Cercetare, Dezvoltare Si Inovare in RM 2011

Ana Popa

Сhişinău 2011

probleme şi opţiuni

Cercetare, dezvoltare !i inovareîn Republica Moldova

Acest studiu a fost elaborat în cadrul proiectului “Transform!ri economice: dezvoltarea abilit!"ilor inova"ionale #i antreprenoriale” ,implementat de Centrul Analitic Expert-Grup din Moldova !i Agen"ia Tehnologic# CzechINVENT cu sprijinul Þ nanciar oferit de Programul Est Est: Partneriat F#r# Frontiere al Funda"iei Soros-Moldova !i al Funda"iei pentru o Societatea Deschis# din Praga !i co-Þ nan"at de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe.

CZUP

Despre proiect

Proiectul „Transform#ri economice: dezvoltarea abilit#"ilor inova"ionale $i antreprenoriale” este rezultatul colabor#rii dintre Centrul Analitic Expert-Grup din Moldova !i Agen"ia Tehnologic# CzechINVENT pe parcursul ultimilor ani. În cadrul acestui proiect CzechINVENT a împ#rt#!it experien"a ceh# !i cuno!tin"ele ob"inute pe parcursul ultimului deceniu în domeniul infrastructurii, parcurilor !tiin"iÞ ce !i tehnologice !i dezvolt#rii incubatoarelor de afaceri. Este evident c# succesul dezvolt#rii tehnologice, inov#rii !i activit#"ilor de cercetare !i dezvoltare ar putea contribui la promovarea !i implementarea reformelor ce depind mult de politicile promovate de Moldova dar !i de suportul local acordat. Sper#m astfel c# acest proiect va stimula interesul actorilor regionali în deÞ nirea acestor politici !i va extinde suportul furnizat de c#tre ace!tia c#tre al"i actori. Experien"a !i cuno!tin"ele împ#rt#!ite de Republica Ceh# vor ajuta beneÞ ciarii proiectului din Moldova – exper"i, autorit#"i publice locale, ONG-uri din domeniul dezvolt#rii economice locale – s# devin# promotorii activi ai unei noi abord#ri a reformelor !i vor permite autorit#"ilor s# Þ e mai consecvente !i coerente în implementarea transform#rilor necesare. Studiul elaborat în cadrul acestei ini"iative se refer# la cadrul institu"ional existent în Republica Moldova, cadru care deocamdat# nu încurajeaz# avansarea rapid# a inov#rii !i consolidarea capacit#"ilor antreprenoriale în societate. Acest cadru are nevoie de îmbun#t#"iri !i reforme considerabile.

Partenerul moldovenesc exprim# aprecierea pentru asisten"a furnizat# de partenerul ceh pe parcursul implement#rii acestui proiect, cu mul"umiri speciale din partea autorului studiului pentru sugestiile !i comentariile primite de la exper"ii cehi vizavi de acesta. În acela!i timp, partenerii proiectului sunt recunosc#tori Programului Est Est: Parteneriat F#r# Frontiere al Funda"iei pentru o Societate Deschis#

Opiniile exprimate în aceast# publica"ie apar"in autorului !i nu reß ect# neap#rat pozi"ia donatorilor sau a altor organiza"ii men"ionate în raport.

ISBN

Coperta: Simion Coad#Machetare: Mihai Sava

Acronime utilizate în document

AGEPI Agen"ia de Stat pentru Proprietate Intelectual# a Republicii Moldova

AITT Agen"ia pentru Inovare !i Transfer Tehnologic

A!M Academia de %tiin"e a Moldovei

CDI Cercetare, Dezvoltare !i Inovare

PIB Produsul Intern Brut

R&D Sectorul de Cercetare !i Dezvoltare

TVA Taxa pe Valoare Ad#ugat#

5

Sumar executiv

În aceast# lucrare autorul analizeaz# situa"ia sectorului de cercetare $i dezvoltare din Moldova $i modul în care acesta încurajeaz# activitatea de cercetare a institu"iilor publice $i private. De asemenea, sunt analizate re-zultatele sistemului moldovenesc prin compararea acestuia cu sistemele altor state. Principalul obiectiv al studiului a constat în identiÞ carea nea-junsurilor sistemului actual pentru a propune solu"ii viabile de reformare a sectorului de cercetare $i dezvoltare, astfel încât acesta s# poat# contribui la dezvoltarea unei economii bazate pe competitivitate $i inovare. Princi-palele constat#ri sunt urm#toarele:

Moldova a mo$tenit de la Uniunea Sovietic# un sistem de cercetare $i dezvoltare foarte centralizat, în care activita-tea de cercetare este concentrat# în special în Academia de &tiin"e $i institu"iile acesteia. Pe parcursul a dou# decenii nu s-a produs nicio schimbare major#. În prezent, A&M este responsabil# de formularea politicii $i stabilirea priorit#"ilor de cercetare $i dezvoltare, gestioneaz# Þ nan"area activit#-"ilor de cercetare $i dezvoltare, iar pre$edintele A&M este membru din oÞ ciu al Guvernului.

Al"i actori contribuie într-o m#sur# foarte mic# la procesul de cercetare $i dezvoltare. Universit#"ile $i sectorul privat practic nu particip# la procesul de cercetare din cauza ob-stacolelor ce le limiteaz# accesul la fondurile publice (ce-rin"e rigide pentru acreditarea institu"iilor de cercetare, care sunt practic irealizabile pentru companiile private, $i prevederea conform c#reia doar membrii institu"ionali ai A&M pot beneÞ cia de proiecte Þ nan"ate în întregime din re-surse bugetare) $i a stimul#rilor insuÞ ciente oferite pentru încurajarea cooper#rii între sectorul public $i cel privat (în special a universit#"ilor $i a mediului de afaceri).

!

!

5

C e r c e t a r e , d e z v o l t a r e ! i i n o v a r e î n R e p u b l i c a M o l d o v a : p r o b l e m e ! i o p " i u n i

Cuprins

Sumar executiv ...........................................................................................................5

Introducere ................................................................................................................ 8

Sectorul de cercetare, dezvoltare "i inovare din Republica Moldova: situa#ia curent$ ........................................................................................................ 10

Principalele rezultate ale activit$#ii de cercetare "i dezvoltare .......................... 20

Probleme "i op#iuni pentru sectorul de cercetare "i dezvoltare din Republica Moldova ........................................................................................... 26

Referin"e .................................................................................................................. 34

Lista Þ gurilor:

GraÞ cul 1. Corela"ia dintre cheltuielile publice pentru cercetare $i dezvoltare $i nivelul

PIB pe cap de locuitor în unele "#ri, 2007 .................................................................. 11

GraÞ cul 2. Scorul WEF privind cheltuielile companiei pentru cercetare $i dezvoltare,

2009-2010 ....................................................................................................................15

GraÞ cul 3. Scorul WEF privind calitatea institu"iilor de cercetare $tiin"iÞ c#, 2009-2010 ..... 16

GraÞ cul 4. Disponibilitatea oamenilor de $tiin"#, inginerilor, cercet#torilor $i

tehnicienilor, 2009-2010 ............................................................................................ 18

GraÞ cul 5. Num#rul proiectelor de transfer tehnologic Þ nan"ate $i volumul

resurselor bugetare alocate ...................................................................................... 19

GraÞ cul 6. Corela"ia dintre cheltuielile pentru cercetare $i dezvoltare $i locul în

clasamentul WEF pentru inovare, 2009-2010 ...........................................................20

GraÞ cul 7. Clasamentul WEF privind colaborarea pentru cercetare $i dezvoltare

dintre universit#"i $i industrie, 2009-2010..................................................................21

GraÞ cul 8. Companii care utilizeaz# tehnologii str#ine $i transferul tehnologic prin ISD .... 22

GraÞ cul 9. Scorul WEF pentru achizi"ii publice de produse de tehnologie avansat#,

2009-2010 ................................................................................................................... 23

GraÞ cul 10. Num#rul cererilor de brevet din partea locuitorilor, 2007 .......................... 23

Lista tabelelor:

Tabelul 1. Structura cheltuielilor publice pentru cercetare $i dezvoltare, % ...................12

Tabelul 2. Num#rul de institu"ii care au efectuat activit#"i de cercetare $i dezvoltare, 2008...15

Tabelul 3. Clasamentul "#rilor dup# num#rul de publica"ii $tiin"iÞ ce, 1996-2008 .......... 25

6


7


tul întocmit de Forumul Economic Mondial pentru inovare plaseaz# Moldova pe locul al doilea de la sfâr$it în rândul "#rilor aß ate în tranzi"ie.

Slaba performan"# a sectorului de cercetare $i dezvoltare este determinat# de implicarea limitat# a sectorului privat în acest proces, de calitatea personalului de cercetare din institu"iile publice de cercetare, de managementul defec-tuos $i folosirea ineÞ cient# $i netransparent# a mijloacelor Þ nanciare disponibile.

Disponibilitatea redus# a oamenilor de $tiin"# $i inginerilor $i calitatea nesatisf#c#toare a cercet#torilor sunt un rezul-tat al sistemului de înv#"#mânt prost reformat. Sistemul de înv#"#mânt, în special înv#"#mântul ter"iar $i post-universi-tar, necesit# reforme urgente, în scopul de a furniza resur-se umane valoroase, capabile s# Þ e angajate în activitatea de cercetare. Facilitarea colabor#rii dintre universit#"ile na"ionale $i interna"ionale, inclusiv stabilirea de sucursale ale universit#"ilor str#ine în Republica Moldova, ar trebui s# Þ e o prioritate. De asemenea, colaborarea interna"ional# în domeniul cercet#rii $i dezvolt#rii ar trebui facilitat# prin adaptarea legisla"iei privind cooperarea interna"ional# în activit#"ile de cercetare $i dezvoltare (proiecte Þ nan"ate în comun), cooperarea bilateral# între organiza"iile de cerce-tare, inclusiv o cre$tere a mobilit#"ii interna"ionale a cerce-t#torilor implica"i în cercetare $i dezvoltare.

