t r ibu i rea , dacă nu în întregime, măcar a unei mari majo­rităţi a pumnalelor hallstattiene t f rz i i de pe ter i tor iu l României popu­laţiei autohtone, respect iv getice.

N O T E

1 V I R G I L MIHAILESCU-BÎRLIBA şi I L I E UNTARU , în. MA, I I I , 1971 , p.443 şi 445, fig.1 şi 2 / a , b , c .

2 M . R O S K A , fn Do lgTrav , V , C lu j , 1913, p .13, f ig .1 . 3 Idem, Kôzlemények, I I , 1942, p .223-224, f ig .1 . 4 Idem, în A E , 1897, p .64 , f ig .3/1; idem, Repertorium, 1942, p.188,

f ig .224/1; V .PÂRVAN , Get ica , Bucureşti, 1926, p.465, fig. 245/1 ; A L . V U L P E , Necropola hallstattiană de l a Ferigile,Bucureşti, 1967 , p .59 , r.ota 114, 1 .

5 M . R O S K A , î hAÉ , 1898, p.269, f i g .B/2 ; i d e m ^ E S A , X I , 1937, fig. 23/2; idem, Repertorium, p.188, f ig .225; V .PÂRVAN,op.c i t . , p. 467, fig.247/1 a ; A L . V U L P E , l o c . c i t .

6 încă inedit, pumnalul a fost doar menţionat fn unele publicaţii de spe­c ia l i t a te . V e z i A L . V U L P E , l o c . c i t . , 2 şi I . H . CRIŞAN,Omagiu lui Constantin Da icov ic iu , 1960, p. 119.

7 M . R O S K A , în E S A , X I , 1937, p .169-170, f ig.12/1; idem, Reperto­r ium, p .55 -56 şi p .77 , fig.91/1 ; A L . V U L P E , l o c . c i t . , 3; I . H . CRIŞAN, în Memoriam C .Da icov ic iu , 1974.

8 V . V A S I L I E V , înAMN, I I I , 1966, p .412, fig.2/1 şip.413, fig.3/1. 9 P i e s a se află în colecţiile Muzeului din Vas lu i .

10 M . R O S K A , în E S A , X I , 1937, f ig .7/4; idem, Repertorium, p.149, f ig .173; I .H.CRIŞAN, o p . c i t . , p .107, 7 .

11 A .N IŢU , Materia le , I , 1953, p .6 , f ig .2 ; A L . V U L P E , l o c . c i t . , 7 . 1 2 Menţionat doar în publicaţii de special itate fără de sc r i e r ea p r i n c i ­

palelor c a r a c t e r i s t i c i ( S .MORINTZ , Materiale, I I I , 1957, p. 222; A L . V U L P E , l o c . c i t . , 8 ) , presupunem că este vorba de exempla­r u l prezentat a i c i , aflat astăzi în colecţiile Muzeului de Istorie a l R . S .România.

13 S . M O R I N T Z , Materia le , V , 1959, p .359, f ig .6 ; A L . V U L P E , loc . c i t .

14 S . M O R I N T Z , Materia le , V I , 1959, p .233, f i g .3 . 15 S . M O R I N T Z , Mater ia le , V I I , 1961, p .203, f ig .2 ; A L . V U L P E , l o c .

c i t .

266

www.mnir.ro

Page 265: Cercetari arheologice II, 1976

16 G . I . B R A T I A N U , în " D a c i ? ' 1 , I I , 1925, p.418, fig.1 ; M . E B E R T , în Reallexikon der Vorgesch ichte ,XI , Be r l i n , 1928, pl.37/e.

17 I .H .CRIŞAN, Omag iu . . , p .118, f ig .1; cf . şi A L . V U L P E , l o c . c i t . 18 I . N E S T O R şi E U G . ZAHARIA , în Materiale, V I I , 1961, p.171-178;

A L . V U L P E , l o c . c i t . , 11; I .H.CRIŞAN, Omag iu . . . , p.119. 19 Pumnalul încă inedit se află în colecţiile Muzeului de Istorie a. Mol­

dovei din Iaşi; c f . şi C . ICONOMU, Cercetări istorice, -Iaşi, 1975, p .56 , nota 4, 17.

20 A L . V U L P E şi E U G . P O P E S C U , Cercetările arheologice de l a C e ­p a r i . Comunicare susţinută l a Ses iunea de rapoarte ştiinţifice a Institutului de arheologie, Bucureşti, 17-19 febr. 1976.

21 V .PÂRVAN , o p . c i t . , p .353; M . R O S K A , în E S A , X I , 1 937,fig.21/1; idem, Repertorium, p .159, f ig .186/1; N . V L A S S A , în Apulum, IV , 1961 , p .23 , f ig .4/7.

22 N . V L A S S A , o p . c i t . , p .29 , fig.8/1 . 23 I . F E R E N C Z I , în Materia le , V I I , 1961, p.194; S T . F E R E N C Z I , în

AMN, I I , 1965, p .88, f ig .7 ; I .H.CRIŞAN, în Memoriam. . . , p.108, 14.

24 A .N IŢU , o p . c i t . , p .8 , f i g .3 . 25 Cercetări A . L A S Z L O . Material inedit. 26 C . ICONOMU, o p . c i t . , p .58 , f i g . 1 -3 , şi p .59, f i g .4 -6 . 27 A . Z R I N Y I , în Studi i şi Materiale, I , Tg.Mureş, 1965, p l .V I l /c ,

V i l /b , X I ; v e z i şi I .H.CRIŞAN, Omag iu . . . , p .119. 28 V I O R I C A P E R I A N , Revista Muzeelor, 6, 1, 1969,p .83, fig.1 şi 2 . 29 A L . V U L P E , o p . c i t . , p .58 , fig.19 şi p l . X V l / 1 - 2 ; VLADIMIR D U -

M I T R E S C U , A r t a preistorică în România, Bucureşti, 1974, p. 462, f i g .473/2-4 .

30 Pumnalul , descoperit probabil pe ter i tor iu l comunei Dăneşti, este inedit .

31 Inedit în colecţia S c o l i i generale din Dumeşti. 32 A L . V U L P E , o p . c i l . , p l . X V / 1 - 4 ; V L . D U M I T R E S C U , o p . c i t . ,p .462 ,

f ig. 473/1 , 5 . 33 N . V L A S S A , Omagiu lu i Constantin Daicovic iu , 1960,p.551 şi 552,

f ig. 1/9. 34 V O L K E R WOLLMAN, în S C I V , 21, 2 , 1970, p.246, f i g . l /a -b . 35 V.MIHĂILESCU-BÎRLIBA, T h r a c o - D a c i c a , 1976, p .109-116. 36 Inedit în colecţiile Muzeului din V a s l u i . 37 S e află în colecţia S c o l i i generale din Ghermăneşti. 38 I . M I T R E A , în S C I V , 20, 3, 1969, p .453-456, f ig .2/a-b. 39 V IOR ICA P E R I A N , l o c . c i t . , f i g .3 . 40 C f . G H . M E L I N T E , Descoper i r i arheologice recente în oraşul Huşi.

Comunicare susţinută l a Ses iunea ştiinţifică a Muzeului de Istorie a l R.S.România, Bucureşti, 17-19 d e c , 1973.

41 V P A L A D E , în ArhMold, I I - I I I , 1964, p.487, fig.1 şi 2 . 42 Cercetări G .MARIN E S C U . Mater ia l inedit în Muzeul de Istorie din

Bistriţa. 43 D B E R C I U , în " D a c i a " , N . S . , I I , 1958, p .96, p l . 2 ; idem,fii S C I V ,

X , 1 , 1959, p.11 , p l . I I ; idem, Zori le i s tor ie i în Carpaţi şi la Du -

267

www.mnir.ro

Page 266: Cercetari arheologice II, 1976

nare , 1966, p.280 şi u rm . , p l . X X V şi X X X I I I ; idem, Romania be­fore Bureb is ta , Londra , 1967, p.142 şi u rm . , p l .59 ; idem, Arta traco-getică, Bucureşti, 1969, p .20, fig.2/a-b şi urm. ; idem,Con­tribution à l'étude de l ' a r t thraco-gète, Bucureşti, 1974, p.23, f ig . 1 şi u rm . ; VLADIMIR DUMITRESÇU, o p . c i t . , p .465-467, fig. 475¬477.

44 WALDEMAR G I N T E R S , Das Schwert der Skythen und Sarmaten in SUddrussland, B e r l i n , 1928, p l .14/d; M . R O S K A , fn E S A , X I , 1 9 3 7 , f ig .7/7; idem, Repertorium, p .183, fig.221 .

45 S e afla fn colecţia învăţătorului G h . C . I r i n e i ; informaţie G h . Coman căruia îi exprimăm mulţumiri şi pe această c a l e .

46 V A S I L E P A L A D E şi N I C O L E T A C I U C A , fn S C I V , 23, 2 , 1972, p. 288, fig.2/4 şi 3/1 .

47 Inedit îh colecţiile Muzeului de istor ie din Bacău; informaţie I . Mi ­tre a .

48 I . M I T R E A , în S C I V , 22 , 3, 1971 , fig.2 şi 3. 49 M . R O S K A , o p . c i t . , f ig .7/5; idem, Repertorium, f ig .245. 50 A L . V U L P E , îh \ MA, I I , 1970, p. 1 59, nota 160; V . MIHAI-

L E S C U - B I R L I B A , în MA, I I I , 1971 , p .448; C .BUZDUGAN, în S C I V , 26, 1, 1975, p .71 , f ig.2/a-b şi 3/a , b , c .

51 I . N E S T O R , Anuarul comisiunii monumentelor istor ice pe anul 1942, Bucureşti, 1943, p .160; idem, Raport asupra activităţii ştiinţifice a Muzeului Naţional de Antichităţi în anii 1942 şi 1943,Bucureşti,1944, p .29 ; A L . V U L P E , Necropola hallstattiană..., p .59 , nota 114, 26.

52 S T . DANILA , Din activitatea muzeelor, I I , C lu j , 1965, p .81 -85 , f'ig-1 •

53 IOAN M I T R E A , Studi i - Baoău, 1 970, p.21 3, f ig .1/a-b) . 54 V A S I L E P A L A D E şi N I C O L E T A C I U C A , l o c . c i t . , fig.2/5 şi 3/2. 55 I .H.CRIŞAN, Din activitatea Muzeului ra ional Mediaş, 3,1955-1956,

p l .1/24 ; idem, O m a g i u . . . , p .122, f i g .2 . 56 V A L E N T I N V A S I L I E V , Sargeţia, 10, 1973, p.41 , f ig .7/5. 57 A L E X A N D R U V U L P E şi E U G E N I A P O P E S C U , în " D a c i a " , N . S . ,

X V I , 1972, p.86 şi 110, f ig .13/2. 58 Inedit, în Muzeul din V a s l u i . 59 V I R G I L MIHĂILESCU-BÎRLIBA, îh S C I V , 20, 2 , 1969, p.331,f ig .

1/a -c . 60 SIMION RAŢÂ,fn S C I V , 16, 3, 1965, fig.1/1 ,2 şi 2/1 , 2 . 61 A L . P Ă U N E S C U , V.CHIRICĂ şi P . S A D U R S C H I , Repertor iu l a r ­

heologic a l judeţului Botoşani (îh cu r s de apariţie). 62 fn afară de descoper i rea de l a Medgidia, pentru Dobrogea pot fi

menţionate şi statuetele de piatră de l a S ib ioa ra şi Stupina,pe care sînt gravate pumnale asemănătoare c a formă cu cele ca re ne preo­cupă a i c i ( V . C A N A R A C H E , în S C I V , I V , " 3 - 4 , 1953, p l . I I ; A L E ­XANDRINA A L E X A N D R E S C U , în S C I V , I X , 2 , 1958, p.292, fig. 1 şi 2 ) .

63 Un pumnal de f ier a fost descoperit în necropola getică de l a Mur i -ghiol , datat însă în s e c . I V - I I I î.e.n. ( E X S P E C T A T U S B U J O R , în S C I V , V I , 3 -4 , 1955, p l . I I ; " D a c i a " , N . S . , I I , 1958, p.137, fig.

268

www.mnir.ro

Page 267: Cercetari arheologice II, 1976

8/1 , i a r altul l a Brăila (N.HARŢUCHE şi F . A N A S T A S I U , Brăiliţa, Brăila, 1968, p.65 şi 70) .

64 V . I . K O Z E N K O V A , Sk i f sk i i mir , K i ev , 1957, f ig .2 . 65 T . S U L I M I R S K I , Scytowie na Zachodniem Podolu.Lwow, 1936, p l .

IX/1 . 66 BOTTYĂN A R P A D , Bestand der skytischen Altertümer Ungarns,

p l . X X X i y / 9 - 1 0 ; M . D U S E K , ArhMold, I I - I I I , 1964, p l . V l / 7 . 67 BOTTYĂN ARPÂD, o p . c i t . , p l .V/4 ; W . G I N T E R S , op .c i t . ,pl.15/b. 68 Ibidem, p l .15/d; V .PÂRVAN, o p . c i t . , p .469, f ig .249. 69 D . B E R C I U , îh P Z , X L I , 1963, p .195, f ig .2 ; Musée archéologique

de V r a t z a , Sof ia , f ig .41. 70 Ast fe l , A l .Vu lpe face o c l as i f i ca re tipologică a pumnalelor de l a

F e r i g i l e ( A L . V U L P E , o p . c i t . , p .59 , 60). I .H.Crişan, a abordat problema tipologiei pumnalelor din Trans i l van ia ( I .H.CRIŞAN, O¬m a g i u . . . , p. 117-129) , îh timp ce V.Mihăilescu-Bîrliba a real izat acelaşi l uc ru pentru o parte din pumnalele descoperite pe ter i to ­r i u l Moldovei ( V . M I H A I L E S C U - B I R L I B A şi I L I E UNTARU, l o c . c i t , p .448 -451 ) .

71 In c i f r a de 52 de exemplare nu este cuprins şi exemplarul delà Nă -s a l , deoarece l ips indu- i terminaţia mînerului este greu de precizat cărei grupe tipologice îi aparţine.

72 V e z i VLADIMIR D U M I T R E S C U , o p . c i t . , f ig.417, 419, 420. 73 M . R U S U , îh ArhMold, I I - I I I , 1964, p .243, nota 20; M.MACREA şi

C . K A C S O , Studi i - S atu Măre, 1972, p l . X X l / 1 4 . 74 VLADIMIR D U M I T R E S C U , o p . c i t . , f ig .420, mai ales exemplarul de

l a Şimleul S i l v a n i e i . 75 A L . V U L P E , o p . c i t . , p .61 . 76 D . B E R C T U , A r t a traco-getică. . . , p .24ş iu rm. ; C . B U Z D U G A N ,

op. c i t . , p.73 şi urm. 77 V . V a s i l i e v afirmă că săgeţile de acest tip apar îh a doua jumătate

a s e c a i V I - l e a î . e .n . şi se răspîhdesc rapid , înlocuind pînă la sfîrşitul acestui s eco l pe cele de formă ovală (VALENTIN V A S I L I E V , în AMN, I I I , 1966, p .415) .

78 A L . V U L P E şi E U G . P O P E S C U , a r t . c i t . , p .87 . 79 A . M E L I U K O V A , Arheologhiia S S S R , f a s c . D l - 4 , Moscova, 1964,p.

51 , p l . 16/2 şi 18/2. 80 W . G I N T E R S , o p . c i t . , p . 33 . 81 A . I . M E L I U K O V A , o p . c i t . , p . 47 -49 . 82 A L . V U L P E , o p . c i t . , p .61 . 83 W . G I N T E R S , o p . c i t . , p . 40 -45 . 84 N . F E T T I C H , - J u b i l e u l Muzeului din Sf .Gheorghe, 1929, p .355. 85 A . I . M E L I U K O V A , o p . c i t . , p.49 şi urm. Aceste i păreri i se r a ­

liază şi V . V A S I L I E V , o p . c i t i , p.415 şi lirm. 86 A . I . M E L I U K O V A , p.51 , 60. 87 Pe baza analogii lor perfecte dintre pumnalul de l a Batoş şi ce l de

l a F r a t a , V . V a s i l i e v propune datarea ce lui din urmă tot îh s e c . a l V I - l e a î . e .n . ( V . V A S I L I E V , o p . c i t . , p .415) .

269

www.mnir.ro

Page 268: Cercetari arheologice II, 1976

88 Această legătură stilistică se sprijină mai cu seamă pe analogiile dintre ornamentele geometrice de pe pumnalul cu antene de l a Cur t ea de Argeş şi ornamentaţia ceramic i i din cultura Basarab i (vezi VLADIMIR D U M I T R E S C U , fn " D a c i a " , N . S . , X I I , 1968. f ie. 26/1, 3 şi 28/1) - K

89 A . I . M E L I U K O V A , S A , X X I I , 1955, p.246 şi urm. 90 Ibidem, p .249 . 91 DORIN P O P E S C U , fn S C I V , I X , 1 , 1958, p .30; "Dac i a " ,N .S . , V I ,

1962, p.444 şi urm. 92 A L . V U L P E , o p . c i t . , p . 60 -61 . 93 D . B E R C I U , A r ta traco-getică. . . , p .10 -24 ; C .BUZDUGAN,op .c i t . ,

p . 70 -74 .

P O I G N A R D S H A L L S T A T T I E N S RÉCENTS DANS L E T E R R I T O I R E D E L A ROUMANIE

- Résumé -

A l a suite de découvertes fortuites, mais surtout de recherches sistématiques, qui ont assuré une vaste et complexe documentation, l'élaboration d'une oeuvre d'ensemble concernant les poignards ha l l s -tattiens récents découverts en Roumanie, est devenue aujourd ' hui pos­s ib le et nécessaire.

Fa i s an t le répertoire de tous les poignards, autant ceux connus de l a littérature de spécialité a ins i que les inédits, on a établi q u ' i l existe aujourd 'hui 52 différents points géographiques dans lesque ls on a découvert, isolés ou en groupe, 73 poignards.

L ' éxamination des découvertes de poignards permet l a constata­tion que ces armes sont répendues su r tout le ter r i to i re de laRoumanie, comprenant l a Moldavie, l a zone souscarpatique de l a Valachie et de l 'Olténie, une partie de l a Transy lvan ie et dans une mesure plus pe­tite la Dobroudja. Pourtant, pour le moment on peut t r ace r quelques zones d 'une densité plus grande en découvertes de ce type: l a zone de l a P la ine de l a J i j i a Supérieure, l a Dépression de Neamţ, l a Plateau C e n t r a l de l a Moldavie, l a zone souscarpatique de l a Valachie d e l ' O l ­tenie et ce l l e du bass in supérieur du Mureş.

Des découvertes s imi la i res dans les plaines nord-pontiques Po -dol ie , S lovaquie , l a Pla ine de la T i s a , S e r b i e , nord-est de l a Bulga­r i e élargissent l ' a i r e de diffusion de ces pièces au delà du territoire de l a Roumanie.

