CERCETAREA CRIMINALISTIC A URMELOR INSTRUMENTELOR DE SPARGERE4.1 ASPECTE GENERALEDe multe ori , pentru a-si atinge scopul, infractorul este interesat s ptrund ntr-o anumit ncpere, s deschid un sertar, un 737g65h fiset, o cas de bani etc. Pentru aceasta el apeleaz la cele mai diverse metode sau instrumente, denumite generic n literatura de specialitate instrumente de spargere. Enumerarea acestor instrumente este aproape imposibil de realizat, mai ales c, n marea lor majoritate, au cu totul o alt destinatie.Datorit variettii acestor instrumente, att ca natur si mrime, ct si ca destinatie, si urmele create prin folosirea lor sunt foarte variate. Din aceast cauz, ncercrile de clasificare au la baz criterii diferite,___________________1. Valeriu Manea, Constantin Dumitrescu, "Curs de tehnica criminalistica", Ed. Scoala militara de ofiteri activi a MI, pag. 152.fapt care atrage dup sine si sistematizarea studiului lor n cercetarea criminalistic.Dup tipul lor, urmele instrumentelor de spargere pot fi clasificate n urme de adncime sau de suprafat, statice ori dinamice si, de regul, vizibile. Dup modul lor de formare ele se clasific n urme de tiere, de apsare, de frecare si urme de lovire.Prin aceast clasificare, fiecare urm, din cadrul grupelor astfel delimitate, are anumite trsturi generale corespunztoare grupei sale, precum si unele caracteristici individuale.Urmele de tiereprezint mare important la identificarea instrumentului creator. Ele sunt dinamice, cu aspect general de striatii paralele, create de lama instrumentului utilizat, prin distrugerea mecanic fie a masei fibroase din lemn, fie a substantei obiectului primitor n zona vtmat.Pentru crearea acestor urme, obiectul creator si obiectul primitor trebuie s aib anumite nsusiri. Obiectul creator trebuie s fie mai dur dect cel primitor, s fie prevzut cu una sau dou lame de tiere, care s produc, prin actiunea mecanic, o modificare n volumul obiectului primitor. n rndul acestor obiecte pot fi amintite toporul, cutitul, dalta, foarfecele, clestele, burghiul etc. Al doilea obiect (primitor de urm), n comparatie cu primul, trebuie s fie mai putin dur, s aib o structur fin, ca prin deformrile ce le sufer s redea caracteristicile vizibile si chiar invizibile ale instrumentului creator. Perfectiunea caracteristicilor generale si individuale, imprimate sub form de striatii n masa obiectului primitor, depinde de structura celor dou obiecte si de modul cum se actioneaz n procesul tierii.___________________1. C. Suciu, "Criminalistica", pag. 265.n functie de orientarea imperfectiunilor de pe lama obiectuluicreator, striatiile create pe obiectul primitor pot fi pe o parte proeminente si pe alta, corespunztor primelor, sub form de santuri paralele. Cnd ns imperfectiunile de pe lam sunt orientate ntr-o parte si alta, n aceeasi zon, striatiile create vor fi pe ambele prti sub form de santuri paralele. O influent nsemnat asupra acestor striatii, create de topoare, cutit, dlti, are si unghiul sub care se actioneaz cu instrumentul asupra obiectului primitor. Cnd se taie, de pild, cu toporul n masa lemnoas ori cu cutitul n diferite alimente perpendicular pe obiectul n cauz, striatiile create vor fi mai ndeprtate unele de altele dect n tierile executate sub un unghi ascutit. De asemenea pozitia striatiilor este diferit n functie de faptul dac tierea s-a realizat cu mna stng sau cu cea dreapt.Urmele de tiere create cu felurite cleste sau foarfeci pentru tiat obiecte din metal, datorit actiunii lamelor din dou prti opuse, totdeauna vor fi perechi, cu prtile de nceput n exteriorul obiectului primitor si sfrsitul n interiorul masei sale. Aproape totdeauna aceste urme sunt invizibile si de mici dimensiuni n privinta lungimiilor, din care cauz studierea si fixarea lor se face cu mai mari sanse de succes n conditii de laborator, folosindu-se aparatur optic adecvat.Alte urme de tiere sunt cele create de sfredele si burghie. Sfredelele, ca unelte de gurit obiecte din lemn prin rsucire