Cenzurat.

AnirtXI. Chil, 15 Mart ie 1 9 3 5 No. 3 - 5

AMICUL ŞCOALEI R E V I S T Ă PEDAGOGICĂ-CULTURALĂ-SOCIALĂ

Organ oficia! al Revizoratului şl Comitetului şc. din jud. Cluj Redactor: M A R I A N S A S U

Sirăjeri şi Străjere. Numiri ce vor purta în viitor copii şi tineretul în

vârstă de şcoală — pe lângă acele de şcolari şi şcolă­riţe. Ei vor primi cu drag aceste numiri, alături de pro­gramul de educaţie străjerească ce va îmbrăca viaţa şcolară într'un ritm de activitate plăcută.

Mai marii ţării în frunte cu M. S. Regele Carol II. s'au gândit că pentru buna creştere a tineretului şi în­drumarea lui pe căile cele bune — nimic nu trebue pre­cupeţit ; în acest tineret stă fala şi toată nădejdea Ţării.

— Gândul M. Sale a fost tradus în faptă, luând fiinţă în toamna acestui an şcolar „Oficiul de Educaţie a Tineretului Român". O. E . T. R.

— Frământat de acest gând, M. S. în colaborare cu „O. E . T . R." a fixat planul unei măreţi opere de educaţie naţională şi patriotică într'un spirit disciplinat; pentru regenerarea Neamului; „Straja Ţării"

— Straja ţării are un program întreg de educaţie şi îndrumări culturale — pentru tineretul dela 7 — 1 8 ani, pe care-I vrea sănătos, Ia minte şi la corp, viguros, armonic desvoltat fiziceşte, iar ca intelect, cu bune de­prinderi şi cu sentimente nobile, infiltrate — în vederea câştigării virtuţilor creştineşti şi formării caracterului moral.

— Programul se petrece, cu o serie de mişcări iuţi disciplinate, jocuri, exerciţii de educ. fizică, probe de atenţie, memorie, diferite aplicaţiuni pe teren, apoi cântece, dansuri, toate lucruri ce plac aşa de mult co ­piilor. O. E . T. Reul este coloboratorul cel mai de folos

3 4 AMICUL SCOALE!

şcoalei, vine cu transfuzie de sânge proaspăt, s'o ajute efectiv pentru formarea tinerelor generaţii.

— Plăcute sunt copiilor, aceste înjghebări de viaţă colectivă — ce plăcute le sunt mişc. uiţi la ex. de înviorare şi educaţie fizică, cu câtă bucurie salută stri jăreşte, la pre­zentare şi alte ocazii cu exclamaţia „Sănătate"! C e voioşi vin ei şi dau raportul, (după cele învăţate) având încredere în sine şi curaj. Cu câtă plăcere, execută mişcări gimnas­tice în ansamblu, căutând ca aceste să iasă, cât mai c o ­rect. S e obişnuesc copiii cu ordinea, curajul şi răspun­derea de sine. Organizaţi pe centurii, ei formează o uni­tate colectivă — ţinând fiecare la cuibul său — căutând să se cornpoarte şi manifeste cel mai bine la toate ocaziile.

Existau şi In trecut organizaţii similare, c a : „Cer-cetăşia, Şoimii Carpaţilor, Arcaşii etc. dar toate aceste, lucrau Izolat, facultativ, ele nu formau organizaţii de an­samblu — pe întreagă Ţara , pe cum doreşte „Straja Ţării."

Despre acele organizaţii, marele animator, acel rea­lizator al Caselor naţionale — Dl Grai Manolescu spune: „Notele muzicale când sunt cântate izolat, nu spun ni­mic. Când aceleaşi note sunt aşezate cu măestrie pe firele de aur ale unui portativ, răsare un Belhoven, se creiază simfonii nemuritoare — care ne zguduie fiinţa. Iată ce rol covârşitor are armonia. 8

D-nii colegi care tu luat parte Ia cursurile organi­zate de O. E . T. R. la Centrul de îndrumare Breaza, s'au convins deplin de însemnătatea acestor idei salva­toare şi necesitatea înfiinţării la sate, a unităţilor stră* jereşti.

Programul acestor unităţi, se încadrează în acel ai şcoalei, căutând ca împreună — şcoala cu străjeria, sä fie mai de vreme de folos Neamului, — crescând Ţârii vrednici cetăţeni.

Straja Ţării este o mişcare nouă patriotică naţio­nală, un balsam nou pentru suflete tinere, un far de că ­lăuzire pe calea cea bună, a odraslelor Neamului.

Tineretul este pasta uşor de modelat, în mâna unui artist priceput — armată de suflete, în care ne sunt toate nădejdile viitorului.

AMiCUL Ş C O A I E I 35

S ă redăm Poporului R o m â n , x vigurozitatea ce a avut-o s t r ă m o ş i Lui. Sâ sad m în sufletele ţintit lor v ă s -fc.re, d^gos îe de Neam, Ţ a r a şi Rege. S a desvoltâm st-nt n.tMit p.itr otue, ru>ţon le şi r t h g o a s e — în v e ­der? * f o r m á n t caracterului moral

D d o n suntem cu t o ţ d , sa strângem rândurile, or­gan zânei sae i e şi o r a ş e l e „străjrr^şte". Să urmăm t x r u p l i i dat de , M S. Mirele Stiâjc-r" şi a noastră va f z ä da.

Alături de dev za : „ C r e d i t a şi munca pentu Ţară şi Rege"! Cu D nuiezeu în«sntt-!

S Ă N Ă T A T E !

Petnndu, Februarie 1935 .

Laurenţiu Danciu ^^^^^ înv. dir.

Cultură şi sănătate.*) U.ii ;.>«: uin n u m i r e f c recut> t i t «i tssei reviste, sub tit'ut

enu ţ t sub o ? acestui cricul , d N D. Marin abordează o p o A e m â a stârni irstere>uî colectiv, p in adevărul crud e t 4 âi üse Jntr'adevâr r mâ \ - şi cu a fit r?>i mult, dc< i kv<stw. ţ.l<t>âr>e indtfertnt când i se afirmi d sănătatea c.y 1 < s t t *s;*ţ petieiit* ă. c l :Viito»ui de mâne va fi iodoliat fiindcă o a a i , : ii u mâi n e vor fi b >navi de *«<âzt." ?

W' >'a că prcrlem*, *ş cum t* pu ä de coegul Marin, a r e n voi d e o rec ! r t c f c â r , pemru a preciza v b I « H i tatea punomul ds- ved re din c - r - 'rebu < privită. (Aceasta cu atât m-i mui. că auto ul a r e p?rer< coltgi 'or)

Dar încep- rt a 1 înf un«* din h\i (articolul). Auoru' — gând -ş s .ân^'ndu * e — tace constatarea

Btâtar şi «iâo- lacune ş ? i ţ \ eurna p v ste — de csri suf r l s o d a nossfiă "ci, autorul — şi poet — imaginează un dialog cu oficitfirăţt şcoi r e c-*ri nu pot admite aceasta. Ele opun acestei c nit t â r i * fttta r p » • ări -fictive, c a : radio, biblioteci, ter. nuri de spo >.

— D d r ce lm* e continuă dialogul — pot avea t - . e *e3 d'ca s o i bv tai f-.rme goa e şi nu strălucesc In reaTfzări poHtiv^ ? Ş u r a z z a inu, s.a. con taurea tristă, anunţată mai

*) .Oficialitatea să ia amiita. Colegi să-şi spună părerea.* Vezi A. Ş. No. 1-5935.

3 6 AMICUL ŞCOALEI

sus: capitalul uman esfc periclitat ia sănătatea sa. Imediat reme­diile: sä se înfiinţeze de către comune, comitet şcolar sau chiar stat, pe lingă fiecare şcoaiă primară căte o baie; Ministerul Sănătăţi să Înfiinţeze fiecărei şcoli căte o farmacie şcolară; fiecare şcoală să-şi aibă aşa numSiă „echipă de salvare". Şs In l'run vestiginos ni«econchide laconic:

— „Inainte de conducerea de sine a clasei", ne trebuie „echipa de salvare".

— „înainte de „radio" ne trebuie „baia" — „ Înainte de biblioteci ne trebuie „farmacie".

Şi acum, observările noastre. Evident, în constatarea fenomenului salubrităţii slabe de

care suferi populaţia noastră şcolară, colegul Marin are dreptate. Pără a exagera, suntem de acord că scesta poate deveni — tncă nu este şi sperăm, nici nu va fi — un pericol naţional.

