tr;I-:r

l-:-

l

I

Dorin Borzea

cEitfrMlcff,,4

INrr..\a: r,

IE

Editura DACTACLUJ.NAPOCA, 2OOO

i

i

I

I

I

II

I

ii

.l

l

'l

lI

It

,l

FI;lI

I-"rIi

lCuprins

lstoricul ceramicii in tara noastraCAPIT OLUL 2 - MASE CERAMICE DE NTARE (PORTELANUL DENTAR)Specificul materiilor prime ce intrd in compozi{ia por-felanului

1.2

2.1.2. Cuartul2.1 .3. Feldspatula4c

Alte substanle ce intri in compozi{ia po(elanuluiPortelanuri dentare

15161617171910

505C5254

Prepararea industrialS a maselor dento-ceramice2.1.6.1. Plasarea maselor ceramice dentare in si temul oxizilor componenti2.1 .6.2. Consiierente care stau la baza stabilirii compozitiei masel r cerarntce2.1.6.3 Materii prinre utilizate..._........

CAPITOLUL 3 . SPECIFICUL PARAMETRILOR FIZICO.MECANICIAI MASELOR CERAMICE DENTARE

J- t Contractia maselor ceramice dentare ...Dilatarea rnaselor ceramice dentare .. .

Avantaje 9iObtinere din{ilor

Duritatea maselor ceramice dentare3.4 Rezistenta maselor ceramice dentare .

Culoarea maselor ceramice dentare ....3.5.1. Condiliile ce se impun pigmentilor ceramici pentru mase._.CAPITOLUL 4 . TEHNCLOGIA MASELOR CERAMICE DENTARE .., .

4.1 . lnstrumentarul gi aparatura necesara

3.5.

4.2. Procedee de condensare.............................4.3. Fazele de ardere ale maselor ceramice dentare...,.......

CAPTTOLUL s - CARACTERTSTTCTLE ESTETTCE gt BtoLoGtcEALE CONSTRUCTilLOR CERAMTCE5.1. Aspecte ale esteticii lucrdrilor protetice

5.1 1tt

Posibilitili de transmitere laboratorului a datelor legate de esteticdBiocompatibilitate....,....-........

cAprToLUL 6 - ApLtCATilLE GENERALE iN STOMATOLOGTcAprroLUL 7 - DtNTil ART|F|C|ALI DtN CERAM|CA... . .

7 .1.727.37 .4.

aSinterizarea dintilor ceramici ..-.-...............Propriet5tile din{ilor artificiali ceramici comparativ cu cei din rigini acritice

| - -- --i::_5

t:lI:;

em*ia i* olaatolaalz

CAPITOLUL 8 . RESTAURI\RI PARTIALE DIN CERAMICA -..........8.1. Avantajele gi dezavantajele acestor restaurAri

4wnia Zc dlo.!ufo4g!!

...55

AA

56

1.4.2 Metode utilizate in pregdtirea clinica9.1 4.2. 1. Tesutul gingival9 1.4.2.2. fesutul dentar ..........

.2.3. Retractia gingivald

. Amprentarea pentru coroane Jacket

.......... 908.1,1. Avantajele principale.......8.1.2. Dezavantajele8.2. lnlay-uri gi onlay-uri ceramice.........

........56 9.1.6.9-1.79.2.I .2.1 .9.2.2.9.2 3.9.2.3.1 .oa

^

9.2.4.1 .9 2.4.2.9.2.4.3.9.2.4.4.s.2.4.5.otr9269.2.6.1.9.2.6.2.9.2.7.

CAPITOLUL10.1.10.1.1.10.1.2.10.1.2.1.10.1.2.2.10.1.3.10.2.10 3.1 0.3. '11 0.3.2.1 0.3.3.10.3.4.10.4.

... ..90.,. .91

o,.... 92

... .. 93.... .94

oatii ortocrazi, care segesesc foartc rar in stare puri, apar srrh forma Unor cristale de amcstcc.Feldspatii naturali constituie un amestec de albit NarO x AlrO, x 6SiO, giortoclazi IrO " AlrO, :: SiO,Feldspaiul conslituie componentur principar ar porteranuriror dentare, iarproporfia feldspatului fale de celelalte inqrediente face ca aceste rrr"r* .ur.*i"f rJdilere mult fata de portelanurile rnctrrstrtlePunctul de toprlre al feldspatului este cuprins intre 1100-13000C. Densitateafeldspatului variazd, in functie de compozitia lui; la cer cu sodiu este de 2,sB -z,sg-,duritatea se g5segte situata intre 6 gi 6,5 pe scara Mosh.Feldspatul are rolur de matrice ?n masere ceramice dentare, pentru argiiigi cuar!. cu cat propor{ia de Naro fatd de Kro este mai mica, cu at6t temperaturade ardere a portelanulr-ri este mai yoasd pe de artd parte, forma potasici asiguri

o mai mare viscozitate :9i micgoreazd fluxul piroplastic, Curgerea piroplasticd trebuie