L e s poignards hallstattiens récents de Roumanie proviènnent en exclusivité de tombes isolées, de groupes de tombes et de nécropoles. Ceux découverts en Transy lvan ie sont en l i a i son , dans l a majorité des découvertes avec l ' inventa i re des sépultures planes d'inhumation.Dans une situation semblable sont aus s i ceux de Moldavie, exception font ceux de Bîrseşti découverts dans des sépultures tumulaires d'inciné­ra t ion . E n échange les poignards de l a région souscarpatique de la

270

www.mnir.ro

Page 269: Cercetari arheologice II, 1976

Valachie et de l'Olténie ont été découverts r i e n que dans des sépultu­r e s tumulaires d'incinération.

On constate que le nombre des poignards en Ter surpasse ceux faits en bronze ou en bronze et f e r .

Pour établir le schéma typologique l ' a u t e u r est p a r t i des carac­téristiques pr incipales des pa r t i e s const i tu t i ves des poignards e t , en premier l i eu , de l a terminaison du poignée qui le rôle déterminant, les autres éléments présentant des f luctuat ions d ' u n cas à l ' a u t r e . En fonction de c e s caractéristiques, les po ignards sont divisés en t r o i s groupes typologiques: A , B , C . Chaque groupe typologique a , à son tour, plus ieures va r i antes , en fonction de l a poignée, et de sa t e rm ina i son , de certa ines caractéristiques de l a garde et de l a lame. En fa isant l a comparaison des poignards découverts dans les c inq différentes zones on constate que ces pieces ne peuvent pas être séparées. P a r contre, l eu r s analogies l es approchent en les constituant dans un tout unitaire. E n même temps on observe que les trois groupes typologiques ne sont pas fermés hermétiquement, dans le cadre de chaque unité se t rouvent des poignards avec des éléments structuraux qui gravitent vers un ou l ' a u t r e groupe. Tous ces éléments qui lient entre eux les découvertes des différentes zones et des différents groupes typologiques constituent l 'éxpression de l'unité culturel-chronologique des poignards décou­ver t s en Roumanie.

Quelques poignards portent, surtout su r les poignées et sur leur terminaison, des ornements géométriques ou animal iers . L e s motifs ornementaux géométriques les plus simples sont exprimés, d'habitude, à l ' a i de de lignes t r ansve r sa l e s ou parallèles combinées avec des r a n ­gées de points ou bandes de pare i l les l ignes. Mais i l existe auss i des exemplaires avec une r i che ornementation, qui consiste de bandes de l ignes parallèles ou brisées en angle, combinées avec des triangles nattés en joncs et de rhombes succes s i f s . L e s ornements animaliers, parfois d ' une évidence simplicité, autre fois d ' une grande complexité Reproduisent, schématiquement ou d'une façon natural iste, des figures de serpents , des oiseaux de proie , des animaux sauvages ou des pa r ­t ies de c e a u x - c i .

C ' est intéressant de souligner le fait que les poignards appar­tenant à différents groupes ont été découverts dans le même contexte archéologique. Partant de ces constatations on apprécie qu'une diffé­rence chronologique entre les t ro is groupes typologiques ne peut pas être démontrée. E n échange, on observe que, pr i s en ensemble, i n ­différemment du type auquel i l s appartiennent les poignards hal lstat -t iens récents découverts en Roumanie s ' échelonnent chronologique­ment su r une période de temps d ' à peu près deux cents ans comprise entre l es V T e - V e siècles av .n .è .

L a filiation avec l 'âge du bronze et les étapes hallstattiènnes antérieures, poursuivie à voie typologique et stylistique démontre l ' o r i g ine lointaine et l a longue évolution de ces armes. Atteignant l 'apogée au Hallstatt récent, i l s deviènnent très r a r e s vers la fin de cette période pour qu'à l'époque L a Tène i l s d ispara issent . L a d i f f u -

271

www.mnir.ro

Page 270: Cercetari arheologice II, 1976

sion des poignards s u r un grand éspace et la diversité des formes la i ssent entrevoir l'éxistence de plusieurs ate l iers et, implicitement, un grand nombre d ' a r t i s a n s . D ' i c i on peut déduire que, tout au moins pour une bonne part ie , les poignards découverts en Roumanie ont été travaillés par des ar t i sans locaux.

Du point de vue ethnique à base des ornements et de l a prove­nance d 'un grand nombre d'éxemplaires des sépultures d'incinération, donc spécifiquement gètes, l a majorité des poignards est attribuée à l a population loca le .

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . 1 . - L a diffusion des poignards hallstattiens récents su r le t e r r i ­toire de l a Roumanie: I . L a zone de l a Steppe de l a J i j i a S u ­périeure: 1 - Cristineşti; 2 - Hilişeu; 3 - Zăiceşti. I I . L a Dépression de Neamţ: 4 - Văratec; 5 - Agapia; 6 - Gh in ­dăoani; 7 - P e t r i c a n i ; 8 - Boureni ; 9 - Miroslăveşti; 10 -Muncelu de S u s . I I I . L a zone de l a Plate-forme Centrale de l a Moldavie: 11 - Dumeşti; 12 - Bîcu; 13 - Comarna; 1 4 - C o ­z i a ; 15 - Ghermăneşti; 16 - Dăneşti; 17 - Rădeni; 18 - Nă ­neşti; 19 - Va s l u i ; 20 - Huşi; 21 - Găiceana; 22 - Susen i ; 23 - Mînzăteşti; 24 - Bălăbăneşti; 25 - Găneşti; 26 - B u c i u ­meni; 27 - Măcişeni; 28 - Bîrseşti; 29 - Medgidia. I V . L a zone Souscarpatique de l a Valachie et de l'Olténie:30 - P l o ­ieşti T r i a j ; 31 - Cur tea de Argeş; 32 - Tigveni ; 33 - C e ­pa r i ; 34 - F e r i g i l e ; 35 - Braşov. V . L a zone du Mureş S u ­périeur: 36 - Arghita ; 37 - Şaroş; 38 - B r a t e i ; 39 - Teiuş; 40 - Ben i c ; 41 - A iud ; 42 - Mirăslău; 43 - Ciumbrud; 44 -Cipău; 45 - Cristeşti; 46 - Batoş; 47 - Posmuş; 48 - Mări­şelu; 49 - Năsal; 50 - Gădălin; 51 - F r a t a ; 52 - A r ad .

F i g . 2 . - Poignards hallstattiens récents de Roumanie: 1 , 2 - Cristeşti; 3 - Posmuş; 4 - Ciumbrud; 5 - Rădeni; 6 - Teiuş; 7 -Agap i a . 3 - bronze; 1 -2 , 4 ,7 - f e r .

F i g . 3 . - Poignards hallstattiens récents de Roumanie: 1 - Coz i a ; 2 -T igveni ; 3 - Medgidia. 3 - bronze;1 ,2 - f e r .

F i g . 4 . - Poignards hal lstattiens récents de Roumanie: 1-2 - Curtea de Argeş; 3 -4 - F e r i g i l e ; 5 - A r ad . 2 - bronze et fer ; 1 , 3 - 5 -fer .

F i g . 5 . - Poignards hallstattiens récents de Roumanie: 1 - Găiceana; 2 -Bîcu; 3 - A r ch i t a ; 4 - Gădălin. 1-4 - fer .

F i g . 6 . - Poignards halstattiens récents de Roumanie: 1 - Fe r i g i l e ; 2 -Şaroş; 3 - Văratec; 4 - B r a t e i ; 5 - Comarna; 6-8 - A i u d ; 9 -Bîrseşti. 1 -9 - fe r ,

F i g . 7 . - Poignards hallstattiens récents de Roumanie: 1,4 - Bîrseşti; 2 - Năneşti; 3 - Braşov; 5 - F r a t a ; 6 - Năsal; 7 - Susen i ; 8 - Bouren i ; 9 - Ghindăoani; 10 - F e r i g i l e . 1-10 - fer.

272

www.mnir.ro

Page 271: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 8 . - Poignards hallstattiens récents de Roumanie: 1 - Cipău; 2 -Batoş; 3 - Măcişeni; 4 - Ben ic ; 5 - Aiud; 6 - Hilişeu; 7-8 -Zăiceşti; 9.-10 - Cristineşti; 11 - Bîrseşti. 1-11 - fer .

F i g . 9 . - Poignards hallstattiens récents de Roumanie: 1 - Cipău; 2 -Mînzăteşti; 3 - Pe t r i c an i ; 4 - Mirăslău. 1-4 - fer.

F ig .10. - L e schéma typologique des pognards hallstattiens récents du te r r i to i r e de l a Roumanie: A . Pognards avex l a massue au bout du poignée ; B . Poignards avec l a poignée terminée par une bar re t r ansve r sa l e ; C . Poignards avec l a poignée terminée avec des antennes.

Fig.11. - L e s pr incipa les caractéristiques des poignards hallstattiens récents de su r le te r r i to i re de l a Roumanie.

Fig .12. - L e s pr incipa les caractéristiques des poignards hallstattiens récents de su r le t e r r i t o i r e de l a Roumanie.

273

www.mnir.ro

Page 272: Cercetari arheologice II, 1976

O AŞEZARE GETICĂ D E L A SFÎRŞITUL S E C . A L V - L E A f . e . n . ÎN MUNTENIA

de EMIL MOSCALU

A

In 1973 publicam un ar t ico l fn care analizam locuirea getică c e r ­cetată l a Cernica-Bucureşti 1. Descoper irea este deosebit de interesantă datorită faptului că furnizează preţioase elemente de datare a locu i ­r i i pr in fragmente de vase greceşti cu f i rnis negru 2 şi că prin săpa­r e a întregii necropole neolitice negăsindu-se decît două bordeie şi t re i gropi getice, indică faptul că a fost locuire sezonieră.

Fragmentul de vas grecesc determinabil a fost atribuit unui l eky -thos a r r i b a l i c atic şi datat l a sfîrşitul s e c . a l I V - I e a î .e .n . şi fnceputul s e c . a l I I I - l e a î . e .n . ( f ig .2/8) 3 .

Reexaminarea fragmentelor greceşti a dus l a constatarea că frag­mentul determinabil aparţine unei căniţe şi se datează în ultimul sfert a l s e c . a l V - l e a î . e . n . 4 , ceea ce implică datarea locu i r i i getice de la C e r n i c a fn j u r u l datei de + 400 î .e.n. , iar nu cum a fost datată anterior.

Aceasta a re implicaţii importante privind orizontul cronologic l a c a r e se situează în raport cu cultura Bfrseşti-Ferigile. Analogiile c e ­r amic i i de l a C e r n i c a rămîh valabi le , ele încadrfndu-se fn aspectul c i l -tu r a l de tip RâvnaII-Hansca-Zimnicea I—II. Vasu l sac (fig. 1/1 )5 îşi axe or ig inea fn Hallstattul timpuriu şi exista fn necropola de l a Fer i g i l e în toate ce le t r e i faze c a şi în necropola plană (vase de tip V I D . 2 ) 6 .

S e remarcă faptul că în Hallstattul timpuriu şi în c e l tîrziu de tip Fe r i g i l e vasu l fn discuţie nu este o formă frecventă a culturi i materiale t r a c i c e .

In schimb vasu l clopot ( f ig . l/2 şi fig.3) este destul de frecvent pe p a r c u r s u l evoluţiei Ha l l s ta t tu lu i ' . Văsuţul bitronconic (fig.1/3) a re analogie într-un vas s imi la r de l a K r i v a B a r a ( V r a c a ) 8 . Nu putem şti dn£ă străchinile lucrate cu mfna au avut apucători (fig. 2/9-10) . Orie um, vase cu aceşt prof i l şi fără apucători există fn s e c . V - I I I î . e . n . 9 îh Transi lvania,Moldova şi Dobrogea.Tipul' lipseşte l a F e r i g i l e , dar există l a T i g v e n i 1 0 . S t r a ch ina lucrată cu mîna (fig.3/5) este asemănătoare ca prof i l cu cea din mormîntul n de l a Cernavodă 1 1 . Datarea aşezării de l a C e r n i c a în j u r u l datei + 400 î . e .n . implică s incronizarea cu f a z a F e -r ige le I I I , c a r e fn actuala e i datare este încadrată între c i r c a 450-350 î . e . n . 1 2 .

O altă aşezare din această perioadă este aceea de l a Alexandria, c a r e a fost datată de l a sfîrşitul s e c . a l V I - l e a î .e .n . pînă în s e c . a l V - l e a î . e . n . 1 3 . Aşezarea de l a Alexandria oricum documentează un as­pect cu l tura l diferit de c e l a l necropolei de l a F e r i g i l e . Datarea aşe­zării de l a A lexandr ia l a sfîrşitul s e c . a l V - l e a î .e .n . şi fnceputul sec.

275

www.mnir.ro

Page 273: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 1 . - Cern ica : ceramică lucrată cu mîna

276

www.mnir.ro

Page 274: Cercetari arheologice II, 1976

a l I V - l e a f . e . n . 1 4 implică şi s incronizarea cu faza Fer ig i le I U . S - a a¬firmat însă că aşezarea de l a Alexandria este ulterioară culturi i F e r i -g e l e 1 5 , fapt ce constituie o contradicţie fntre ceea ce implică datarea propusă şi afirmaţia menţionată.

De altfel problema are şi un alt aspect, acela a l cronologiei ne ­cropole i de l a F e r i g i le corelată cu cronologia altor descoper i r i prove­nind din aşezări şi cetăţi din Muntenia, dar şi din Dobrogea, care con ­ţin vase tipice pentru necropola de l a F e r i g i l e 1 6 . Ne referim la vase bitronconice cu patru sau două apucători plate şi două minere pe gft, de tip IV A - I V B F e r i g i l e , pe ca re le găsim fn Muntenia pfhă fn s e c . a l I I I - l e a f . e . n . Acest fapt este de natură să indice prelungirea unor e¬lemente de cultură materială de tip F e r i g i l e şi fn s e c a i I I I - l e a f . e . n .

Elementele de tip F e r i g i l e sfnt menţionate fn Muntenia vestică1

Or icum, l a mijlocul şi fn a doua jumătate a s e c . a l I V - l e a f .e .n . , l a Zimnicea avem documentat un aspect cultura l diferit de ce l de la F e ­r i g i l e .

V a s u l sac cu 4 apucători (fig. 1/1 ), aşa cum am arătat, nu este o formă de bază fn reper tor iu l Hallstattului nord-tracic c a r ­pat ic , dar fn s e c . a l V - l e a f . e . n . e l devine o formă de bază/desk) cuind vasu l bitronconic cu 4 apucători de tip V de l a F e r i g i l e , care fnsă nu d ispare total , dăinuind fn unele zone pfnă fn s e c . a l I I - l e a t e . n . 1 8 . V a ­s u l bitronconic lipseşte, fn faza a doua a necropolei de l a Râvna din s e c . a l V - l e a f . e . n . 1 9 şi e s t e reprezentat pr intr -un singur exemplar publicat de l a Enisala.datfnd din prima jumătate a s e c . a l I V - l e a t e j i . ^? şi un singur exemplar din peste 60 de vase lucrate cu mfna din necro ­pola de l a C a n l i a , dar a i c i forma gftului este modificată.

Această observaţie îndreptăţeşte s t ructurarea unui aspect c u l ­tu ra l diferit de c e l reprezentat de Ferigile-Bfrseşti, care în sec. V-TJI f . e . n . este genera l izat .

Pentru acest aspect cu l tura l propunem denumirea Râvna I I - H a n -s c a - Z i m n i c e a I—II. In acest aspect încadrăm materialele de la E n i s a l a , C a n l i a , Bugeac, S atu Nou, Drumevo, Râvna I I , K iu leva ia , Branicevo, Seuthopol is , A lexandr ia , C e r n i c a , Zimnicea, S loboz ia , Poiana, V a s ­l u i , Co tna r i , Hanska şi descoper i r i l e de tip Fîhtîhele I I din T r a n s i l ­van ia .

Materialele din necropolele de l a Murighiol^ 1 indică un aspect cu l tura l aparte,pentru c a r e propunem denumirea de aspect cultural de tip Murighiol, ale cărui elemente le întflnim şi fn necropola delà E n i s a l a .

Aspectul cu l tura l Râvna I I -Hansca-Zimnicea M I cuprinde şi O l t e ­nia fn s e c I V - I I I f . e . n . , fiind probabil că e l să înceapă încă din a doua jumătate a s e c . a l V - l e a î . e .n . ; dar pentru această datare nu a¬vem încă materiale bine determinate.

Aşezarea de l a C e r n i c a , c a r e poate CQnfirma limita inferioară posibilă a datării ce l e i de l a A lexandr ia , indică faptul că Muntenia e ra locuită l a sfîrşitul s e c a l V - l e a î .e .n . Astfel nu se verifică ipoteza că această zonă nu a fost locuită 2 2 .

S - a afirmat că descoper i r i le de la Alexandria şi Zimnicea r e ­prezintă o enclavă sud-tracică la nord de Dunăre23.Unul dintre tipurile pr incipale ale ce ramic i i lucrate cu mîna, vasul sac cu patru apucători

277 www.mnir.ro

Page 275: Cercetari arheologice II, 1976

278

www.mnir.ro

Page 276: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 3 . - Cernica : ceramică lucrată cu mfna

279

www.mnir.ro

Page 277: Cercetari arheologice II, 1976

( f ig.1/1), pentru a nu lua decît un exemplu, are o origină hallstattiană timpurie, aşa cum am arătat, şi există în Trans i lvan ia în s e c . V-I1I î . e . n . 2 4 . p e de altă parte, la Z i m n i c e a 2 5 c a şi la Orbeascade Sus se cunosc vase tipice pentru necropola de la F e r i g i l e .

Aceas ta arată că nu este necesar să considerăm necropola şi ce­tatea de la Zimnicea şi aşezarea de la Alexandria ca enclavă sud-tra— cică,cîtă vreme formele de bază ale ceramic i i lucrate cu mîna au ana ­logii şi în a r i a nord-tracică carpatică. E s t e foarte probabil c a ele să se formeze pe l oc . E s t e foarte adevărat însă că ceramica lucrată cu mîna din zonele odr ido-bess ice nu prezintă diferenţe notabile faţă de cea din a r i a getică de l a nord şi sud de Dunăre 2 6 . L a aceasta se a¬daugă şi prezenţa vase lor cu două mînere de tip Fe r i g i l e la Zimnicea.

Datarea l ocu i r i i de la C e r n i c a şi Alexandria indică faptul că aspectul cu l tura l din ca re face parte apare în Muntenia la nivelul fa ­ze i F e r i g i l e I I I , fără a pune problema ridicării cronologiei fazei F e r i ­gi le I I I .

Urmează să admitem existenţa în Muntenia a două aspecte cu l tu ­ra l e diferite în primul rînd prin ceramica lucrată cu roata, dar şi prin aceea lucrată cu mîna, aceasta nu întotdeauna sub aspect tipologic c i din punct de vedere a l deta l i i lor tipologice, amîhdouă fiind getice, for ­mate pe aceeaşi bază general tracică.