Acesta se întregrează fn problema mare, at igienii naţio­nale. Tocmai de aceea, suntem siguri, factorii de răspundere se vor sesiza. începuturi deja se semnalează.

Pentru a prescrie tnsă receta mântuitoare, e nevoie a ne întreba lucid şi cu toată seriozitatea de cauzele răului: Pe acestea să căutăm a le Înlătura şi boala e ca şi vindecată.

Două sunt cauzele. Cea dintâi e de natură economică: e

un adevăr constatat că populaţia noastră în general ss subali-mentează. De aci resultă că cu toate că suntem un popor tânăr şi de-o vitalitate remarcabilă, totuşi media coeficentului de robus-tlcitate al ţăranului român, atinge abia circa de 29 ani. De aci» organismul slăbit şi expus cu uşurinţă maladiilor,

A doua cauză e de natură spirituală. Şi aceasta e capitale A remarcat-o şi d. Marin, tangenţial, atunci câad faca

constatarea că majoritatea părinţilor e refractată igienei*. Da această este cauza de căpetenie: lipsa unei educaţii igienice. Dar aceast,

Eroblemă face parte la rândul ei din conceptul sintetic de Cultură. In popor bine alimentat şi cu un coeficient ridicat In ceea ce

priveşte sănătatea publică, este tot odată şi un popor cult. (Nu degeaba a apus cineva că dacă vrei si-ţi dai seama de gradul d» cultură ce reprezintă un popor, să i faci o vizită la closet Si ia cimitir).

Şi să nu ni se spună c i In privinţa alimentaţiei joacă rolul cel mai important fictoml econonic : sărăcia. Sărăcia materială atunci când posibilităţile de trai (materia primă) există, şi noi o avem din belşug denotă mal întâi o sărăcie de spirit.

Şl iată c u n problema sănăăţii în general — Implicit 8 populaţiei şcolare — este o problemă de cultură şi p'oblema combaterii răului de cari vorbeam este o problemă de educaţie culturali propriu zisi. Ceea ce s'a început, ceea ce se continuă, prin mijloacele de educaţie: şcoaiă, „biblioteci" „sport".

AMICUL ŞCOALEI 3 7

Prin urmare nu, Domnule Marin: „De le-am avea pe toate? cu atât mai bine!" cum spui dta. Ci. chiar pe toate concomitent. Sunt indisolubile. Nu se poate concepe una fără alta, dar dacă trebuie să acordăm un mic pas Inaint« uneia, epol « chiar invers:

întâi cartea ..bib'ioteca", radio, şi mai ales ..şcoala vie" «ducătorul, care să formeze aceea educaţie culturală sănătoasă, astfel ca igiena, cu anexsle el tehnice: baie, farmacie sä devină o necesitate simţită şi cerută de către poporul însuşi. Astăzi nu e.

(Şi, să fim sinceri: ce ai face Dta sau eu cu o farmacie şco lară? Muncă da diletant necompetent).

Când necesitatea de care vorbeam va fi simţită, nu va fi nevoie de farmacii înfiinţate de Minister şi de bai. (Statul nu e fântână de fonduri).

Ele vor lua fiinţă spontan, realizate de iniţiativa particulară. Aşa e în toate statele civilizate.

Ni s'.ţr putea obiecta că aceasta este operă de educaţie, care necesită cât de cât timp, răul este însă acut.

Adevărat, dar natura nu face salturi:

Ion Moldovtanu

Toţ în chestiunea recompenselor. Colegul N. D. Marin — cărui I se aduce grava acuzaţie

c ă a monopolizat coloanele revistei „Amicul şcoalei* — a ri­dicat în numărul trecut (No. 2 - 1 9 3 5 ) al susnumitei reviste, chestiunea recompenselor — morale — învăţătoresti Mal pieziş, mai deadreptul, a pus unele chestiuni în lumina realităţii, în lu< mina adevărului.

II fe iest pentru felul cum a scos-o ia mal. Dac i revin to­tuşi, o fac dintr'o poruncă lăuntrică, a! cărui tâlc va eşi din rflndurile ce u n eaiă , sau poate mai clar citind „printre rânduri*.

Nu vreau să fac Personalität, nu vreau să vizez pe nimeni personal, şi mai ales nu vreau să se Interpreteze rândurile mele în acest sens.

Aşa dar s l vedem: Să se dea sau nu recompense? Vedem că şi î i tre pedagogii contemporani, părerile sunt

diverse. Astfel bunăoară Ellen Key reprezentanta pedagogiei Individualiste, au admite acest lucru în sistemul său de edu­caţie. Cu toa*e acestea ş 'n ţara sa, ca în to te de pe continent, recotrpensele figurează in toate legislaţiile şcolere ca un mijloc de încurajare, de evidenţiere etc.

Eu sunt pentru. Dar să precizez cum. Autorităţile şcolare, căci ele fac propunerile în c*uză, să fie bine informate asupra

3 8 AMICUL ŞCQALE1

personalului din jad ţ, asupra muncii ce o d-^-un coi %ii rä-»* rgţi prin sate şi căîune. S ă se facă o dreaptă <ă<.pâtre, d pă o cât mai justă cumpănire. Astfel se edârce^t şl m*l tare „r ei'a* ce stăpâneşte t tgma noastră, Intr'un i>md iişa d^ pron n ţat: Jnvidia*,

E cm mai păcătoasă boală cara re sîăpun şte, ş< de c- n-prin multă cuminţenie trebue să ne Icpiőám. D ;r c &su> produce numai în fericitul esz, când och i auto i i ş ţuor vo ju dec* şi răsplăti numai dup! dreptate, c ăc în c z con r r tt vi ia. şi demoralizarea îşi vor ară'a colţii îa fot p»su

Aduc şi eu două, frei exemple: Câţiva colegi, dornici a trezi Int eg satul lor l> o nr uă

viaţă, mai românească, mai ridicată din puntul de ved«-re a ţional, moral, cuiturai, sociai etc. au întreprins >• v misesţe sub flamura vechei soc. culturale »Asira", -wtr.d * d 3—4 rí , ba urni chiar de 5 ferii, fund dintre primele î j î h băii din ţ «a, îşi jertfesc, timp, sănătate, bani şl comoda Jinis« ( fdcă m c tivitatea) fără ca autorităţile şcolare să-i bage în seamă după merit.

Ba ca s l spun; au condus coruri »aixte, dansuri n ţ J o u M na numai în satul lor, ci chiar pe se tna unu' te >ni\ ca cel d a Cluj şi Tg. Mureş; au făcut această propagandă şi în satel» din jurul lor, deplasânduse în Duminecile când n'*u cei cun cu'tu • rale; au întrunit tfnereiul şi adulţii satului la şezători ser .-'te, ani dearândui, fără a i obliga nimeni, şi mai .ţks lup ând cu greutăţi pe cari numai ei înşişi ie cunosc, căci de mat stria lor încordată şi variată atârna dacă acest tineret îi urmează sm nu, deoarece nu i puteai constrânge prin nici un alt mijloc, decât cel al jsrtfei in'mei talc...

Dar tnsfârşit după 4 ani de activitate, iată că sosesc şi „mulţumirile ministeriale", pe cari aşa de mulţi le prime.se per>-tru progres ia clasă, pentru asigurarea unei bune f/ecvenţe, etc. etc. -

Ori judecaţi singuri DVoastră cititorii: Mal este aci & dreptate, mai este aci o justă apreciere a muncii, nu a persoa­nelor. Eu mă mu'ţumesc să tac... să mi arunc ochii în zare, şi sä privesc spre bolta senină, către răsărit...

Mă gândesc la ceice sunt !n situsţia de mal *us, vre o 7—8 la număr, dar mai ales ia alţii mu'ţl. cari as menea mun­cesc din răsputeri fn mediul lor, şi poate nici ia pensionare să nu obţină o „adresă ministerială", pentrucă muncesc fără sgo-rnot, muncesc tăcuţi, cum spuneam într'o poezie scrisă aci, c a an înainte; aşa de liniştit, ca ceva ce se urcă sus» prin copie, fără s'o audă nimeni, aşa e munca voastră.

Sunt convins de acest lucru. Istă ?pre pildă eu de 5 rni de când m'am înrolat sub steagul „Astre" , .Vrn mmis un singur program sau raport Revizoratuiui şcolar, asupra activităţii c a

I AMICUL SCOALE! 8 9

desvolt. Cât am lămurit odată prin revis'ă, programul Astrel, cu scopul de-a îndemna şi pe alţii la munci. Ş i ca mine — sunt tot aşa de sigur — au procedat toţi.