n jurul axei lor, sunt niste bare de fier sau din otel, prevzute n partea final cu dou muchii ascutite, rsucite n spiral, reduse treptat n diametru si terminate cu un vrf ascutit, tot n spiral. Burghiele pentru lemn se aseamn cu primele, doar c ele au muchiile mai ascutite, cu acelasi diametru n toat desfsurarea lor, care se termin brusc cu dou lame___________________1. I. Iacubovskaia, "Unele aspecte ale identificarii uneltelor de taiere", in "Probleme de medicina judiciara si de criminalistica, vol. 1, Ed. Medicala, 1964, pag. 76-78.ascutite, cu aspect de raze de cerc, iar n zona central, la locul de ntlnire a celor dou lame, au un ax subtire cu spirale ascutite, pentru a se fixa si nainta prin rsucire n masa lemnoas. si burghiele destinate pentru gurirea obiectelor din metal, se aseamn cu cele precedente, doar c acestea nu au la capt, n zona lamelor ascutite, axul subtire.Urmele create de sfredele si burghie au aceeasi voloare criminalistic cu urmele lsate de topoare, cutite sau dlti. Prin intermediul acestor urme se poate stabili natura instrumentului utilizat, directia din care s-a actionat, diametrul instrumentului n zona lamelor, instrumentul corp-delict, dac striatiile din urm si de pe aschiile rezultate redau bine microrelieful lamelor sale. n aceast privint mentionm c spanurile rezultate din gurirea obiectelor din lemn sau din metal prezint aceeasi voloare pentru identificarea instrumentului creator ca si striatiile nsesi. Trebuie, ns, de tinut seama c spanurile reprezint pe suprafata lor exterioar negativul striatiilor imprimate n orificii.Urmelor de apsarese creaz cu foarte variate instrumente, uneori cu obiecte gsite la ntmplare. Frecvent, ele se ntlnesc ca urme statice de adncime si foarte rar ca urme de suprafat. Ele cu foarte rari exceptii, reproduc constructia exterioar a obiectului creator din zona care a venit n contact nemijlocit cu obiectul primitor. Prin pozitia pe care o au pe obiectul primitor indic directia din care s-a actionat. n cazuri foarte rare n aceste urme se reproduc si anumite detalii individuale ale obiectelor creatoare, fie din fabricatie, fie rezultate din uzur. Prin atari caracteristici individuale se deschide posibilitatea identificrii instrumentului corp- delict. La locul faptei aceste urme se creaz pe cele mai diverse obiecte, chiar si pe corpul omului.Urmele de frecare,dup cum au si denumirea, sunt dinamice, formate prin alunecarea instrumentului creator pe obiectul primitor, cum se ntmpl n cazurile de folosire a ferestraielor, bomfaierelor sau a pilelor. ntruct se creaz prin actiunea succesiv a ditilor sau a zimtilor instrumentului utilizat n masa obiectului primitor, n mod obisnuit, urmele acestor instrumente nu reproduc caracteristici individuale ale obiectului creator. Astfel c utilitatea lor criminalistic const mai mult n stabilirea naturii instrumentului folosit, la determinarea modului si directiei din care s-a actionat asupra obiectului vtmat, dect la identificarea instrumentului creator de urm. Pilitura si rumegusul rezultate din acest mod de tiere se pot folosi la stabilirea naturii obiectului vtmat, a mrimii dintilor sau a zimtilor obiectului creator si, uneori, la determinarea directiei din care s-a actionat.Urmele de lovirese formeaz prin actiunea a felurite obiecte asupra obiectului primitor. Obiectele mai des utilizate n acest scop sunt rngile, ciocanele, topoarele, clestele sau alte obiecte usor de mnuit si cu efect vtmtor sporit.Deoarece prin folosirea n acest mod a diferitelor obiecte sau instrumente se produc zgomote puternice, la utilizarea lor se recurge foarte rar, doar n locuri n care zgomotul nu pune n pericol operatia ntreprins sau pe fptuitor, ori n situatia cnd infractorii sunt nceptori.Urmele create prin lovire, de obicei, reproduc n negativ pe suprafata si mai des n volumul obiectului primitor unele caracteristici generale ale instrumentului folosit, cum ar fi forma si dimensiunile prtii de contact cu obiectul primitor. Se ntmpl ca, n