IIIII4waia i+ alona.tob?ic IMajoritatea autorilor (1 13, 116, .148) dau urmetoarea formula pentru portelanurile I

dentare cjasice: It 4-5o/o caolin I. B1o/o feldspat Ic 14-15% cuar! IR CRAIG (49) da urmdtoarea formuld pentru ceramica dentara: Io feldspat 81% Io cuart 15% Ic caolin 4ok Ir pigmenli metalici < 1% IPlec6nd de la aceste formule, masele ceramice moderne sunt modificate I

prin scoaterea completi a caolinului 9i introducerea altor substante WATTL gi BRILL Idescriu un portelarr cu urmdtoarea compozitie. Io 89,50% feldspat Io 3.80% cuar! I. 2,70o/o carbonal de calciu I. 5,00% sodiu carbonic I

Mai recent, s-au introdus in practica stomatologica masele ceramice Iaruminoase, care au in compozitia lor 60% Al,O.. Icu toate ci termenul de "portelan denlar" s-a inridacinat in practica Istomatoiogrcd, consider cd mai adecvat este termenul de "mase ceramice dentare" Ipentru masele ceramice nroderne, fapl pentru care, in continuare, voi folosi aceasti Iterm jnologre. I

i"n functie de proportia in care participa componentii in alcetuirea maselor Iceramice dentare 9i punctul lor de fuziune diferit, se poate realiza o clasificare a Imaselor ceramice dentare- IDaci in legdturdr cu compozitia maselor ceramice dentare parerile srrnt Icontrcversate, in ceea ce privegte clasificarea lor dup- punclul de fuzjune pdrerile Isunt destul de unltare (321,96,117.148)

IMasele ceramice denlare se impart, dupi acest criteriu, in: I- mase cerami,se de fuziune inalta (1290- 13700c) |- mase ceramir:e de fuziune medie (1090-12600C) I

mase ceramir:e de fuziune joasd (870-10600C) IMai putem clasifir;a masele ceramice dentare gi in functie de scopul pentru I

care sunt utilizate in practica stomatologic6. Anume: Imase ceramicr3 pentru realizarea d jntilor artificiali 9i a fatetelor prefabricate, Ipentru care, in general, se utilizeaza ceramica de fuzrune inajta. I

- mase c;eramir:e pentru realizarea coroanelor Jacket 9i a ;nlay-uriior 1,.'fizionornice, pentru care se utilizeaza ceramice de iuziune meoie. H- mase ceramice pentru reconstruclii ceramo-metalice, unde se utilizeazd |;,*

ceramica de 1'uziune joasa, care sa nu depigeascd punctur de topire l"al aliajului pe care se aptica I

I18 |

?wwa i* o.toaala(o?iePentru fiecare dintre aceste categorii existd un numer de trei tipuri de mase

ceramice, aplicate succesiv, in funclie de scopul urmdrit:- masd opac6 (opaquer), reprezentdnd stratul de baza, iar in constructiile: ceramo-metalice _ stratul de legdtura- mase dentin5 (Dentin masse), cu care se realizeazd refacerea morfologiei;

se alege dupd culoarea doritd- masd de glazuri sau email, pentru slratul externAceste trei tiprri se deosebesc dupd diferenta de transruciditate

2-1-6- Prepararea ind.ustriald a maseror dento-ceramiceProdusele ceramice utilizate in stomatologie igi formeazd structura ln urmaunui proces termic, in caclrul c6ruia au loc o serie de tiansform ari fizice 9i chimice,fie in faza solidS, fie cu aportul unor topituri. Aceste transform5ri sunt influentate,in mare mdsurS, de mdrimea particulelor.i1r consecintd, rearizarea unei compozitii granurometrice optime a maseiceramice rare c importantd deosebitdDimensiunile ;i forma particureror au o infruenta hotar6toare gr asupraproprietatilor legate de capacitatea de prelucrare, asupra posibilititilor de modelare.Diametrur particureror trebuie sa se inscrie intr-un domeniu reraiiv rarg, pentru apermite ocuparea a c6t mai multe goluri dintre particure, pentru asrgurarea unercornpactitati cat mai avansate gi formarea unor canale capilare deschise, care sdpermiie evacuarea rapida a lichidelor de modelare.

2.1.6.1- Plasarea maselor ceramice dentare ln sisternur oxiziror componenticonform "Lexiconurui tehnic rom6n" 9i defini(iei datd de F.H. NoRToN,portelanurile sunt mase vitrificate, transjucide, constituite aproape exclusiv dinalumino-silicati, obtinuti prin ardere la temperatura de 1200-14500 c a unui amestecde caolin, feldspati gl aite adausuri.L:a baza preparirii portelanurilor clentare clasice, aga cum am mar aretat,stau urmitoarere mate'rii prime: ferdspatur, caorinur gi cuartur. Locur ror in diagramaternari a acestor constituenti este prefigurat in fig.2.1

+ l;:*qti

i-- )LD

If'.t o

l:ig 2' 1 Locul maselor cerahrce dentare americane

19

Cqalth

Ow:a Za aZre*lo*Zo {J2.1.6:2- Considerente c,are stau la baza stabilirii compoziifui

La stabilirea cornpoziiiilor se are in veciere, in primuiiraimpun produselor.