E drept că presa a relevat şi relevă din când in când munca acestor „apostoli" împrăştiaţi, unul ia Suceag, altul la Sâncraiul A'maşului, a'tul ia Aschileu, Ticu-Golonie, Cară,

l For^şt i , Gâ bău, Aghik-ş... e«c! Şi bine tace presa, căci prin acei pe cari ti semnalează că muncesc, ridică însăşi tagma, !n«ăş< prestigiu) învăţători tiü ţării, creind astfel o opinie publici favorabilă şcoalei şi slujitorilor ei.

**• A trebuit să vină o Soc. particulari, .vtstra" ca să releve

munca unora, cari au ticeput a activa în cadrele acestei soc. Cazul acesta se poate interpreta în doul feluri: fie că

Autorităţile şcolare nu văd (n'au cunoştinţă de ce se face prin |udet), fio că nu vor să vadă. Ori una ori alta are acelaş rezul­tat, acelaş efect.

Mă miră Insă un lucru: fostul Min. al Instr. Dl D. Guşti, anunţase o serie de me dd i , d coraţii, premii, pentru învăţătorii c e vor activa sărgalnc os. Actu Iu -ministru DIDr. C. Anghlescu , asemene* printr'o circulară primită prin autor lăţile noastre şco­lare, încă promite aceste recompense. Dar ert ţi mă eu n'am văzut pe nici unul medaliat — vorbesc la noi în judeţ. —

Pe de altă parte vedem cu toţii în alte ramuri: jandarmi, funcţionari admi; istrativl. din poliţie, ofiţeri, dar mai ales plutonerii noştri dela sate, că «u câte 3 — 4 decoraţii atârnate de piept. Ori la noi nu sunt oameni cari să le merite, nu e cine să le dea, sau ale noastre sunt numai în I gi şi regulamente?

Eu înebeiu aceste rânduri cu ândul la recompensele prompte şi sigure, pe cirl >e a-n pri-nit pe loc după fiecare serbare, şi cari m'au încurajat întotdeauna, findu-mi acordate după cea mai sinceră d o p a t e : *cei * s«!i1ptdor satului în care muncesc

voiu munci fără preget, avâ d ca deviză înţeleptele cuvinte ale marelui nostru Cărtura* S Mehedinţi care zice: „scena cea ma\ înaltă unde se po*te cineva ndica li mare distincţie, e satul*.

Aghireş, Februarie 1935

V. F. Cülagäru

O propunere. Dacă ne gând m serios la b i*ul mers al învătămâ tulul

cons'atăm că avem încă muPe d făcu» în acest domeniu I i fiumerile trecute sie acestei revist c- şi în psginiie altei cana-

4 0 AMICUL ŞCOALEI

rade „Luceafărul" — Sibiu, am arătat câteva lacune ale învă­ţământului rural. Făceam cu acea ocazie şl propuneri.

Astăzi? O altă propunere, rugând colegii s a ş i dea avizul căci de noi toţi depinde rezolvarea. E vorba „manualele di­dactice."

„Cărţile de şcoală sunt extrem de scumpe; se cere bietului ţăran se plătească 2 0 0 - 3 0 0 lei pentru cărţile unui copil. Când are mai mulţi copii de şcoală, nenorocirea e şi mai mare." Re­zultatul, copiii vin la şcoală fără cărţi iar şcoala devine — fără sä vrem — ideală, fără cărţi, fără caiete. C e ar fi dacă am opina şi pentru o şcoală fără elevi şi fără dascăli? N'ar fi — aproape — acelaş lucru?

Iată dar că se pune — imperios — noua problemă a cărţii din şcolile primare — în special — rurale.

De c e ?

I. Fiindcă sunt formidabile de scumpe (200—250 Iei de fiecare clasă, Începând dela cl. II.)

II, Fiind prea scumpe, elevii se mărginesc a cumpăra nu­mai câte-o cetire, renunţând Ia : gramatici, aritmetici, geografii etc. etc.

III. Aproape că nu există şcoală primară — rurală — unde toţi elevii să aibă cărţile complete.

Aceste 3 puncte sunt suficiente a arăta dezastrul în care ne găsim şi în care vom persista d'aci încolo.

Dar... odată pusă problema se vor găsi şi deslegători. Timidul început îl face subscriitorul acestor rânduri, ur­

mând ca alţii şi alţii să dea rezolvări şi mal complete. Cum vom rezolva problema? Foarte simplu şi cu rezultat

imediat. Să-mi fie tpermis ca aci să fac o digresiune mai lungă

pentrucă să fim mai bine înţeleşi. Cărţile sunt scumpe fiindcă — In primul rând — hârtia

îşi menţine preţul foarte ridicat. Să plecăm] dela acest punct» c'acl e buba. Deci, cât mai puţină hârtie, cât mai puţine coperţi.

Dar cum vom face aceste reduceri pentru a nu fi in detri­mentul învăţământului? Vom răspunde lapidar: cetirea, grama­tica, aritmetica etc. să formeze un singur manual.

S e va putea? Dai Dau acest răspuns cu toată certitudinea, deoarece problema am studiată în toate amănuntele: m'am in*

AMICUL ŞCOALEI 41

teresat de hârtie, de tipir, de format, de prograiră etc. ş'am ajuns Ia această salutară concluzie „un singur manual (enciclo­pedie) de fiecare clasă.11

Multe şcoli confesionale-minoritare se folosesc şi astăzi de astfel de manuale.

S e va opune cineva la această propunere a mea ? D a ! O ştiu aceasta şi o spun însumi; se vor opune au­

torii actuali ai manualelor didactice, pentruca manualul enciclo­pedic costă — aproximativ — 100 Iei în timp ce — luate se» psrat — aceleaşi manuale ajung la 200 Iei.

Să enumărăm avantajele noului manual de şcoală: a ) Va fi cu 50°/o (cel puţin) mai ieftin ca cele de astăzi. b) Elevul cumpărând manualul — fără să vrea — şi-a

cumpărat toate cărţile (gramatică, geografie, cetire, aritmetică etc. etc.)

c) Un astfel de manual se păstrează mai bine, fiind de un format mai mare şi — eventual — cartonat.

d) Nu vom mai avea elevi fără cărţi şi nici nu vom mai avea „turnul Babilonului" cu 1001 de manuale de 1001 autori.

Dar să răspund şl eventualelor obiecţiuni; în sensul că un astfel de manual va fi peste măsuţă de gros. Nui Vom exclude «e le 3 0 — 4 0 p a g . d e religie ari nu se predau, deoarece preoţii se conduc şi predau după catechisme şi alte cărţi de religie, fără d'a se conduce după lecţiile din carte. Aşa că la cele 160—180 de pagini se mai adaogă fără niciun inconvenient încă 2 0 — 3 0 de pagini ş'avem ceiece şcolii îl trebue astăzi: „de fiecare clasă, un singur manual."

Colegii sunt rugaţi să studieze şi dânşii această problemă şi să revină cu completări I In ceia ce mă priveşte — în limita posibilităţii — voi lucra un asemenea menusl.

Ne-am dedicat şcolii? S'arăăm acessta, oricând, oriunde §i prin orice mijloace!

Lacunele ? Să le'ndreptăm căci putem dacă voim!

Nicolae D. Marin.

42 AMICUL S C O A L E

« Partea oficiată Toate ordinele şt ef reu ia ele ce se vor publica în purtăm

această a revistei, vor trebui să fie imediat înregistrate şt exe* cutate constienţtos de cât re cei vlzoft.

REV1ZORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI CLUJ

Către toate şcoalele primare de etat d n juaeţ.

No. 7 0 1 - 1 9 3 5 . Avfm oaoare a vă comunica mal jos î*> o p i e , D cz i*

Nr. 30560/925, privitoare I« public«*a *xara*»nu u< de definiti­vat ai învăţătorilor, care se va { n e cu începere Jeia 15 Aprliifr a. c.

DEGIZIUNE Noi, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Instruc­

ţiunii Publice. Având în vedere prevederile art 118 şi 232 din lege*

învăţământului primar şi normal priirar din 2 6 ful e 1924 cu modificările până la 5 Iuite 1934, prin care te prevede ţinerea examenului de definitivst al învăţă orilor.