Pentru perioada în discuţie a fost propusă existenţa aspectului cu l tu ra l Z imnicea -Seuthopo l i s 2 ? , dar credem că e l nu poate fi privit c a aspect separat , fntrucît tipologia ceramic i i lucrată cu mina şi roata este unitară, i a r aspectul menţionat nu poate fi privit decît c a fază cronologică şi zonală a aspectului cu l tura l de tip Râvna I I - H a n s c a -Zimnicea I—II, după cum acelaşi lucru se poate spune şi despre a spec ­tul cu l tura l A lexandr ia din cîmpia Munteniei.

S - a propus s t ructurarea unei etape Popeşti-Sarmizegetusa,care nu se poate expl ica integral prin etapa anterioară Seuthopol is -Zimni-c e a 2 8 . A

într-adevăr, vasu l sac (fig.1/1) dispare spre sfîrşitul s e c . a l I I I - l e a î . e .n . şi poate în unele zone, în prima jumătate a s e c . a l I I - l ea , fără c a din e l să i a naştere o altă formă \ şi nu a fost lucrat niciodată la roată 2 ^. In T r a n s i l v a n i a , în zona cetăţilor dacice din munţii Orăş-t ie i e l continuă pînă la c u c e r i r e a D a c i e i 3 0 .

Trebuie menţionată de asemenea dispariţia vasului de tip lekane cu torţi ver t ica le lucrat l a roată, a străchinii cu marginea răsfrîntă spre inter ior dè tipul c e l e i de l a f ig .2/5, cu variantele s a l e , deşi se pare că l a Zimnicea ea se continuă fn s e c . a l I I - l e a 3 1 . în această e¬tapă se continuă fo los irea c rateru lu i l a Popeşti şi Sarmizegetusa 3 .

C a formă de bază a fazei Popeştt-Sarmizegetusa-Bîtca Doamnei este vasu l borcan ornamentat cu brîu alveolar sau c res ta t , întrerupt de bu­toni, c a r e apare în perioada + 200. E a se mai caracterizează prin a¬pariţia căţuii şi fo los irea frecventă a f ruct iere i .

Constatăm că şi fn ceea ce priveşte a r i a getică din Dobrogea şi nord -es tu l Bulgar ie i ,aspectul cu l tura l de tip Râvna H-Hansca-Zimnicea - I - I I este foarte probabil că încetează fn j u ru l datei de + 250 î . e .n . ,m

280

www.mnir.ro

Page 278: Cercetari arheologice II, 1976

orice caz la sfîrşitul s e c . a l I I I - l ea î .e .n . 34. Studiul materialelor permite observaţia că în jurul datei de+ 200

î .e .n . se produce o schimbare a culturi i materiale reprezentată de ce ­ramică, care marchează încetarea aspectului cultural de t i p R a v n a - I I -Hansca-Z imnicea I -EI şi apariţia aspectului cultural de tip Popeşti-Sarmizegetusa-Bîtca Doamnei. Acelaşi lucru se constată şi la Zimni­cea unde există o continuare a locui r i i pe loc timp de mai ^multe s e ­cole-^ 5 .

Pe baza faptului că acest aspect prezintă trăsături unitare în ce priveşte ceramica şi că e l încetează în perioada + 200 î .e .n. este ne ­cesară rev iz iu rea cronologiei Latène-ului geto-dacic şi împărţirea s a îh două etape principale:

Etapa I : I + 400(350) î .e .n . - + 200 î .e .n . Aspectele culturale Râvna I I -Hansca-Z imnicea I - I I şi Fîhtî-

nele I I . Sfîrşitul s e c . a l I I I - l e a î . e .n . şi începutul s e c . a l I I - l e a î.e.n. reprezintă o perioadă de tranziţie între cele două etape, a cărei c r o ­nologie şi c a rac te r i s t i c i vor trebui stabilite îh v i i tor .

Etapa a I l - a : I I + 200 î .e .n . - 106 e . n . . Aspectul cultural Popeşti-Sarmizegetusa-Bîtca Doamnei ş i Po -

iene şti-Lukaso vc a . Această periodizare se bazează pe faptul că Latènul are două

faze principale cu o cultură diferită din punct de vedere al ceramici i lucrată cu roata , dar şi prin cea lucrată cu mîna, faza I şi faza a I l - a .

Ceramica lucrată la roată este reprezentată prin patru t ipuri : căni (fig.2/1 şi 2/7), amforă (fig. 2/2), străchini (fig.2/5-6) c r a ­ter (f i g . 2/4), ale căror analogii le găsim la Dunărea de Jos şi în sudul Ba lcan i l o r . Fără a încerca acum să luăm o poziţie faţă de opinia expr i ­mată de I . Nestor, după care Latènul geto-dacic apare sub influenţa t r ac i l o r de s u d 3 7 , de C . P r e d a 3 8 şi D. B e r c i u 3 9 , care susţinautotoh-nismul ceramic i i lucrată l a roată şi cea exprimată de Era.Condurache^O şi I . H . Crişan^ 1 , care o consideră de import sud-dunărean sau gre ­cesc , remarcăm doar marea cantitate de ceramică lucrată l a roată l a sfîrşitul s e c . a l V - l e a şi începutul s e c . a l I V - l e a î.e.n.Aşezările de l a Ce rn i c a şi Alexandria , situîndu-se cronologic l a nivelul fazei F e r i ­gile I U , sînt în opoziţie faţă de aceasta din urmă, unde ceramica l u ­crată l a roată lipseşte, existîhd numai vase imitate după cele lucrate cu roata . Această situaţie poate pune problema ridicării cronologiei fa­ze i F e r i g i l e I I I .

N O T E

1 E M . M O S C A L U , S C I V , 24, 1973, 2 , p.291-298. 2 Idem, o p . c i t . , f ig .4/2-3 şi f ig .7/8. 3 Ibidem, p.294, nota 29 .

281

www.mnir.ro

Page 279: Cercetari arheologice II, 1976

4 P . A L E X A N D R E S C U , îh T h r a c o - D a c i a , 1976, p.117 şi urm. 5 Z . S Z E K E L Y , Aşezări din prima epocă a fierului în sud-vestul T r a n ­

s i l v an i e i , Braşov, 1966, p .9 , p l . I l / l ; H i/2 , p.33 şi p l .V l /5 . 6 A . V U L P E , Necropola hallstattiană de la F e r i g i l e . Bucureşti, 1967,

p . 53 , p l . X I l / 1 9 , 21 , 27; X X V I I l / 1 2 , 24. 7 D . B E R C I U , Mater ia le , I V , 1957, p.290 şi u rm . , f ig .5/2 ;L H . C R 1 -

ŞAN , Ceramica daco-getică. Cu specială pr iv i re l a Trans i lvan ia , Bucureşti, 1969 , p.56 şi u r m . , numeşte acest tip de vas "vasu l în formă de s a c " sau cu "prof i l aproape drept" .

8 B . N I C O L O V , în "Arheologhia" ,Sof ia , 3, 1972, p .63, f i g .1 l/a ,dar este datat în s e c . I I - I î . e .n .

9 A . V U L P I . >i E . P O P E S C U , în " D a c i a " , N . S . , X V I , 1972,fig. 4/5, 8; 10/4; f ig .14/23; I .H.CRIŞAN, o p . c i t . , p l .X/4 , 6; X I X / 1 3 , 5, 6, 8 şi fig.11 , p l . C X L I l / 2 , p.52 şi urm. Tr imiter i l e la planşa IX pentru străchinile din varianta a 3 -a sînt greşite şi necorectate în erată, aşa că nu putem şti ce fel de străchini a încadrat autorul în această variantă. Cf.şi p.78 şi u rm . ; C . B U Z D U G A N , în "Carpica", 1, 1968, p .85 , fig.3/25 şi f ig .2/3; C A N L I A , Săpături de E . M O S ­C A L U , 1969-1974. inedită. G .S IMION, GH.CANTACUZINO,îh Ma­te r i a l e , V n i , 1962, p .378, f ig .3/4, 5.

10 A L . V U L P E şi E . P O P E S C U , o p . c i t . , f ig .4/5, 8; 10/4. 11 D - B E R C I U , îh Materia le , I V , 1957, p .292, f ig .12/2. E a apare în

Hallstatt A 1 - A 2 ; E . M O S C A L U , Th raco -Dac i c a l , 1976, p .80, fig. 3/5 .

12 A L . V U L P E , F e r i g i l e . . . , P -99, f ig.34. 13 C . P R E D A , în Mater ia le , V I , 1959, p .251-253; idem, în " D a c i a " ,

N . S . , HI , 1959, p. 179-194; ibidem, V I I , 1961, p.207-209; idem, S C I V , X I , 1969, 1, p .25 -38 ; I .H.CRIŞAN, o p . c i t . , p .42 .

14 C . P R E D A , S C I V , 21, 4 , 1970, p .577. 15 Ibidem, p .577. 16 A . V U L P E , îh MA, I I , 1970, p.133 şi urm. ; p.190 şi urm. 17 A . V U L P E şi E . P O P E S C U , îh " D a c i a " , N . S . , X V I , fig.1 . 18 A . D . A L E X A N D R E S C U , Mormintele din perioada mai tfrzie a ne­

cropole i getice de l a Zimnicea, fn " C r i s i a " , 1972, p.16, p l . I i i/5 ; M.BABEŞ, în " D a c i a " , N . S . , XLX, 1975, p.129, f ig .3 .

19 N . M I R C E V , " I z v e s t i a " , Sof ia , X X V , 1962, p.124, pl.IX/2,;>;Xl/4; X I I / 2 ; X I X / 4 ; X V / 4 ; XVI l/5 ; X X l / 3 , 5; X X I l / 4 ; X X I V / 5 ; XX I I l /2 ; XXXI/4 . ^

20 G .S IMION, îh "Peuce" , I I , 1971, p .85, fig.16/d. 21 E . B U J O R , S C I V , 3 -4 , 1955, p .577, p l . I I ; idem, Materiale, I I I ,

1957, p .251, p l . I ş i V , 1959, p .375, p l . I ; idem, " D a c i a " , N . S , I I , 1958, p .135 , f i g .2 .

22 A . V U L P E şi E . P O P E S C U , op .c i t . , p.91"; E . M O S C A L U , S C I V , 23 , 1973, p .94 .

23 H . D A I C O V I C I U , The 111vrians and Dacians,catalogul expoziţie,Bel­grad, 1971, p .67 ; Non V id i , C f . I .H.CRIŞAN, Burebista şi epoca s a , Bucureşti, 1975, p .24 , nota 90; cf . şi D . B E R C I U , S C I V , X I ,

282

www.mnir.ro

Page 280: Cercetari arheologice II, 1976

2, 1960, p.261 şi u rm. ; " D a c i a " , N . S . , V , 1961, p.163 şi urm. şi p .170.

24 I .H.CRIŞAN, C e r a m i c a . . . , p .70ş iu rm. ; 11 3 şi urm. .pl.XVIIţ^ ; X X V I I l / 8 , 1 3 ; X X X / 4 ; CXXXI I l/1 . De asemenea, există şi f n ne ­cropola de la Fîntînele, jud.Bistriţa Năsăud, datată în a doua j u ­mătate a s e c . a l I V - l e a î .e .n . şi s e c . I I I î .e .n . ; I .H.CRIŞAN, C o ­municare la colocviul "Geto -dac i i în s e c . I V - I I I î .e.n."-, C lu j , 17 noiembrie 1975. I.H-Crişan înţelege prin vasu l clopot vasul denu­mit de prof. D . B e r c i u vasu l sac ( D . B E R C I U , Materiale, IV , 1957, p.290 şi u rm. ) .

25 I .H.CRIŞAN, C e r a m i c a . . . , f ig .59/6. 26 M . C I C I K O V A , Seuthopolis, So f ia , 1970, n r . 5 8 - 6 6 ; idem în "Acta

Antiqua Pi l ipopol i tana" , S e r d i c a , 1963, p .35 -48 . 27 P . A L E X A N D R E S C U , Comunicare la a I l - a conferinţă naţională de

arheologie, C r a i o v a , decembrie 1969 şi " D a c i a " , N . S . , X V , 1971 p .387 , n r . 1 5 5 .

28 P . A L E X A N D R E S C U , L e s celtes es les étapes de la civi l isat ion de la Tène dans le sud-est europèene, în L e Rayonemments des c i v i ­l isat ions Greques et Romaines su r les cultures périferiques, Pa r i s , 1965, p .107.

29 D . B E R C I U , în Materia le , I V , 1957, p.292, nota 2 . Vasu l de laDă-măroaia nu este lucrat la roată, deşi are o culoare cenuşie; cf . şi I .H .CRIŞAN, C e r a m i c a . . . , p .55 , ca re este de acord cu această părere.

30 I .H.CRIŞAN, C e r a m i c a . . . , p l . C L X X X / 3 . 31 A . D . A L E X A N D R E S C U , îh " C r i s i a " , 1972, p l . I I l /2 . 32 I .H .CRIŞAN, C e r a m i c a . . . , p .153, p l . X C V I l / 1 - 2 ; C L X X I V / 2 - 6 ;

f ig. 104.

33 D . B E R C I U , Zor i le i s to r i e i în Carpaţi şilaDunăre, Bucureşti, 1966, p .306, ca re numeşte acest tip de vas "vasu l ûi formă de s a c " ; E . M O S C A L U , S C I V , 1 9 , 4, 1968, p. 629-642; I . H.CRIŞ AN, Cer amica..., p.102-216. Evoluţia vasului borcan prezentată l a fig.37 şi p.162 şi urm. nu este veridică. E s t e un tip de vas care nu se supune c a ­noanelor derivării unui tip de vas din celălalt. E s t e foarte greu de prepus o formă anterioară din s e c . V - I I I î . e .n . din care să fi de ­r i v a t . Ornamentul, constînd din brîu alveolar sau c re s ta t , cu proe ­minenţe, este desigur luat de l a tipul de vas clopot (fig.1/2), dar nu şi prof i lul . C a profi l poate fi şi o creaţie spontană. Ceramica din bordeiele getice de la Sche l a Cladovei , jud.Mehedinţi,a permis cea mai veche datare a vasului borcan şi a căţuilor pe baza amfo­r e l o r rhodiene ştampilate în perioada + 200 î .e .n . C f . V . B O R O -N E A N T şi M . D A V I D E S C U , îh "Apulum", 'VI l/1 , p. 253 şi urm. N. COSTÀR, Cetăţi dacice din Moldova, Bucureşti, 1968. Pentru v a ­s u l borcan c f . şi A .BUZ ILÄ , Despre ceramica lucrată cu mîna de la Bîtca Doamnei, MA, I I , 1969, p .237-250,

34 A . D . A L E X A N D R E S C U , în " C r i s i a " , 1972, p. 16; E . M O S C A L U , S C I V , 24, 2 , 1973, p .296.

283

www.mnir.ro

Page 281: Cercetari arheologice II, 1976

35 A . D . A L E X A N D R E S C U , o p . c i t . , p .17. 36 D . B E R C I U , Zor i le i s t o r i e i . . . , p .265, f ig .29. 37 I . N E S T O R , fn " D a c i a " , V I I - V I I I , 1937-1940, p.182. Cf . şi Comu­

n ica rea l a a doua "Conferinţă naţională de arheologie", C ra iova , decembrie 1969. Idem, I s tor ia poporului român, sub red .A .Oţetea, ediţia I l - a , Bucureşti, 1972, p.41 şi urm.

38 C f . notele 13 şi 14. 39 D . B E R C I U , S C I V , X I , 2 , 1960, p .260-283; idem, in "Dacia" ,N.S. ,

V , 1961, p .163-184 . 40 E . CONDUR A C H E , fn S C I V , 16, 1, 1965, p .43 -50 ; idem, L e r a y o -

nements. . . , p.331 , nota 16. 41 I .H.CRIŞAN, C e r a m i c a . . . , p .35 -39 ; idem, Burebista şi epoca sa,

Bucureşti, 1975, p .24 .

UN ÉTABLISSEMENT G E T I Q U E D E L A FIN DU V e S I E C L E av . n.è. D E L A P L A I N E ROUMAINE

- Résumé -

L ' a u t e u r reprend le problème de la datation de l'établissement de C e r n i c a , qui a déjà fait l 'objet d'une publication antérieure1 . A ins i q u ' i l est connu, on a mis au jour dans cet établissement des fragments céramiques grecs d'importation à vernis n o i r 2 , qui ont été datés de la fin du I V e siècle et du début du III© siècle a v . n . è . 3 . O r , un nouvel e¬xamen du fragment de vase grec déterminable a démonstré q u ' i l peut être daté du dern ie r quart du V e siècle av.n.è.4, ce qui situe l 'éta­blissement gétique de Ce rmica autour de l ' a n 400 av.n.è.

L e s analogies proposées pour la céramique de Ce rn i ca demeu­rent va lab les , s ' encadrant dans l ' a spect culture l de type Râvna I I -Hansca -Z imnicea I—II. L e vase sac (fig.1/1) apparaît au Hallstatt A -B5 et dans l a nécropole hallstattienne tardive de F e r i g i l e 0 . L e vase cloche (fig.1/2) est une forme plus fréquente au cours du Hal lstatt?. L e s é-cue l les faites à l a main (fig.2/9-10) sont attestées du V e au I I I e siècle av .n .è . en T ransy l van i e , Moldavie et dans l a Dobroudja 9 . E l l e s man­quent à F e r i g i l e , mais sont présentes à T i g v e n i 2 0 .

Daté autour de 400 av .n .è . , l'établissement de Ce rn i ca est donc synchrone de l a phase Fe r i g i l e III (450-350 a v . n .

Un autre établissement de cette période est ce lui d 'A lexandr ia , qui a été daté de la fin V I e siècle et du début du V e siècle a v . n . è . 1 2 , ou de l a fin du V e siècle et du début du I V e siècle av .n .è . 1 3, de sorte q u ' i l est également synchrone de l a phase Fe r i g i l e III.L'établissement d 'A l exandr i a i l lus t re un aspect culture l différent de c lui de la nécro­pole de F e r i g i l e .

Cependant, des vases de type Fer i g i l e se trouvent en Valachie j u squ ' au I I I e siècle av .n .è . , de même que dans l a Dobroudja, et les éléments F e r i g i l e ne sont pas r a r e s en V a l a c h i e 1 0 .

284

www.mnir.ro

Page 282: Cercetari arheologice II, 1976

L e vase sac (fig.1/4) n ' e s t pas une forme de base du Hallstatt nord-thrace carpatique, mais i l le devient au V e siècle en remplaçant l e vase de type V - F e r i g i l e . Cette observation justifie l ' identification de l ' a spec t cu l ture l Ravna I I -Hansca -Z imnicea 1-11, où s'intègrent les matériaux d ' E n i s a l a , Can l i a , Bugeac, S atu Nou, Drumevo, Ravna I I , K iu l evca , Brani&evo, Seuthopolis, Alexandria , C e r n i c a , Zimnicea, S loboz ia , Po iana , Va s l u i , Cotnar i , Hanska, de même que les t rou ­va i l l e s de type Cluj-Mănăştur et Fîhtîhele II de Transy lvan ie . Cet a s ­pect cu l ture l s'étend sur la Bu lgar ie , la Va lachie , la Transy lvanie , la Moldavie, l a Dobroudja et L ' O l t e n i e . I l date des V e - I I I e siècles av.n^.