unele situatii, s fie reproduse n urm si anumite detalii individuale ale obiectului creator, cum ar fi cele de uzur. n aceste situatii, urmele create n acest fel, afar de faptul c ajut la stabilirea modului lor de formare, a naturii si___________________1. I. Mircea, "Imprejurari controversate de la locul savirsirii unor infractiuni de furt", in "Studia Universitatis" Babes-Bolay", Cluj, nr. 2/1987, pag.83.caracteristicilor de grup, mai prezint important si pentru identificarea instrumentului corp-delict.4.2 CERCETAREA LA FAA LOCULUICercetarea la fata locului a instrumentelor de spargere se efectueaz n functie de natura acestora, de specificul obiectelor purttoare de urme, de modul de spargere etc. Totodat, cercetarea se face n strns legtur cu ntregul proces de descoperire si relevare a altor categorii de urme, n primul rnd a celor apartinnd persoanei infractorului.Locul svrsirii infractiunii este purttorul urmelor instrumentelor de spargere pe cele mai variate obiecte. De obicei, ele se ntlnesc pe usi, ferestre, ziduri, dusumele, tavane, dulapuri, sertare, case de bani broaste, lacte etc.n legtur cu cercetarea urmelor instrumentelor de spargere se impune sublinierea c aceast actiune nu se ntlneste numai la infractiuni de genul furtului, ea fiind comun si multor cazuri n care, la svrsirea faptei, au fost folosite obiecte sau instrumente de genul mentionat (de exemplu, la infractiunile de omor, de distrugere).Potrivit situatiilor ntlnite frecvent n practic, urmele instrumentelor de spargere sunt descoperite n locurile prin care s-a ptruns fortat si pe mobilierul aflat n atentia fptuitorului.La ptrundarea prin usi, cum ar fi, de exemplu, n cazul fortrii lor cu un levier sau cu o rang, se formeaz urme de adncime pe canatul usii. Urmele de tiere apar n ipoteza spargerii tbliei de lemn, ceea ce presupune folosirea, n prealabil, a burghielor si ulterior a unui ferstru sau a unei pnze de bomfaier. Tblia sau panelul de lemn mai pot fi scoase si prin folosirea coarbelor. Uneori se actioneaz si asupra tocului usii, cu un dispozitiv de ndeprtare a ramei, zvorul usii iesind din lcasul lui, n aceste mprejurri pe tocul usii rmnnd urme de apsare.Frecvent, ns, se actioneaz asupra broastelor sau ncuietorilor cu chei potrivite, speracle dintre cele mai diverse saupontoarce, procedeu apreciat de infractorii versati ca fiind mai silentios si lsnd mai putine urme. n aceste cazuri, urmele se gsesc n interiorul ncuietorii, ceea ce presupune examinarea ei n conditii de laborator, la fata locului organul judiciar trebuind s se limiteze numai la examinarea exteriorului ncuietorii.n functie de tipul de ncuietori (broaste, lacte), cele mai usor de deschis sunt cele simple, apoi ncuietorile cu verturi sau opritori si cele pe baz de stifturi (ncuietorile cu cilindru), cu un grad sporit de sigurant. ncuietorile cu stifturi sunt cele mai frecvent folosite, datorit sigurantei date de numrul mare de variante n care sunt construite.Alturi de ncuietorile amintite, n prezent sunt frecvente ncuietorile speciale, cum sunt, de exemplu, cele ale caselor de bani a cror deschidere este practic imposibil de ctre un neinitiat. Desigur casele de bani mai pot fi sparte prin aplicarea unor lovituri de topor sau trncop, dar acest mod de operare este evitat de cei versati, din motive lesne de nteles.La usii, urmele instrumentelor de spargere se caut pe tblia usii, canaturi, pe broasc si balamale. De cele mai multe ori, urmele descoperite pe usi sunt de fortare (apsare) si de tiere. n cazurile de fortare, canaturile prezint urme de comprimare a fibrelor lemnoase. Tierea usilor se face n apropierea broastelor sau a balamalelor. Mai rar se creaz orificii prin care se introduce mna pentru deblocarea zvoarelor.Fortarea ferestrelor este practicat destul de des de infractori pentru a ptrunde ntr-o anumit ncpere sau cldire. si n acest caz, urmele sunt caracteristice modului de operare. Ferestrele se forteaz prin spargerea geamului ori dislocarea cadrului. Dislocarea