Avâ >d în vedere că seriile de candidaţi cu dreptul a trece examenul de definitivat din anul 1930, r»Vu m =i *vut posibilitate» Să treacă acest examen, deşi în anii 1930. 1931. legea h văţă-raântului primar era în vigoare în ceiace priveşte ţinerea » x*-menului de definitivat şi că nepreze tarea la acest ex men nu se datoreşte în ăţători or ci, măsurilor luate de Minister prin amânări de examen.

Având în vedere că prin neţinerea acestui examen de definitivat la datele prevăzute de lege, mulţi învăţători din serii vechi sunt păgubiţi în drepturile lor.

D E C I D E M : Art. I : Se publică examenul de definitivat pentru învăţătorii

cari au 3 ani de funcţionare efectivă, cu sau fără titlul provizoriu der care !a data de 1 Aprilie 1935, autitul p ovizeriu în învăţă­mântul primar,: cqnform prevederilor art. 232 din legea învă{ă Rsântului primar. ; .i * V

Ari. II; Ex£Ş«nul~se fxează cu începere dela 15 Aprilie 1935. C a n d i d a t e i dreptul de a se înscrie Ia examen, v o r

AMICUL Ş C 0 A L E 1 4 3

î n a n i a c e r e i e s j r i j ii e pe acte revigoratelor şcolare. Centrele de «laminare s* vor fixa de Minister, ţînându se eeamă da numi-rul caididaţi or

Art I I I : şi uhi-rîuJ. D i Director Genera! ai învăţătsântulul pr'mar va educe in îndep iiire diîpoztţiunilc prezentei deciziuni,

D iă stăzi. 9 F-hruarie 1935. MINISTRU

(ss) Dr. Angelesen

No. 7 9 6 - 1 9 3 5

^v-m m>are a Vă comumca mai p s , !n copie, Decizia Nr 30560/1935 p iv i toare la publ»c«rea examenului de însintar» U g<\ ii peniru învăţători, cu începere de a 1 Martie 1936.

DECIZiUNE.

N>i, Ministru Serretar de Sî*t ia Departamentul Instruc­ţiunii PubHce.

A*â«d in vedere prevederile art. 119 din legea învăţă-mântuiui primar cu privire la examenul da înaintare la gr. II şi Ia tnain-ănle învăţătorilor In acest grad.

D E C I D E M :

Art. I : S e pubHcă eximenul de înaintare Ia gr, II pentru învăţă tor i ca i i m i n a r e condiţuniie din leg-ea învăţământului pnmar. ari. 119 cu î ' cepere dela 1 Martie 1936.

Art. ! I : învăţ torii cari intru»<esc c o n d ţ u ile prevăzute la srt 118 d n -eg.a îovăţă^ântu ui primai şi cari au 3 ani de funcţ onare f ctivă îa catedră cu utlul definitiv până ta data începerii examenului, ver adresa cererii? lor Inspectoratelor regionale sprijin te pe acte, în vederea inspecţiei speciale. Nu se I iscri s la examen decât învăţătorii şi învăţătoarele cari au obţi­nut Cil r uţn noc-i 7.50 la Inspecţia specială şi nu vor fi înaintaţi ia gr. II decât candid ţii cari la examen vor obţine nota 7.50 la fiecare d.n cele 5 p-obe prevăzute de art. 119 din legea.

Art. I i i : şi ultimul. D i. Director G;neral al învăţământului primar va aduce l i îndeplinire dispoîiţiunile prezentei deciziuni.

Dată bstăsi. 1 Februarie 1935. MINISTRU,

*s. Dr. Angelestu

4 4 AM'CUL ŞCOALEI

No. 7 9 0 - 1 9 3 5

Avem onoare a Vă face cunoscut că Ministerul Instrucţiunii prin ord. Nr. 29063 /1935 ne comunică următoarele:

„In Monitorul Oficial Nr. 34, din 9 Februarie 1935, s'au publicat post urile vacanie până Ia 1 Ianuarie 1935, fn învăţământul primar din Municipii, comune urbane şi rurale, din întreaga ţară, şi vă rugăm să binevoiţi de urgentă să aduceţi la cunoştinţa membrilor corpului didactic primar, cari doresc să fie transferaţi în posturile publicate vacante sau care eventual ar deveni vacante prin trasferările altora, să facă cereri de transferare pe care le vor înainta Inspectoratului şcolar al Regiunei respectiva, în care sunt titulari.

Transferările se fac cu îndeplinirea şi aplicarea strictă a dispoziţiunilor şl condtţiuailor stabilite prin art. 124 şi 125 din legea Învăţământului primar, din 5 Iufie 1934.

Când transferarea se cere pentru o şcoală primară din alia regiune decât acea în care Învăţătorul este titular, Inspectoratul şcolar regional, care a primit cererea, este obligat, conform art. 123 al. III. din lege, ca până la 15 Aprilie, 1935 să o înainteze Inspectoratului şcolar al regiunei unde se găseşte şcoala, Ia care 8'a cerut transferarea. Această cerere va fi însoţită de avizul motivat al Insp. primar respecUv".

In legătură cü aceasta ţinem să atragem atenţia că, cererile vor trebui să fie însoţite de fişă individuală cerută şi anul trecut, pe care noi am publicat-o în No. 5—6/1934 al Amicului Şcolii Termen 1 Aprilie a. e.

Lăsăm acum să urmeze posturile vacanta din judeţul nostru:

Şcoli rurale 1. Almas, p. IV. f. 2. Bălceşti — Ghiurcuţa de jos p. I. b. 3. Bălceşti — Poiana — Horia p. I. b. 4. Bercea p. I. b. 5. Căpuşul Mare secţ'a maghiară p. î. b, 6. Cătălina p. I. b. 7. Coas!a p. II. f. 8 . Cuzăplac p. 1. b. secţia maghiară. 9. Deuş p. II. f.

10. Făureni p. I. b. 11. Fiurdeni Câmpeneşti p. I. b.

AMICUL ŞGQALEI 4 5

12. Izvorul Crişului p, I. b. secţia maghiară. 13. Mărlşil-Cosieşt! p. I. b . 14. Mera secţia maghiară p. III. b. 15 M nesul de Câmpie p. III. b. 16. Muntele Rece p. 1. b. 17. Răscruci p. IV. f. 18. Săvădisla p. 1. b. 19. Sâvădis'a sacţie maghiară p. II, f. 20 . Săvădisla sscţle maghiară p, III. b. 2 1 . Sfaraş p. î. b, 22 . Someşer i p. IX, b. 23 . Teţ iş secţia maghiară p. 1, b, 24. Tuşln p. II f. 25 . Vai da Cămăraş sscţia maghiară p, I b. 26 Vtsuia p. I b, 27 V şinei p. I b, 2 8 Vişine! p. II f. 2 9 . Zamsâncral secţia maghiară p. IV, f. 3 0 Ztmbor p. îll b.

1. 2. 3. 4 . 5. 6. 7. 8. 9.

10. 11. 12. 13. 14. 15, 16.

Şcoli urbane Ciuj. Şcoala primară de sîat Nr. 1. p. VI b .

„ , „ „ „ Nr. 1. p. XII f. secţ. m. „ , Nr. 2. p. IV f. n , Nr. 4 . p.VII, b. sccţ, m.

. • . . Nr. 4 . p. XVI b. „ Nr. 5, p. VII. b . secţ. m. „ Nr. 10, p, IV. f. „ Nr, 12. p. I. b. „. Nr. 13. cătu»». p. I. b . „ Nn 14. p. I. f. „ Nr: 17. p. I. b. „ Nr, 17, p. II. i. „ Nr. 17. p. III. b. „ Nr. 17. p, IV. f.

Nr. 18. p. I. b. „ Nr, 18. p. II. f.

I»

1»

»>

I I

l>

)1

!»

Grădina de copii mici, urbane. 1. Chij . Grădina de copii mici Nr. 2, p. II î. 2. „ „ „ „ „ Nr. 6, p. II f,

46 AM CUL ŞCOALEI

No. 1 1 3 3 - 1 3 5 C O P I E

Vá tr< f;ite;n spre ştire şî conformare r 00'$ oTd*nulu» No. 6593 - 1 9 3 5 ai S rviciuhr. loc«l de învâţâmâ t Cluj. .