L e s matériaux des nécropoles de Mur igh io l 2 2 indiquent un aspect cu l ture l gétique à part , qui peut être dénommé l ' a spect culturel de type Murighiol. Des éléments caractéristiques pour cet aspect se rencon­trent a u s s i dans l a nécropole d ' E n i s a l a .

On a sutenu que les établissements et les nécropoles de Zimni­c e a et d 'A l exandr i a représentent une enclave sud-thrace au nord du D a n u b e 2 4 . O r , le vase sac (fig.1/2), a ins i que d 'autres types de v a ­s e s , se trouvent dans le Hallstatt A - B nord-thrace carpatique et même en Transy lvan ie aux V e - I I I e siècles av.n.è.25. E n outre,on rencontre des vases de type Fe r i g i l e à Z i m n i c e a 2 0 et à Orbească de S u s .

De tout ce qui précède on peut déduire que cet aspect culturel s ' e s t formé s u r p lace , mais i l est v r a i que la céramique faite à l a main des zones sud balcanique ne présente pas de différences notables par rapport à l a céramique du sud et du nord du Danube27.

L a datation proposée pour les établissements de Ce rn i ca et d 'A-lexandria signifie que 1 ' aspect cu l ture l dont i l s font partie est apparu en Va lachie au plus tard durant l a période correspondant à l a phase F e r i g i l e I I I .

I l faut donc admettre l ' ex i s tence en Valachie de deux a s ­pects cu l ture ls différentes: l ' a spec t culturele Fe r i g i l e et Ravna II -Hanska -Z imnicea I—II.

Pour l a période envisagée on a proposé l ' ex i s tence de l a phase Zimnicea-Seuthopol is29. O r , l ' a spec t mentionné peut être c o n s i ­déré comme une simple phase chronologique ou zonale du vaste aspect cu l tu re l Ravna I I -Hansca -Z imn icea I—II. I l en est de même pour l ' a s ­pect cu l ture l A lexandr ia de Va lach ie .

On a essayé également d ' identif ier une étape Popeşti — S a r m i z e -getusa, mais c e l l e - c i ne saurait s ' exp l iquer intégralement par l a phase antér ieure 3 0 .

E n fait, le vase sac (1 /1) disparaît ve r s l a fin du I I I e siècle, ou bien dans certa ines zones dans l a première moitié du I I e siècle av.ruè., sans qu'aucune autre forme en dérive. Dans les citadelles daces des monts d'Orăştie i l se maintient jusqu'à l a conquête romaine

D 'aut re part , i l convient de mentionner l a disparition du vase type lekane a anses v e r t i c a l , et de l'écuelle au bord recourbé vers l 'entérieur (fig.2/5).

285

www.mnir.ro

Page 283: Cercetari arheologice II, 1976

Au cours de cette étape, le vase de type cratère continue a être en usage à Popeşti et à S a r m i z e g e t u s a 3 3 . Comme formes déterminables de l'étape Popeşti-Şarmizegetusa-Bîtca Doamnei, citons les vases bocaux à cordon alvéolaire ou à entail les interrompu de boutons, l a fruitière façonnée au tour ou à l a main et l a c a s s o l e t t e 3 4 .

E n ce qui concerne l ' a i r e gétique de l a Dobroudja et du nord-est de l a Bu lga r i e , l ' a s p e c t cu l ture l Sa r inasu f -Ravna I I -Z imnicea d i spa ­raît probablement autour de 250 av.n.è . et en tout cas à l a fin du I I I e

siècle, d'après l es données dont nous d i sposons 3 ^ . L'étude des matériaux permet d 'aff irmer que ve r s 200 av.n.è. a

eu l ieu une modification dans l a culture matérielle, qui se manifeste par l ' appar i t ion de nouvelles formes céramiques marquant l a fin des aspects cu l ture ls Ravna I I -Hansca -Z imn icea I - I J et Fîntîhele I I , a ins i que l ' appar i t ion d 'un nouvel aspect cu l ture l de type Popeşti-Sarmize-getusa-Bîtca Doamnei. L a même évolution se constate à Zimnicea 3 **.

Compte tenu du fait que l'«.spect cu l ture l Ravna I I - H a n s c a - Z i m ­n icea I—II et l ' a s pec t Fîntîhele I I cessent d ' ex i s t e r autour de l'année 200 av .n .è . et présentent des tra i ts unitaires aux V e - I I I e siècles av.n.è., l a chronologie du Latène géto-dace doit être révisée et restructurée comme suit :

- jère étape - environ 400-200 av . r . è . - comprenant les aspects cu l ture l s Ravna I I -Hansca -Z imn icea I—II et Fîntîhele I I ;

- I I e étape - environ 200 av .n .è . - 106 de n.è. - comprenant les aspects cu l ture ls Popeşti-Sarmizegetusa-Bîtca Doamnei et Poieneşti-L u c a s o v c a .

Indépendamment de l a provenance de l a céramique façonnée au tour - d ' importation greque ou sud - thrace , a ins i que le soutiennent p lus ieurs auteurs , ou autochtone - i l faut souligner l a grande fréquence de l a céramique façonnée au tour dans cet horizon chronologique, con ­trairement à ce qui a l ieu dans l a phase F e r i g i l e I I I .

De même, en T ransy l van i e , jusqu'à l 'arrivée des Celtes après 350 av .n . è . , on ne trouve pas de céramique façonnée au tour comme dans l es zones extracarpatiques aux V l e - I I I e siècles.

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . 1 . - C e r n i c a : 1 -3 , vases fait à l a main F i g . 2 . - C e r n i c a : 1-7, vases gr is faconé au tour; 8, fragment de vase

grecs à vern i s noir ; 9 -10 , fragments d'écuelles foits à l a main

F i g . 3 . - C e r n i c a : fragments céramique foits à la main

286

www.mnir.ro

Page 284: Cercetari arheologice II, 1976

R E L I E F U L V O T I V ÎN O L T E N I A ROMANĂ

de CONSTANTIN C . P E T O L E S C U

Intre monumentele sculpturale votive din provincii le de l a Dună­r e a de j o s , re l ie fu l ocupă un loc de frunte. Meşterii lap ic iz i au creat un foarte var ia t reper tor iu , din ca re aproape că nu lipseşte vreuna dintre divinităţile adorate în aceste părţi.

De obicei statuetele reproduc, l a scară mai mică, tipuri cunos­cute încă din epoca clasică şi elenistică. Contribuţia arte i clasice g re ­ceşti l a apariţia rel iefului e s te , de asemenea, incontestabilă, ea fiind subliniată de mai multă vreme 1 ; a i c i însă imaginaţia meşterilor lapicizi s - a desfăşurat mai din p l in , posibilităţile de redare a scenelor de cult fiind mai l a r g i .

într-o car te de prest ig iu , E r n e s t Will făcea un studiu temeinic a l re l ie fu lui de cu l t , insistînd asupra cîtorva divinităţi, reprezentate cu predilecţie pr in r e l i e fu r i : cava le ru l t r a c , c ava l e r i i danubieni, M i -th ra , Iupiter Dol ichenus, S a b a z i u s 2 . Dar îh provincii le de l a Dunărea de jos se întîlnesc numeroase re l ie fur i redînd divinităţi ale panteonului greco-roman sau de altă origine, ca re nu intră în preocupările e rud i ­tului i s t o r i c .

L a vremea cîhd E . Will studia tipuri le de re l ie fur i amintite, se publicaseră deja cîteva c o r p o r a 3 , l a ca re s - a u adăugat ulterior altele 4. Acum, proiectata publicare a C S I R (Corpus Signorum Imperii Romani) este aşteptată să umple un mare gol în l i teratura de special itate, cu deosebire în domeniul a r te i provincia le .

R E L I E F U R I A L E DIVINITĂŢILOR P A N T E O N U L U I ROMAN

Iupiter şi Iuno. Ce l e două divinităţi apar - separat sau împreună -pe cîteva r e l i e fu r i din Oltenia .

S ingur , Iupiter apare o singură dată, pe o plăcuţă descoperită în mithreul de l a Slăveni, ţinînd sceptru îh stîhga; dreapta (lipsă) e r a probabil lăsată în j o s , cu patera^.

Tot într-o scenă de sac r i f i c i u este reprezentată zeiţa Iunona l a Romula 0 ( f i g . l/1 ) ; acest re l ie f găseşte numeroase analogii pe o se r i e de piese descoperite în B u l g a r i a 7 . Intr -o atitudine asemănătoare apare zeiţa pe un fragment de re l ie f de l a Romula (inedit, îh Muzeul din C a ­r a c a l ; f ig.2/3) şi pe altul de l a S u c i d a v a 8 .

Un fragment de re l ie f de l a Romula, cu o reprezentare atribuită pînă de curînd cultului mithr iac , redă îh real itate pe Iupiter şi Iunona îh quadrigă 9 . Analogiile se găsesc tot l a sud de Dunăre 1 0 .

287

www.mnir.ro

Page 285: Cercetari arheologice II, 1976

O interesantă piesă a fost descoperită la Sucidava. Este vorba de jumătatea superioară stingă a unui relief de marmură; din figuraţie se mai păstrează bustul seminud a l unui zeu bărbos, purtîhd o ffşie de draperie pe umărul stîng; fn stfnga are sceptru, i a r dreapta o lasă fn j o s . S u s , pe cadrul arcuit , se vede o parte din dedicaţie: DOMNO I OVI . . . ] 1 . Relieful găseşte analogii apropiate l a un alt exemplar des­coperit l a Padarino (Bulgaria) , reprezentfnd pe Iupiter şi Junona fn-t r - o scenă de s a c r i f i c i u " 2 . Probabi l că piesa este produsul unui ate­l i e r sudic, dar inscripţia, latină, a fost gravată la nord de Dunăre.

Diana apare, se pare, pe două fragmente de re l ie fur i descope­r i te l a Romul' ; ' ' 3 şi S u c i d a v a 1 4 ; nu se poate preciza cărui tip aparţine.

In schimb, un rel ief descoperit probabil fn Oltenia prezintă pe zeiţă pe un cerb fn mers , cu a rcu l fn mîna stfngă şi cu dreapta r i d i ­cată, pregătindu-se să scoată săgeata din tolbă1 5 (fig.1/3). Tipul se fntflneşte fn T h r a c i a şi Moesia pe o ser ie de tăbliţe votive 1 ° .

Hecate este cunoscută cu t re i reprezentări de la Sucidava (frag­ment) 1 77~CÎ0roiu N o u 1 8 (fig.2/4) şi Drobeta 1 9 (fig.2/1). Scena este cea cunoscută: zeiţa triformis fn centru, fntre două altare, fn cunos­cuta scenă de sac r i f i c iu .

fntre re l ie ful de l a Cioroiu Nou şi ce l de la Drobeta există şi unele deosebir i . Ast fe l , l a Cioroiu Nou, capetele imaginilor laterale nu sfnt redate din profi l , c i din faţă, ca la imaginea centrală; acest mod de reprezentare găseşte analogii în zonele învecinate sud-dună-r e n e 2 ^ . L a Drobeta, însă, cele două figuri laterale ale zeiţei sînt r e ­date din prof i l .

L a Muzeul Naţional de Antichităţi se păstrează alte trei r e l i e ­furi reprezentînd pe zeiţa Hecate - dar este greu de spus dacă provin într-adevăr din O l t en i a 2 1 .

Mercurius apare pe un singur fragment de rel ief de l a Drobeta, din ca re se mai păstrează cadrul superior cu dedicaţia (Mercur io ) 2 2 .

Hercules este redat pe cîteva plăcuţe votive. C e l mai interesant este un re l ie f de marmură de l a Cioroiu Nou (fig.1/2), cu partea s u ­perioară fn formă de a rc frîht, reprezentfnd lupta lui Hercule cu leul din Nemeea 2 3 . Deşi scena este plină de mişcare, Hercule,reprezentat din faţă, apare inert , parcă "pozîhd"; mai bine redat este leu l , din profil spre stîngă. P i e s a are analogii pe re l ie fur i din R . P . B u l g a r i a 2 4 . Deşi plinta inferioară este destul de lată, a i c i nu s - a gravat nic i o i n ­scripţie; se pare că piesa nu a fost executată " l a comandă", c i cum­părată, poate de l a un meşter pietrar de l a sud de Dunăre. De altfel, legăturile aşezării de l a Cioroiu Nou cu sudul Dunării sînt dovedite şi pr in descoper i rea îh acest loc a unui grup statuar dedicat lui Hercule de către un locuitor din Montana (Moesia In fe r io r ) 2 ^ .

Din cas t ru l Drobeta provine un alt fragment de rel ief : zeul este reprezentat cu corpul nud, muşchii bine marcaţi, spri j inindu-se îh mă-ciucă 2^. E l e r a adorat de soldaţii din castru c a zeu a l forţei, simbol a l v i c to r i e i .

Un alt fragment de basorelief, din piatră calcaroasă, a fost des ­coperit la Gîrla M a r e 2 7 . Lfngă un ţarc fn care stă un taur, Hercule,cu

288

www.mnir.ro

Page 286: Cercetari arheologice II, 1976

Fig .1 . - Rel ie f reprezentfnd pe zeiţa Iurfona, descoperit l a Romula (1); re l ie f de marmură de l a C ioro iu Nou (2); Diana călărind pe ce rb , re l ie f descoperit p ro ­babil fn Oltenia (3); Nimfe, pe un re l ie f de l a C i o ­ro iu Nou (4).

289

www.mnir.ro

Page 287: Cercetari arheologice II, 1976

pielea leului pe cap, ridică măciuca pentru a lovi pe hoţul Cacus .Scena se remarcă prin stîngăcia execuţiei; avînd fn vedere şi materialul ( c a l ­c a r ) , credem că este opera unui p ietrar loca ln ic , din părţile Drobetei.

L a Drobeta, cultul lui Hercule este legat de aşezarea romană de l a Băile Herculane , unde este adorat c a zeu a l izvoarelor şi apelor t e r m a l e 2 8 .

Un alt fragment de re l ie f cu inscripţie provine de la. R o m u l a 2 9 . Bănuite c a provenind din Oltenia sfnt alte două re l ie fur i păs­

trate l a Muzeul Naţional de Antichităţi 3 0. Reprezentările bacchice.Din Oltenia se cunosc pînă acum c inc i

r e l i e fu r i cu reprezentări bacchice . E l e redau scene obişnuite: Pan că­lărind pe panteră fn felul Eponei (Romula ) 3 1 , scena storsului vinului cu s a t i r i dansfnd ( R o m u l a 3 2 , D r o b e t a 3 3 ) , zeul turnfnd vin fn gura panterei (D robe t a ) 3 4 . Toate aceste piese sfnt fn stare extrem de fragmentară. Mai bine păstrat este un re l ie f de l a Drobeta: fn dreapta se află zeul L i b e r , cu trupul acoperit parţial de nebridă, ţinfnd într-o mfhă thy r -s u l , i a r cu cealaltă turnîhd vin în gura panterei ; l a stîngă zeului se află un personaj feminin cu un cervideu de coarne 3 ^, probabil o d iv in i ­tate sincretistă (D i ana -L i be r a ? ).

S t a r e a precară de conservare a re l ie fur i lor bacchice din Ol te ­nia nu ne permite unele observaţii mai ample asupra iconografiei a c e s ­t o ra . Analogii le ce le mai apropiate trebuie căutate pe re l ie fur i le din Moesia şi Dac ia Super ior 3 * * . Uni i învăţaţi sînt, de altfel , de părere că îh provinci i le dunărene cuplul L i b e r şi L i b e r a ascunde nişte divinităţi l o c a l e 3 7 .

Nimfele, divinităţi ale pădurilor şi i zvoare lor , erau pînă acum cunoscute în Oltenia doar d intr -o inscripţie pe un altar votiv de l a R o ­m u l a 3 8 .

Acum mai bine de un deceniu a ieşit l a iveală l a Cioroiu Nou un fragment de basorel ief reprezentfnd t re i figuri feminine d r a p a t e 3 9 (fig. 1 / 4 ) . E l e găsesc analogii pe o mulţime de re l i e fu r i din Bu lgar ia , r e ­prezentfnd n i m f e l e 4 0 .

E s c u l a p este sculptat pe un fragment de placă de marmură (co l ­ţul drept de su s ) ; reprezentarea fusese fnchisă de un chenar pătrat.Se mai păstrează din ea bustul unui bătrîh, cu dreapta întinsă şi avînd pe umărul stîng o haină cutată ca re i se înfăşoară pe corp, trecfhd pe sub piept; cea mai mare parte a bustului rămîhe nudă. Barba este scurtă şi inelată; părul, despărţit îh două deasupra frunţii, îi cade pe spate . în mfna dreaptă lăsată în jos zeul ţinea probabil bastonul cu şarpele Ih-colăcit pe e l . Analogii le merg tot spre sud, Moesia şi T h r a c i a 4 2 ; la G l ava Panega e r a un Asclepoion v e s t i t 4 3 .

R E L I E F U R I L E Z E I L O R C A V A L E R I

Cava l e ru l t r a c . în iconografia cava leru lu i t r a c , re l ie ful este predominant c a mod de r e p r e z e n t a r e 4 4 . Dimensiunile acestor piese o s ­cilează fn general fntre 10-30 cm, fn ca re se încadrează şi cele din Ol ten ia . Ste le le ca re depăşesc 50 cm nu sfnt prea numeroase 5 ; numai

290

www.mnir.ro

Page 288: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 2 . - Re l ie fur i votive descoperite l a Drobeta (1), Romula (3) şi C io ro iu Nou (4); re l ie f mitriac din Oltenia (2).

291

www.mnir.ro

Page 289: Cercetari arheologice II, 1976

de l a Suc idava cunoaştem un fronton de la un re l ie f de marmură de mai mar i d imens iun i 4 ^ .

Fo rma tipică a re l i e fur i lo r cavalerului trac este stela cu latura de sus în formă de boltă sau a rc frînt; ea scade treptat în lăţime spre partea superioară.

După c l a s i f i c a r ea propusă de K a z a r o w 4 7 , se cunosc t re i tipuri de r e l i e fu r i ale cava leru lu i t r ac : tipul A - cava leru l la pas sau în repaus, s ingur sau însoţit de figuri a c c e s o r i i ; tipul B - cava leru l la vînătoare, pe un c a l în galop; tipul C - cava l e ru l întorcîndu-se de la vînătoare. Alţi i s t o r i c i de artă au încercat să adîncească această s istematizare, creînd subgrupe în cadru l grupelor (tipurilor) deja cunoscute 4 8 . f n r ea ­l i tate , în această varietate de reprezentări se disting două tipuri : tipul de zeu paşnic şi tipul de zeu luptător; Will arată că de fapt tipurile B şi C formează unul s i n g u r 4 9 .

fn ceea ce priveşte modul de reprezentare , atitudinile sînt foarte d i fer i te ; predomină însă reprezentarea din faţă. Prof i lu l este puţin frecvent şi este c a r a c t e r i s t i c cava leru lu i l a pas^O.