maselor ceramicenci, concjiliile ce se

Din punct de vedere tehnologic, masele utilizate in scopuri dentare tretruiesd indeplineasca urmdtoarele conditii:

- capacitate buni de modelare; I- interval de vitrificare suficient de larg (pentru a asigura o bunA stabilitate

la ardere);- temperaturd scdzutd de vitrificare t- contractie mic6 la uscare 9i ardere;- rezistentd la gocuri termice, la temperaturi de 5_600 C;- densitate mare (porozitate inchisd redusa);- lipsa absorb{iei de apd (porozitate deschisd redusa),- capacitate de lustruire 9i glefuire;- rezistentd buna la agenii chimici gi, in special, la atacul acizilor.Conditiile de maisus s-au desprins in urma examinirii modului de realizare

a produselor finite, reprezetate de proteze unitare sau plurale ceramice, precum giregimului lor de utilizare dupd aplicarea in cavitatea bucali.

Principalele conditii impuse maselor ceramice duc la concluzia cd maseleceramice din care se poit realiza constructii protetice trebuie se se transforme, inurma unui tratament terrnic de scurti duratd, in produse compacte. fira porozitatedeschis5, cu pori inchigi mici gi rari, fird a suferi deformiri.

concluzia se desprinde u$or, gi anume cd una dintre principalele materiiprime trebuie sd fie repre:zentati de unul sau mai multi fondanti, capabili sd formezelopituri cu v6scozitdti ridir:ate. Fondanlii pot fi naturali sau artiiiciali, propriu-zigi saucare funclioneazS astfel numai in prezenta altor componenie ale masei.

Pe 16ngd fondan{i, pentru ajustarea proprietdtilor specifice maselor dentarese folosesc ai alte materii prime, unele refractare:

caolin. aluminS, hidroxid de aluminiu, cuart, alte nrodificatii cristaline alebioxidului de siliciu,

altele opacizante, ca:- bioxid de staniu, bioxid de titan sau bioxid de zirconiu, materiare

colorante, ca oxizi sau pigmenti ceramici etc.

2.1.6.3. Materii Drime utilizateMateriile prime cilre participd la ob{inerea ceramicii dentare se pot impe4i in:

- subgrupa materiilor prime principale, care formeaza, in buni parte, masa produsului;- subgrupa materiilor primr-' auxiliare, care se adaugd in cantitati foarte mici, cu scopul

reglarii unor proprietati, fie ?n stare nearsi (marirea palsticitdtii, a capacitdtii liante,a vitezei de cedare a apei etc.), fie in stare arsd (cuioare, vitrificare etc.).

?wta u atoa*a/q,tc

Fondantii.

- Materiaiele care se introduc in masele ceramice cu scopul cobordrii temperaturiila care apare topitura sau cele folosite in scopul ob{inerii, la o anumitd temperaturidatd. unei cantitdti ma: mari de topiturS, se numesc fondanti. Acegtia sunt de doui tipuri.

- fondanti propriu-zi9i: materiale cu temperaturd scizut5 de topire,de exemplu feldspatul;

- materialele care au temperatura de topire ridicata, care ?nsd, in prezen{aaitor compugi ai masei dau compugi ugor fuzibiri. Astfel, doromita,calcarul, magneziul, carbonatii artificiali etc., se disociaz5 la tempe:-aturiridicate, furnizdnd oxizi de carciu, magneziu etc. care, in sine, suntrefractari, dar care, in prezenta unor oxizi ca SiO,, AlrO., FerO_ etc.,formeazi eutectice cu temperatura de topire scazute.-

F el d spati iUtilizarea lor in masele ceramice dentare se bazeazd pe doui caracteristici

importante ale acestora, referiioare ta comportarea de ardere, 9i anume:- se topesc la temperaturi joase;- se topesc treptat, intr-un interval de temperature, iar topitura formati

are vascozitate ridicatd, care permite mentinerea formei initiare.Se prezintd in blocuri sau bulgdri 9i, in vederea folosirii, se macina fin in

mori cu bile.La ?ncdlzirea maselor care contin feldspali, acestia se topesc, celeralte

componente ale masai -

caolinul, cuar{ul -

ramAndnd solide. Topitura feldspaticdreactioneazd cu celelalte componente, contribuind la fornrarea (azelor noi. in acelagitimp, datoritA vAscozititii sale ridicate.lopitura feldspaticd menline stabiiitatea ir :neigi la temperaturi ridicate.

Caracteristicrle cele mai importante ale feldspatilor sunt acelea care determindcomportarea lor in cursul arderii gi formirii produsului, gi anume:

- temperatura de topire;- vAscozitatea topiturii;- capacitalea de dizolvare.Ortoza prezi.rt'd o topire incongruentd la 11800 C, temperaturd la caie se

transforma intr-o topiturd mai silicioasa 9i de inaltd vAscozitate, care corespunde,aproximativ, compozitiei 9 SiO. Al2O3, K2O 9i in leucit 4 SlO, x AlrO' KrO. Le,:citulrdmdne dizolvat in topiturS, dand o fazd pSstoasd, care se mentine pind spre 1530cC. cand se transformi intr-un lichid clar. in acest interval de temperaturd, topiturai9i va diminua lent v6scozitatea, dar suficient de accentuat pentru ca sticla feldspaticd,din ce in ce mai pu{in acida, sd aibd o actiune fondanta la 122s -12soo c. intre 1300gi 14000 C, vdscozitatea scade (fi9.2.2) 9i actiunea sa fondante este foarte eficace.Aceastd vascozitate prezintd un foarte lung palier de topire, care se intinde laneuniformitatea temperaturii. El este deosebit de favorabil pentru o.bund comportarea maselor la ardere. OrToza topitd poate dizolva bioxidul de siliciu, in conditiile 1ncare acesta din urma va fi suficient de fin macinat gi sub forma de cuart

20 21

:lrsii

4wwa Zc olouX:'tc

:\. _,s .ix-r!