!

!

Sistemul actual încurajeaz# mai mult cercetarea fundamen-tal#, $i nu cercetarea aplicat#, care are, de obicei, o orien-tare mai comercial# $i se realizeaz# în special de companii private sau în colaborare cu acestea. Ca urmare, multe in-ven"ii au o aplicabilitate limitat#. În poÞ da activit#"ii intense de înregistrare a brevetelor în Republica Moldova, pu"ine brevete sunt prelungite dup# perioada ini"ial# de cinci ani (acesta Þ ind un indicator ce red# gradul de utilizare a in-ven"iilor înregistrate). Ar trebui s# existe o delimitare clar# între cercetarea fundamental# $i cea aplicat#. Academia de &tiin"e a Moldovei ar trebui s# Þ e responsabil# de cerceta-rea fundamental#, în timp ce cercetarea aplicat# ar trebui s# Þ e gestionat# de c#tre consilii mixte, formate din mem-bri ai ministerelor relevante (Educa"iei, Economiei, Industri-ei), universit#"ilor $i sectorului privat. Politica na"ional# de cercetare $i dezvoltare ar trebui s# Þ e în conformitate cu politica general# economic# $i industrial# a "#rii, iar priorit#-"ile de Þ nan"are din cercetarea aplicat# ar trebui s# urmeze cu stricte"e priorit#"ile de dezvoltare.

Este necesar# încurajarea activit#"ii de cercetare $i dezvol-tare prin stimulente suplimentare, pentru a da acestui sec-tor un nou impuls de dezvoltare. Exist# deja unele beneÞ cii pentru institu"iile $i companiile care desf#$oar# activit#"i de cercetare $i dezvoltare (scutiri de TVA la importul de bunuri $i servicii în scopuri de cercetare $i scutiri de impozitul pe venit înainte de anul 2008), dar acestea nu au fost foarte eÞ ciente pentru stimularea investi"iilor private. În cazul re-introducerii impozitului pe proÞ t corporativ în Republica Moldova, investi"iile în cercetare $i dezvoltare ar trebui s# Þ e scutite de impozitul pe venit în propor"ie de 100%. De asemenea, acest lucru ar trebui s# Þ e înso"it de încurajarea universit#"ilor $i institu"iilor de cercetare $i dezvoltare s# colaboreze cu sectorul industrial $i s# vând# companiilor rezultatele cercet#rii $i dezvolt#rii.

Republica Moldova investe$te în cercetare $i dezvoltare, ca pondere din PIB, mai mult decât alte "#ri cu un nivel similar de dezvoltare, dar, cu toate acestea, rezultatele ob"inute sunt mai reduse decât în multe din aceste "#ri. Clasamen-

!

!

!

8 9


Capitolul 2 - Principalele rezultate ale activit$#ii de cerceta-re "i dezvoltare - examineaz# rezultatele ob"inute din acti-vitatea de cercetare $i dezvoltare: inova"ii, rezultate $tiin"i-Þ ce (articole publicate $i men"ion#ri), achizi"ia $i utilizarea noilor tehnologii $i, atunci când este posibil, le coreleaz# cu nivelul cheltuielilor pentru cercetare $i dezvoltare. Un alt aspect important abordat în aceast# parte este colabora-rea dintre diferitele institu"ii de cercetare, care determin#, în general, nivelul rezultatelor în activitatea de cercetare $i aplicabilitatea rezultatelor.

Capitolul 3 - Probleme "i op#iuni pentru sectorul de cerce-tare "i dezvoltare din Republica Moldova - identiÞ c# prin-cipalele probleme ale sectorului de cercetare $i dezvoltare din Moldova, care cauzeaz# un nivel redus de activitate $i rezultate, $i nu stimuleaz# investi"iile private în cercetare $i dezvoltare. Capitolul se încheie cu câteva solu"ii pentru re-structurarea sistemului de cercetare $i dezvoltare, bazate pe experien"a "#rilor europene.

!

!

Deja de câ"iva ani, Guvernul Republicii Moldova î$i propune s# schimbe modelul de cre$tere economic#, $i s# transforme economia "#rii în una ba-zat# pe competitivitate $i inovare. În ciuda declara"iilor, sistemul de cer-cetare, dezvoltare $i inovare din Republica Moldova pare s# Þ e static, cu o tranzi"ie foarte lent# de la modelul sovietic la un model mai avansat, utilizat în majoritatea "#rilor dezvoltate.

Scopul acestei lucr#ri este identiÞ carea eÞ cien"ei sistemului de cercetare $i dezvoltare din Moldova - organizarea, Þ nan"area $i rezultatele ob"inute - pentru a evalua posibilit#"ile reale $i ac"iunile necesare a Þ întreprinse, pen-tru ca economia Moldovei s# devin# una bazat# pe inovare. Pentru o mai bun# ilustrare, atunci când este posibil, sunt utilizate compara"ii interna"i-onale cu urm#toarele "#ri în tranzi"ie ("#ri cu un nivel similar de dezvoltare, dar $i "#ri care au înregistrat progrese semniÞ cative în ultimul deceniu $i au ob"inut rezultate remarcabile în cercetare $i dezvoltare): Armenia, Azer-baidjan, Bulgaria, Republica Ceh#, Estonia, Ungaria, Kazahstan, Republica Kîrgîzstan, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, România, Rusia, Serbia, Republica Slovac#, Slovenia, Tadjikistan $i Ucraina.

Lucrarea este structurat# în trei capitole, dup# cum urmeaz#:

Capitolul 1 - Sectorul de cercetare, dezvoltare "i inovare din Republica Moldova: Situa#ia actual$ - examineaz# ca-drul cercet#rii $i dezvolt#rii din Republica Moldova. Se ana-lizeaz# organizarea procesului de cercetare $i dezvoltare: formularea politicii de inovare, Þ nan"area cercet#rii $i dez-volt#rii, implicarea diferitelor p#r"i interesate (Academia de &tiin"e, ministere, universit#"i, sectorul privat). De aseme-nea, se analizeaz# calitatea institu"iilor de cercetare, care determin# rezultatele sistemului.

!

IntroducereC e r c e t a r e , d e z v o l t a r e ! i i n o v a r e î n R e p u b l i c a M o l d o v a : p r o b l e m e ! i o p " i u n i

10 11


GraÞ cul 1. Corela!ia dintre cheltuielile publice pentru cercetare "i dezvoltare "i nivelul PIB pe cap de locuitor în unele !#ri, 2007

PIB pe cap de locuitor, USD la PPC

Ch

eltu

ieli

pen

tru

cerc

etar

e $i

dez

volt

are

(% d

in P

IB)

Not!: $!rile incluse pentru compara"ie: Belarus, Bosnia #i Her"egovina, Bulgaria, Republica Ceh!, Estonia, Ungaria, Kazahstan, Republica Kîrgîzstan, Letonia, Lituania, Muntenegru, Polo-

nia, România, Rusia, Serbia, Republica Slovac!, Slovenia, Tadjikistan, UcrainaSursa: Indicatorii mondiali de dezvoltare, BM, World Economic Outlook, FMI.

Cu toate acestea, o analiz# mai profund# a cheltuielilor arat# cheltuieli efective mai mici pentru activit#"ile reale de cercetare $i dezvoltare. A&M administreaz# un liceu $i o universitate, ceea ce reprezint# o practic# ne-obi$nuit# pentru o astfel de institu"ie. Acest lucru este foarte costisitor $i nu neap#rat legitim, deoarece sectorul de cercetare $i dezvoltare ar trebui s# Þ e deschis oric#rei idei inovatoare $i nu este obligat s# instruiasc# el însu$i un num#r limitat de cercet#tori în domeniile în care statul este în m#sur# s# ofere instruire. În 2010, cheltuielile pentru aceste dou# institu"ii de înv#"#mânt au reprezentat 4% din totalul cheltuielilor de cercetare $i dezvoltare. Dac# se exclud costurile administrative, formarea profesional# a personalului $tiin"iÞ c $i investi"iile de capital, doar 70% din cheltuielile de cercetare $i dezvoltare au fost orientate în 2010 direct c#tre cercetarea fundamental# sau aplicat# (33% $i respectiv 67%), evoluând de la aproxima-tiv 50% în 2007.

Sectorul de cercetare, dezvoltare !i inovare din Republica Moldova: situa"ia curent#


Republica Moldova a mo$tenit de la Uniunea Sovietic# un sistem de cer-cetare $i dezvoltare foarte centralizat, în care activitatea de cercetare era aproape în întregime Þ nan"at# din bani publici, cheltui"i în special pentru realizarea comenzilor de stat. Principala $i unica institu"ie care gestiona ac-tivit#"ile de cercetare $i dezvoltare în acest sistem era Academia de &tiin"e. Dup# 20 de ani de tranzi"ie, nu au avut loc multe schimb#ri. Codul cu privire la $tiin"# $i inovare, adoptat în 2004, ofer# Academiei de &tiin"e a Moldovei (A&M) întreaga autoritate în realizarea politicii de stat în domeniul $tiin"ei $i inov#rii, care ar trebui s# Þ e în concordan"# cu politicile economice, Þ -nanciare $i tehnico-$tiin"iÞ ce ale statului1. De asemenea, pre$edintele A&M este membru din oÞ ciu al Guvernului2, un caz unic în Europa.