Domnule Revizor, Vă rugăm sä comunic ţi tuturor direcţiunii-:* de şcoli prl '-re

urbane şi turale di jud ţ t l D voastre, că M I R U teru Instrucţiuni' Publice, Dir- hv . Pruna normal, ep ecdrd importanţa educativă şi n n ţ i o a a ă a cuncursuri or o?g n<zAe d &ocie>B*ea , Ti «-rin ea R>mâ ă ' , în cursul lunei Aprlie c prin ord) u* Nr 25717—1935 le p.me în vedere *ă t rml ă ele*! la concursu-i şi să ie înles­nească, pe cât posibil p v c<p :r?a.

Având î 1 vedere, ă în c nformita e c i strucţiunile ce a n pr'miî dela conducerea fi-Kieiâţn, ac* s e concursuri, p ntru Jude tele din regiune^ noas'ra şcolară, se vorţ ine a Cuj — şi nu la Bucureşti — Vă rugăirc să ---uneţ! în etere liîutor dir cţiunllor de şcoli primar? urbana şi rurd ca până 5a 1 . p/t ie c să ne co unice numărul copiilor şi insoţitonlor ce vo« p r icipí' I í con­curs pentru a ne pute» îngriji de cart iuire (or şi pen ru a le putea trimite informaţiunile necesare. P-rtru in!»-sr. irta p*>rHci parii la concurs d mi directori vor fece spH la nut<>r!'âţ e şl instituţiunile locale, caii le pot da vreun a juor s*u v o r strâng» mijloacele necis-'.re prin serbări, colecte eîc. cunoscând câ Ins­pectoratului nu i s'a pus 1-, disp >z ţ • nici-un fo; d pentru spriji­nul celor lipsiţi. Toţi patic-pi-iţii su; t <svi« >'i deci 1 mij o ce popri i , Din partea roastrâ v o n c o n u l u i un comi t e a*re să îngrijească da caniru 'r? ş i n e vom îngrj d o^ani ía re* roocur suíui astfel încât particip nţ 1 să aibă câ: m-' maii foos d«n şederea lor la Cluj.

p, inspector Şsf, (ss) C. lendca p. Ş f u l S cţi i, (ss) P Ioanovicl

No. 1112/1835.

Tablou! învăţători lor c e u r m e a z ă @ s e prezenta Ia examenul d e

definitivat din s t s i u n e a April ie 1 9 3 5 : 1. Fel cia kna», H:da. 2. Pasca V«siue, Ap hida. 3 S o

caciu Vasilie, Apahidst. 4 Popovci Pandi t , 'Ar^ova. 5. Pop Si miori, Asch leul Mar: . 6 Mira Mârgine^nu, Aiuncuta, 7. Co-

AMICUL S C O A L E ! 47

ţ a rcă Ncolae, Făurenl. 8 Const. AI. Popesc», Balta. 9. Tulea Alexindru, Băgaciu. 10 Năstasa D. Nie , B a l c e ş i . 11. Praţi & V<siie, Bărăi 12. Cant* Ttmn, Berind. 13 Pop Aurelia, Bsrind. 14. Ada Ş a t ş, A^hirej F brică, l i Eml.ia Mlnescu, Butenl. 16. Ghe. Mmescu. Cară. 17. Mocan Dumitru, Căpuşul Mic. ÎS. Arpadi Marta, Budfşti. 19 Valeria Tiutia, Ciucea. 20. Ghe. Marcu Ciuasa-Caleslată. 2 1 . Miier Matei, Ciumăfiiia. 22. Va-sile Ilea, Ciuria. 2 3 VasHe Şerdean, Coruş. 24. Susana Mol« dovao C O J I C F S A 25 Nicolae Petrescu, Cub lesu l -ROM. , 26 . Bem-bea Ghe,, Dumbreva. 27, Racoţi Ghe, Feiurdeni 28, loan Pop, Felurdeni. 2 9 Lehene Paulina, Câmpeneşti. 30 . Suciu loan, Vânaturi 31 Urcan Ştefan, frörest». 32 . loan Mureşan, Borşa . 3 3 B^ag Anas asia Foreş t l . 34. Zăhan Ileana, Dâşgăui-Mic. 3 5 . Kun Cornelia, Gh -orgheni. 36. Gheorghiţa Patru, Ghiris. 37 . Vjsiîe S ă cioiu Gsma. 38 . Silvia Stănclolu, Gtuia. 39 . Aug. Lu sgu H>diş. 40. Moria Mikiosi. Huedin. 41 lu iu Soos . Hue* din. 42 . Florian Raveca, Izvorul Crişului. 43 . loan Moîdovan, Jucul de miioc- 44 . Ocav ia Luca, Luna de jos. 45 . Dumitru Abruden Lun de sus. 46 . Dun Itru Nästase, Manăstircni. 47 . Mănişor loan, Mârgău. 48 Const Brişan Mărişel, Stăneşti . 4 9 . loan Corpode» n, Ră cruci. 5 0 Veronica Pănican. Räch tele. 5 1 . Gh*- L s e s Mori ea. 52 Cob i şan Iustina, MorlüCs. 53 . Maria Şan»», Muntele R E E . 54 . Puţiu Alexandru Mureşenii de C â ^ p . _ 55 . El na G o gescis N«daş 5 6 . Vegh Bela Păallşa. 57 Gri-gure Rotariu, P ta 58. Zaharia Vlad. Pfiniceni, 5 9 Auseiie Mol* aovan, Pa^ticeu, 6 0 Mihail Lu«gu, Poeni. 61 . Chişu VasHe P O p şti, 62. Mihoc lero im, Rachiţaie. 63 Crainic S-mion, Rişca O ic^şt , 6 4 lo-ti Muntean, Rugino sa. 65 Moga Dumitru, Sava . 6 6 Romuiiía Mereu, Săcuieu 67. lom Irimieş, S ă i ş t e a .

6 8 Iosif Tă ia u, Ş f l r w ş . 6 9 Stela C c m ş , Şărmsş , 70* V c-nr Frăţită Ş a r m â ş e . 71 E'en* Mureşsn, Şar? Sşei. 72 Va-sile Bucu ' , Sârrn^şe! g'<ră 73. Mar» Ochiş, Sânmihsiul Atmeşu-*ul. 74 Grarc-* Nicolae, Sânpsu 1 . 75 N coteţ Hun, Sanpetru-Alrreşulu 1 76 Pon Aun-I, Someşeni, 77 Cosn uWscn Petru, Son-fşu Cid 78. Peîru Nidăşar , S u b c r 79. N " r l a e O teanu, F l cnş t i . 80. Oiosfas/n Meri», Smt 81 S Iviu M* ghieru, Sumur-d i e 82 R su P-t v Svo*. 83 . S i r i 0 r Mitre», Té i4 u. 84. Ma-x m Emii, T c 85 Biriş So'op on, 7op*> b ne 86 P» stern V.o-rfi T p -MicS 87 R \w Oct. Tuşir . 88 Ccrs t Apostol, Ug 'U-ţiu 89 Bojoc G i e . , V. D agaméul 90 Ghe Gt ţ iu , V« crua 91 ioa ! Rssteşnn V şpa 92. L ' ze t Traiar , V. Drâf «nu !u>. 93 S i -mio r- Colceriu Vfvv dt ni 9 4 loiar d» Fj fp Răscruci. 95 . Bănică T ch , V u ' t u r f i . 96 I f 'P CHorefru. Vulluen*. 97 Mureşan A ' 8 Gtfca. 9 8 P< set*»»» Elv îb. Son>«şrnj 99 Mi-rif Suna , Mnriu. irO P í r ^ch 'V» T-ifu Suc« g. 105. E i g f n a Cioranu, Ş ă r ^ a ş 106 E l ^ o ^ r a h t ^ i r , Avârbidu. 107 Cârstia lue, Almas. 108 M h i y Frapcisc, Bo ţide. 109. Símu Maria Munteanu, B u -

4 8 AMICUL ŞCOALEI

cea. 110, Valeria Oniciu, Caian. 107. Cornelia Negrea, Că l ă -ţeîe, 108. Vasüe Chioreanu. Chidea. 109. Cordoş Ana, Drag. 110. Şiancu Maria, Fildul de sus. 111, Veronica Tamaş. Gădă-lin. 112, Bondor Romul, J . de câmpie, 113. Ioan Georgescu, Panticeu.

Toţi aceşti î ivăţători vor înainta cereri individuale biroului nostru conform deciziei ministeriala, lngrijindu-se din timp spre a avea statele personale verificate.