;)d

;:Itt;,j

:'

\r!t

.-J

-

Sao(qJaa'-t

rQ

fCaO + COz

Formarea oxidului de calciu are ca urmare apari[ia unei actiuni fondante,el putdnd reacliona cu bioxidul de siliciu, cu oxidul de aluminiu 9i cu alti oxizi ai maseiceramice, form6nd anumili cornpugi, care se topesr: la temperaturi ma' reduse decatoxizii nereaclionali. Astfel, se manifestd rolul fondant al carbonatului de calciu inmasa ceramici.

Dolomita -

reprezintd un carbonat dublu de calciu 9i magneziu.CaCO. x MgCO..siub aspect ceramic, dolomitele se comporta analog cu calcarele. Dolomita

se disociaza in doud etape, astfel:trrtg(COr),

-4750 c

> MgO + CaCO. * CO,/?&)

+

caco, Boo-9ooo c > cao + coz

o5 6 a25Fig 2.3 Fuzibilitatea amestecului

22

.;'

carbonatii icarini -

se gdsesc in natura, dar se produc ai sintetic.carbonatul db sodiu, Narco. x 10 Hro pierde treptat apa de cristalizare

Fi este solubil in apd. Decarbonatarea sodei incepe la 4000 c la B52o c _ soda se1:ope9te. Oxidul^ de sgdiu format reaclioneazd cu oxizii constituienti ai maselorr:eramice, fo.rmdnd,. rar;lemperaturi relativ scdzute, compugi care se topesc u9or.

carbonatul d$Fotasiu Krco. se comporta analog cerui de sodiu, puncierelur de transformare fiipd 4100 C 9i 8970 C.

,li.!54

\\

23

H3Bo3 B98o c. > Bro. + qr6 IAnhidrida borica^se tope$te la temperatura scdzutd gi anume, la 5770 C.Boraxul

- N?r?.9, * i0'Hro

- se obtine prin topirea acidului boric cu;:'f$1ffi,?i:":::i:l':"::t

-oi"'Jotu1ii sub rorma unor cristare rnari, incorore,

::t*;::""r; i; r,:-j,]:i{:, t . :!1,: S,?T:,:1, ::,i:'"Tii itfl il tr ?;? i:cua4,,_,"{ii:,ililJ;:";J,:':y.,.,,.1:.y;:_i,.?:l:;,:ffJl1tT:f i,:,este o altd materie primii,

.r..ni i"l"JiJi" Loricatia maseror ceramice dentare. Dinpunctul de vedere al c'aracteristicitor ceramice, cuartur este un degrasant tipic,refractar' in cursur tratamenturui l.rn.,i"'"r maseror ceramice, cuartur se dizorviparfial, restul r5mdne ca atare, ."0 ro.rna de granule, atacate marginal.Foarte important este psllrns.rismur bioxidului de siliciu, proprietatea lui dea se prezenta sub anumite forrns, numite'modificatii". Acestea se deosebesc intreele prin structura crist,a-rina' r".,i;";r';l

"n"rgi" 9i proprietatire fizice gi chinrice.Relatiile de echilibru termlc u*l.t"nt" in sistemul Sio, sunt prezentate in fig.2.4.

?@d@ aa alaqaArh?a2

Boraxu!-

NarB.O, x 10 HrO gi acianhidri-dE boricd, cornponent principal al unoAnhidrida boricd are efecte pozi tive asupra mustabilitSIii termice gi chimice , amelior6translucidita-tea gi transparentaAmbele combinatii cu bor se obtin din mineraAcidul boric se descompune la incalzpeste 600 C gi cu vi tez:d insemnata

ot

870

tqikri

:.^"^.ll ,.-' Il n'|.'c llsts"c 1q2,7) , -

r650c ( z_g1.> tJr._m t"'7(o,o c.-,./eEF

(At /" . :. tti' 'C*,o|)n,,,

t qas _ r,s./.)cucrl p

't:,i

ITfE

l;B

24 25

a--i: h':

4wta. a+ alaq*/ngnc

bru$te, sunt

de tip

izori de

nd proprietdtile mecanic e gi optice 9i cresc6nd

le naturalg 9i sunt solubile in apdire, incepdnd de la temperaturi dela 2000 C, dupi reactia:

Deosebit de periculoase, mai ales la incdlziri sau raciritransform6rile ce se petrec cu varialia mare de volum.CaolinulMinerarere argiroase gi caorinoase

- materii prime ceramice prastice _ potripsi ?n unere mase ceramice Din punct de vedere chimic, aceste minerare suntalumino-silicati hidratati, ., ,n g.ud mai mare sau mai mic de cristalinizare.rn masere ceramice pretentioase, cum ar fi por{eranurire industriare, undeqradul de alb este o caracteristicd lmporianta, se utilizeazd, exclusiv, caolinurile.Drept constituent mineralogic, la baza caotinului std

"rofiniJfifr6^"^"i-",O, x 2l1rO,r;ub forma unorparticure extrem de mici, cu diametrur sub 10 mibrtni rn stare crudd.