Probabi l că anumite elemente ale sculpturi i erau redate prin poli­c romie , cum este cazu l unui re l ie f de l a S u c i d a v a ^ , care mai păstrează r e s t u r i de vopsea roşie. Pe o plăcuţă de l a Romula, imaginea este doar schiţată, în maniera " re l ie fu lu i negativ", fără a se mai săpa spaţiul din j u r u l figuraţiei-^.

Pînă acum, situaţia descoper i r i l o r privind cultul cavalerului trac în Dac i a se prezintă astfe l53.16 din T rans i l van i a , 15 din O l t en i a^ 4 , 1 din Banat şi 1 din vestul Munteniei.

fn ceea ce priveşte repartiţia acestor piese pe cuprinsul Dac ie i , Drobeta şi Suc idava au dat pînă acum cîte c inc i dedicaţii; Romula, U l -pia T r a i a n a , Apulum şi Potaisşa cîte patru; cîte o piesă s - a descope­r i t : în Ol tenia , l a Ostrovu l Pote l ; în vestul Munteniei, l a Săpata de jos ; în T r a n s i l v a n i a , l a Mic i a , Şeica Mică, Războieni-Cetate şi Gilău; în Banat , l a Po je j ena .

In n ic i una dintre localităţile în ca re s - au aflat dedicaţii ale eroului c ava l e r nu se cunosc unităţi militare recrutate dintre t r a c i ^ . în schimb, în aşezările respect ive şi împrejurimile l o r , se îhtîlneşte un re lat iv bogat reper tor iu de nume t raco -moeso -dac i ce^ 0 .

Grupul c e l mai numeros de re l i e fu r i descoperite în Bulgar ia pro­vine din s a n c t u a r e ^ 7 , fn Oltenia şi în general în Dac ia , ele provin din descope r i r i îhtîmplătoare; probabil că cele mai multe erau icoane aşe­zate în locuinţele f i d e l i l o r ^ 8 .

Majoritatea piese lor descoperite în Oltenia sînt anepigrafe; doar cîteva au inscripţii. în două c a z u r i , zeul cava le r este numit Deus S a n c -tus59; £htr-o altă dedicaţie, E r o n u 6 0 ( t ranscr ie re cu caractere latine a formei greceşti Heron) ; forma greacă a dedicaţiilor arată legăturile strînse cu lumea sud-tracică, unde dedicaţiile eroului trac erau puse ûi această limbă.

O notă aparte fac două re l i e fu r i descoperite în Oltenia. Unul este descoperit l a Bistriţa (în apropiere de Drobeta). A i c i

apare cunoscuta scenă de pe monumentele sculpturale renane: cava leru l

292

www.mnir.ro

Page 290: Cercetari arheologice II, 1976

F i g . 3 . - Basore l i e f de c a l c a r descoperit l a Drobeta (1). R e ­l ie fur i votive înfăţişîhd pe Dea Dardanica descoperite l a Romula (2 -3 ) .

293

www.mnir.ro

Page 291: Cercetari arheologice II, 1976

victor ios călcînd fn picioarele calului o figură monstruoasă, cu bust de om şi coadă de şarpe (anguiped)^ 1 .

Celălalt este un basorelief descoperit fn pretoriul castrului de l a S l ăven i 6 2 . cîmpul stîng este ocupat de imaginea Erou lu i cava ler , înaintînd spre dreapta, unde este reprezentat un personaj într-o scenă de s a c r i f i c i u . E s t e semnificativ faptul că a i c i a staţionat permanent o unitate de cava le r i e (ala I Hispanorum pia f idelis )63.

Deşi sînt în mod obişnuit incluse între rel iefuri le cavalerului t r a c 6 4 , iconografia acestor două monumente arată că sînt expresi i d i ­ferite ale cultului E rou lu i c ava l e r .

C a v a l e r i i danubieni. fn anul 1937 apărea studiul fundamental a l lu i D. Tudor asupra re l i g i e i cava le r i l o r danubieni°5. Părerile exp r i ­mate de D . Tudor asupra or ig ini i şi evoluţiei acestui cult au fost în hună parte împărtăşite de către E . W i l l . C e i doi i s to r i c i sînt de părere că punctul de p lecare a l acestui cult a r fi o credinţă dacică, cum arată de altfel şi repartiţia ce lor mai vechi monumente (tipul A ) ; acest cult a rămas l oca l , neîntinzîndu-se decît în provincii le vecine patriei sa l e , l a Dunărea mijlocie şi de j o s 6 6 . Cultul unei divinităţi loca le , deja legată îhtr-un mod sau altul de o triadă, s - a r fi dezvoltat pe un model grec , c e l a l d i o s c u r i l o r ^ 7 . Or icum, ch i a r dacă nu toţi învăţaţii sînt de acord cu p r i v i r e l a originea s a dacică, se admite totuşi că această rel igie sincretistă s - a format în D a c i a 6 8 .

Numele acestor zei c ava l e r i este necunoscut 6 9 ; de altfel , tot a¬nonimi sînt şi ceilalţi zei c a v a l e r i .

Re l ie fur i le cava l e r i l o r danubieni cuprind t r e i t ipuri : A - plăcuţe cu un singur cava l e r şi o zeiţă; B - plăcuţe cu doi cave le r i şi o zeiţă; C - plăcuţe cu doi cava l e r i şi o zeiţă redaţi în bust l a scena banchetu­l u i 7 0 . Ce l e mai vechi piese sfnt ce le din prima grupă (A); 1/3 dintre e le s - a u descoperit în Dac ia , de unde a radiat cultul cava le r i lo r d a ­nubieni.

Mai nou, D .Tudor face observaţia că, lăsînd la o parte Dac ia , a l cărei ter i tor iu pare a fi uniform acoperit de aceste plăcuţe, major i ­tatea ce lor la l te descoper i r i de acest fel se plasează în apropierea cu r su lu i Dunării; că, de fapt, în această zonă numai descoper ir i le de monumente mithriace depăşesc ca număr pe cele ale cava le r i lo r danu­b i e n i 7 1 .

După părerea noastră, este vorba despre un cult mil itar , c a şi altele din D a c i a , aduse sau însuşite de armată; aproape toate monu­mentele cava l e r i l o r danubieni s - a u descoperit în provincii le de pe l i ­mesul dunărean (Dac ia , Moesia, P annon i a ) 7 2 , unde staţionau un număr important de legiuni şi numeroase unităţi aux i l i a re . Această observaţie este de acord cu afirmaţia lui D .Tudor , că acest cult a înflorit mai ales fn apropierea c a s t r e l o r Pannoniei , Moesiei şi D a c i e i 7 3 .

S e pare astfel că soldaţii romani veniţi în provincie au adoptat cultul unei divinităţi loca le , c a r e a luat aspect iconografic. Ce le mai vech i piese ale cava l e r i l o r danubieni (c lasa A) au apărut în Dac ia ; c u l ­tu l s - a amplificat treptat, pr in dublarea cava leru lu i (sub influenţa dio-s cu r i l o r ) şi adăugarea a o s e r i e de scene a cce so r i i (c lasa B ) . Către

294

www.mnir.ro

Page 292: Cercetari arheologice II, 1976

mijlocul s e c . a l I I - l e a e . n . , cînd o parte din trupele staţionate fn D a ­c i a au revenit fn Moesia Super io r şi Pannonia, ele au dus probabil c u l ­tul c ava l e r i l o r danubieni şi fn aceste provinci i .

Din Oltenia se cunosc pfnă acum 24 de monumente reprezentfnd c a v a l e r i i d anub i en i 7 4 .

Materialul în ca re sînt reprezentate aceste divinităţi ecvestre este piatra (marmura, uneori ca l ca ru l ) , dar se foloseşte şi plumbul (lu­c r a t prin ştanţare sau turnare) şi ch ia r bronzul sau teracota, fn ceea ce priveşte modul de reprezentare , se îhtflnesc două situaţii: cînd c a ­lu l este l a pas , chipul cava leru lu i este redat din faţă; în schimb, r e ­prezentarea din profi l este legată de cava leru l îh galop 7 5.

L i p s a inscripţiilor face din re l i g ia cava ler i lo r danubieni una dintre cele mai enigmatice credinţe.

R E L I E F U L MIT HR IAC

E . Will făcea observaţia că printre monumentele mithriace, cele îh ronde-bosse sînt destul de n u m e r o a s e 7 6 ; dar cele mai multe exem­plare cunoscute provin din Ital ia (Roma şi Ost ia ) , fn Dacia se găsesc, de asemenea, cfteva p iese , dintre ca re două îh O l t e n i a 7 7 . Pe bună dreptate s - a afirmat că îh provinci i primează, şi încă de departe, r e ­l i e fu l .

C a dimensiuni, re l ie fur i le mithriace sfnt superioare ce lor ale ze i lo r c a v a l e r i , deşi se întîlneşte o mare varietate de forme. Dimen­s iuni le ce lo r din Oltenia r a r t rec însă de 40 cm înălţime 7 8.

După E . W i l l , tipul danubian a l rel iefului mithriac a apărutih D a ­c i a 7 9 . E l cuprinde t r e i categor i i ; din păcate, piesele descoperite în Oltenia sînt atît de fragmentare, încît nu se poate face o c las i f icare completă a tuturor:

- r e l i e fu r i cu un reg i s t ru : redau scena s a c r i f i c i u l u i 8 0 ; - r e l i e fu r i cu două reg i s t r e : fn c e l centra l este reprezentată

scena tauroctoniei , i a r s u s , pe a r c , imagini din mitul z eu lu i 8 1 . Pe a l ­t u l 8 2 , îh r eg i s t ru l de jos sînt redate scenele finale ale mitului;

- r e l i e fu r i cu t r e i registre® 3 : c e l centra l redă scena taurocto­n i e i , ce le la lte două - scene din mitul lu i Mithra.

fn scena tauroctoniei , Mithra apare cu faţa spre pr iv i tor ; f ron-tal itatea aproape că nu suferă excepţie în re l ie fu l m i t h r i a c 8 4 .

C e a mai mare parte a re l ie fur i lor mithriace din Oltenia sîht ane -pigraf ice . Poartă inscripţii doar un re l ie f de l a Botoşeşti P a i a 8 ^ , unul de l a Bumbeşti , altul de l a R o m u l a 8 7 .

O evaluare mai atentă a descoper i r i lo r mithriace, eliminfnd e r o ­r i l e , arată că în Oltenia s - a u aflat pînă acum 27 monumente votive, din­t re c a r e 18 r e l i e f u r i 8 8 . E l e se numără, astfe l , printre cele mai nume­roase monumente votive de acest gen descoperite fn Oltenia.

R E L I E F U R I A L E A L T O R DIVINITĂŢI I . O . M . Zbe lsurdus . Din săpăturile lui G r . G . T o c i l e s c u din c a s ­

t ru l Drobeta (1893) se cunoaşte un fragment de basorelief de c a l c a r 8 9 ;

295

www.mnir.ro

Page 293: Cercetari arheologice II, 1976

fn 1913, V.Fârvan publica un alt fragment (acum dispărut) 9 0 , făcfnd parte din stfnga monumentului 9 1 .

Fragmentul din stfnga reprezintă un zeu pe tron, cu bustul nud; a re părul tăiat pe frunte, căzînd fn şuviţe mari pe urechi : V . Pârvan vedea fn aceasta o influenţă locală, dacică. Pe cap poartă o cunună din frunze de s t e j a r , fn mfna dreaptă ţine un obiect rotund - globul sau pa­t e r a ; fn cealaltă se mai vede (pe fragmentul păstrat) partea de sus a unui sceptru fn formă de lance (după reconst i tuirea propusă de D . T u ­dor (f ig.3/1). fn colţul stfng de sus a l fragmentului se vede un vultur c u ar ip i le întinse, privind spre stăpfnul său. Luna şi S o l încadrează capul zeului .

Pe fragmentul de re l ie f din dreapta se vede capul altei divinităţi, cu faţa distrusă. In mîna dreaptă ridicată ţine f u l g e r u l 9 2 . S u s , se mai vede o parte din inscripţie.

Aşadar, pe re l ie fu l de l a Drobeta este redată imaginea repetată a l u i Iupiter , dar fn ipostaze diferite: fn stfnga, fn manieră romană, tronîhd; îh dreapta, c a zeul fulgerelor a l t r ac i l o r , Zbelthiurdus (Zbe l -surdus )93 . Fenomenul dublării divinităţii - o dată c a divinitate romană, a doua oară c a divinitate barbară, dar prin inţerpretatio Romana - este cunoscut fn a r ta romană 9 4 .

Proporţiile mar i ale scu lptur i i (fragmentul păstrat măsoară 0 , 4 0 5 x 0 , 2 6 x 0 , 1 2 m) arată că este vorba de o imagine de cult (Kult¬bild) d intr -un sanctuar a l divinităţii, şi nu de un simplu ex voto.

Dea Dardan ica . Acum cîţiva ani au fost descoperite l a Romula două interesante r e l i e f u r i 9 ^ . Unul reprezintă o zeiţă în costum roman, ţinînd un cerv ideu în braţe; alături, un cocoş pe un a l tar .Sus pe plintă, se citeşte inscripţia Da RDANIC (a )E , i a r jos pe soc lu , se află numele dedicanţilor (unul dintre e i decurion a l coloniei) (fig.3/3).Celălalt r e ­l ie f reprezintă, de asemenea, o zeiţă, avînd alături un coş ( v a s ? ) , plin c u obiecte rotunde (pîini? m e r e ? ) . Autorul dedicaţiei este un anume Aure l ius Dardanus (fig.3/2).

A r fi vorba a i c i de o divinitate de tip s inc re t i s t , a naturi i şi fer ­tilităţii, eventual chtoniană, adorată de colonişti dardani stabiliţi l a Romula 9 6; ea mai apare numai pe o inscripţie latină descoperită l a Kur suml i j a , îh Dalmaţia^ 7.

T r i a d a egipteană este reprezentată pe un singur rel ief de mar ­mură, fragmentar, descoperit l a E u c i d a v a 9 " .

Scu lp tura reprezintă t r e i divinităţi; dintre acestea , numai f i ­gura din cent ru , identificat cu Harpocrate, se păstrează întreagă, cu toate atributele s a l e : cornucopia îh mfna stîngă, floare de lotus pe cap, ducînd dreapta l a gură în semn de tăcere. In partea dreaptă este r e ­prezentat S a r a p i s în vestmîntul tradiţional - cu chiton şi cu mantia pe genunchi; se sprijină pe sceptru cu mfna stîngă. In partea stîngă, foarte mutilată, se află zeiţa I s i s .

Pe acest re l i e f , S a r ap i s apare în atitudine tronîhd; I s i s însă, c a r e a re de obicei mantia înnodată pe piept, apare pe rel ieful delà S u ­c idava cu ea atîrnînd99.

Plăcuţa de l a Sucidava este unica reprezentare a triadei egiptene cunoscută pfhă acum în Dac ia şi provinci i le dunărene ale imperiului.

296

www.mnir.ro

Page 294: Cercetari arheologice II, 1976

Conc luz i i . Deşi unitar ca metodă de reprezentare , rel ieful vo-tiv cunoaşte, fn Oltenia ca şi în alte părţi, o mare diversitate.

Forma este cea obişnuită: rectangulară sau trapezoidală, cu l a ­tura superioară dreaptă sau arcuită, mai r a r în formă de arc frînt; medalionul se îhtîlneşte numai l a reprezentările cava ler i lor danubieni.

Materialul sculptural pr incipa l este marmura, uneori c a l ca ru l . Numai cîteva iconiţe ale cava le r i l o r danubieni sînt real izate prin ştan-ţare (plumb) sau turnare (plumb, bronz) .

Predilecţie pentru re l ie f se manifestă în reprezentarea unor culte cu repertor iu complicat, cu scene multiple, dispuse în unu sau mai multe r e g i s t r e . Dacă fn cultul cavalerului trac sau al zeului Mi ­thra reprezentările în ronde-bosse nu l ipsesc cu totul, rel ieful este îh schimb unicul mod de reprezentare fn cultul cava ler i lor danubieni.

De a lt fe l , ch ia r printre divinităţile romane din Oltenia, rel ieful deţine un loc de seamă, fn ansamblu, numărul re l ie fur i lor votive este mai mic faţă de alte categori i de piese figurate (statuete de piatră, f i ­gurine de bronz şi lut) ; o s e r i e de divinităţi romane, bine cunoscute în Ol tenia , nu au apărut pînă acum redate pe re l ie fur i (Apolo, Minerva, Venus ) . D a r ch i a r între reprezentările unor divinităţi greco-romane (Hecate, L i b e r ) , re l ie fu l deţine îhtîietatea.

Dificultăţile legate de redarea îh ronde-bosse a unor scene com­plexe, cu personaje multe, expuse ruper i i îh timpul lucru lu i , explică preferinţa pentru r e l i e f . Ech i l i b ru l ţine l a re l i e fur i de respectarea proporţiilor, de o anumită armonie a imaginilor. Sugestive sfnt r e l i e ­furi le cu reprezentări bacchice .

L i p s a posibilităţilor de redare în piatră a perspectivei face ca adeseor i scenele să apară stat ice . Frontal i tatea, un fel de canon a l artiştilor l a p i c i z i , lasă scena într-un moment de încremenire, ceea ce dăunează armoniei (de exemplu, re l ie ful lui Hercule de l a Cioroiu Nou), fn schimb, în scenele îh c a r e ze i i ( iupiter, Iunona etc . ) apar îndepli­nind un act de sac r i f i c i u (Opfernde Götter), această aparentă inerţie subliniază solemnitatea momentului.

Pentru multe din aceste r e l i e fu r i , analogiile duc spre lumea r o ­mană de l a sud de Dunăre. Oraşele din apropiere de Dunăre, atît de l a sud , cît şi de l a nord de aceas ta , fac parte dintr-o ar ie artistică c o ­mună.

Numai o parte din re l ie fur i le votive din Oltenia au inscripţii. O explicaţie a r fi că cele mai multe e rau folosite ca icoane în locuinţele f ide l i lor . De asemenea, trebuie avut îh vedere că populaţiei provin ­c i a l e îi e rau mai acces ib i le reprezentările figurate decît formulele ep i ­graf ice a b r e v i a t e 1 0 0 .

fn ceea ce priveşte valoarea artistică a acestor monumente, a¬p r e c i e r e a suferă uneori de subiectivismul cu ca re a fost privită arta romană în genera l , c ea provincială îh spec ia l , îh comparaţie cu arta clasică greacă. Fără îndoială că multe din aceste piese sînt produse de s e r i e ale ate l ie re lor de p i e t r a r i , din provincie sau de l a sud de Du ­năre, ca re vor fi util izat şi albume de modele. E i şi-au adus însă ade­s e o r i contribuţia lor originală, c a de exemplu l a t ratarea chipului lui

297

www.mnir.ro

Page 295: Cercetari arheologice II, 1976

Iupiter Zbelsurdus de l a Drobeta. Remarcabilă este de asemenea m i ­nuţiozitatea cu c a r e sfnt rea l izate detal i i le , cu toată stfngăcia fn r e ­darea proporţiilor şi l ipsa perspectivei a r t i s t i c e .