Acei învăţători cari vor neglija aceasta, nu vor putea fi admişi la examen, urmând să fie consideraţi căzuţi din oficiu.

La examenui de definitivat se vor putsa prezenta ioţi în­văţătorii cari pofedă gradul de titular prov. şt au dsia obţinerea diplomei 3 ani efectiv serviţi până la dati de 1 Aprilie 1935.

Acei învăţători cari îndeplinesc condiţiunsie specificate mai sus şi nu au fost trecuţi în acesl tablou, din cauzî lipselor de da te ; vor înainta de urgenţă cererile precum şi actele personale intocmindu-şl şi compictându-şi statele personale spre a fi ve­rificate. im om ni Revizor, M SASU.

Pagini „asociaţiei învăţătorilor" Dela „Asoc. generală" Bucureşti .

Comitetul centrai în şedinţa ţinufă î i Bucureşti lâ 2 0 Ianuarie a hotărât ţ narea congresului anual la Timişoara, în silele de 8 9, şi 10 Septembrie 1935. S ' a u f ' x i t î n programul congresului următoarele chestiuni :

I. Controlul în învăţământul primar. II. Educaţia naţională în şcoala primară din Statul Român. III. Normele pent»u sp-iarizarea învăţătodior. Asociaţiile judeţene vor discuta chestiunile de mai sus, în

adunări pe subsecţii şi apoi în adunările ior anuale, sau în adunări coavocate ia acest scop, până la 1 Msiu a. c.

Părerile exprimata de asociaţiile judeţene, vc-r fi comunica­te caniruiui până !a 15 Maiu a. c. spre a fi sintetizate.

In csiace priveşte examenul da definitivat şi gr. II putem anunţa:

a, Exsmenu' de definitivat se va őa după 1 Aprilie s. c, şi vor fi adm şi toţi coieg'i ce au ser. i t 3 ani în învăţământ şi cari ia dat í de de 1 Aprilie a. c. vor avsa titlul provizoriu

b. Examenul de gr. II. m va da la 1 Martie 1936, deoarece trebuie să se facă inspecţiile speciale.

Suntem acuan într'im noa impas: se face bugetul. Noi cerem ca în viitorul buget să se prevadă şi reituî gradat ii: r şi exa­menele (sporurile) căpătat* ultoiior. Nu ştim rezultatul, deşi se ventilează ideia ca salariile să f:e redusa. Speră TI că „Asociaţia" să iasă biruitoare căci drepte şi juste ne sunt revendicările noas ' re !

AMICUL ŞCOALEI 49

Asociaţia îavăţaforilor, secţia jad. Cin].

No. 1 1 — 1 9 3 5 .

Către Onor. Membrii ai Asociaţiei învăţătorilor, Secţ ia Cluj. Avem onoare a Vă comunica mai jos — spre ştire şi conformare „Statutul Asociaţiei Genera le a învăţători lor din România", votat de adunarea gene­rală extra-ordinară ţinută în Bucureşti la 6 şi 7 De­cemvrie 1929 , autentificat de Trib. de Ilfov cu No. 1 6 Í 8 4 - 1930 , şi modificat Ia Adunarea Generală a în­văţătorilor din România, ţinută la Iaşi, în ziua de 9 Sep­temvrie 1934 .

Cluj, 1 Martie 1935 .

Preşedinte: Secre ta r : A. ILIEŞIU GH. TILINCA

Asociaţiei Generale a învăţătorilor din România, votat de adunarea generală extraordinară ţinută în Bucureşti la 6 şi 7 Decembrie 1929 , autentificat de Trib. de Ilfov cu No. 1 6 1 8 7 / 9 3 0 , şi modificat la Adunarea Gene­rală a învăţătorilor din România ţinută la Iaşi, in ziua de

9 Septemvrie 1934.

C A P I T O L I. Numele Asociaţiei.

Ari 1. — Memb.ii Corpului didactic primar din România se consSiiuesc îatr-o Asociaţie Generală unitară cu nu .nete de „Asociaţia Generală a învăţătorilor din România".

CAPITOL II. Sediul — Durata — Scop — Mijloace —

A-t. 2, — S s d i u i Asocioţieî General este in Bucureşti. Art. 3 . — Dura t a Societăţii este nelimitată. Art. 4 . — Scopul Asociaţiei e s t e : a) Cultivare* sentimentului de solidaritate in'r* membrii

corpului didactic primar din România ş! a legăturilor de intere»

3 0 A M C U L Ş C O A L E I

gener«!, cultural şl profeslon 1, cu organismul*- d da«.t cc 6? ţa** şl din străinătate.

b) Ridicerea şl menţmene preit giu'ui c i » p u t u i ci* * primar şl apărarea celor ngpis ufţi ori neocotiţ ide c<- in d pt

c) Organizarea mijloacdoţ' de asistenţa pen i u membrii A s o c a | e i şi familiile lor

d) Promovarea situaţiei mora'e şi materiale a c rpu u» tu ă fâioresc primar.

e ) Propăşirea învăţământ lu> primar şi perfecţionai a Kgi»-iaţ'e şcoalei primare.

Ar*. 5 — Mijloacele pentru aMngerea sropu ut >u<n: a ) C.ngres?le generale ş p»?ţiate. l>) Buletinul oficia! al Asociaţiei. c ) „Revhta Asociaţiei Generálé". d) Editârsa şi răspfindirea operelor de cultură gi-neroiâ ş»

profesionali şi intemeierea de bbüoteci pe lângă s dlui Asocia­ţiei Generale, ai celor regionale şi jedtţena.

e) Cu suri de v<ră pentru coŢipleciaraa cuturli generale ş* profesionale a învăţătorilor şl particularilor cari vor asista ia ele.

f) Căminuri centrale, regionale şi judeţene pentru învăţă torii aau fiii de învăţători cari fac studii.

g ) Sanatorii şi case de odihnă In staţiunile balneare şi climaterice, pentru membrii asociaţiei şi familiile lor, precum şt cămine da retragere, pentru membrii pensionari in lipsi de roij loace sau d« asistenţi familiară

h) Ajutoare, la nevoie, membrilor asociaţiei. I) Burse şi ajutoare de studii in s răinătate membrilor şi

fiilor lor. j) Misiuni de sfădii in străină ate şi delegaţii la congresele

fi reuniunile didactice din străinătate, k) C o nisiuni permanente de studii îa legătură cu scopul

aiocisţiei. I) Comitetele de apărare pe lângă se Hui asociaţiei generale

şi ai celor regionale şi judeţene cum şi jurii d? onoare. m) Susţinerea, intensificarea şl coordonarea activităţii extra-

şcolare şl orice s'ar mai hotar? de organele de conducere a l * Asociaţiei,

n) Răspândirea principiilor reţ lowle de educaţie în popor prin publ c?ţii, asociaţii de părinţi ş învăţători, conferinţe etc.

o) Excursiuni in ţeră şi şiră.nătata.

AMICUL ŞCOALEI 51

p) C 'e? rea unor insti'ute de editură, r) lafiinţjrea de bănci tnvaţaioreşti,,

CAPITOLUL III. Organizarea asociaţiei. — Asociaţiile judeţene.

A i 6 — Membrii titulari si corpului didactic primar din t : r- jjsdeţ se consntuesc in mod obligatoriu in asoci ţii jude-ţ M..h denumirea de „Asociaţia învăţătorilor din judeţul (nu­ne- j ' idf ţuhi i") .

AsuC.aţiile o/âşâneşti exisferte, pot rămânea ţ i mai departe c ac ţ iuni ale asociaţiei generale.

A v i a ţ i i l e judeţene vor funcţiona pe baza stătutului şi a unui re-ju artirtniin deplină concordanţă cu prevederile statutului asocia­ţ i i i &e verste,

Acest statut, votat da membrii lor, v i trebui să fie aprobat d i focsaţia regională şi da cea generală,

. Membrii retreşi din învăţă nân'u! primar prin pensionarea 8 u trecerea in • It grad de învăţământ şl in personalul de control ori de administraţie scolsră. rămân membrii al asociaţiei.

Art. 7. — Secţiunile judeţene pot fi împărţite tn subsec-ţ'unl Numărul lor se va hocărt in Adunare» Geneîală Suösec -ţule sunt conduse de un pr 5ş*dirite, u« secretar şî un casier <4es de membrii lor. Camitetul aubsecţiunel aduce Ia îndeplinire şi rxecută insărcitifWe ca i-ae d u de către comitetul Judeţean.