(wrua ae aZaraalo(aaia

SCHfHA IEHIVOT.OGIT] H^3TLOft CERAHICtr DTNTARL !

{t:

;:ffin_I

i

I

"Ejflirfi:::-l

NI-;:ltlll'.itf n -

-,iem"\1,\Lft i!

t- -t-;

V-!"

t -

oep=zil.?- cupiort- k.mtwrt:r; -

;nJoblie de srilo, ,5- CqtoJo.a- srlci'i

- Ep@t). ,irtrc a.J i: jt:,ta

-

{;!Lu .n,:,': ..- u stol-'/5- s,ilit7

-

unCx1.'oiz:-t!-,'tB- conFai !'f,ar: -

- on bo icrto jt..x-ututu..

t2

,,';-t _e'.-, *f y!'iql.iilll i5

I

,

I

.,1tiF- - --l /6

t')

Fig. 2.5 Schema lehnolologiei maselor ceramice dentare

26

1

?w*a ec .ttzulologie

CAPITOLUL 3 _SPECIFICUL PARAMETRILOR FIZICO-MECANICIAI MASELOR CER.AMICE DENTARE

Masele ceramics dentare trebuie se aiba o serie de proprietiti pentru a puteafi utilizate in practica stomatologice, proprietdli atdt mecanice, cat 9i biologice gi estetice.

Voi cduta se aret, in continuare, cateva dintre proprietalile fizice gi mecaniceale maselor ceramice dentare, precum gi eforturile fdcute in acest domeniu, de-alungul timpului, de cetre cercetetori, pentru ameliotarea unora dintre ele.

3. 1. Contractia maselor ceramice dentareContractia este un fenomen fizic. caractetizal ptin reducerea dimensiunilor

unui obiect. contractia p,late fi liniard sau volumetricd gi se exprima in procente (%).Pentru masele ceramice dentare, contractia reprezintd urrul dintre

dezvantajele mari ale acestor materiale de consiructie protetrcS, ce se mentine incd,cu toate eforturile fdcute de cercetdtori in sensul diminuarii ei.

Factorii care pot influenta contractia ar putea fi sintetizati. oupa P GREMAUX,N A KREUTZMANN, E F. LEONE (96), astfet.

- granulatia rnasei ceramice dentare- tehnica de :ondensare- contractia de ardere, cea mai importzrntb formd de contractie.CRAIG (1997) (49), aratd cd, prin folosirea maselor ceramice dentare cu granule

de marimi Si forme diferite, se reduce mult gradul de contrac!ie a masei respective.M.asele ceramice, in compozitia cdrora se folosegte o singura dimensiune

a granulelor, spatiul liber dintre acestea este consideral de 4sok din volumul total.Mrasele ceramice. alcattrite din granule de doua dimensiuni, au spatiul Iiber

redus la 25"/o. lar acolo unde se foloscsc trei dimensiuni ale granulelor, spatiul liberJintre ele este de 22%

in mod teoretic, printr-un procedeu bun de condesare aceste spalii se potreduce. ln ultimul timp,.prin introducerea arderii sub vid a maselor ceramice dentares-au micgqrat mult spa!iile libere dintre particule, fira lrrsa a putea inlalura complet,contractia datoratd ac4stor spalii {rxistente.

Dupa N. A. KREUTZMANN (96), contractia volumetricd pentru masele Keramo-Jens atmo'sferice este de 40%, iar penlru Keradens vacuum este de 31 ,1%.

in literatura dp specialitate au fosl descrise o serie de tehnici sau metcde,Je condesare, printre care amintim. vibrarea, spatularea, aplicarea periei,lnagnetizarea, presarea sau combinarea a doue sau mai multe tehnici.

Toate aceste procedee urm6resc, in final, acelagi scop: inldturarea apei dinpasta de. porlelan, dup'f, ce a fosl aplicatd' pe matrita de platind sau pe scheletulmetalic at unei construptii protetice conjuncte. Viteza de lnldturare a apei este unlactor important in cotldensare gi, bineinteles, indirect, influenteaza gi contractiaulterioara a masei cerery-lice dentare arse.

27

C@e@ aa a/aa.