N O T E

1 E R N E S T W I L L , L e re l ie f cultuel gréco-romain. Contribution à l ' h i s t o i r e de l ' a r t de l ' E m p i r e Romain, P a r i s , 1955 (introducere).

2 Ibidem. 3 G . I . K A Z A R O W , Die Denkmäler der thrakische Reitergottes in B u l ­

garien ( "Dissertat iones Pannonicae" , I I , 2) ,Budapesta, 1938; D . T U ­DOR , I c a v a l i e r i danubieni, E D , V I I , 1937, p. 189-356; idem, Nuove rappvesentazioni dei c ava l i e r i danubiani, fn E D , V I I I , 1938, p .445 -449; F . C U M O N T , Textes et monuments figurés relati fs aux mys ­tères de Mithra , I - I I , B ruxe l l e s , 1895-1899; H . A . K A H N , Jupiter Dol ichenus, L a y d e , 1943.

4 D . T U D O R , C M R E D , I , 1969; M . J . V E R M A S E R E N , CIMRM, I¬I I , 1956-1960; P . M E R L A T , Répertoire des inscriptions et monu­ments figurés du culte de Jupiter Dolichenus, P a r i s , 1951.

5 C . C . P E T O L E S C U , " D a c i a " , N . S . , X X , 1976, pag.263, n r . 8 ; I . B E R C I U şi C . C . P E T O L E S C U , L e s cultes orientaux dans l a Dacie méridionale, E . J . B r i l l , L e iden , 1976, p. 17 -18 .

6 C O N S T A N T I N C . P E T O L E S C U şi ŞTEFAN CHIŢU, Revista Muze­e lo r , 1974, 3 , p .61 . n r . 1 .

7 G . I . K A Z A R O W , B I A B , I V , 1926-1927, p.100, nr.24,fig.47. D .P .DIMI -T R O V , B I A B , V I I , p .311, i i g . 87 ; N . P E T K O V , B1AB, V I I I , p .449, f ig .264; B . F I L O V , B S A B , I I I , 1912, 1, p .43 , n r . 3 6 , f ig .36; E L E N A K E S E A K O V A , "Godişnik" (Plovdiv), V I I , 1971, p.154-155, n r . 3 , f i g .3 .

8 V . P Â R V A N , Ştiri nouă din Dac ia Malvensis , Bucureşti, 191 3, n r . 28 , p . 25 .

9 Ibidem, p.21 , n r . 2 5 ; M . J . V E R M A S E R E N , CIMRM, I I , p .329, n r . 2176; D . T U D O R , O R 3 , p .397, f ig .107/3. C f . G . B O R D E N A C H E , S G R , I , p . 7 8 - 7 9 , n r . 1 5 3 , p l . L X V .

10 C f . B . F I L O V , B S A B , I I I , 1912, 1, p .42 -43 , n r . 3 5 , f ig .35; " A r ­heologia" (Sofia) , V , 1963, 4 , p .29 -30 , f i g . 4 -5 ; D. D E T S C H E W , B I A B , 19 , 1952, p.25 şi u r m . , f i g . 7 -8 .

11 D . T U D O R , S C I V , 17, 1966, 3 , p.600; idem, O R J , p.383 şi p.508, n r . 1 9 7 ; C . C . P E T O L E S C U , S C I V , 25, 1974, 4, p .596, n r . 3 .

12 D . T S O N T C H E V , Iconographie et culte de quelques divinités g re ­cques en Bu lga r i e , R A , 1, 1962, p.183-Î85, n r . 2 .

13 D . T U D O R , BCMI , X V I I I , 1935, 83 , p .38 -39 , n r . 3 2 , fig. 11 a (= idem, MIR, I , p .10 ) .

14 D . T U D O R , " D a c i a " , V - V I , 1935-1936, p .403, n r . 2 , f ig.10/4. 15 Idem, " D a c i a , I X - X , 1941-1944, p .419, n r . 2 2 ; G . B O R D E N A C H E ,

S G R , I , p .44 , n r . 6 9 , p l . X X X I . 298

www.mnir.ro

Page 296: Cercetari arheologice II, 1976

16 G .MIHA ILOV , I G B , I I , n r . 484 , p l . I , şi n r .709 -710 , p l . L X X X I I ; "Arheologia" (Sofia) , I X , 1967, 2, p .45 , Tig.8.

17 D . T U D O R , " D a c i a " , X I - X I I , 1945-1947, p.158, n r . 6 , fig.11/8; G . B O R D E N A C H E , S G R , I , p .58 , n r . 102 , p l . X L V I .

18 D . T U D O R , O R 3 , p .146, 219, 387 şi u rm . ; G . B O R D E N A C H E , S C , V I I , 1956, p.315 şi u r m . , f ig .1 ; idem, S G R , I , p .57-58, n r . 99, p l . X L V .

19 MARIA G O L E S C U , Un re l ie f de marmură reprezentfnd pe Hekate triformis provenind de l a Drobeta ( T . S e v e r i n ) , BMMN, 111,5-6,1940, p . 5 3 - 5 5 .

20 J . M L A D E N O V A , "Arheologia" (Sofia), V , 1963-1964, 31, f ig .8 . 21 G . B O R D E N A C H E , S G R , I , n r . 9 6 , 97, 101. 22 Inedit, în Muzeul Porţile de F i e r , Drobeta - Turnu Seve r i n . 23 D . T U D O R , I L E A N A D I A C O N E S C U şi G H . P O P I L I A N , Şantierul

arheologic C io ro iu l Nou, "Apulum", V I , 1967, p. 601 . * 24 Cf . G . K A Z A R O W , B S A B , I I , 1911, p. 184, f ig .9; B . N I K O L O V ,

B IAB, 30,1967,p.229,231 ,nr .31 , fig.23 (relieful arcuit su s ) . 25 C .S .N ICOLĂESCU-PLOPŞOR, RM, I I , 1965, 3 , p. 205; cf . c .

D A I C O V I C I U , AMN, I I , 1965, p.654 şi D . T U D O R , "Latomus", X X V , 1966, 4 , p.847 şi urm.

26 A L E X A N D R U BA R C A C I L A , Monumentele re l ig ioase ale Drobetei, AO , X I I I , 1934, p .95 , n r . 1 4 b, f ig .42 .

27 Ibidem, p . 95 -98 , n r . 14 c , f i g .43 . 28 C f . D . T U D O R , Oraşe, tîrguri şi sate îh Dacia romană, Bucureşti,

1969, p . 2 6 - 2 7 . 29 D . T U D O R , "Mate r i a l e " , I I , 1956, p.571,nr.21,f ig .30a; G . B O R D E ­

N A C H E , SGR, I ,n r .133 ; l ec tura inscripţiei corectată de C C . Peto -l e s c u , S C I V A , 2 5 , 1 9 7 4 , 4 , p .597, n r . 4 - . L o c u l de descoperire este necunoscut; se păstrează l a MNA ( i nv . L 1150), cu indicaţia că pro­vine din colecţia Papazoglu. Pe spate piesa poartă eticheta C DR C P 1095. Numărul respect iv îl îhtîlnim în "Inventarul colecţiei P apa ­zoglu, luată îh pr imire de comisiunea instituită de Ministerul C u l ­te lor şi Instrucţiunei Publice nr .77132/1908" (mss . , l a Institutul de Arheologie, Bucureşti), unde este notat: "Basore l ie f mic . P a r ­tea superioară din corpul gol a l unui roman" . P r e s c u r t a r e a C D R C P se completează: Comisiunea de recepţie a colecţiei Papazoglu, aşa cum am întîlnit-o pe etichetele unor piese din depozitul MNA (se i n ­firmă astfel părerea noastră că piesa a r proveni de l a C e l e i - S u c i -dava; S C I V , 25 , 1974, 4 , p .597, nota 16). în "Monitorul. J u r ­nal O f ic ia l a l Pr inc ipate lor Române Unite" , 21 sept. 1864, supl . l a n r . 2 1 0 , este publicat un raport a l lui D.Papazoglu; între altele, este menţionată c a descoperită l a Romula "O bucată de placă pe c a r e se vede sculptat bustul lui Commodu,' ca re placă s - a găsit ruptă". în ar ta romană, împăratul Commodus a fost adeseori iden­tif icat cu Hercu le ; fragmentul de re l ie f amintit de l a MNA este foarte probabil identic cu c e l d e s c r i s îh Monitorul O f ic ia l . De altfel , îh inventarul colecţiei, comisia de recepţie considera reprezentarea sculpturală drept "partea superioară din corpul gol a l unui roman" -

299

www.mnir.ro

Page 297: Cercetari arheologice II, 1976

încercfnd desigur a tempera identificarea prea avfntată a pasiona­tului arheolog amator. Despre o identificare eronată făcută de P a -pazoglu,am mai atras atenţia cu alt pri lej ( S C , X V , 1973, p. 159¬161); fn catalogul colecţiei sa le (Muzeul Papazoglu, Bucureşti,1865), adeseor i Papazoglu identifică diferite reprezentări drept vestală, C leopatra , Muza Tha l i a . . .

30 G . B O R D E N A C H E , S G R , I , n r . 1 3 3 , 134. 31 D .TUDOR ,BCMLXXVI I I , 1935 ,83 , p . 40 ,n r . 43 , f i g . 22a ( =MIR , I , p . 12 ) . 32 C . C . P E T O L E S C U şi S T . C H I T U , RM, 3, 1974, p .61, n r . 2 . 33 AL .BĂRCĂCILĂ , AO , 1934, p .93 , f i g .37 ,38 . 34 Ibidem, p .93 -94 , nr.1 3 c , f ig .39. 35 Ibidem, n r . 13 d, f ig .94. 36 Bib l iograf ia reprezentărilor dionysiace din Dac ia , l a C . P O P ,

"Apulum", X , 1972, p .173, n o t a i . 37 V e z i ADRIAN BRÜHL, L i b e r Pa te r . Origine et expansion du culte

dionysiaque a Rome et dans l ' E m p i r e Roma in ,Pa r i s , 1953, p.166-167.

38 C I L , I I I , 13798. 39 D . T U D O R , I L E A N A D I A C O N E S C U şi G H . P O P I L I A N , "Apulum",

V I , p .593, f ig .8/1; c f . C . C . P E T O L E S C U , fn Oltenia, 1974,p .61¬62 , n r . 2 .

40 B . F I L O V , B S A B , I I I , 1912, 1, p.38-41 , n r . 33 a -b , fig.33 a-b ; G . M IHA ILOV , I G B , H , n r . 5 7 0 , şi I I I , 1, n r . 9 6 8 , 1090, 1481-1482, 1543-1544, 1338-1365.

41 D . T U D O R , BCMI, X X V I I I , 83 , 1935, p .39 , n r . 3 4 , fig.11 c (=MIR, I , p .11 ) , fi identifică cu Iupiter .

42 G . M I H A I L O V , I G B , I I , n r . 5 1 0 ; cf . fhcă, I I , n r .511 -513 ; 111,1,nr. 1173-1176, 1179.

43 I . V E N E D I K O V , L e syncrétisme religieux en Thrace a l'époque r o ­maine, " Ac t a antiqua Philippopolitana. Studia archaeologica" , S o ­f ia , 1963, p .154 -156 ; autorul fnsă, contrar lu i Dobrusky, primul ca re a publicat sanctuaru l , crede că este un Heroon.

44 E . W I L L , o p . c i t . , p .24 . 45 Ibidem, p . 2 4 - 2 5 . 46 G . B O R D E N A C H E , S G R , I , n r . 2 1 9 . 47 G . K A ZA ROW, o p . c i t . , p.5 şi urm. 48 IVANICKA G E O R G I J E V A , Der Wildtragende thrakische Rittergott,

" E i r e n e % I V , P r a g a , 1965, p .113 -115 . 49 E . W I L L , o p . c i t . , p .70 . 50 Ibidem, p .220 . 51 D . T U D O R , " G e r m a n i a " , 22 , 1938, 4, p .245, n r . 1 , fig.1/1 (=1.1.

R U S S U , AMN, I V , 1967, p .95 , n r . 3 ) . 52 D . T U D O R , Monumente inedite din Romula,, BCMI , X X V I I I , 1935,83,

p .39 , n r . 3 3 , fig.11 b ( » I . I .RUSSU, AMN, IV , p .96, n r . 8 ) . 53 Succ int prezentate de 1 . 1 . R U S S U , T r a c i i f n Dac ia romană, AMN,

I V , 1967, p .94 -101 ; adaugă: N. G U D E A , Un re l ie f a l cavalerului t rac l a Pojejena, S C I V , 22 , 1971 , 2 , p.345-348,şi C C . P E T O -L E S C U , Un re l ie f a l cava leru lu i trac de l a Drobeta, "Drobeta" , I , 1974, p .249 -252 .

300

www.mnir.ro

Page 298: Cercetari arheologice II, 1976

54 Dintre acestea trebuie exclus monumentul de l a Hinova (D .TUDOR, O R 2 , 1958, p .299; idem, O R 3 , 1968, p.378; 1 . 1 . R U S S U , AMN, IV , 1967,p .96 ,nr .10 ) , rezultat îh realitate din confuzia cu relieful eroului cava le r de la Bistriţa (pentru acesta , bibliografia mai j o s , l a nota 63): pentru convingere, a se compara textul din ediţia a l l - a a OR (cînd monumentul e r a încă inedit, citat probabil după informaţia descoper itorului , cu confuzia posibilă între Hinova şi Bistriţa - l o ­calităţi vecine) şi ediţia a H l - a a aceleiaşi cărţi (unde se păstrează textul identic din ediţia anterioară, apoi se adaugă monumentul de l a Bistriţa).

55 Pentru aceste trupe, I . I . R U S S U , o p . c i t . , p .86 -89 . 56 Ibidem, p .89 -94 . 57 G . K A Z A R O W , o p . c i t . , p . 5 , 15; E . W I L L , o p . c i t . , p .29. 58 E . W I L L , o p . c i t . , p .60 . 59 V . C H R I S T E S C U , " D a c i a " , V - V I , 1935-1936, p.446-447,fig. 17;

C . C . P E T O L E S C U , a r t . c i t . (nota 53). 60 D . T U D O R , "Ge rman ia " , 1938, p .245-246; AnnÉp, 1939, n r . 9 5 . 61 G R . F L O R E S C U , "Hommages à Léon Hermann", B ruxe l l e s , 1960,

p.369 şi urm. ; D . T U D O R , S C I V , 16, 1965, 1 , p.179-181 ,nr .4 , f ig .3 . V e z i S I L V I O F E R R I , Arte romana su l Reno, p .27 -28 .

62 D . T U D O R , Collegium duplariorum, "Latomus" , X X I I , 1963, p. 240 -251 .

63 Idem, O R 3 , p .344. 64 1 . 1 . R U S S U , în AMN, IV , p.94-101 . 65 E D , V I I , 1937, p .189-356. 66 E . W I L L , o p . c i t . , p .328. 67 Ibidem, p .324 . 68 C f . D . T U D O R , D i scuss ion i intorno a l culto dei cava l i e r i danubiani,

în " D a c i a " , N . S . , V , 1961, p .317-343 . 69 E . W I L L , o p . c i t . , p .329: "De fait, s i nos dieux ont conservé leur

anonymat avec tant de r igueur , c ' e s t qu ' i l s ne s ' aventurèrent guère en dehors de leur patrie ; c ' est auss i sans doute qu ' i l s auraient été tout normalement appelés Dioscures par les G r e c s ou Castores par les Romains " .

70 D . T U D O R , C M R E D , I I , Leiden (sub t ipar ) . 71 Ibidem (capitolul de conc luz i i ) . 72 Idem, C M R E D , I , p .115-116 (Topographical index). 73 Idem, C M R E D , I I , l a conc luz i i . 74 Idem, C M R E D , I , n r . 3 1 - 4 9 ; H , n r . 205 -208 ; o plăcuţă inedită (Ro­

mula), identică cu cea publicată în C M R E D , I , 34, se află îhtr-o colecţie particulară din Reşca (informaţie L . Petcu lescu ) .

75 E . W I L L , o p . c i t . , p.220-221 . 76 Ibidem, p . 3 2 - 3 3 . 77 M . J . V E R M A S E R E N , în CTMRM, I I , n r . 2 1 7 0 ; D . T U D O R , S C I V , 17,

1966, 3 , p .600, n r . 1 8 . 78 C f . D . T U D O R , " D a c i a " , I X - X , 1941-1944, p .408-409,nr .1 ( = M . J .

V E R M A S E R E N , CIMRM, I I , nr..21 68-21 69. 79 E . W I L L , o p . c i t . , p .389, 400-401.

301

www.mnir.ro

Page 299: Cercetari arheologice II, 1976

80 M . J . V E R M A S E R E N , CIMRM, I I , n r .2168 . 81 Idem, CIMRM, I I , n r . 2172 -2173 . 82 Idem, CIMRM, I I , n r . 2 1 8 2 . 83 Idem, CIMRM, H , n r . 2 1 7 1 . 84 E . W I L L , o p . c i t . , p .219 -220 . 85 M . J . V E R M A S E R E N , CIMRM, I I , n r .2155 -2156 . 86 Ibidem T n r . 2 1 6 3 . 87 Ibidem, n r . 2172 -2173 . 88 I . B E R C I U şi C . C . P E T O L E S C U , o p . c i t . , p.44-51 , nr .34-51 ;fn a -

ceastä l u c r a r e monumentul de l a p. 48 , n r . 43 , a apărut fără i lus t ra ­ţie, motiv pentru ca re am dat a i c i un desen (fig.2/2).

89 O vagă d e s c r i e r e împreună cu inscripţia în C I L , I I I , 14216, 1. 90 V .PÂRVAN , o p . c i t . , 1913, p .52 , n r . 1 1 . 91 D . T U D O R , Jupiter Zbelsourdos à Drobeta, R I R , X V I I , 1-2, 1947,

p. 7 0 - 7 9 . 92 G . B O R D E N A C H E , S G R , Lp . 81, nr.161,nu este de acord cu r econs t i ­

tu i rea propusă de D .Tudo r . 93 Bib l iograf ia pr iv itoare l a această divinitate, l a G . B O R D E N A C H E ,

S G R , I , nr .161 . (p.82). 94 C f . S I L V I O F E R R I , o p . c i t . , p .37 , nota 9 . 95 D . T U D O R şi C R I S T I A N V L A D E S C U * Dardani i l a Romula-Malva,în

"Apulum", X , 1972, p. 183-189. 96 E s t e opinia exprimată de editor i i ce lor două re l i e fu r i . Pe baza e¬

xistenţei în Dalmaţia antică a unui oraş omonim cu c e l din Dac ia (municipium Malvesatium; vez i şi P R O C O P I U S , De aedi f . , I V , 4: Kapomalva sau Kaitomalva? în Dardania) , Fanula Papazoglu crede că toponimul Malva a fost adus în Dacia de colonişti veniţi din a¬cele părţi: "Un rapport d i rect entre cette province et notre muni-cipe n ' e s t pas exc lu . Des colonistes du d is t r ic t d 'Uz i ce et Pofcega venant s ' i n s t a l l e r , paralellement aux mineurs p i rustes , dans l a D a ­c ie , avaient pu t raspor ter dans leur nouvelle patrie le nom de Mal ­v a " . Avînd dovada epigrafică a prezenţei unor colonişti din părţile Dalmaţiei l a Romula, ipoteza are multe şanse să se confirme; noi o considerăm încă o probă l a dosaru l disputatei probleme a identităţii Romula-Malva.