cadrului se face cu leviere ascutite sau rngi care ls urme de apsare si de rupere. Infractorii care vor s lucreze n liniste, recurg la tierea cu un diamant a unei suprafete mici de geam, suficient pentru a introduce mna si a deschide fereastra. Pentru ca geamul s nu cad, producnd zgomot, se lipeste pe acesta un plasture medicinal, band autocolant sau o hrtie pe suprafata creia s-a dat cu un adeziv oarecare, inclusiv smoal, lut moale s.a.n ipoteza folosirii acestui procedeu, denumit simetodaplasturelui,geamul mai poate fi spart prin presare, fr s se apeleze la tiere. n toate cazurile, cioburile sunt purttoare de amprente digitale, nsusi tipul si natura plasturelui oferind date utile procesului de identificare.Atragem atentia c, n prezent, practica de specialitate demonstreaz tot mai frecvent c ptrunderea n ncperi nu se face, ns, numai pe us sau fereastr. n practic se ntlnesc, nu rareori, cazuri de ptrundere prin zid, acoperis sau tavan, ceea ce presupune ca infractorul are anumite cunostinte n acest domeniu, si, n special, despre topografia locului.Urmele instrumentelor de spargere n ziduri, tavane, dusumele, difer n functie de natura obiectului primitor si a instrumentului folosit. n mod obisnuit, aceste urme sunt utile doar la stabilirea modului de svrsire a infractiunii, la determinarea de gen a instrumentului aplicat, la aprecierea profesiei sau priceperii persoanei n cauz, precum si a numrului de participanti n unele situatii. Totusi, cnd n urmele create se descoper si detalii individuale ale obiectului creator, se deschide si posibilitatea ajungerii pn chiar la identitate.Urmele de fortare a broastelor si a lactelor se prezint sub form de striatii paralele, drepte sau circulare. Ele se descoper foarte greu de ochiul neformat. Se studiaz cu ajutorul instrumentelor de mrit, n conditii de laborator.Cu privire la interpretarea procedeelor de ptrundere, n literatura de specialitate sunt mentionate curent cazurile de depistare a nscenrilor de furturi, pentru a ascunde infractiuni de alt natur (delapidare, neglijent n serviciu).Fortarea mobilierului, ndeosebi a sertarelor, a casetelor, a dulapurilor s.a, determin aparitia de urme asemntoare celor ntlnite n cazul fortrii usilor, indiferent c ne aflm n ipoteza unei spargeri propri-zise sau n fata folosirii de chei potrivite.Spargerea caselor de bani sau a mobilierului asimilat acestora, din punct de vedere constructiv, se face n functie de diversele lor variante, mai vechi si mai noi, cu blindajul de protectie de grosimi diferite, protejate contra incendiilor, cu mai multe ncuietori, cu diverse sisteme de protectie, cum ar fi, de exemplu, gazele toxice depozitate ntre peretii casei de bani, ori dispozitive speciale de alarm.Urmele unei spargeri de case de bani prezint anumite particularitti, n functie de modul de operare folosit de infractor: fortarea brut, tierea la rece sau la cald si ntrebuintarea de substante explozive.Fortarea brut, ntlnit mai rar, se practic cu obiecte cum ar fi dalta, trncopul sau ranga. Tiera la rece, se ntlneste n practic, n diverse modalitti, de genul perforrii peretilor cu o bormasin, prin orificiile efectuate introducndu-se un dispozitiv denumitgurde lup, care taie exact ca un deschiztor de conserve. Tierea se mai poate face cu dispozitive care au cutite de otel special, un astfel de dispozitiv denumindu-sepunte belgiansau cu alte instrumente speciale, cum ar fiCoroanasauBalerina, formate din discuri ce actioneaz ca un burghiu.