?w*iq l* aiaatato/o?aa

Dupa N .A. KREUTZMAN, V. tVAN (96), acest mod de a exprima duritateanu este aplicabil in stonratologie, cercetatorii determinand duritatea dupd metodafolosita la metale (duritarte B rinnell), durilatea i mplic ta prezent6nd valori ridicatecomparativ cu alte maleriale, aga cum reie S di n tabelul lV (96).Tabel lV

Duritate medie BrindellB5

2402En

55260418

Materia I

Aliaj Aur platirratAliaj Cr-CoAliaj DentinaAliaj SmattMase ceramicer den

urOK, 4,6% CuAliaj A

ta re

Aga cum reiese

Pcza*za ?* o,totalo/alze a

0 proprietefile termice ale portelanului includ: ii': ' - conductibiritatea-termicS de 0,0030 cor/sec/c;r2 (0c/cm);_ difuzibilitiate de 0,64 mmr/sec;- coeficienli de expansiune termici liniard de |2,0 x 10.6/0C

3.5. Culoarea ntaselor ceramice dentare ',Din punct de vedere ctinic, reoarea unei cuiori, c6t mai apropiata deculoarea din!ilor naturari existen!i in "uult"t", orard in "u." ." apricd rucrarea3iil",ti!t;" ;ii,".li::t .::il:* p'o p,.ietiriru oe oazt

-

a r e s' "

L,L," ro,. rizio n om icePe 16ngd posibiritatea de a obtine nuanta potrivitd, Este necesar ca aceastdnuan{5 sa aiba stabiritate

.in timp. vir"r" ceramice dentare reprezintd materiarefizionomice care coresipuno acesio, J".,curut. mai bine dec6t orice art materiar.Variatele nuante existente.la centitiire nalurui" p^o, fi realizate prin addugarea prigmentiror,care trebuie sa fie rez:istenti la 'temperaturi inatte folosite in tehnta de realizare alucrdrilor ceramice. Acs a m s a rs a o e o x z ;-"iiii li:J :i,X ; ; fi .:i l ; : :: i ", :f,H'J 1, :: iu: :: :1 i :**i* J

- oxizi de cobalt, perrtru nr"nt" de albastru;- oxizi de titan, pentu nuante de galben;

oxizi de fier, pentru nrn"i" de rogu,- oxizi de crom, pentru nuanfe de verde,- oxidul de nichel, pentru nuante de cenugiu.Se pare cd nuanfele de roz sunt tele mai greu de realizat, in acest sensfolosindu-se aurul coloidal -Agentii de culoare Pot fi utilizati, fie introdugi 1n compozitia masei inaintede fritare' fie adduga{i

-dupa ob1inei"" pro'*i de por{eran. Addugarea agen{iror deculoare inainte de fritare se face'pentiu Jcu-i ugenti, care au puncturde fuziune foarteapropiat de cet al mas;.ei

".r"rni""

?,wwca Za a-to*aaoCogie

concentratiire in oare se utirizeaza acegti pigmenti sunt extrem de nrici gianume: 0'01-o'2% deoarece culorile trebuie sd fie deschise pentru a fi asimilate unorreflexii. Acegti pigmenti se adaugu, ca atare, in timpul macindrii frileror in mori cubile Pentru a asigura rasp6ndirea c5t mai uniformS a pigmentuiui, care se adauelein cantitati foarte mici, in toata masa ceramic6 dentard se poate aprica metoda fritiriipigmentului intr-o sticla.

Pentru cororarea rnaseror ceramice dentare se adauga frita colorata intr_oastfer de proporlie, incat continutul de pigment sd reprezinte aceragi procent.in privinta corordrii maseror ceramic! dentare, posibirirdtire sunt departe dea fi epuizate' ci, dimpotriva, exjstJ inca numeroa.e sorrtij;";; ""i;; ;rre ar permjtealcdtuirea unor palete complete, pe nuante 9i culori.

Ow*iq ia a-tarctalo?ie

CAPITOLUL 4 -TEHNOLOGIA MASELOR CERAMICE DENTARE

ln vederea realizdrii lucrarilor protetice din ceramicd este necesar d realizareaunei pasle, rezultata din ameslecul pulberii ceramice cu un lichid Mediul lichid esteindicat de producator. fie este comerciarizat odatd cu purberea ceramici, fie seulilizeaza apa bidistilata sau alcoolul. Unele produse mai noi sunt livrate in tuburisr.rb forma de paste (ceramica IVOCLAR)4.1. Instrumentarul si aparatura necesard-

lnstrumentere indispensabire apricirii 9i mocierarii pastei de ceramrci sunto pensura fina din p5r de jder. mSrimea 0-2, necesarS aplic5rii primelor straturi deceramica. Mai este necesari o pensuld maiaspr- gi cje m5rimea 12- j4 pentru condesareapa,stei Cin ceramica prin rnetoda biciuirij

Pentni moCelarea pastei de cerami_cA este necesara o spatula speciald cu manerzirnlat, cu care se va efectua modeiarea givibrarea in vederea scoaterii surplusului deapa la suprafata, indepartata apoi prinsugativare (fig 4 1)

ln vederea arderii maselor ceramicesunt necesare cAteva suporturi refractare.