97 AnnEp , 1952, n r . 1 9 2 . 98 C . C . P E T O L E S C U , Un re l i e f votiv dedicat tr iadei egiptene, S C ,

X V , 1973, p.159-161 . 99 C f . G . B O R D E N A C H E , S G R , I , n r . 1 7 1 . 100 F R . B R A E M E R , L e s stèles funéraires à personnages de Bordeaux.

Contribution à l ' h i s t o i r e de l ' a r t provincia l sous l ' E m p i r e Romain, P a r i s , 1959, p .107; v e z i L U C I A ŢEPOSU-MARINESCU, Despre or ig inea unor t ipur i de monumente funerare din Dacia Super io r , S C I V , 23 , 1972, 2 , p .216 .

302

www.mnir.ro

Page 300: Cercetari arheologice II, 1976

L E R E L I E F C U L T U E L DANS L ' O L T E N I E ROMAINE

- Résumé -

Bien qu 'unita i re comme méthode de représentation,le re l ie f cul ­tuel connaît, en Olténie comme a i l l eu r s , une grande diversité.

L a forme est ce l le accoutumée: rectangulaire ou trapézoïdale, au bord supérieur droit ou ar rondi , plus rarement en forme d ' a r c b r i ­sé; i l n ' ex i s te de médaillons que dans les représentations des C a v a ­l i e r s danubiens.

L e matériau habituel est le marbre, parfois le c a l c a i r e . Seules quelques petites images des Cava l i e r s danubiens sont réalisées par estampillage (en plomb) ou coulage (en plomb ou bronze).

L a prédilection pour le re l ie f se manifeste dans l a représenta­tion de cultes à répertoire compliqué, aux scènes multiples disposées su r un ou p lus ieurs r e g i s t r e s . S i dans le culte du Cava l i e r thrace ou du dieu Mithra l es représentations en ronde-bosse ne font pas entière­ment défaut, le re l i e f est l 'unique mode de représentation dans le culte des C a v a l i e r s danubiens.

Du r e s t e , même dans l a représentation des divinités romaines d'Olténie, le re l i e f occupe une place importante. Dans l 'ensemble, le nombre des re l i e f s votifs est inférieur à celui d ' autres catégories de pièces figurées (statuettes en p i e r r e , figurines de bronze et d 'a rg i le ) ; une série de divinités romaines, fort populaires en Olténie, n ' y sont même pas connues jusqu'à ce jour sous forme de re l ie fs (Apollon, Mi ­nerve , Vénus,-etc.). E n échange, dans les représentation de certaines divinités gréco-romaines (Hécate, L i b e r ) , le re l ie f détient l a première p lace .

Etant donné l'impossibilité du re l ie f à suggérer la perspective, l es scènes ont le plus souvent un caractère statique. L a frontalité, presque un canon chez les lap ic ides , donne aux scènes une apparence figée, au détriment de l 'harmonie . E n revanche, l a oïi les dieux sont représentés accomplissant un acte s ac r i f i c i e l (Opfernde Götter), cette inert ie apparente souligne l a solennité du moment.

Pour une grande partie des monuments, les analogies mènent au monde romain du sud du Danube; les v i l l es proches du grand fleuve, tant au nord qu 'au sud, font partie d'une a ire artistique commune.

Une partie seulement des re l ie fs cultuels d'Olténie ont des i n ­scr ipt ions , ce qui pourrait s ' expliquer par le fait que la plupart d ' e n ­t re eux étaient destinés aux autels domestiques. I l faut tenir compte de même, i c i a u s s i , de l 'observat ion selon laquelle les représentations fi­gurées étaient plus à l a portée de l a population que les textes épigra-phiques.

E n ce qui concerne l a va leur artistique des monuments, les j u ­gements sont parfois entachés d'une certaine prévention à l 'égard de 1 ' a r t romain en général et de 1 ' art romain provincia l en part icul ier par rapport à l a sculpture c lass ique grecque. C e r t e s , un grand nombre de

303

www.mnir.ro

Page 301: Cercetari arheologice II, 1976

pièces sont des produits en série des ate l iers locaux ou sud-danu­b iens , qui auront même utilisé des albums de modèles. N'empêche que plus d 'une fois l eur contribution originale est incontestable.Soulignons que l e s analogies, loin d'être toujours parfaites, constituent plutôt de s imples termes de comparaison.

De toute façon, en dépit du manque de perspective et de l a gau­che r i e de l'exécution en ce qui concerne les proportions, l a minutie avec laquelle l e s détails sont rendus est digne d ' admiration. Cet art hautement or ig ina l offre aux recherches maintes possibilités encore in ­explorées .

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . 1 . - Re l i e f représentant l a déesse Junon, découvert à Romula (1); r e l i e f en marbre provenant de Cioro iu Nou (2); Diane a c a l i ­fourchon s u r un cer f , r e l i e f découvert probablement en O l ­ténie (3); Nymphes, s u r un re l ie f provenant de Cioro iu Nou (4) .

F i g . 2 . - Re l ie f votifs découverts à Drobeta (1), Romula (3) et C ioro iu Nou (4); r e l i e f mithriaque de Romula (2).

F i g . 3 . - B a s - r e l i e f en ca l c a i r e découvert à Drobeta (1). Reliefs votif s représentant Dea Dardanica découverts à Romula (2 -3 ) .

304

www.mnir.ro

Page 302: Cercetari arheologice II, 1976

C A L D ARI DIN L U T CU TORŢI I N T E R I O A R E D E S C O P E R I T E L A TÎRGŞOR, JUDEŢUL PRAHOVA

de ANCA PĂUNESCU

Săpăturile arheologice efectuate fn vara anului 1974 la Tîrgşor au inclus şi cercetarea unei locuinţe-bordei din s e c . X - X I , aparţinfhd cu l tur i i Dr idu . In desc r i e rea şi prezentarea inventarului ceramic a l a¬ceste ia am amintit şi prezenţa unor căldări de lut cu torţi interioare 1 .

Sp re deosebire de tipurile de căldări de lut cu torţi interioare cunoscute pfnă în prezent 2 , exemplarele noastre se deosebesc prin forma lor tronconică, cu fundul drept, pereţi drepţi, evazaţi îh exte­r i o r şi cu buza foarte scurtă, rotunjită sau teşită cu ajutorul unei spa ­tule de lemn. Torţile groase, plasate diametral opus la interiorul v a ­su lu i , l a c i r c a 1 , 5 - 2 cm mai jos de marginea buzei, aveau o singură gaură verticală, aproape tubulfiră.

Căldarea în întregime reconstituită (fig.1/1) are marginea buzei teşită or izontal , i a r pe suprafaţa exterioară singurul decor existent este format dintr-un grup de 4-5 s t r iu r i l a rg i , slab incizate în pasta moale, la c i r c a 1 cm sub l in ia marginii vasului . In interiorul vasului , peretele gros de 1 cm sub buză, se îngroaşă uşor spre fund. Diametral opuse,la 1,5 cm sub l inia marginii vasului , se află cele două torţi interioare.Tor­ţile, groase, ovale în secţiune, au fost prinse prin presare de pere ­tele vasu lu i , după cum arată urma degetelor fn pastă şi uşoara bornbare îh exter ior a peretelui vasu lu i . Suprafaţa lor a fost apoi netezită cu o spatulă de lemn, lată de aproape 1 cm.

Din cauza torţilor groase, or i f ic iul de prindere cu diametrul de 1 cm (gaura) este aproape tubular, şănţuindu-se puţin şi fii peretele v a ­su lu i . Pas ta îngrijit amestecată, cu nisip fin şi pietricele foarte mă­runte şi destul de r a r e , a fost lucrată la roata înceată şi arsă unifoim roşcat-cărămizie. Dimensiunile căldării sînt: diametrul gurii = 0,350 m, diametrul fundului = 0,190 m, iar înălţimea peretelui = o,220 m.

Alte fragmente provin de l a o a doua căldare (fig.1/2) care avea probabil aceeaşi formă şi aceleaşi dimensiuni, fiind lucrată dintr-o pastă asemănătoare cu prima. Singura deosebire este că aceasta avea marginea buzei teşită oblic spre interiorul vasului şi foarte puţin r o ­tunjită în exter ior . Sub această rotunjire e ra trasată o singură linie slab incizată îh pasta moale.

Al doilea tip de căldare de lut cu torţi interioare, parţial reconstituit*,

* S - a u păstrat fragmente din panoul peretelui cu locul de prindere a l torţii interioare şi întreg fundul vasului , astfel că se poate întregi numai jumătate din v a s .

305

www.mnir.ro

Page 303: Cercetari arheologice II, 1976

avea suprafaţa exterioară decorată îh întregime cu s t r i u r i în va l , i n c i ­zate (fig.1/3).Ca profil şi c a dimensiuni este asemănătoare cu prima căl­dare de lut . Şi aceasta avea fundul drept, pereţii drepţi,evazaţi în e x ­te r io r , buza dreaptă şi rotunjită, subliniată în exterior de o singură l inie slab incizată. Imediat sub această l inie începe decorul,alcătuit din benzi strînse de 3-4 s t r i u r i în va l uşor obl ic , trasate inegal şi neîn­gr i j i t , uneori mai l a r g i , i a r cîteodată atît de apropiate încît se între-tăiau. Aces t decor coboară pînă l a 4 cm faţă de l in ia fundului.

P a s t a , asemănătoare cu cea a primei căldări, conţine ca degre­sant mult nis ip fin şi p ietr ice le ceva mai mari în amestec şi este arsă brun-roşcat, purtînd şi urme de intensă ardere secundară. Dimensiu­nea fundului şi înălţimea vasului este identică cu prima căldare.

Căldările de lut cu torţi inter ioare , cunoscute pînă în prezent,se împart după forma lor în mai multe t ipur i . C e l mai răspîndit este tipul tronconic , cu pereţii puţin obl ici către exter ior , cu gura larg deschisă şi buza teşită or izontal şi răsfrîntă brusc în afară sau rotunjită pe am­bele părţi. Pe două părţi îh inter ior , l a nivelul buzei , au cîte o ure— chiuşă cu două găuri pentru suspendare 3 .

A l doilea tip îl constituie căldările cu corpul sferoidal sau une­o r i bitronconic, cu buza răsfrîntă în exter ior , rotunjită sau teşită. L a aces tea , de obicei sub nivelul buzei , în inter ior , sînt plasate, diame­t r a l opuse, cîte o urechiuşă perforată de 1-2 găuri, dispuse ver t i ca l , pentru c a vasu l să poată fi suspendat 4 . în general diametrul gurii căl­dărilor de lut variază între 0,250 şi 0 ,350 m, i a r înălţimea între 0,150 şi 0 ,200 m. Gros imea pereţilor nu trece niciodată de 0,050 r n ^ . L a am­bele t ipur i însă întotdeauna fundul este bombat, rotunjit în afară, une­o r i ch i a r cu d e c o r 6 .

O altă part icular itate ce deosebeşte exemplarele prezentate de noi de t ipuri le de căldări de lut cu torţi inter ioare , cunoscute pînă în prezent pe ter i tor iu l ţării noastre , este legată de forma buzei şi a to r -ţilor cu or i f ic i i le de pr indere .

Avînd în vedere cantitatea materialului ceramic aparţinînd aces­tor t ipur i de vase vom exemplifica diferitele variante ale buzelor şi u -rechiuşelor de prindere cu exemplarele descoperite l a Dinogetia. A i c i întîlnim în grupa I - a a ce ramic i i locale buzele răsfrînte în exterior şi sub e l e , în inter ioru l vasu lu i , cîte o urechiuşă perforată de găuri d i s ­puse v e r t i c a l 7 , sau buza teşită orizontal şi răsfrîntă brusc în exterior. L a n ive lu l aces te i buze există cîte o urechiuşă cu două găuri pentru suspendare , i a r între găuri se află o adîncitură 8. L a căldările din grupa a I V - a 9 , partea exterioară a buzei desc r i e în secţiune de obicei un pătrat sau un dreptunghi, i a r urechiuşele sînt modelate cîte două,a-lăturate, f iecare din ele fiind perforate de cîte o gaură. In fine, căldă­r i l e din grupa a V - a 1 0 au şi urechiuşe ascuţite, a căror formă a fost tăiată cu cuţitul. De asemenea, l a unele se constată o îngustare din ce în ce mai mare a părţii exter ioare a buzei . L a altele, marginea buzei este destul de mult răsfrîntă în afară, dar pe partea interioară, l a n i ­ve lu l gu r i i , a re o faţetă oblică.

fn general toate fragmentele de buze şi torţi ale vaselor-căldare,

306

www.mnir.ro

Page 304: Cercetari arheologice II, 1976

F ig .1 . - Căldare din lut cu torţi interioare (1); fragment de perete (profil reconstituit) , (2); căldare din lut cu torţi interioare, decorată cu Uni i incizate în va l (profil reconstituit), (3).

307

www.mnir.ro

Page 305: Cercetari arheologice II, 1976

descoperite în ţara noastră 1 1 , sînt asemănătoare cu exemplarele de l a Dinogetia.

fn privinţa decorului c a r ac te r i s t i c acestora , de obicei întîlnim cîte o singură l inie în v a l , grupuri de l in i i o r i z on ta l e 1 2 l a rg incizate sau motive executate cu rotiţa, fn privinţa decorului P .Diaconu arată că "este de remarcat faptul că există un strîns raport între motivele ornamentale predominante într-o regiune şi tehnica împodobirii căldă­r i l o r de l u t " 1 3 .

Problema prezenţei căldărilor de lut cu torţi interioare în aşe­zările feudale timpurii din ţara noastră a fost viu discutată de către specialişti şi atribuită etnic populaţiilor nomade turanice (pecenegi sau cumani) ajunse pe ter i tor iu l ţării noastre în cu r su l s e c . X - X I I I .

Datorită formei l o r , căldările de lut nu puteau să aparţină popu­laţiei băştinaşe întrucît această formă de vas nu este o consecinţă a dezvoltării vreunei forme asemănătoare în lut sau metal existentă în cu l tur i le seco le lo r anterioare l a noi .

fn ceea ce priveşte tipul de căldare cu buza teşită orizontal , în— tîlnit l a Dinogetia, se remarcă asemănarea lor cu căldările de metal din epoca romană, fără să se prec izeze cu fermitate originea lo r , de ­oarece "nu avem o verigă de legătură între căldările din epoca romană şi ce le din epoca feudală t i m p u r i e " 1 4 .

Revenind l a căldările de lut cu torţi interioare descoperite l a Tîrgşor se poate observa cu uşurinţă că profilul şi forma buzei le a¬propie de castroanele tronconice, destul de frecvent întîlnite l a Dino­getia 1 5 . Asemănarea este vizibilă şi în privinţa decorului , c a r e , la u¬nele exemplare, este alcătuit din l in i i în va l sau orizontale, incizate şi ca re acoperă întreaga suprafaţă exterioară a peretelui vasu lu i . P o r ­nind de l a aceste analogii şi avînd în vedere faptul că între tipurile de vase cu or ig ini deosebite s - a u produs contopiri care au dat naştere u¬nor forme noi , i a r cu timpul formele de origine străină ajunse prin i n ­termediul unor populaţii nomade dispar şi se menţin doar formele c e ­ramice legate de populaţia sedentară, socotim că tipurile de căldări de lut cu torţi inter ioare descoperite l a Tîrgşor pot fi un exemplu în acest s e n s .

Ca l i tatea pastei şi a a r d e r i i , faptul că sînt lucrate l a roată şi ornamentate cu l in i i orizontale şi în v a l , forma deosebită a torţilor i n ­ter ioare , toate qonstituie argumente pentru atr ibuirea acestor forme de vas populaţiei loca le , autohtone, c a r e a preluat funcţionalitatea tor­ţilor inter ioare şi a adaptat-o l a o formă cunoscută, de tradiţie roma-no-bizantină. Această ipoteză pare a fi întărită şi de prezenţa unor fragmente de vase tronconice, dar cu pereţii mai scunzi ,descoperite l a Tîrgşor în inventarul unor locuinţe din s e c . X - X I , în campanii ante r i ­oa re 1 6 .

Avîndu-se în vedere forma originală a căldărilor de lut cu torţi inter ioare de l a Tîrgşor şi faptul că ele au fost descoperite într-un complex închis (locuinţă), datat pe baza inventarului ceramic îh s e c . X -X I , sperăm c a descoper i r i l e vi itoare să confirme (sau nu) dacă ele pot fi asociate cu ceramica cu l tur i i Dr idu .

308

www.mnir.ro

Page 306: Cercetari arheologice II, 1976

N O T E

1 ANCA PĂUNESCU, în C A , I , 1975, p.233 şi f i g .5 ,6 . 2 P . D I A C O N U , în S C I V , V I I , 3 -4 , 1956, p.421 şi u rm . ; DAN G H .

T E O D O R , în S C I V , X I V , 1 , 1963, p .197-203; G R . F L O R E S C U , îh R I R , X I V , 4, 1946, p .325-342; GH.ŞTEFAN şi co lab . , în D i ­nogetia, I , capitolul despre ceramica locală, p .134-196, fig.85,88, 89, 106 şi 117/7.

3 P . D I A C O N U , o p . c i t . , p.423, fig.1 şi 2 ; DAN, G H . T E O D O R , op. c i t . , p .199; vez i şi M.COMŞA, Ceramică locală, în Dinogetia, I , p . 147 ş ip .146, f ig.85/14; f ig .88; f ig .89.

4 A .RÄDULESCU , N.HARŢUCHI, C imit i ru l feudal de l a Caste lu , 1967, p -15 , vas găsit în M.11 . ; idem, în Dinogetia, I , p.146, fig. 85/5 .

5 P . D I A C O N U , o p . c i t . , p.421 , vez i şi nota 2 . 6 P . D I A C O N U , o p . c i t . , p .424, f ig .3/6; S I L V I A B A R A S C H I , în

S C I V A , 3, 26-1974, p .466, f ig .6/2; D A N . G H . T E O D O R , în "Dacia", N . S . , I X , 1965, p .330.

7 GH .ŞTEFAN şi colab.,în Dinogetia, I , p.146, f ig .85/5. 8 Ibidem, p .146, f ig.85/14; f ig .88; f ig .89. 9 Ibidem, p. 170.

10 Ibidem, p. 180, fig. 117/5. 11 V e z i harta răspîndirii l a P . D I A C O N U , op .c i t . , p .428, f i g .3 -5 . 12 G R . F L O R E S C U , R . F L O R E S C U , şi P .D IACONU , în Capidava, I ,

p .120 . 13 P E T R E DIACONU, o p . c i t . , p .422. 14 M.COMŞA, o p . c i t . , p.225 şi urm. 15 Ibidem, p .142, f ig .84/7,8,11 ; 86; 8 7 / 1 , 7 , 8 . 16 Informaţie de l a G H . D I A C O N U , responsabi lul şantierului arheolo­

gic Tîrgşoru Vech i , j ud .P rahova .