In: aşează co iz ţiiie şi sbon^maniui la publicaţiile oficiale »le i « o c ţie! şi ie varsă casierului judeţean, cei puţin tfimes-

t r n t l cu birderouîi nominale; face noui înscrieri da membrii şi iatreţirie viu iníöre*ul pantm Asociaţie in csrcui său,

Sabsecţille pot avea şi acţiune proprie, cuţtura'ă şi profe­sională, in Iimlteie sís-mísre fi sub controlul Asociaţiei judeţene re*pec;'-»fc,

Art 8. — Asociaţiile jud ţene se conduc autonom, sub co Croiul asociaţiei regionale sau Aaocisţlel Generals acolo unde ma este regională. E-e !şl conduc şt ad m*nistre»*ă eutonom ins­tituţiile, fondurile şi in gerwrgf toate averile ca şi-eu creat până s c u u şl fşi vor mii craa in viitor. Aceste instituţii, fonduri şi averi rănân proprietatea lor putând beneficia de ele numai mtittbril cari cicătuiesc asociaţia respectivă.

Art, 9, — (modificat) Organele de conducere aia acastor asociaţiuni sunt :

52 AMICUL Ş C 0 A L E 1

a) Adunarea Generală, alcl 'uită din membrii asociaţiei ia curent cu pkta cotizaţiei.

b)Comiieiul judeţean, compus din 13 men brii, dintre carf primii 9 titulari şi ceilalţi sup'earţi , aleşi p? frei ani de către adunarea gerers îă Membrii titulari, îndată după alegere şi până in maximum 10 zile, c o n o c e ţ i de cel mai io vârstă dinre cei aleşi procedează ia constituirea comitetului, alegând din sânul său un preşedinte, un vice preşedinte, un casier, un secretar, delegaţii judeţeni in Adunarea G<tnera :ă a Asociaţiei Regionale şi Asociaţiei Generale.

c) Delegaţia permanentă alcătuită din preşedintele «omite-tului şi doi membrii aleşii din sânul comitetului judeţean.

d) Comisiunea cec; zorii or compusă din trei cenzori titulari şi trei supiasnţi aleşi p a t r i i ani odată cu comitetul ds Adunarea Generală. Membrii tifuhri Îndată după slegere şi până in maxi­mum 10 zile convocaţi de eel mai in vârstă dintre cei ales* proce­dează la con.iituirea comisiunei alegând d;n sânul său m preşe­dinte.

Ari 10. — Membrii asociaţiilor judeţene sunt de drept şi obligatoriu şi membrii ai celor regionale cât şi ai Asociaţia* Generale.

Asociaţiile Regionale A-t 11. — Asociaţiile judeţene din provinciile istorice sau

dinir'o regiune şcolară, se pet constitui in asocîeţiuni regionale sab numele de «Asociaţia Învăţătorilor (numele provinciei sau regiunei") .

Art. 12 — Asociaţiile regionale vor funcţiona pe baza unui statut in deplină concordanţă cu prevederile Stasului Asociaţiilor Generale.

Acest Statut voîst de Asaclsţiuniia Judeţene componente a!e asoc aţ ei regionala, întrunite in A i a sarea Generată, trebuie să fie eprobat şi da Comitetul Central ai Asociaţiei General«.

Art, 13. — Asociaţiile regionale se vor conduce şl îşi v^r administra in mod autonom foaie institut ile culturale şi de asistenţă, precum şi fondurile ş! averile ce şi-au creat până in prezent şi işi vor crea şi în viitor; fi ceste institu-ţiuni, fonduri şi averi ră r.ân şi in viitor proprietatea lor putând beneficia de ele numai membrii cari alcătuiesc asociaţia respecţi* vă.

AMICUL Ş C Q A L E I 53

Art. 14, — (mod ficat) Organele de conducere ale asocia­ţiei regionale sunî: adunarea genera'ă alcătuită din preşedinţii asocl-ţiunllor judeţene şi din delegaţii asoclaţiunilor judeţene respective, ia proporţie de 1 % sau fracţiuni trecând de 50 din numărul membrilor acestora.

b ) Consiliul General compus din comitetul regional şi preşedinţii secţiilor judeţene.

c) Comitetul regional, compus din 16 membrii, dintre cari primii 11 titulari şi ceilalţi sup'esnţi aleşi ps trei ani de către adunarea generală. Membrii iitubri îndată după alegere şi până in rn;x!mu:!i 10 zile, convocaţi de cel mai în vârstă dintre ce» aleşi procedează la constituirea comitetului alegând din sânul său un preşedinte 2 vice preşedinţi, un casier, un secretar de şsdinţă şi ura secretar general reg-onsl.

d) Dalegaţia permanentă regională compusă din preşedintele comitetului regional şi 4 membrii aleşi din gsânui comitetului. In lipsă preşedintei! poale fi înlocuit în delegaţia permanentă prlntr' unul dl-i csi doi vice preşedinţi.

e ) Comisiunea cenzorilor compusă din 6 membrii intre care primii trei titulari şi ceila'ţi sieşi pe 3 ani, odată cu comitetul, de adunarea genereîă. Membrii tituiari îndată după alegere şi până în maximum 10 zile cor.vocsţl de cel mai în vârslă dintre cei eleşi procedează la constituirea comisiunsl alegând din ik<ul său un preşedinte.

Asociaţia Generală. Art. 15. — Asociaţia Generală este alcătuită din asociaţiile

judeţene şi regionale. Asoclaţ'i'.e judeţene, neconstituite in asociaţia regionalii,

stau în directă legătură cu Asociaţia Generală. Art. 16. — (modificat) in redacţia următoare: O/ganele de condueere EÎe Asociaţiei Generale sunt: a ) Adunarea Generală, compusă din preşedinţii Asocia­

ţiilor regionale şi judeţene şi dsleggţii secţiilor judeţene in pro» porţie de un delegat până h 200 de membrii şi pentru fiecare alţi 200 rrtemb i in p*us sau fracţiune trecând de 100 membrii, incă un deleget.

Flecare judeţ va avea un număr de voturi în adunarea generală, egal cu al delegaţilor prezenţi.

b) Consiliul generai, compus din membrii Comitetului cen-

5 4 AMICUL ŞCOALEi

trai şi preşedinţii g t -c ţ i or j u l e ţ e r e . b) Corv-eul Central compus din 30 me-rbri, dintre cari

21 t iuia i şi casialţi sep esnţi, aleşi pe trei a i de alun rea generală d<nir? memb ii *ăi precum şi de preşedinţii <ssoc* ţil-lor regioiaie , care osc numai candidează la a agerea celor 3 0

Inda ă după ú -gere, sau cel m*l târz u in t e r m n de o ;unâ, CoTiiktul c*.mr-il nou ales, conpus din ce* 2 1 m-^f-bM titulari şi p eşedinţii asoci ţlilor regional«, convocat de cei mai in vâfa*ă dlmre c^i ales*, se constituia a'f gându şi din sânul său u i preşudin e, doi vics preş-dinţ-, un secrít*r ai c o ^ e t u f u i , un casier gen-ra! şt un S'-cn tar general. Când constituirea r<u se. poa?e face in^ată după «legere, ne fiind In majoritate, membrii prezenţi deieaiâ pe unu! dintre ei t a conducă Asociaţi-* cu atribuţiuni de pr^ş^d nie NjmăruS memb.ior a'.eşl in Comia t va fl propo ţianal ca numărul membrilor «socii ţi de fiecare provincie.

d) delegaţia p^rman^n ă eentn?!ă compusă din p n ş c f i n ' e ' e Gornistului şi păru membrii a:eş. de Góbiiéiul centîsl d n sâ ul său

e) G 'misiunea cenzorilor compusă din 6 membrii, dintre cari prunii trei titular? şi ceilalţi su leanţi aleşi ţ i e trei ani, odstă ca corni ^tui, de adunarea generală. M-? -brii titulari indafâ duoă alegere, sau c* I mai jfirgiu in termen de o 'u- ă, convocaţi de cel mai 11 vârs ;ă dinire cei sieşi proceda ză ia constituirea xűmis ' u i i , a îegâid din sânul ei un preşedinte.

C A P T O L U L I V . Fondurde Asociaţiei

Art. 17 — (modtfcai) E votat In f rma următosre I Membrii asociaţiei sun? datori să plat ască o conz ţie gene­

rală anui ă de 1 , <0 din ssbr iu ide baîâ plus gradaţia. Din această C 4 z ţ i ' . 2 5 , / ° revine Asociaţiei G nerale. Cc»a pentru Asoci ţla re<ion >ă acolo unde e e există va fi Stäb Hă de aduna ea generală a Asoci ţiei r g onale res» ctive.