Pentru unele retuguri, ce lrebuiescefectuate pana la arderea finala, este necesarun micromotor Ce tehnicd dentara, cu piesade mana 9i pietre diamantale. Dar, c;el maiimportant in tehnologia maselor ceramice este"curptorul de ars mase ceramice dentare,'(96)

A9a dupa cum masere ceramice au inregistrat, in decursur timprrrui, o seriede perfec{ionari, gi cuptoarele pentru arderea maselor ceramice au suferit o seriede modificari:, in sensul cregterii randamentului gi simplificarii procesului de arderea rnaselor ceramice, astfel, incat s-a ajuns la cuptoare complet automatizate, cuposibiliiate de progranpre a timpului gi temperaturii de ardere.De Ia inceput, ,constructorii cuptoareror pentru arderea maseror ceramrce inlaboralor, au tinul cont de doud criterii importante: in primul rand, de procedeul de arderegi, in al doilea 16nd, d'e nivelul punctului de topire al maselor ceramice dentare.

i\-alDupa primul cr:iteriu, putem impdrti cuptoarele in:a) :uptoare pentru progedeul de ardere in almosfera;b) 3-proare penrru prooedeul de ardere in vid.

tJ!

Fig 4.1

i

F'h

35

'sic.i",

Ae;a*za ao o**a*laeeg

Fig. .4.2

.nDupa af doilea criteriu, cuptoai

rele se pot irfrparli in: .i ;a) cuptoare i4 care se pot arde masd i.,

ceramice cu temperaturd de ardere

eaa*ia q aloaa.trl .qa

Dintre cuptoarele cu vacuum amintesc.Q cuptoare vacumatice. ayt_glate cu o singurS camere de ardere wENAND_WACUM, BIO-MAT, VITA-VAKUMNIS, VITN-AUSTROM;i' ""-,.1,IVOCLAR-PROGRAMAT.

o cuptoare vacuumatice cu doud camere de ardere: BToDENT-srsro\,1AT(Fig a.3), BtoDENT-StSTOMAT Minalta, pan{ la 1350. C:

b) cuptoare pentru mase ceramice cutemperatura de ardere medie de1 250" C; t

c) cuptoare pentru mase ceramice cutemperaturi de ardere joasd (pot fiplanificate pana la 1 150" C).

Firmele produc-toare demase ceramice dentare, ?n general,au produs $i cuptoare pentru ardereaacestor mase. Denumirile sunt variate,in funcfie de firmele producdtoare.

Amintim unele cuptoare, maiutilizate pentru mase ceramice arsein atmosferS: cuptorul Wienand tip DGig .2), cuptorul Vita tip 37. cuptorulHuppert, cuptorul Jelenko gi altele

0 cuptoare cu programare erectronicS ca: N.y.D.. TRANST-vAc,BIOMAT-AUTOMAT|C, TVOCLAR PROGRAMAT p 9s Fig a.ajI cuptoare automate .u.il::lair" prin radiatii infrarogii cu tu"ngimede undd micd: VtTA-tNFRAMAT_DENTAL0 cuptoare vacuumatice automate cu camera de ardere mdritd:VITA.VACUUM 65 S. Fig.4.a

Fig. a 3

Toate cuptoarele amintite sunt incdlzite electric.Cuptoarele pentru ars mase ceramice dentare se compun din:- camera de incilzire sau cuptorul propriu_zis;- mecanism indicator de temperatura, iermocuplu;- mecanismul de control;- pompa de vid pentru cuptoarele vacuum.

camera de incalzire are dimensiuni diferite, in- functie de scopul utilizdriiei' pentru lucrdri mici sau pentru lucrdri mai voluminoase. i"lr*r ""r"rei de Incdlzireeste plasatd o rezistent5 pentru inc5lzirea ei.AceastS rezistentd poate fi confectionatddi'aliaje diferite, in functie de temperatura de ardere a maseror ceramice. pert!.uarderea maselor cu temperaturd joasd, poate fi utilizatS o rezistenta dintr-un a,;ajd.e nichet-crom, pentru mase ceramice cu remper"trrJ."oiu J;;;;;;" se utirizeaziKernthal-ul (aliaj de fier, aluminiu, crom), iar pentru arderea maselor ceramice cutemperaturA inaltd, se utilizeazd rezistent6 de platind.

Mecanismur indicator de tempeiaturd este un pirometru gi o unitat., 'etermocuplu- Temperatura este indicata pe un miri-vortmetru gradat ?n gra,re F sa_ J.ca termocuplu sunt forosite doud meiare diferite. de exempru pratina 9i radi,. inultimul timp, au apdrut cuptoare care folosesc drepi pirometru o celuli fotoelec .A,care ?ntrerupe automat curentur cand cuptorur atinge o anumitd temperatura, iar c._;5sciderea temperaturii Tn camera de incdlzire sub o anumite limita, cuptorul intrS dinnou Tn functiune.Mecanismur de.c.ontror. Temperatura maximS atinsd, precum gi vitezacregferii temperaturii sunt determinate de cantitatea de curent care'trece prin cuptor.Cea mai simpla metodi de control a curentului este de a plasa o rezistentd variabilEin serie in circuit cu cuptorul.O alta metodS de.control este intrerupStorul proportional in timp sau..lnfitrol,'

tip este folosit la cuptoarele mai mari 9i este un transformator infinit variabilRecent' datoriti progreselor inregistrate in electronica starii solide. sefol'f,sesc corectori de silicon pentru control-ul cuptoarelor.