Guvernul deleag# competen"ele necesare c#tre A&M, prin intermediul unui acord de parteneriat pe patru ani între cele dou# p#r"i interesate, care deÞ ne$te direc"iile strategice de dezvoltare în domeniul $tiin"ei $i inov#-rii, precum $i volumul resurselor publice pentru activit#"ile de cercetare $i dezvoltare, conform legisla"iei bugetare. În timp ce în alte "#ri aceast# sar-cin# apar"ine consiliilor mixte, compuse din mini$trii de la ministerele de resort (Educa"ie, Industrie, Economie), Academia de &tiin"e, universit#"i $i reprezentan"i ai sectorului de afaceri, în Republica Moldova sistemul este înc# foarte centralizat, A&M Þ ind principalul actor.

În ultimii ani, Moldova a cheltuit pentru cercetare "i dezvoltare în jur de 0,5% din PIB. De$i acest nivel poate p#rea sc#zut, Þ ind cu mult sub obiec-tivul european de 3% din PIB3 (atât cheltuielile publice, cât $i private), Mol-dova cheltuie$te relativ mai mult decât "#rile cu acela$i nivel de dezvoltare (GraÞ cul 1).

1 Codul cu privire la &tiin"# $i Inovare, nr. 259 din 15.07.2004, art. 55. 2 Codul cu privire la !" in#$ %i Inovare, nr. 259 din 15.07.2004, art. 823 Obiectiv stabilit în Strategia de la Lisabona.

12


13


O alt# caracteristic# important# a eÞ cien"ei cheltuielilor de cercetare $i dezvoltare este dependen"a lor de institu"ia de implementare. Motiva"ia $i posibilit#"ile Þ nanciare pentru inovare variaz# între institu"iile publice $i private. În timp ce sectorul privat este mai mult orientat spre pia"#, Þ ind deseori interesat de cre$terea productivit#"ii $i reducerea costurilor de produc"ie, urm#rind o aplicabilitate mai mare a inova"iilor, posibilit#-"ile sale Þ nanciare pot Þ relativ sc#zute. Experien"a interna"ional# indic# faptul c# cercetarea fundamental# mai intens# se desf#$oar# în institu"ii publice $i universit#"i, în timp ce cercetarea aplicat# este realizat# mai des de c#tre sectorul privat. Prin urmare, accesul sectorului privat la resurse publice pentru cercetare $i dezvoltare este foarte important. În ultimele decenii, tendin"a din economiile dezvoltate este de a încuraja organiza"i-ile publice de cercetare $i dezvoltare s# se implice mai mult în cercetarea aplicat#, de obicei, în colaborare cu companiile private. Aceste colabor#ri deschid poten"iale surse suplimentare de Þ nan"are pentru organiza"iile publice de cercetare $i dezvoltare, dar mediul din "ar# (sistemul juridic, statutul organiza"iilor, sistemul Þ scal, sistemul de protec"ie a propriet#"ii intelectuale) ar trebui s# încurajeze aceast# colaborare. De$i Þ nan"area direct# a sectorului privat nu este o practic# comun# în UE, ea poate Þ folosit# pentru a solu"iona problema lipsei orient#rii comerciale a acti-vit#"ii de cercetare $i dezvoltare. Îns# legisla"ia Republicii Moldova limi-teaz# accesul companiilor private la Þ nan"are public# pentru cercetare $i dezvoltare. De$i orice organiza"ie, indiferent de tipul de proprietate $i forma juridic# de organizare, poate participa la activitatea de cercetare $i dezvoltare, începând cu anul 2005, pentru a beneÞ cia de fonduri publice, aceasta trebuie s# Þ e acreditat# de c#tre A&M, criteriile de acreditare Þ ind foarte diÞ cile. Conform Codului cu privire la $tiin"# $i inovare, pentru a Þ acreditat# de c#tre A&M, o organiza"ie trebuie s# îndeplineasc# urm#toa-rele cerin"e1:

s# consemneze cu rigurozitate volumul activit#"ii din sfera $tiin"ei $i inov#rii în planurile, în d#rile de seam# $i în publi-ca"iile $tiin"iÞ ce ori s# le g#seasc# o alt# conÞ rmare obiec-tiv#;

s# aib# un consiliu $tiin"iÞ c;

1 Codul cu privire la %" in#$ %i inovare, nr. 259 din 15.07.2004, art. 99.

!

!

Investi"iile capitale sunt foarte importante în procesul de cercetare, dac# acestea implic# achizi"ionarea de noi echipamente $i tehnologii, care, prin urmare, pot cre$te randamentul investi"iilor. Îns# aceste cheltuieli au re-prezentat mai pu"in de jum#tate din investi"iile de capital din acest sector în anul 2010 (Tabelul 1); cea mai mare pondere a fost utilizat# pentru con-struc"ia, renovarea $i între"inerea cl#dirilor (pentru scopuri de cercetare, administrative $i educa"ionale). De$i, uneori, sunt foarte importante, aces-te tipuri de investi"ii au un randament mult mai mic $i, evident, limiteaz# resursele disponibile pentru alte investi"ii curente. Ele au reprezentat 18% din cheltuielile totale de cercetare $i dezvoltare în anul 2007 $i s-au redus la 7,9% în 2010.

Tabelul 1. Structura cheltuielilor publice pentru cercetare "i dezvoltare, %

2008 2009 2010

Total cheltuieli (mii lei) 393764,5 390077,6 353372,1

Educa"ie 1,7 3,7 4,0

Activitate de cercetare (cheltuieli curente) 57,9 59,7 70,0

Activitate de cercetare (alte cheltuieli capitale, cu excep"ia construc"iilor)

11,5 13,1 4,3

Instruirea personalului $tiin"iÞ c 4,6 5,9 4,8

Cheltuieli administrative 3,0 3,0 2,9

Alte cheltuieli curente 5,6 6,7 6,1

Investi"ii capitale în construc"ii 13,6 7,8 7,9

Alte cheltuieli capitale 2,1 0,2 0,0

Sursa: Legile bugetului pentru anii 2008, 2009, 2010

Ponderea înalt# a cheltuielilor pentru remunerarea personalului A&M $i al institu"iilor sale (care este exagerat ca num#r) a fost abordat# într-unul din rapoartele de audit ale Cur"ii de Conturi, care concluzioneaz# c# remune-rarea nu ia în considerare rezultatele $tiin"iÞ ce $i rezultatele proiectelor $i c#, în 2008, câteva institu"ii ale A&M au beneÞ ciat de pl#"i salariale exce-dentare nereglementate1.

1 Hot$rârea Cur#ii de Conturi nr. 48 din 29.10.2009 privind Raportul auditului regularit$#ii u" liz$rii mij-loacelor Þ nanciare alocate pentru dezvoltarea %" in#ei în anul 2008 Academiei de !" in#e a Moldovei %i unor ins" tu#ii beneÞ ciare de aceste reforme.

14


15


GraÞ cul 2. Scorul WEF privind cheltuielile companiei pentru cercetare "i dezvoltare, 2009-2010

Kirgizs

tan

Mold

ova

Georgia

Armenia

Mace

donia

Bulgaria

Letonia

România

Ucraina

Croa"

ia

Lituania

Estonia

Not!: Clasamentul a fost realizat pe baza r!spunsurilor la întrebarea “Cât cheltuiesc compa-niile din "ara dumneavoastr! pentru cercetare #i dezvoltare? [1 = nu au cheltuieli în domeniul

cercet!rii #i dezvolt!rii; 7 = cheltuiesc foarte mult pentru cercetare #i dezvoltare”], 2009-2010, medie ponderat!.

Sursa: Raportul Competitivit!"ii Globale, WEF, 2010-2011.

Tabelul 2. Num#rul de institu!ii care au efectuat activit#!i de cercetare "i dezvoltare, 2008

Total Publice Private Mixte*Întreprinderi

mixte

Total 70 58 7 4 1

Institu"ii de cercetare $tiin"iÞ c#

42 40 2

Organiza"ii de proiectare-explorare $i birouri de proiectare pentru lucr#ri de construc"ii

16 7 6 2 1

Institu"ii de înv#"#mânt superior

12 11 1 –

Not!: * - publice #i private, f!r! participare str!in!Sursa: BNS

s# dispun# de spa"ii proprii, primite în folosin"# sau în aren-d#, adecvate procesului de cercetare, precum $i de servicii auxiliare, suÞ ciente pentru desf#$urarea genurilor de acti-vitate;

personalul s#u scriptic s# cuprind# cel pu"in 13 doctori $i doctori habilita"i;

s# nu aib# restan"e la salarizarea personalului $i la plata ser-viciilor;

s# asigure alocarea a cel pu"in 20% din bugetul s#u (indife-rent de sursa Þ nan"#rii) pentru achizi"ionarea de echipa-ment $tiin"iÞ c, acoperirea cheltuielilor de specializare, sta-giere, instruire, cooperare tehnico-$tiin"iÞ c#, participare la simpozioane, conferin"e, congrese, expozi"ii $i de deta$are a personalului pentru schimb de experien"#;

s# editeze o revist# $tiin"iÞ c# periodic# ai c#rei autori s# Þ e în propor"ie de cel pu"in 20% din str#in#tate.