___________________1.C. Sociu, "Criminalistica", pag 276-279Variatele procedee de spargere a caselor de bani prin topire se aplic n situatia cnd tabla este foarte groas si deosebit de rezistent. Tierea la cald se realizeaz cu aparate cu flacr oxiacetilenic, de tipul celor folosite n sudur. n aceeasi categorie ar mai putea fi inclus folosirea de explozive, acestea fiind introduse n orificii practicate special chiar n interiorul ncuietorii. Procedeul este mai putin practicat, datorit zgomotului produs de explozie, cu toate msurile de nbusire a acestuia.Fortarea caselor de bani sau a mobilierului asimilat acestora, se mai realizeaz si fr apelarea la metode distructive, prin ntrebuintarea unei chei potrivite sau dispozitive, sisteme de calcul, care s ajute la descoperirea cifrului ncuietorii, metode specifice n exclusivitate infractorilor profesionisti.Spargerea prin apsare se realizeaz mai mult la dulapurile de fiercu usi din tabl subtire si maleabil. Instrumentele se utilizeaz ca niste prghii ce se introduc ntre us si pragul de sus sau cel de jos al dulapului. Prin apsareusase ndoaie si astfel cedeaz si ncuietorile.Indiferent de modalitatea de spargere a unei case de bani, aceasta las urme specifice, cum ar fi, de exemplu, pilitur, stropi de metal topit, funingine, deci urme sub form de resturi de materiale la care se adaug inevitabilele urme ce reproduc forma instrumentului de spargere.Fortarea plumburilor se aplic, pentru a se asigura inviolabilitatea bunurilor transportate sau depozitate n magazii, la capetele sforii ori a srmei ce se fixeaz pe usi, containere etc. n mod obisnuit, plumburile confectionate din metal sau material plastic se violeaz, de obicei, prin nlocuirea celor originale cu altele ori prin fortarea si apoi refacerea lor.nlocuirea plumburilor cu altele se face de ctre persoane initiate n confectionarea plumburilor sau care au plumburi gata confectionate si aplicarea lor cu instrumente corespunztoare. n asemenea cazuri se examineaz mrimea si forma, substanta din care este confectionat plumbul, sfoara sau srma, grosimea acesteia si mai ales simbolul imprimat prin presare cu clestele.Violarea plumburilor prin presare cunoaste mai multe metode. Una din aceste metode const n plimbarea plumbului pe sfoar sau srm, spre a nlesni desfacerea sau tierea nodului ce se afl n interiorul su, ca dup violare capetele s fie reintroduse n plumbul respectiv. Cnd plumbul nu alunec cu usurint, infractorul recurge la lrgirea canalelor cu diferite instrumente ascutite.Prin folosirea acestei metode sfoara se nnegreste n portiunile n care a fost plimbat plumbul, tot n aceast zon sfoara fiind scmosat, iar srma are si portiuni cu usor lustru, canalele lrgite au form ondulat, cu multe zgrieturi si ntepturi lsate de instrumentele utilizate.Alt metod de violare a plumburilor, aplicat la cele din material plastic, const n tierea lor n lungul canalelor, dup care se relipesc cu ajutorul unei substante chimice potrivite ori prin nclzire, n functie de materialul plastic respectiv. Prin aceast metod se creaz urme, pe prtile laterale sau pe una din fetele plumburilor, de tiere si de relipire vizibile chiar si cu ochiul liber.Descoperirea urmelor instrumentelor de spargereeste posibil, de regul, prin simpla examinare cu ochiul liber si eventual cu ajutorul unei lupe si a unei surse mai puternice de lumin. Examinarea ncuietorilor se va face numai de ctre expertul criminalist.Fixarea urmelor instrumentelor de spargerese realizeaz prin descrierea n procesul verbal de cercetare la fata locului, fotografiere si mulare.Cu ocazia descrierii se arat locul n care se afl urmele descoperite, forma, dimensiunile acestora, caracteristicile generale si mai ales cele particulare. Nu se pierde din vedere mentiunea dac n urmele descoperite sunt sau nu corpuri strine. n caz afirmativ, se arat ce aspect are substanta, culoarea ei, ntinderea sa. Asupra caracteristicilor de detaliu ale urmelor se insist n mod deosebit, artndu-se n ce constau ele, pozitia unora fat de altele etc.La fixarea prin fotografiere, dup realizarea obisnuit a fotografiilor obiectelor principale, se execut fotografia detaliilor, aplicndu-se de cele mai multe ori metoda la scar. Aparatul fotografic se aseaz cu obiectivul perpendicular pe urm, iar iluminarea se face n asa fel nct s se creeze usoare umbre pe zona n cauz, ca astfel s se evidentieze n suficient msur detaliile sub form de striatii ori cu comprimri a masei obiectului primitor. n acest scop, lumina se proiecteaz