.:

i: .,t.,l. 11l:{lril,,iI'I

l'-

3637

4waia ec alotu.toCo?ic

Cuptoarele actuale sUnl prevdzute cu sisteme electronice de reglare atemperaturii, de mdsurare a timpurui gi program automat pentru uscare, reincdrziregi sinterizare- La acestea se regreazd numai programele de sinterizare, fdrd zrmai fi comandate prin reglaj gi durata timpului aceasta depinz6nd de temperaturade sinterizareCuptoarele vacuum sunt construite in aga fel, incat camera de incdlzire esteinchisa intr-o camerd din ciare aerul poate fi evacuat.Pompa de vid trebuie sa aibd capacitatea de a evacua camera repede, intimpul arderii- Cuptoarele de ardere in vid prezinta gi o instalatie de control a vidului,fie cu ajutorul unui manometru de presiune. fie al unui vidometru cu mercur

4.2. Procedee de condensarein rearizarea rucrariror ceramice ca: coroana Jacket sau inray-uri, precum

9i in realizarea feteteior din mase ceramice, direct pe schelete turnate, aplicareamaselor ceramice se face sub forma unei paste. Pentru a evita Si a reduce mai multcontractia, care survine in timpul arderii, esre necesari, pe ianga arti faclori, oconciensare c6t se poate de buna.

Prin condensare se urmdregte realizarea unur aranjament cAt mar compact alpafticulelor inainte de ardere, prin eliminarea excesulur rie apa din pasla de portelan.Ceie mai utilizate metode de condensare au fost sintetizerte de J. SKINER,J E. JOHNSTON, iN:- metoda vibrarii- meloda spatuldrii- metoda gravitatiei- metoda presarii- metoda aplicarii periei.

Acesle melode pot fi utirizate ca atare sau pot fi combinate doua sau trei-inldturarea rapida a apei este un factor important in condensare. Aga dupdcum aratd teorema lui tsernor;lli, cu cat viteza unui fluid este mai mare, cu at6t estemai micd presiunea lui, atunci cand apa este indepdrtatd din pastd are o anumitdviteza, in functie de spatiile dintre particule; aceste particule se mobilizeaza spresuprafata, unde apa are vite.za cea mai mare.Un alt factor important este efectur tensiunii superficiare; in timp ce apa seretrage, tensiunea superficiald cauzeazd impachetarea stransa a particulelor de pud16.Nici una dintre metodere ardtate mai sus nu poate fi con:;iderati perfect-pentru a putea fi luata ca etalon.Densitatea maximd de impachetare este obtinute atunci cend particulele demasd ceramicd au dimensiuni 9i forme drferite.Din studiile elaborate de GAyKENS, rezulti cd cea mai buna metodd decondensare a particulelor ceramice este prin rizare cu o pensd cu mSner zim{at gitamponare cu o sugativd.ln aceste conditii, se obline numerur cel mai mic de pori 9i cere mai putineincluziuni de aer.

3B39

I,rl i

?waia i* atoaatalo?ie

condensarea prin urtrasunete cu a$a numitul aparar,,cAvrrRoN" (25 KH)a lost un egec, datoritd producerii unor vibratii prea puternice care aduceau lichidulcu o vjtezd mult prea mare la suprafatd rdm6n6nd in urma tui poii.R- CRA|G (4g) amintegte de aga numita atraciie copirare rearizata depulberea de ceramici uscatb care erimind surprusur de richid. pudra uscata dece'amice esre apricatS cu o pensula pe o arie redus5 a masei umede de ceramicd,pe masurd ce apa este at'asd cStre aria uscatd, particurere umede sunt impinseunrale catre artere gi condensate. Acest procedeu este repetat ori de cate ori seadauga amestec umed.4..3. Fazele de ardere ale maselor ceramice dentare

Modlificarile progresive ce au loc in timpul arderii maselor ceramice dentareau,fost impar.tite in faze sau stadii de ardere. in regdtura ",

i-partir" a in faze deardere, parerile sunt impdrtite gi au evoruat gi ere in decursur timpurui. cer maifrer:vent, intdrnim impdr!irea arderii in trei faze, denumite ,,arderi de biscuit joase,mijl;ocii 9i inalte".Dupa J SKINNER (148), aceste faze se caractenzeazd prin urmatoarele.- f aza de ardere joasd de biscuit: fluxurile curg printre particulele, lucrareaarsS este rigidS dar foarte poroasS, av6nd o contractie negtjabiJS.- in arderea de biscuit medie, fruxul a curs pdnd cand particurere de pudra

au adeziune cornprete, rucrarea arsa fiind incS poroasd, opac5, cu contrac-tie evidentd.in arderea de biscuit inartS, fluxur a curs compret, rucrarea arsd prezintdo suprafa[d mai netedd, porozilatea abia este vizibili. Dupd aceastd fazdse poale realiza glazurarea.

AIti AUtOri, CA J.F. JCTHNSTON, G MUNFORD, R W DYKEMA (CitAli dC 21, 0)au ciescris aceste faze ale mcdificdrilor fizice ce au loc in timpul arderii in felul urmator:L Faza de biscuit.