Evident, pentru o mic# entitate privat# este foarte diÞ cil s# îndeplineasc# aceste cerin"e (în general, relevante pentru cercetarea fundamental# $i ridicând un obstacol solid pentru cercetarea aplicat#) $i, prin urmare, cel mai adesea, marile institu"ii publice beneÞ ciaz# de bani publici. Pe de alt# parte, cheltuielile de cercetare $i dezvoltare sunt, de obicei, foarte mari $i nu întotdeauna aduc#toare de venituri. Nu multe companii î$i pot permite luxul investi"iilor în cercetare $i dezvoltare, luând în considerare rentabi-litatea sc#zut# raportat# de c#tre întreprinderile moldovene$ti. Prin ur-mare, cheltuielile private pentru cercetare $i dezvoltare sunt foarte mici, Republica Moldova Þ ind plasat#, de fapt, pe locul 135 în clasamentul celor 139 de "#ri, întocmit de Forumul Economic Mondial (WEF), în func"ie de cheltuielile companiilor pentru cercetare $i dezvoltare, un loc mai jos de-cât majoritatea economiilor aß ate în tranzi"ie (GraÞ cul 2).

Astfel, activitatea de cercetare $i dezvoltare este concentrat# în câteva in-stitu"ii mari, care îndeplinesc cerin"ele de acreditare, $i în câteva companii private care î$i pot permite astfel de cheltuieli, mai ales în organiza"ii de proiectare-explorare $i birouri de proiectare pentru lucr#ri de construc"ii (Tabelul 2).

!

!

!

!

!

16


17


a fost achitat simultan de mai multe proiecte, sau banii au fost utiliza"i în alte scopuri1. În general, raportul identiÞ c# multe nereguli în cheltuirea banilor publici de c#tre Academia de &tiin"e $i constat# c# procesul este netransparent.

În ceea ce prive$te personalul de cercetare, în primul deceniu de tranzi"ie Moldova a pierdut multe cadre talentate $i bine educate. Situa"ia econo-mic# diÞ cil# $i Þ nan"area slab# a $tiin"ei $i a sectorului de cercetare $i dez-voltare au contribuit la exodul de inteligen"#. Salariile mici din domeniu au încurajat migrarea multor cercet#tori buni $i nu au putut motiva tinerii absolven"i s#-$i continue cariera în domeniul cercet#rii. În prezent, exis-t# îmbun#t#"iri semniÞ cative. În anul 2009, salariul mediu din sectorul de cercetare $i dezvoltare era cu 32% mai mare decât salariul mediu pe eco-nomie. De$i acest fapt reprezint# o cre$tere administrativ#, $i nu reß ect# rezultatele superioare din acest domeniu, el era necesar pentru men"ine-rea personalului.

În ultimele dou# decenii, situa"ia din sectorul educa"ional s-a schimbat enorm, inß uen"ând $i personalul din cercetare. În primul rând, s-au schim-bat preferin"ele studen"ilor: cererea pentru $tiin"ele tehnice a sc#zut, în timp ce cererea pentru $tiin"ele sociale a crescut. În anul 2008, doar 18% din absolven"ii institu"iilor de înv#"#mânt superior au primit o diplom# în domeniul tehnic, medical $i IT (35% dintre absolven"ii de doctorat $i 39% dintre absolven"ii de studii post-doctorale). În al doilea rând, calitatea educa"iei a sc#zut, a$a cum arat# clasamentul WEF privind calitatea înv#-"#mântului superior $i a form#rii profesionale. De$i, recent (2006-2008), a crescut num#rul de cercet#tori, Moldova nu este pozi"ionat# foarte bine în ceea ce prive$te disponibilitatea oamenilor de $tiin"#, inginerilor $i cer-cet#torilor (GraÞ cul 4).

Codul cu privire la $tiin"# $i inovare din 2004 prevedea crearea Agen"iei pentru Inovare $i Transfer Tehnologic (AITT), aß at# tot în subordinea A&M, precum $i a unor incubatoare $i parcuri $tiin"iÞ ce. AITT a fost înÞ in"at# în anul 2005 $i este responsabil# pentru coordonarea, stimularea $i imple-mentarea mecanismelor activit#"ii de inovare $i transfer tehnologic2. AITT

1 Hot$rârea Cur#ii de Conturi nr. 48 din 29.10.2009 privind Raportul auditului regularit$#ii u" liz$rii mij-loacelor Þ nanciare alocate pentru dezvoltarea %" in#ei în anul 2008 Academiei de !" in#e a Moldovei %i unor ins" tu#ii beneÞ ciare de aceste reforme.2 Informa#ii detaliate despre competen#ele AITT pot Þ g$site în Codul cu privire la %" in#$ %i inovare nr. 259 din 15.07.2004, art. 89.

Mai mult, calitatea acestor institu"ii de cercetare nu este satisf#c#toare. În ciuda major#rii cheltuielilor pentru cercetare $i dezvoltare (atât investi"iilor capitale, cât $i cheltuielilor curente în ultimii câ"iva ani), institu"iile de cerce-tare sunt înc# deÞ citare $i nu au avansat în clasamentul WEF cu privire la ca-litatea institu"iilor de cercetare $tiin"iÞ c# din anul 2007, Republica Moldova Þ ind situat# pe locul 105, mai jos decât media "#rilor în tranzi"ie (GraÞ cul 3).

GraÞ cul 3. Scorul WEF privind calitatea institu!iilor de cercetare "tiin!iÞ c#, 2009-2010

Kirgizs

tan

Mold

ova

Georgia

Armenia

Mace

donia

Bulgaria

Letonia

România

Ucraina

Croa"

ia

Lituania

Estonia

'ehia

Not!: Clasamentul a fost realizat pe baza r!spunsurilor la întrebarea “Cum a"i evalua calitatea institu"iilor de cercetare #tiin"iÞ c! din "ara dumneavoastr!? [1 = foarte slab!; 7 = cea mai bun! în domeniu, la nivel interna"ional]”, 2009-2010, medie ponderat!.

Sursa: Raportul Competitivit!"ii Globale, WEF, 2010-2011.

Calitatea institu"iilor de cercetare depinde de calitatea echipamentului, calitatea cercet#torilor $i calitatea managementului. Dup# anul 2005, multe institu"ii de cercetare au beneÞ ciat de reînnoirea echipamentelor $i în cele mai multe dintre ele au fost instalate noi laboratoare, în vederea îndeplinirii cerin"ei necesare pentru acreditare - de a cheltui 20% din buget pentru achizi"ionarea de echipamente. Totu$i, în unele cazuri, s-a f#cut mai mult o renovare sau o actualizare a vechilor echipamente, decât o dotare complet# cu echipamente noi. De asemenea, Curtea de Conturi a depistat înc#lc#ri grave în cheltuirea resurselor Þ nanciare alocate pentru achizi"ionarea de echipamente $tiin"iÞ ce, în cazul în care un echipament

18


19


"ie de pân# la 40%), acordându-se prioritate proiectelor cu o cot# mai mare de co-Þ nan"are din surse nebugetare. Doar membrii institu"ionali ai A&M pot Þ beneÞ ciari de proiecte Þ nan"ate în întregime din resurse bugetare.

În perioada anilor 2005-2008, au fost alocate mai mult de 20 milioane de lei pentru a Þ nan"a 115 proiecte de transfer tehnologic (GraÞ cul 5). Cele mai multe proiecte au fost implementate în domeniul biotehnologiilor agricole, fertilit#"ii solului $i securit#"ii alimentare (60,5%), bio-medicinei, farmacolo-giei (16,6%), eÞ cien"ei complexului energetic $i securit#"ii energetice (8,7%), nanotehnologiei, ingineriei industriale (7,6%), utiliz#rii resurselor umane, na-turale $i informa"ionale pentru dezvoltarea durabil# (6,6%). Sc#derea cererii pentru Þ nan"area proiectelor de transfer tehnologic (diminuarea num#rului de propuneri de proiecte depuse la AITT) indic# o publicitate defectuoas# $i resurse insuÞ ciente alocate de la bugetul de stat, ceea ce face ca multe com-panii s# renun"e la astfel de oportunit#"i. Din p#cate, nu exist# date dispo-nibile privind rezultatele $i beneÞ ciile economice ale implement#rii oric#ruia dintre aceste proiecte, ceea ce reprezint# o gre$eal# grav# în gestionarea resurselor alocate pentru cercetare $i dezvoltare $i un simptom al unui con-trol public $i politic deÞ citar privind Þ nan"area public# a acestui sector.

GraÞ cul 5. Num#rul proiectelor de transfer tehnologic Þ nan!ate "i volumul resurselor bugetare alocate

Resurse bugetare alocate pentru proiecte de transfer tehnologic (mii lei)

Num#rul proiectelor (axa secundar#)

Sursa: Raportul anual de activitate al AITT, 2008.

este responsabil# pentru recep"ia, expertiza, Þ nan"area, administrarea $i controlul proiectelor de transfer tehnologic, inclusiv cele pentru reziden"ii incubatoarelor $i parcurilor $tiin"iÞ ce. &i aceasta este o practic# neobi$nui-t#, deoarece, de obicei, astfel de agen"ii ofer# doar asisten"# $i ajutor celor care au nevoie $i nu controleaz# transferul tehnologic. În universit#"ile din "#rile cu economii dezvoltate, incubatoarele $i parcurile $tiin"iÞ ce au, de obicei, propriile birouri de transfer tehnologic $i/sau, uneori, particip#, la nivel regional, în cadrul birourilor de transfer tehnologic.