pe urm sub un unghi ascutit sau un izvor de lumin cu razele sub un unghi drept si altul secundar, de intensitate mai mic, sub un unghi ascutit, n functie de cum se prezint urma n cauz.La urmele instrumentelor de spargere descoperite la locul faptei mulajele se fac din parafin sau cear rosie. Mulajele din plastic sau din ghips se utilizeaz mai rar n procesul de mulare. nainte de aplicarea mulajului urma se trateaz cu glicerin, ca mulajul s nu adere la substanta obiectului primitor.4.3 EXPERTIZA CRIMINALISTIC A URMELORINSTRUMENTELOR DE SPARGEREExpertiza criminalistic a urmelor formate de instrumentele ntrebuintate la svrsirea unei infractiuni ofer rspunsuri cu privire la natura si tipul instrumentului, la mecanismul de formare a urmei si la succesiunea acestora.De asemenea, prin expertiz se poate stabili dac urma apartine unui singur instrument sau mai multor.n functie de modul de operare si de procedeele folosite, se poate determina numrul de persoane care au participat la svrsirea infractiunii.Expertiza urmelor formate din resturimateriale (rumegus, pilitur, pelicule de vopsea, cioburi de sticl, picturi de metal topit etc) poate determina att natura, compozitia chimic a materialului, ct si apartenenta lui la obiectul violat sau la instrumentul ntrebuintat.Problema central a expertizei instrumentelor de spargere o reprezint identificarea. Pentru aceasta, este important obtinerea de modele de comparatie, recomandabil s se fac pe materiale apropiate calitativ de obiectul purttor de urm. Atragem atentia c, mai ales n cazul unor instrumente de tiere, datorit folosirii lor n continuare, pentru alte scopuri, inclusiv pentru executarea de modele de comparatie, este posibil modificarea reliefului lamei. De aceea, credem c este mai indicat s se procedeze ct mai urgent la ridicarea acestora de la persoanele suspecte, n vederea trimiterii spre examinare expertului criminalist.Mijloacele tehnico-stintifice utilizate frecvent n expertiza criminalistic a urmelor instrumentelor de spargere sunt att instrumente optice de mrit (lupa, stereomicroscopul, microscopul comparator), ct si dispozitive speciale de examinare a striatiilor de tipul poligrafului sau striagrafului.Identificarea instrumentuluieste cu att mai sigur, cu ct la fata locului sunt descoperite fragmente ale acestora, uneori neglijate n procesul cercetrii la locul faptei. Fragmentele desprinse din instrumentele de fortare permit identificarea sa prin procedeul denumitreconstituirea ntregului dup prtile sale componente.Un alt aspect, asupra cruia nu se insist ntotdeauna la cercetarea locului faptei, este cel al prelevrii ulterioare a microurmelor desi acestea___________________1. O. Barrenche, A.A. Glorioso, "La Crochetage des serrures conventionnelles et sa detection"in "RIPC", 1987, pag.81.exist invariabil la locul fiecrei infractiuni, fiind ns mai greu de descoperit.Examinarea plumburilor fortate este o alt problem important care poate fi rezolvat n cadrul expertizei urmelordescoperite cu prilejul cercetrii la fata locului a furturilor svrsite prin efractie n unele cazuri de genul spargerii depozitelor, a vagoanelor, a containelor, etc. n aceste mprejurrii, expertul trebuie s stabileasc modalitatea de violare sau eventual de nlocuire a sigiliului original cu un altul. De exemplu, un sigiliu de plumb poate fi violat prin lrgirea orificiilor cu un obiect ascutit, urmat de slbirea si desfacerea sforii, la sfrsitul operatiile aceasta fiind rennodat. Mai este posibil tierea sforii fr atingerea plunbului, ncercarea de refacere constnd dintr-o rsucire sau toarcere a capetelor scmosate. Sigiliile din material plastic se taie lateral, dup care se lipesc.n toate cazurile mentionate, expertul are posibilitatea s descopere urme specifice lrgirii plumburilor, lipsei de continuitate n materialul sforii, existenta lipiturii, iar, n cazul nlocuirii plumburilor, diferente de caracteristici ntre presa de sigilat original si intrumentul folosit pentru contrafacerea sigiliului.