CHAUDRONS E N A R G I L E A P A T T E S I N T E R I E U R E S DÉCOUVERTS À TÎRGŞOR, D E P . D E PRAHOVA

- Résumé -

L ' a u t e u r présente un nouveau type de chaudrons en argile à pattes intérieures, découverts à l ' o ccas ion des recherches faites dans une hutte demi-enfouie du X e - X I e siècles de Tîrgşoru Vechi (dép. de P rahova ) . I l s diffèrent des types connus jusqu ' à présent par leur forme tronconique, avec les parois obliques, évasés ve r s l 'extérieur,le fond plat et le bord simple, court , rond où biseauté ve r s l'intérieur du vase à 1 ' aide d ' un instrument en bois. L e s pattes intérieures ont un or i f ice c i r cu la i r e - tubu la i r e de 1 cm diamètre.

L e premier chaudron a un décor simple composé de quelques l ignes incisées immédiatement sous le bord. L e deuxième chaudron a

309

www.mnir.ro

Page 307: Cercetari arheologice II, 1976

le corp tout entier couvert par lignes incisées en vagues drues . L e s dimensions des deux chaudrons sont identiques: le diamètre

du fond = 19 cm, le diamètre du bord = 35 cm et l 'hauter = 22 cm. P a r l eu r s formes les chaudrons récemment découverts diffèrent

des chaudrons en t e r r e cuite tronconiques où sphéroi'dales et avec le fond bombé à l 'extérieur, connus jusqu'à présent en Roumanie et a t ­tribués du point de vue ethnique aux populations nomades où. semino-mades qui sont venues en contact avec l a population autochtone.

L e s seules analogies pour l a forme originale des vases sont les chaudrons tronconiques de tradition byzantine découverts à Dinogetia.

Vu l a qualité de l a pâte et de l a combustion, le decor et la forme à part des anses et le fait q u ' i l s ont été découverts dans un complex à date certa ine du X e - X I e siècles, l ' auteur attribue ces chaudrons à l a population autochtone qui a r ep r i s l a fonction des anses intérieures et l ' a adaptée à une forme de vase connu par l'intermédiaire de l'influence romano-by zantine.

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . 1 . - Chaudron en argi le à pattes intérieures (1); tesson du chaudron en argi le (2); chaudron en argi le à pattes intérieures, décoré avec l ignes incisées en vagues (3).

310

www.mnir.ro

Page 308: Cercetari arheologice II, 1976

L I S T A A B R E V I E R I L O R

Ac t aA rchCa rp

Actes

AMN

AO

AnnEp

Apulum

ArhMold

Arheologhia -Sof ia

A r h K i e v

A S U I

BCMI

B e r . R G K

BMI

BMIA

BMMN

CA

C A B

Acta Archaeologica Carpathica , Cracovia

Actes du V I I I " e Congres International des Sc i ences préhistoriques et protohis­toriques, Be lgrad , 1971

Archaeologiai Értesitb*

Acta Musei Napocensis, Cluj

Arhive le Olteniei , C ra i ova

Année Epigraphique

Apulum, A lba - Iu l ia

Arheologia Moldovei

Arheologhia, Sof ia

Arheologhia, Kiev

Analele Ştiinţifice ale Universităţii " A l . I . C u z a " din Iaşi

Buletinul Comisiunii Monumentelor I s t o ­r i c e , Bucureşti

Deutsches Archäologisches Institut. B e ­r icht der Römisch - Germanischen Kom­mission

Buletinul Monumentelor I s tor ice , B u c u ­reşti

Buletinul Monumentelor Istorice şi de artă, Bucureşti

Buletinul Muzeului Militar Naţional

Cercetări arheologice, Muzeul Naţional, Bucureşti

Cercetări arheologice fn Bucureşti, Mu­zeul de i s tor ie a l municipiului Bucureşti

311

www.mnir.ro

Page 309: Cercetari arheologice II, 1976

C a r p i c a

Cercetări-Iaşi

Chron ica Va lachica

C I L

CIMRM

C a r p i c a , Bacău

Studi i şi cercetări i s to r i ce , Iaşi

Chronica Va l ach ica . Studii şi materiale de i s t o ­r i e şi i s to r i a cu l tur i i , Tfrgovişte

C M R E D

C r i s i a

Cumidava

Dac i a

Danubius

Do lgTrav

E D

E S A

Kb'zlemények

G B I zve s t i a - So f i a Materiale

MA

MIA

MIR

MN

O R 3

Pont ica

Peuce

P Z

RA

R I R

- Corpus inscriptionum Latinarum

- M. J . Vermaseren , Corpus inscriptionum et Monu-mentorum rel ig ionis Mithriacae, I—II, Haga,1956-1960

- D .Tudo r . Corpus Monumentorum Religionis E q u i -tum Dauuvinorum, Le iden , 1969

- C r i s i a , Oradea

- Cumidava, Braşov

- Dac i a , r echerches et découvertes archéologiques

- Danubius, Galaţi

- Dolgozatok - Travaux de la Section Numismatique et Archéologique du Musée National de T r a n s y l v a ­n ie , Cluj

- Ephemeris Dacoromâna, Bucureşti-Roma

- E u r a s i a Septentrionalis Antiqua

- Kb'zlomények az Erdélyi Nemzeti Mûzeum E r e m -és Régi-Ségtârâbél

- G.Mihai lov, Inscr ipt iones Graecae in Bulgar ia , I - I I , Sof ia

- I zves t i a na Arheologiceski ja , Institut, Sofia

- Materiale şi cercetări arheologice, Bucureşti

- Memoria Antiquitatis, P i a t r a Neamţ

- Materia l i i Iss ledovania po Arheologhii S S S R - D .Tudor . Monumente inedite din Romula, I—II,

Vălenii de Munte, 1938-1940

- Muzeul Naţional, Bucureşti

- D . T u d o r , Oltenia romană , Bucureşti, 1968

- Pont ica , Constanţa

- Peuce , Tu l cea

- Prähistorische Zeitschrift

- R e v u e archéologique, P a r i s

- Rev i s ta istorică Română, Bucureşti

312

www.mnir.ro

Page 310: Cercetari arheologice II, 1976

Roska Repertorium

S A

Sa rge t i a

S C

S C A

S C I V

S C I VA

S G R

Studii-Bacău

Studii-Buzău

Studii-Piteşti

S t u d i i - S a t u Mare

S t u d i i - S i b i u

T h r a c o - D a c i c a

Roska Mârton, Erdély Régészeti Repertôriuma

Sovetskaia Arheologhia

Sarget ia , Hunedoara

Studi i C l a s i c e , Bucureşti

Studi i şi Cercetări de Antropologie^ Bucureşti

Studi i şi cercetări de istorie veche

Studi i şi cercetări de istor ie veche şi arheolo­gie

Gabr i e l a Bordenache, Sculture gréche e romane del Museo Nazionale di Antiquita di Bucares t , L Bucureşti, 1969

Studi i şi cercetări de i s to r i e , Bacău

Studi i şi cercetări de i s to r ie , Buzău

Studi i şi cercetări de i s to r ie , Piteşti

Studi i şi cercetări de i s to r ie , Satu Mare

Studi i şi cercetări de i s to r ie , S ib iu

T h r a c o - D a c i c a , Revuie d'études à l ' occas ion du I I e Congres International de Thracologie, Buca r e s t , 1976

313

www.mnir.ro

Page 311: Cercetari arheologice II, 1976

S U M A R

Pag. P ro f .d r . F L O R I A N G E O R G E S C U - Introducere # . . . 5

R A P O A R T E D E SĂPATURI

G E O R G E TROHANI şi A L E X A N D R U OANCEA - Descoperiri arheologice pe teritoriul comunei Vînătorii Mici, judeţul Ilfov 19

AUGUSTIN ULANICI - Noi cercetări arheologice la Braneţ . . . . 33

V A L E R I U L E A H U şi G E O R G E TROHANI - Sondajul arheologic de la S u r l a r i 73

G E O R G E TROHANI - Săpăturile din aşezarea geto-dacă de la Vlădiceasca 87

V A L E R I A E D I T H IONESCU - Date noi cu privire la materialul faunistic din aşezarea geto-dacă de la Vlădiceasca, j u ­deţul Ilfov 135

LUC IAN CHIŢESCU - Cercetări arheologice la Cetăţeni, jude­ţul Argeş 155

S T U D I I

A L E X A N D R U OANCEA - Unele observaţii cu privire la fazele finale ale culturi i Monteoru îh lumina cercetărilor de la Cîrlomăneşti, judeţul Buzău 191

CONSTANTIN BUZDUGAN - Pumnale hallstattiene tfrzii de pe teritoriul României 239

EMIL MOSCALU - O aşezare getică de la sfîrşitul s e c . al V - l ea f . e . n . fn Muntenia 2 7 ^

CONSTANTIN P E T O L E S C U - Relieful votiv îh Oltenia romană . 287

ANCA PĂUNESCU - Căldări din lut cu torţi interioare descope­rite l a Tîrgşor, judeţul Prahova 305

T11 L i s t a abrevieri lor J

314 www.mnir.ro

Page 312: Cercetari arheologice II, 1976

S O M M A I R E

F L O R I A N G E O R G E S C U - Introduction ~... . 5

R A P P O R T S

G E O R G E TROHANI et A L E X A N D R U OANCEA - Découvertes archéologiques sur le territoire de la Commune Vînăto­r i i Mici , dép d'Ilfov 19

AUGUSTIN ULANICI - Nouvelles recherches archéologiques à Braneţ 33

V A L E R I U L E A H U et G E O R G E TROHANI - L e sondaje archéolo­gique de S u r l a r i 73

G E O R G E TROHANI - L e s fouilles de l'établissement géto-dace de Vlădiceasca 87

V A L E R I A E D I T H IONESCU - Dates concernant le matériel faunique de l'établissement géto-dace de Vlădiceasca, dép.d'Ilfov 135

LUC IAN CHIŢESCU - Recherches archéologiques à Cetăţeni,

dép. d'Argeş 155

É T U D E S

A L E X A N D R U OANCEA - Observations concernant les phase finales de la civilisation Monteoru à base des recherches de Cîrlomăneşti, dép. de Buzău 191

CONSTANTIN BUZDUGAN - Poignards hallstattiens récents dans le territoire de la Roumanie 239

EMIL MOSCALU - Un établissement gétique de la fin du V e

siècle av.n.è. dans l a Plaine Roumaine 275

CONSTANTIN C . P E T O L E S C U - L e relief cultuel dans 1" Oltenie romaine «. 287

ANCA PĂUNESCU - Chaudrons en argile à pattes intérieures découverts à Tîrgşor, dép. de Prahova 305

Abréviations 311

315 www.mnir.ro

Page 313: Cercetari arheologice II, 1976

C O N T E N T S

Page F L O R I A N G E O R G E S C U - Introduction 5

DIGGING R E P O R T S

G E O R G E TROHANI and A L E X A N D R U OANCEA - Archaeolo­gical finds on the territory of the Vînătorii Mici commune, Ilfov country 19

AUGUSTIN ULANICI - New archaeological researches at Braneţ 33

V A L E R I U L E A H U and G E O R G E TROHANI - Archaeological sounding at S u r l a r i 73

G E O R G E TROHANI - Diggings in the Geto-Dacian settlement of Vlădiceasca 87

V A L E R I A E D I T H I O N E S C U - New data on the faunistic material of the Geto-Dacian settlement of Vlădiceasca, Ilfov country 135

L U C I A N C H I T E S C U - Archaeological investigations at Cetă­ţeni, Argeş country 155

S T U D I E S

A L E X A N D R U OANCEA - Remarks on the late phases of Mon­teoru culture in the light of the researches conducted at Cîrlomăneşti, Buzău country *91

CONSTANTIN BUZDUGAN - Late Hallstattian daggers on Romania's territory 239

EMIL M O S C A L U - A Getic settlement of the late 5 th c . B . C . in Wallachia 272

CONSTANTIN P E T O L E S C U - A votive relief in Roman Oltenia 287

ANCA PĂUNESCU - Clay buckets with interior handles discovered at Tîrgşor, Prahova country 305

L i s t of abbreviations 311

316 www.mnir.ro

Page 314: Cercetari arheologice II, 1976

I N H A L T S V E R Z E I C H N I S

Seite F L O R I A N G E O R G E S C U - Einleitung 5

A U S G R A B U N G S B E R I C H T E

G E O R G E TROHANI und A L E X A N D R U OANCEA - Archäolo­gische Entdeckungen auf dem Gebiete der Gemeinde Vînătorii Mici , K re i s Ilfov 19

AUGUSTIN ULANICI - Neue archäologische Untersuchungen bei Braneţ 33

V A L E R I U L E A H U und G E O R G E TROHANI - Die archäologische Sondierung von Su r l a r i 73

G E O R G E TROHANI - Die Ausgrabungen aus der geto-dakischen Siedlung von Vlădiceasca 87

V A L E R I A E D I T H I O N E S C U - Neue Angaben Uber das Fauna­material aus der geto-dakischen Siedlung von Vlădi­ceasca , K r e i s Ilfov 135

LUC IAN C H I T E S C U - Archäologische Untersuchungen bei Cetăţeni, K r e i s Argeş 155

S T U D I E N

A L E X A N D R U OANCEA - Einige Bemerkungen zu den Endphasen der Monteoru-Kultur aus der Sicht der Untersuchungen von Cîrlomăneşti, K r e i s Buzău 191

CONSTANTIN BUZDUGAN - Dolche aus der spaten Hallstattzeit auf dem Gebiete Rumäniens 239

EMIL MOSCALU - Eine getische Siedlung vom Ende des V .Jhd . v . u . Z . in Muntenien 27

CONSTANTIN P E T O L E S C U - Das Stifterrelief im römischen Oltenien 287

ANCA PĂUNESCU - E imer aus Lehm mit inneren Henkeln, aufgefunden bei Tîrgşor, K re i s Prahova 305

Verzeichnis der Abkürzungen 311

7 www.mnir.ro

Page 315: Cercetari arheologice II, 1976

OrJIABJIEHHE

WIOPHAH ÄIEöPÄlECKy - BBefleHne

0T4ETN ö PACKOIIKAX

flKEöPÄÄE TPOXAHM H AJIEKCAHAPy OAHqA - Apxeojiorirae-CKue Haxo?,KM Ha Tepp M T op M M oejia BuHSTopa M H < I , ye3A M J I $ O B 19

AyryCTWH yjIAHIM - HoBue apxeojiorHqecKMe ncc j ieaoBa-

H H H B EpaHen. 3 3 BAJIEPWIO JIflXy H ÄÄEOPÄKE TPOXAHM - ApxeoJioruqecKii»

30Hflas B CypJiapB 7 3 / U K E ö P M E T P O X A H M - PacKonKM reTO-aaKHf l cKoro

n o c e j i e H M H B O B j i e f l i w a c K a , y e 3 A WJI$OB 8 7

BAJIEPMfl dim MöHECKy - HoBue aaHHue 0 $ayHe reTO-

ÂaKHiîcKoro nocejieHHîi B O B j iSAiwac jca , ye3A IÄJI$OB 1 3 5

Jiy^HAH KIAUECKy - ApxeojiomqecKJ / ie nccjie AOBaHHH B HeTSiţeHB, y e3 f l ApAseni 155

CTATBM

AJlEKCAHilPy û A r a - HeKOTopHe 3aMeqaHHH K Bonpocy 0 K O H e ^ H M x $ a 3 n c a x Ky j iBTypu MoHTeopu B c B e i e HccJieAOBaHHfi, npOBeaeHHbix B KupaoMSHeniTL y e 3 A Eyssy 191

KöHCTAHTWH E y 3 ^ y r A H - I l03AHe-xaJiBinTaTCKi4e KMHacajiu Ha TeppMTOpHH PyUHHHH 239

3MMJ1B MöCKAJiy - TeTCKoe noceaeHHe KOHua y B . A O H . 3 . B MyHTeHHH 272

K Ö H C T A H T H H ÜETöJlEGKy - Ba30peJiBe$ B pHMCKott ÖJITeHMM 287

AHKA nayHECKy - rjiHHHHbie c o c ™ e B ' H V T P C H H I I M H py^KaMH, HaßAeHHue B Tupnnope , ye3A

UpaxoBa 3 0 5

CnzcoK coKpameHMÎÎ 311

318 www.mnir.ro

Page 316: Cercetari arheologice II, 1976

S U M A R I O

F L O R I A N G E O R G E S C U - Introduction 5

INFORMES S O B R E L A S E X C A V A C I O N E S

G E O R G E TROHANI y A L E X A N D R U OANCEA - Descubrimien-tos arqueolôgicos sobre e l territorio de la poblaciôn Vînătorii Mici, dep. de Ilfov 19

AUGUSTIN ULANICI - Nuevas investigaciones arqueolôgicas en Braneţ 33

V A L E R I U L E A H U y G E O R G E TROHANI - E l sondeo arqueolô-gico de S u r l a r i 73

G E O R G E TROHANI - L a s excavaciones de la poblaciôn geto-dacia de Vlădiceasca 87

V A L E R I A E D I T H I O N E S C U - Nuevos datos sobre e l material faûnico de la poblaciôn geto-dacia de Vlădiceasca, dep. de Ilfov 1 35

L U C I A N C H I T E S C U - Investigaciones arqueolôgicas en Cetă­ţeni, dep. de Argeş 155

E S T U D I O S

A L E X A N D R U OANCEA - Algunas observaciones concernientes a las fases finales de la cultura Monteoru segûn las inves ­tigaciones de Cîrlomăneşti dep.de Prahova 191

CONSTANTIN BUZDUGAN - Punales pertenecientes a l Hallstatt tardfo en e l territorio de Rumania 239

EMIL MOSCALU - Una poblaciôn geta a finales del siglo V a . de J . C . en Valaquia 272

CONSTANTIN P E T O L E S C U - E l relieve votivo e l la provincia Oltenia romana 287

ANCA PĂUNESCU - Cubos de barro con astâs interiores descubiertos en Tîrgşor, dep. de Prahova 305

L a l i s ta de las abreviaturas 311

319 www.mnir.ro

Page 317: Cercetari arheologice II, 1976

E R A T A

pag. rîndul în loc de se va c i t i

98 22 dc sus fig. 5/10 fig.6/10 '

103 7 de jos orizontale, orizontale (fig. 10/7),

105 9 de sus fig. 12/4 fig. 12/6

105 14 de jos e tc . capacul (fig. 17/1 ,2)

115 7 de sus cenuşiu cenuşiu - fig.20/2 -

125 1 6 de sus (fig. 18/2) (fig. 17/10; 18/2)

128 7 de sus fig. 19/5 fig. 19/6

193 F i g . 2 M I C 3

EHÛ§ M i C 3 247 5 de sus 9/4

257 7 de sus sud-vestul european sud-estul european

86-87 Planşă Fig .1 . - Vlădiceasca. Planul săpăturilor de pe Ghergălăul Mare.

www.mnir.ro