Din anul 2009, institu"iile private $i organiza"iile neacreditate pot aplica la proiecte de transfer tehnologic, ceea ce reprezint# o important# evolu"ie, deoarece între anii 2006 $i 2008 numai institu"iile acreditate de Consiliul Na-"ional de Acreditare $i Atestare (CNAA) puteau Þ beneÞ ciari ai acestor pro-iecte. BeneÞ ciarii trebuie s# transfere 2% din valoarea vânz#rilor (bunului sau serviciului inovator) c#tre AITT în primii cinci ani ai proiectului, sum# care este folosit# pentru încurajarea activit#"ii de inovare $i activit#"i de marketing.

Proiectele de transfer tehnologic sunt Þ nan"ate de la bugetul de stat în pro-por"ie de pân# la 50% din valoarea proiectului (pân# în anul 2009 - în propor-

GraÞ cul 4. Disponibilitatea oamenilor de "tiin!#, inginerilor, cercet#torilor "i tehnicienilor, 2009-2010

Kirgizs

tan

Mold

ova

Georgia

Armenia

Mace

donia

Bulgaria

Letonia

România

Ucraina

Croa"

ia

Lituania

Estonia

Cercet#tori în sectorul de R&D (la un milion de locuitori)

Tehnicieni în sectorul R&D (la un milion de locuitori)

Scorul WEF privind disponibilitatea oamenilor de $tiint# $i inginerilor (axa secundar#)

'ehia

Not!: Clasamentul a fost realizat pe baza r!spunsurilor la întrebarea “În ce m!sur! sunt disponibili oame-nii de #tiin"! #i inginerii din "ara dumneavoastr!? [1 = deloc; 7 = disponibili pe scar! larg!]”, 2009–2010, medie ponderat!.Sursa: Raportul Competitivit!"ii Globale, WEF, 2010-2011, Indicatorii Mondiali de Dezvoltare, BM, 2007.

20 21


Performan"a sc#zut# a sectorului de inova"ie este explicat# prin slaba or-ganizare $i centralizarea excesiv# a procesului de cercetare $i dezvoltare în Republica Moldova. În acela$i timp, experien"a interna"ional# indic# rezul-tate mai bune pentru inovare $i aplicabilitatea inven"iilor în sectorul privat, unde interesul pentru satisfacerea cererii de pia"# $i ob"inerea proÞ tului din noile produse/servicii/tehnologii introduse este mai mare decât în sec-torul public sau, uneori, în organiza"iile publice de cercetare, atunci când sistemul juridic permite acestora s# vând# rezultatele cercet#rii $i dezvol-t#rii $i s# p#streze beneÞ ciile.

Universit#"ile reprezint# un alt participant important în procesul de cerceta-re $i dezvoltare în majoritatea "#rilor dezvoltate. Finan"ate par"ial din fonduri publice $i par"ial din resurse private, care provin de la societ#"i cu care colabo-reaz#, acestea reprezint# importante centre de inovare. În Moldova, de$i ma-joritatea universit#"ilor desf#$oar# unele activit#"i de cercetare, ele nu pot Þ considerate adev#rate centre de inovare. Finan"ate din bani publici, universit#-"ile nu au fost interesate de cre$terea resurselor provenite din sectorul privat. Astfel, cazurile de colaborare între universit#"i $i sectorul privat reprezint# mai degrab# o excep"ie decât o practic# obi$nuit# în Republica Moldova, fapt care este reß ectat în pozi"ia joas# ocupat# în clasamentul WEF privind colaborarea pentru cercetare $i dezvoltare dintre universit#"i $i industrie (GraÞ cul 7).

GraÞ cul 7. Clasamentul WEF privind colaborarea pentru cercetare "i dezvoltare dintre universit#!i "i industrie, 2009-2010

Kirgizs

tan

Mold

ova

Georgia

Armenia

Mace

donia

Bulgaria

Letonia

România

Ucraina

Croa"

ia

Lituania

Cehia

Estonia

Not!: Clasamentul a fost realizat pe baza r!spunsurilor la întrebarea “În ce m!sur! colaboreaz! companiile #i universit!"ile din "ara dumneavoastr! în domeniul cercet!rii #i dezvolt!rii? [1 = nu

colaboreaz! deloc; 7 = colaboreaz! în mod considerabil]”, 2009–2010, medie ponderat!.Sursa: Raportul Competitivit!"ii Globale, WEF, 2010-2011.

Principalele rezultate ale activit#"ii de cercetare !i dezvoltare


Cheltuielile relativ înalte pentru activit#"ile de cercetare $i dezvoltare din Republica Moldova nu asigur# rezultate propor"ionale în acest sector. Po-zi"ia Republicii Moldova în clasamentul general WEF privind inova"ia este mult mai joas# decât nivelul a$teptat pentru cota de 0,5% din PIB alocat# pentru cercetare $i dezvoltare (GraÞ cul 6). (#ri precum Armenia, Azerba-idjan, Kazahstan, Tadjikistan $i Serbia cheltuie sume relativ mai mici pen-tru cercetare $i dezvoltare, dar ocup# un loc mai înalt în clasamentul WEF pentru inovare; alte "#ri, precum Bulgaria $i Republica Slovac#, au ob"inut rezultate mai bune, având acela$i nivel al cheltuielilor pentru cercetare $i dezvoltare ca $i Republica Moldova.

GraÞ cul 6. Corela!ia dintre cheltuielile pentru cercetare "i dezvoltare "i locul în clasamentul WEF pentru inovare, 2009-2010

Cheltuieli pentru cercetare $i dezvoltare (% din PIB)

Sco

rul W

EF p

entr

u in

ova

re

Sursa: Raportul Competitivit!"ii Globale, WEF, Indicatorii Mondiali de Dezvoltare, BM.

22


23


GraÞ cul 9. Scorul WEF pentru achizi!ii publice de produse de tehnologie avansat#, 2009-2010

Kirgizs

tan

Mold

ova

Georgia

Armenia

Mace

donia

Bulgaria

Letonia

România

Ucraina

Croa"

ia

Lituania

Estonia

Cehia

Not!: Clasamentul a fost realizat pe baza r!spunsurilor la întrebarea “Deciziile privind achizi"ii-le publice sus"in inova"iile tehnologice în "ara dumneavoastr!? [1 = nu, deloc; 7 = da, extrem de

eÞ cient]”, 2009–2010, medie ponderat!.Sursa: Raportul Competitivit!"ii Globale, WEF, 2010-2011.

GraÞ cul 10. Num#rul cererilor de brevet din partea locuitorilor, 2007

Kirgizs

tan

Mold

ova

Georgia

Polonia

Cereri de brevet ale reziden"ilor, la 1 miliard USD din PIB

Cereri de brevet din partea locuitorilor, la 1 milion de locuitori (axa secundar#)

Slovacia

Slovenia

Rusia

Bulgaria

Ungaria

România

Serbia

Croa"

ia

Lituania

Estonia

Cehia

Sursa: OMPI.

În ciuda performan"elor slabe ale sectorului intern de cercetare $i dez-voltare, economiile pot Þ în continuare competitive, în cazul în care noile tehnologii sunt introduse în "ar# prin transfer tehnologic $i/sau de c#tre companii cu capital str#in. Totu$i, chiar $i în aceast# privin"#, Republica Moldova se aß # în urma majorit#"ii economiilor în tranzi"ie, fapt sugerat de ponderea sc#zut# a companiilor care utilizeaz# tehnologii str#ine.

GraÞ cul 8. Companii care utilizeaz# tehnologii str#ine "i transferul tehnologic prin ISD

Mold

ova

Georgia

Armenia

Albania

Mace

donia

Bulgaria

Letonia

Transfer tehnologic prin ISD (axa secundar#)% companiilor care utilizeaz# tehnologii str#ine licen"iate

România

Ucraina

Lituania

Estonia

Not!: Clasamentul a fost realizat pe baza r!spunsurilor la întrebarea “În ce m!sur! investi"iile str!ine directe (ISD) aduc noi tehnologii în "ara dumneavoastr!?” [1 = deloc; 7 = ISD reprezint! o surs! esen"ial! de noi tehnologii]”, 2009–2010, medie ponderat!.

Sursa: Raportul Competitivit!"ii Globale, WEF, 2010-2011; Enterprise Survey 2009, BM.

Implicarea Guvernului în achizi"ionarea de noi tehnologii este, de aseme-nea, limitat#. Utilizarea ineÞ cace a resurselor Þ nanciare disponibile $i de-Þ cien"ele politicii de cercetare $i dezvoltare plaseaz# Republica Moldova pe o pozi"ie destul de joas# în ceea ce prive$te achizi"iile de produse de tehnologie avansat#.

Pe de alt# parte, datele privind cererile de brevet, înaintate de locuitorii Republicii Moldova c#tre Agen"ia de Stat pentru Proprietate Intelectual# (AGEPI), arat# o realizare relativ impresionant# în compara"ie cu num#rul popula"iei $i dimensiunea economiei (GraÞ cul 9).

24


25


Tabelul 3. Clasamentul !#rilor dup# num#rul de publica!ii "tiin!iÞ ce, 1996-2008

Po

zi#i

a

%araDocu-mente

Documente, la care se face refe-

rin#$

Refe-rin#e

Auto-referin#e

Referin#e pe docu-

ment

Indicele H

30 Cehia 93 563 91 278 649 726 165 673 7,69 168

33 Ucraina 74 325 73 902 253 451 75 267 3,46 106

41 România 42 320 41 858 186 021 45 957 5,24 97

44 Slovacia 35 274 34 417 211 727 49 365 6,39 114

45 Croa"ia 31 748 30 897 145 119 36 722 5,14 95

46 Bulgaria 29 893 29 399 174 697 34 490 6,2 101

47 Slovenia 29 493 28 922 192 212 44 163 7,37 106

54 Belarus 17 401 17 322 68 529 15 867 4 76

58 Lituania 12 834 12 650 72 953 16 624 7,32 83

61 Estonia 10 647 10 489 102 112 20 250 11,04 94

72 Armenia 5 610 5 548 35 844 6 783 6,64 72

74 Letonia 5 426 5 374 38 170 6 157 7,4 65

75 Serbia 5 280 5 157 6 428 1 977 2,55 20

78 Georgia 4 490 4 426 27 136 3 897 6,68 58

93 Moldova 3 020 2 997 14 064 3 160 4,8 42

97 Macedonia 2 201 2 136 11 675 2 071 6,2 41

134 Albania 649 630 3 703 403 6,3 28

139 Kârgâzstan 589 584 2 430 251 4,7 22

Sursa: SCImago Journal & Country Rank, http://www.scimagojr.com

Num#rul mare de cereri de brevet în Republica Moldova se explic# prin costurile reduse de înregistrare a brevetelor în "ar#1. Cu toate acestea, apli-cabilitatea inven"iilor protejate este mult mai mic#, fapt sugerat de num#-rul de brevete reînnoite. La sfâr$itul anului 2009, erau în vigoare doar 1162 de brevete (doar 31% din brevetele acordate) $i doar 282 au avut o durat# de peste 5 ani (7% din brevetele acordate $i 24% din brevetele valabile). Acest lucru poate Þ explicat prin scutirea de impozite, pe o perioad# de cinci ani, a persoanelor certiÞ cate în sectorul de cercetare $i dezvoltare. Un alt indicator al gradului de utilizare a inven"iilor este transferul drep-turilor asupra utiliz#rii economice a inven"iilor, dar acest lucru nu poate Þ sugestiv pentru Moldova, deoarece nu exist# nicio obliga"ie legal# de a înregistra contractele de cesiune $i licen"# la AGEPI. Ponderea sc#zut# a brevetelor în activele companiilor din Republica Moldova (care variaz# între 0,9% $i 4,9%) sugereaz#, de asemenea, aplicabilitatea sc#zut# a inven-"iilor înregistrate2.

Republica Moldova are performan"e slabe $i la capitolul $tiin"#. Ea este plasat# pe pozi"ia 93 (din 178 de "#ri) dup# num#rul de documente publi-cate în anii 1996-2007 (Tabelul 3). De$i num#rul de documente nu poate Þ un criteriu relevant pentru clasament, deoarece depinde de popula"ia "#rii, schimbarea pozi"iei în clasament poate Þ mai sugestiv#. În anul 2008 Moldova a trecut de pe pozi"ia 82, ocupat# în 1996, pe pozi"ia 101.

Potrivit indicelui H, care încearc# s# m#soare atât productivitatea, cât $i impactul lucr#rilor publicate de o "ar#, Moldova este pe locul 103 (in-dice H = 42), dar acest lucru nu s-a schimbat semniÞ cativ pe parcursul anilor. Indicele este bazat pe setul celor documentelor din "ar#, la care s-au f#cut cele mai multe referin"#, $i pe num#rul de referin"e în publica"ii din alte "#ri. În cea mai important# baz# de date a revistelor (Thomson Reuters ISI Web of Knowledge and Scopus) nu sunt incluse publica"ii din Moldova.

1 Impozite mici pân$ în anul 2008 %i reduceri considerabile pentru solicitan#ii na#ionali dup$ anul 2008.2 Integrarea ac" velor nemateriale în bunurile corpora" ve, Badîr Iurie, Cravcenco Raisa, Intellectus 1/2009, p.59-64.

26 27


interesul sc#zut al sectorului privat pentru desf#$urarea/sus"inerea acesteia. Prin urmare, Þ nan"area public# a cer-cet#rii fundamentale este indispensabil#. Cu toate acestea, în majoritatea "#rilor dezvoltate, ponderea din fondurile totale direc"ionat c#tre cercetarea fundamental# este mai sc#zut#. Cea mai mare parte este destinat# cercet#rii ori-entate (aplicat# $i experimental#), ca urmare a co-Þ nan"#rii de c#tre sectorul privat. În "#rile UE, cea mai mare parte a cheltuielilor pentru cercetare $i dezvoltare ajung la cerce-tarea aplicat#, în timp ce în Statele Unite, China, Japonia $i Rusia acestea se duc c#tre cercetarea experimental#1. Dis-tribu"ia cheltuielilor între diferitele tipuri de cercetare con-tribuie la amploarea realiz#rilor din sectorul de cercetare $i dezvoltare.

Neparticiparea sectorului privat în activit!"ile de cercetare #i dezvoltare. În Republica Moldova, sectorul de cercetare $i dezvoltare este aproape în întregime Þ nan"at din bani publici. Activitatea de cercetare $i dezvoltare este aproa-pe inexistent# în sectorul privat, Þ e pentru c# activitatea economic# a majorit#"ii companiilor are loc la un nivel teh-nologic mai redus, Þ e pentru c# rentabilitatea sc#zut# a companiilor nu ofer# suÞ ciente resurse pentru aceste tipuri de investi"ii, precum $i din cauza $anselor foarte mici de a beneÞ cia de co-Þ nan"are public#. În "#rile UE, cheltuielile private pentru cercetare $i dezvoltare reprezint# peste 50% din totalul cheltuielilor în acest domeniu (37% în noile state membre), în timp ce în Statele Unite, China $i Japonia cota respectiv# este chiar mai mare. În acela$i timp, activitatea privat# de cercetare $i dezvoltare are o elasticitate a rezul-tatelor mai mare decât cea public# $i investi"iile Þ zice de capital. Nivelul sc#zut al activit#"ilor de cercetare $i dezvol-tare, Þ nan"ate de sectorul privat, duce la diminuarea veni-turilor pentru cercetare $i dezvoltare2. Totu$i, acest studiu a fost efectuat asupra economiilor dezvoltate, iar alte studii sugereaz# c# cheltuielile guvernamentale pentru cercetare

1 Franc, Simona. 2006. “R&D expenditure in Europe”. European Communi" es. Sta" s" cs in Focus 6/2006.2 Park, Walter G. 1995. “Interna" onal R&D Spillovers and OECD Economic Growth.” Economic Inquiry XXXIII: 571-591.

!

Probleme !i op"iuni pentru sectorul de cercetare !i dezvoltare din Republica Moldova


Dup# cum s-a ar#tat în capitolele de mai sus, sectorul de cercetare $i dez-voltare din Republica Moldova este speciÞ c $i se confrunt# cu neajunsuri grave, care determin# un randament sc#zut al investi"iilor în cercetare $i dezvoltare. Necesitatea de a opera schimb#ri în sistem este evident# $i exist# mai multe aspecte care ar trebui s# Þ e abordate.

Centralizarea excesiv! a activit!"ii de cercetare #i dezvolta-re. O singur# institu"ie - A&M - este responsabil# de întregul proces de cercetare $i dezvoltare. A&M este responsabil# pentru elaborarea strategiei în domeniul $tiin"ei $i inov#rii, alegerea direc"iilor strategice de cercetare $i dezvoltare, repartizarea fondurilor bugetare în conformitate cu direc"i-ile strategice, elaborarea unor mecanisme de control al re-zultatelor activit#"ii de cercetare $i dezvoltare, Þ nan"area revistelor $i bibliotecilor $tiin"iÞ ce, instruirea personalului de cercetare. A&M are 19 membri institu"ionali (18 acredi-ta"i), care realizeaz# cercet#ri $i sunt principalii beneÞ ciari ai fondurilor bugetare pentru cercetare $i dezvoltare. Multe institu"ii de cercetare au leg#turi slabe cu poten"ialii utiliza-tori ai activit#"ii de cercetare. A&M gestioneaz# $i transferul tehnologic prin intermediul AITT, care este o institu"ie auxi-liar#, subordonat# A&M.

Ponderea înalt! a cheltuielilor pentru cercetare fundamen-tal!. Cercetarea fundamental# beneÞ ciaz# de aproximativ o treime din cheltuielile efective pentru cercetare1. Cerceta-rea fundamental# se desf#$oar# pentru dobândirea de noi cuno$tin"e, este util# $i necesit# resurse Þ nanciare semniÞ -cative. În acela$i timp, rezultatele cercet#rii fundamentale nu aduc neap#rat beneÞ cii economice, fapt care determin#

1 Legea bugetului de stat pentru anul 2010, nr. 133 din 23.12.2009.

!

!

28


29


"#rile OECD, constat# c# elasticitatea activit#"ilor publice de cercetare $i dezvoltare este inß uen"at# pozitiv de pon-derea universit#"ilor, spre deosebire de laboratoarele gu-vernamentale din domeniul cercet#rii publice1.

Calitatea personalului de cercetare. Între cercetare-dezvol-tare $i educa"ie exist# rela"ii foarte strânse $i importante. Calitatea educa"iei, $i în special a programelor de licen"#, masterat $i doctorat, este esen"ial# pentru sectorul de cer-cetare $i dezvoltare, deoarece aceasta ofer# studen"ilor cuno$tin"ele $i abilit#"ile necesare $i le genereaz# stimulen-te pentru a-$i folosi cuno$tin"ele în noi condi"ii, în moduri creative. Universit#"ile ar trebui s# instruiasc# studen"ii, inclusiv prin activit#"i de cercetare $i dezvoltare. Situa"ia se va înr#ut#"i în timp, dac# acest lucru nu se va schimba, deoarece informa"ia circul# acum mult mai repede decât în trecut - ciclul de inovare Þ ind mult mai rapid. Din p#ca-te, calitatea sistemului educa"ional din Moldova a sc#zut în timpul perioadei de tranzi"ie, reß ectat# în cele din urm# în calitatea capitalului uman. Aceasta este nu numai o con-strângere pentru activit#"ile de cercetare, dar $i un factor determinant al productivit#"ii sc#zute a muncii $i al valorii ad#ugate sc#zute în toate activit#"ile economice din "ar#, care împiedic# tranzi"ia la o economie bazat# pe competi-tivitate $i inovare.

Astfel, pe baza deÞ cien"elor men"ionate ale sectorului de cercetare $i dez-voltare, precum $i a experien"ei mai multor "#ri cu realiz#ri importante în cercetare, dezvoltare $i inovare, sunt necesare mai multe modiÞ c#ri im-portante în vederea îmbun#t#"irii capacit#"ii de inovare din Moldova. Mo-diÞ c#rile propuse includ:

O separare clar! între cercetarea fundamental! #i cea apli-cat!, cu fonduri separate #i politici separate de Þ nan"are pentru cele dou! componente. Cea mai mare parte a resur-selor publice ar trebui s# Þ e direc"ionat# spre cercetarea aplicat# $i experimental#/de dezvoltare, în plus trebuie s# Þ

1 Guellec, Dominique %i Bruno van Po& elsberghe de la Po& erie. 2001. “R&D and Produc" vity Growth: Panel Data Analysis of 16 OECD Countries.” OECD Economic Studies No.

!

!

$i dezvoltare pot substitui par"ial cheltuielile întreprinderi-lor pentru cercetare $i dezvoltare în economiile mai pu"in dezvoltate, din cauza lipsei generale de interes din partea companiilor pentru sectorul intern de cercetare $i dezvol-tare. În acela$i timp, cheltuielile publice pentru cercetare $i dezvoltare ar trebui s# ofere stimulente clare $i pozitive pentru activit#"ile private de cercetare $i dezvoltare1.

Nivelul sc$zut al investi#iilor str$ine directe în Republica Moldova. De$i o corela"ie direct# între nivelul ISD $i eÞ ci-en"a cheltuielilor pentru cercetare $i dezvoltare ar putea s# nu Þ e evident#, exist# unele dovezi care indic# impactul diferit al diverselor tipuri de cheltuieli pentru cercetare $i dezvoltare - ale companiilor, ale statului $i ale companiilor str#ine - asupra cre$terii productivit#"ii. Potrivit unui studiu, pe termen lung, elasticitatea cercet#rii $i dezvolt#rii str#ine pentru productivitate este de trei ori mai mare decât elas-ticitatea cercet#rii $i dezvolt#rii din companiile interne2. Iar "#rile mici beneÞ ciaz# de cercetarea $i dezvoltarea str#in# chiar mai mult decât cele mari. De asemenea, ISD au fost principalii factori determinan"i ai expansiunii unor industrii în "#rile în curs de dezvoltare (de ex. construc"ia de auto-mobile în Republica Ceh# $i Slovacia, sau industria farma-ceutic# în Ungaria $i Slovenia), care au stimulat investi"iile na"ionale în domeniu, inclusiv investi"iile în cercetare $i dez-voltare pe termen mediu $i lung.

Implicarea redus! a universit!"ilor în procesul de cercetare #i dezvoltare. De$i 12 institu"ii de înv#"#mânt superior sunt acreditate de c#tre CNAA $i pot beneÞ cia de fonduri publi-ce pentru proiecte de cercetare $i dezvoltare, implicarea lor efectiv# este foarte sc#zut#, ca urmare a sistemului actual, care descurajeaz# cooperarea cu industria $i activit#"ile de cercetare $i dezvoltare aplicat#. Un studiu, care a realizat o evaluare detaliat# a efectelor diferitelor tipuri de activit#"i publice de cercetare $i dezvoltare asupra productivit#"ii în

1 Torok, Adam, Balazs Borsi %i Andras Telcs. 2005. Compe" " veness in Research and Development: Com-parisons and Performances. 2 Guellec, Dominique %i Bruno van Po& elsberghe de la Po& erie. 2001. “R&D and Produc" vity Growth: Panel Data Analysis of 16 OECD Countries.” OECD Economic Studies No. 33

!

!

30


31


Guvernul nu trebuie s! deÞ neasc! priorit!"ile pentru cer-cetarea fundamental!, astfel încât s! nu se prestabileasc! principalii beneÞ ciari ai fondurilor publice. Un domeniu de cercetare este determinat de anumite cercet#ri $i/sau insti-tu"ii $i trebuie s# respecte doar principiile morale $i etice recunoscute pe plan interna"ional. Totu$i, statul ar trebui s# elaboreze un mecanism clar de evaluare a proiectelor respective, deoarece resursele publice sunt limitate $i nu pot acoperi toate proiectele poten"iale. Statul poate utiliza anumite criterii de evaluare, cum ar Þ rezultatele preconiza-te ale proiectului, sau probabilitatea de succes a proiectu-lui. În acela$i timp, pot Þ stabilite unele domenii prioritare pentru cercetarea orientat#, care sunt în conformitate cu priorit#"ile de dezvoltare a "#rii.

A$M ar trebui s! gestioneze în continuare cercetarea funda-mental!, prin evaluarea propunerilor de proiecte, #i s! deci-d! cu privire la Þ nan"area public! a proiectelor de cercetare #i evaluarea rezultatelor cercet!rii. De exemplu, Finlanda are un sistem de evaluare a programelor guvernamentale, care determin# impactul acestora asupra locurilor de mun-c#, cifrei de afaceri $i exporturilor, îmbun#t#"ind astfel atât performan"a programelor, cât $i a companiilor implicate1. Prevederea privind acreditarea institu"iilor de cercetare poate r#mâne în vigoare pentru cercetarea fundamental#, dar acreditarea institu"iilor ar trebui s# Þ e transparent# $i echitabil#, cu $anse egale pentru institu"iile A&M, universi-t#"i $i sectorul privat.

În acela#i timp, cercetarea orientat!, transferul tehnologic #i inovarea ar trebui s! Þ e gestionate de c!tre o institu"ie sepa-rat!. Experien"a interna"ional# arat# c# aceast# competen-"# poate Þ delegat# unuia sau câtorva ministere de resort. În Republica Ceh#, aceast# responsabilitate a fost delegat# Ministerului Industriei $i Comer"ului, care co-Þ nan"a, pân# de curând, activit#"ile de cercetare $i dezvoltare din între-prinderi prin intermediul CzechInvest. În prezent a fost con-stituit# o nou# Agen"ie Tehnologic# a Republicii Cehe care

1 Roos, Goran %i al#ii. “Na" onal innova" on systems: Finland, Sweden & Australia compared. Learnings for Australia”, 2005.

!

!

!

create condi"ii prin care rezultatele cercet#rii aplicate pot Þ aplicate de c#tre industrie. Întrucât cercetarea fundamen-tal# se desf#$oar# pentru achizi"ionarea de noi cuno$tin"e $i nu are întotdeauna beneÞ cii m#surabile economic, ne putem a$tepta la un interes mai mare pentru acest tip de cercetare din partea institu"iilor publice (membrii institu"io-nali ai A&M $i universit#"i). Fondurile publice alocate pentru cercetare ar trebui s# reß ecte beneÞ ciile a$teptate de la no-ile cuno$tin"e/produse/servicii/tehnologii dezvoltate. Statul poate Þ nan"a pân# la 100% din proiectele de cercetare fun-damental# $i o pondere mai mic# din proiectele de cerceta-re aplicat# $i de dezvoltare, promovând co-Þ nan"area din sectorul public. Aceasta este practica UE, unde nivelul posi-bil al contribu"iei statului la cercetarea fundamental# este de pân# la 100% din costuri, la cercetarea aplicat# - pân# la 50% din costuri, iar la cercetarea de dezvoltare - pân# la 25% din costuri1. De asemenea, unele institu"ii de cercetare $i dezvoltare, care îndeplinesc condi"iile din cadrul CE privind sprijinul public pentru cercetare, dezvoltare $i inovare, pot primi 100% din sprijin, atât pentru cercetarea fundamental#, cât $i aplicat#. Pot Þ introduse anumite criterii diferen"iale, de exemplu, ponderea mai mare a fondurilor publice pen-tru proiecte provenind din sectorul IMM-urilor.

Strategia de cercetare #i dezvoltare a "!rii ar trebui s! Þ e deÞ nit! de consilii formate din oÞ ciali guvernamentali cu func"ii înalte (de ex. primul-ministru), mini$tri de la minis-terele de resort (Educa"ie, Economie, Industrie), reprezen-tan"i ai Academiei de &tiin"e, universit#"ilor $i sectorului privat (companii implicate în cercetare $i dezvoltare). Po-litica na"ional# de cercetare $i dezvoltare ar trebui s# Þ e în conformitate cu politica industrial# $i politica general# de dezvoltare economic#. Cercetarea aplicat# ar trebui s# Þ e sus"inut# în acelea$i domenii prioritare care sunt/vor Þ sprijinite în cadrul politicii industriale - ar trebui s# existe o potrivire.

1 Poli" ca na#ional$ de cercetare %i dezvoltare a Republicii Cehe, aprobat$ prin hot$rârea Guvernului nr. 16 din 05 ianuarie 2000

!

32


33


Þ e scutite de impozit pe venit în propor"ie de 100%1. De ase-menea, deducerea par"ial# sau total# a cheltuielilor privind rezultatele cercet#rii achizi"ionate de la institu"iile publice de cercetare $i dezvoltare poate avea un impact pozitiv asupra activit#"ii de cercetare. Acest lucru ar trebui s# Þ e asociat cu încurajarea universit#"ilor $i institu"iilor de cer-cetare $i dezvoltare s# colaboreze cu sectorul industrial $i s# vând# acesteia rezultatele activit#"ii de cercetare $i dez-voltare.

Toate competen"ele legate de educa"ie ar trebui s! apar"i-n! Ministerului Educa"iei. Implicarea academiilor de $tiin"# în procesul de înv#"#mânt este neobi$nuit# în majoritatea "#rilor. Cu toate acestea, în Republica Moldova, A&M ges-tioneaz# un liceu elitist $i o universitate. Acestea ar trebui s# Þ e transferate la Ministerul Educa"iei. De asemenea, programele de doctorat ar trebui s# Þ e incluse ca o a tre-ia etap# a înv#"#mântului universitar $i gestionate de c#tre Ministerul Educa"iei.

În acela#i timp, sistemul de înv!"!mânt, în special cel univer-sitar #i post-universitar, ar trebui s! Þ e reformat, în scopul de a furniza resurse umane valoroase, capabile s! Þ e impli-cate în activitatea de cercetare. Cele mai importante ac"iuni care urmeaz# a Þ întreprinse sunt crearea unei agen"ii inde-pendente pentru acreditarea institu"iilor de înv#"#mânt $i promovarea colabor#rii între universit#"ile na"ionale $i cele interna"ionale, inclusiv facilitarea stabilirii de sucursale ale universit#"ilor str#ine în Republica Moldova.

Implicarea mai activ! a Republicii Moldova în colaborarea interna"ional! pentru cercetare #i dezvoltare: prin adapta-rea legisla"iei privind cooperarea interna"ional# în activit#"i-le de cercetare $i dezvoltare (proiecte Þ nan"ate în comun), cooperarea bilateral# între organiza"iile de cercetare, inclu-siv o cre$tere a mobilit#"ii interna"ionale a cercet#torilor implica"i în cercetare $i dezvoltare.

1 În prezent, legisla#ia prevede c$ cheltuielile pentru cercetare %i dezvoltare sunt scu" te de impozitul pe venit, la prezentarea dovezii c$ acestea au fost necesare pentru ac" vitatea %i dezvoltarea companiei, fapt uneori diÞ cil de demonstrat func#ionarilor Þ scali.

!

!

!

furnizeat# granturi pentru cercetarea aplicat#, în timp ce Agen"ia de Granturi a Cehiei acord# granturi publice pentru cercetare fundamental#. În Suedia, modelul este mai com-plicat, Þ ind implicate mai multe ministere: Ministerul Educa-"iei, Cercet#rii $i Culturii, care Þ nan"eaz# mai ales universi-t#"ile (cheltuind pentru aceasta aproximativ 52% din totalul cheltuielilor publice de cercetare $i dezvoltare), Ministerul Industriei, Ocup#rii For"ei de Munc# $i Comunica"iilor (13%), Ministerul Dezvolt#rii Durabile (3%) $i Ministerul Ap#r#rii (20,5%)1. Dar nu este suÞ cient# delegarea responsabilit#"ii c#tre un anumit minister, agen"ie sau departament; to"i ac-torii principali, inclusiv industria, universit#"ile, organiza"iile de pe pia"a for"ei de munc# $i al"i actori importan"i trebuie s# Þ e reprezenta"i în discu"iile de politici.

Atunci când resursele sunt limitate, ele ar trebui concentrate pe anumite segmente ale industriei. Acest lucru este sugerat de experien"a Þ nlandez# de investire a resurselor publice în anumite domenii industriale. Pentru a facilita specializarea $i externalit#"ile pozitive, este necesar# promovarea cone-xiunilor, ß uxurilor de cuno$tin"e $i difuz#rii tehnologiei în cadrul segmentului respectiv2. Domeniile prioritare pentru cercetare $i dezvoltare ar trebui s# Þ e în conformitate cu politica industrial# na"ional#, domeniile prioritare pentru dezvoltarea businessului, $i cu politica na"ional# general# privind dezvoltarea economic#.

Încurajarea activit!"ii de cercetare #i dezvoltare prin stimu-lente suplimentare, cu scopul de a da sectorului un nou im-puls de dezvoltare. De$i exist# deja unele beneÞ cii pentru institu"iile $i companiile care desf#$oar# activit#"i de cerce-tare $i dezvoltare, cum ar Þ scutirea de TVA la importul de bunuri $i servicii pentru scopuri de cercetare $i scutirea de impozitul pe venit înainte de 2008, acestea nu au fost foar-te eÞ ciente pentru stimularea investi"iilor private. În cazul reintroducerii impozitului pe venit corporativ în Republica Moldova, investi"iile în cercetare $i dezvoltare ar trebui s#

1 Andersson, Thomas %i Ejermo, Olaf, “E' ort and Performance of R&D in Sweden”, IKED, 2005.2 Roos, Goran %i al#ii. “Na" onal innova" on systems: Finland, Sweden & Australia compared. Learnings for Australia”, 2005.

!

!

34


35

Referin"e

1. Andersson, Thomas $i Ejermo, Olaf, “E% ort and Performance of R&D in Sweden”, IKED, 2005

2. Raport anual de activitate, Agen"ia pentru Inovare $i Transfer Tehnolo-gic, 2008

3. Badîr Iurie, Cravcenco Raisa, „Integrarea activelor nemateriale în bunurile corporative”, Intellectus 1/2009

4. Codul cu privire la $tiin"# $i inovare, nr. 259 din 15.07.2004

5. Hot#rârea Cur"ii de Conturi nr. 48 din 29.10.2009 privind Raportul audi-tului regularit#"ii utiliz#rii mijloacelor Þ nanciare alocate pentru dezvolta-rea $tiin"ei în anul 2008 Academiei de &tiin"e a Moldovei $i unor institu"ii beneÞ ciare de aceste reforme.

6. Franc, Simona, “R&D expenditure in Europe”. European Communities. Statistics in Focus 6/2006

7. Raportul Competitivit#"ii Globale, WEF, 2010-2011

8. Guellec, Dominique $i Bruno van Pottelsberghe de la Potterie, “R&D and Productivity Growth: Panel Data Analysis of 16 OECD Countries” OECD Eco-nomic Studies No. 33, 2001

9. Legea bugetului de stat pentru anul 2010, nr. 133 din 23.12.2009.

10. Politica na"ional# de cercetare $i dezvoltare a Republicii Cehe, aproba-t# prin hot#rârea Guvernului nr. 16 din 05 ianuarie 2000

11. Park, Walter, “International R&D Spillovers and OECD Economic Growth” Economic Inquiry, 1995

12. Roos, Goran $i al"ii, “National innovation systems: Finland, Sweden & Australia compared. Learnings for Australia”, 2005

13. Torok, Adam, Balazs Borsi $i Andras Telcs, “Competitiveness in Research and Development: Comparisons and Performances”, 2005

14. Strategia de la Lisabona, Consiliul European, 2000.

C e r c e t a r e , d e z v o l t a r e ! i i n o v a r e î n R e p u b l i c a M o l d o v a : p r o b l e m e ! i o p " i u n iPromovarea parteneriatelor publice-private în domeniul inov!rii. În cazul în care descentralizarea din sectorul de cercetare $i dezvoltare are loc, iar politica în domeniul cer-cet#rii se modiÞ c#, cooperarea între universit#"i $i sectorul privat este foarte posibil#. Experien"a Þ nlandez# indic# fap-tul c# crearea de re"ele între industrie $i $tiin"# poate cre$-te, în esen"#, rezultatele cercet#rii. La mijlocul anilor ‘90, în Finlanda, 40% din toate Þ rmele inovatoare au declarat c# au cooperat cu universit#"i sau institu"ii publice de cercetare1.

Eliminarea tratamentului discriminatoriu fa"! de entit!"ile private, cum ar Þ prevederea c# doar membrii institu"ionali ai A&M pot Þ beneÞ ciari ai proiectelor Þ nan"ate în întregi-me din resurse bugetare.

Dezvoltarea în continuare a infrastructurii de sus"inere a cercet!rii #i dezvolt!rii. În acest sens, lista ac"iunilor nece-sare ar include consolidarea capacit#"ii parcurilor $i incu-batoarelor $tiin"iÞ ce, prin facilitarea accesului la spa"iu co-respunz#tor, formarea echipei de management, sprijin de la institu"ii locale de cercetare $i co-Þ nan"area ra"ional# a activit#"ii lor.

Sistemul reformat de cercetare #i dezvoltare din Moldova ar trebui s! Þ e compatibil cu sistemul din "!rile UE. Desigur, este posibil# dezvoltarea de sisteme comparabile cu ale al-tor "#ri vecine din afara UE, dar Moldova poate beneÞ cia în viitor de fonduri UE, care pot Þ o surs# important# de Þ nan"are a sectorului de cercetare $i dezvoltare, în caz de conformitate cu cerin"ele $i sistemele UE.

1 Roos, Goran %i al#ii. “Na" onal innova" on systems: Finland, Sweden & Australia compared. Learnings for Australia”, 2005.

!

!

!

!

Cercetare, Dezvoltare Si Inovare in RM 2011

Documents

Transcript of Cercetare, Dezvoltare Si Inovare in RM 2011