Meubni Asociapei — exciasiv soţiile lor învăţătoare — sunt obligaţi a achita şi abanamentai la revista Asoci ţiei gene­rale.

Piecare membru esîe d' tor s i contribuie cu sumele votnte de adunarea geaera-ă respectivă pentru ciminurlle, int^rnaiele, căminuriie de retragere şi sanatoriile prevăzute ia ars, 5 alin. f. g.

AMICUL ŞCOALEI 55

precum şi cu orice site contributiuni ce e'ar vota de adunarea generali.

Art. 18. — Încasarea cotizaţiei generale ce şi a contribu-ţiunilor speciale sau a abonameatelor la publicaţiile oficiale ale Asociaţiei Generale, regionale sau judeţene se face de cltre consilierii judeţeni, directori sau prin delegaţii subsecţiHor, remltand apoi casierilor respecrivi, ceeace ee se cuvine Asociaţiei Gene raie şi cetei regionale, dupl modalităţile ce se vor notari de cel in drept. Când Încasarea se va face prin statele de salarii» ordonanţarea se face pe numele asociaţiei judeţene care este obligaţi s i trimiţi Asociaţiei generale şi celei regionale partea ce li-se cuvine, in acest caz, Asoe aţiile judeţene vor tine mereu ia curent revizoraiéig cu retragerile sau înscrierile de membrii şi vor extrage după statele de salarii tablouri nominale de reţi­nerile făcute pentru operaţiunile din registrul de partizi.

Art 19 — Pen ru toate operaţiunile de sdmirsisîr'ţie e fondurilor se vor (ine rtg's're de încasări, de plăţi, de membri, etc. — şi se vor trimite Comitetului Central şi regonal situaţii şi bilanţuri după Adunarea Generală şi de câte ori vor fi cerute.

Art. 20. — Asociat ile judeţene, regionale şi cea generai! su fonduri şi avere proprie, din cotizaţii (cota parte}, contribuţii, donaţii speciale, serbări, e t c . puiându şi întemeia, sepsrai sau in colaborare, instituţii culturale, căminuri, sanatorii, etc. eu respectarea prevederilor statutare.

Fiacare îşi administrează autonom averea mobilă şi imobili» pot/iv t statutelor, regulamentelor şi hotărârilor adunărilor gene­rale respective. Asociaţia generală are însă drepî de con-rol gestionar asupra asociaţiilor judeţene şi regionale, iar regiona­lele asupra celor judefene.

CAPITOLUL V. Dispoziţii comune si generale,

Art. 21. — M mbrli la intrarea lor In asociaţie, dau o declar ţie prim care se obligă: a) să păţească direct sau prin atateie da salarii cotizaţia generală, contribuţiile speciale, abona» menfeltí la pubhc ţiiîe oficiale judeţene, regionale sau generale, hotărâte de adunările generale respective.

b) Să fie membru al Asociatei regionale şi generale din care facs parte Asociaţii judeţeană fn care se înscrie.

56 AMICUL ŞCOftLEI

c) Să se supună statutelor şi hotărârilor organelor de conducere a Asociatei .

Art. 22 . — Drepturile membrilor sunt: a ) A cere sprijinul moral şi materia! al Asociaţiei judeţene,

regionale ssu gaoerale. b) A cere să beneficieze de toate avsntaj'iie acordate

membrilor Asociaţiilor judeţene, regionale şi celei generale. c ) A lua parie la congresele asociaţiei. Ari. 23 . — Calitatea de membru se pierde, s ) prin retragere,

b) Prin neplata, în urma unui aviz a cotizaţiei, a contribuţiu» nilor speciale sau a abonamentelor I«, publicaţiile oficiale ale Asoclsţiei Ganersie, regionale sau judeţene la termenele şi modali­tăţile stabilite, c ) Prin ex;Iuderc, când lucrează împotriva intere­selor şi a solidarităţii de corp. d) Pdn demisia din învăţământ. Excluderea o pronunţă Comitetele judeţene, regionale, sau ce ! central, cu drept de apel la organsie superioare celor cari au pronunţat excluderea. Membrii retraşi sm excluşi n'au nici un drept asupra fondului Asociaţiei.

Congresele Asociaflai. ^ Art. 24 . — Asociaţia gemr î l ă îşi tins congresul general in

fiecare an până Ia 15 Septembrie, cu ordinea de zi anunţată prin pressă şi dirset asociaţiilor judeţene şi regionale cu cel puţin 2 luni înainte. Prin hotărârea majorităţii congresiştilor, membrii si asociaţiei, se pot discuta şi chestiuni netrecute în ordinea ds zi. In congrese nu se pot discuta d?cât chestiuni in Iepăiură cu scopurile Asociaţiei.

Şedinţele congreselor sunt publice şi intime. Art. 25, — Afară de congresele anuale Asociaţia mai poate

ţine şi congrese extraordinare peniru a discuta chestiuni de actualitate presantă.

Art. 26 — (modificat). Asociaţiile judeţene şi regionala pot ţine congrese prealabil® cu aceeaşi ordin® de zi ca şi ale Asociaţiei Ginerele , comunicâsd Asociaţisi Gin«rale ho'ăsârile luate. Eîe pot ţine congrese din iniţiativă proprie, însă nu in acelaşi timp cu ele Asociaţiei Generale.

Desiderate!« oricăror congress trebuie să fie supusa votului Adunării Generale.

Adunările Generale. Art. 27, — Asociaţiile: judeţene, regionale şi cea generală

AMICUL ŞCOALEI 57

ţla adunări generale ordinare odată pe an si anume: cele jude­ţene cel mai târziu, în vacanţa da paşte, cele regionale cel mai târziu în luna Iulie iar cea generală în prinsa jumătate a lunei Septembrie, iadată după congresul general.

Adunările generale judeţene se constituiesc din membrii asociaţiei la curent cu plăţile, iar cele regionale şi generale, din membrii consiliilor respective.

Art. 28 . — (modificat) Convocărils însoţi!e de ordinea de zi precisă se fac cu o lună înainte pentru Asociaţiile judeţene şl regionale şl cu două luni pentru cea generală. Anunţarea ss face prin presă şi direct, către membrii cari eonstiiuiesc adunările generale respective.

Toate convocările se fac de către preşedinţi, pe baza hotărârii comitetelor respective, sau de consor), satt de V» dia numărul membrilor la curent cu plata cotizaţiei.

Pîirfru asociaţiile regionale şi judeţsna convocarea se poate face şi de cătra Comitetul Cenîral.

Art. 29. — Adunările generale extraordinare se pot con­voca de aceleaşi organ?, ori de câte ori este nevoie, cu cel pu­ţin o luna înainte şi cu ordinea de zi precisă.

Art. 30. — Adunările generale ordinare şi extraordinare se prezidează de preşedinţii asociaţiilor respective, când ei au făcut convocarea sau da un preşedinte ales de adunare, când & fost convocată de censori sau de 5 0 membru, asistaţi de doi secretari şi de doi scrutători aleşi de adunare.

Art. 31 . — (modificat). îndatoririle adunărilor generale sunt: a) S ă asculte şl să decidă asupra dării de searri a preşedinţilor despre mersul Asociaţiei în anul expirat, b) S ă aprobe bilanţul şi să dea descăreare de gestiune corniţelor, după ascultarea ra­poartelor cenzorilor şi să decidă în caz de neaprobare. c ) S ă hofărească asupra infiinţărli de căminurl, sanatorii, case de o-dihnă, cumpărări, înstrăinări şi schimbări de destinaţii a imobi­lelor Asociaţiei respective, d) Să aprobe bugetul pe anul viitor e) Să aleagă comitetul Asociaţiei respective, f) Să aleagă coml-siunea cenzorilor, g) Să fixeze programul de activitate pentru, viitor.

Art. 32 . — (modificai). Adunările generale ordinare şi ex­traordinare se ţin cu majoritatea membrilor, iar hotărârile se iau cu majoritate absolută a membrilor prezenţi afară de chestiunile de sub litera c , asupra cărora hotărârile se iau cu */, din nu-

58 AMICUL SCOALE!

mărul membrilor prezenţi. Dacă la ora fixată nu se prezint! jumătate plus unu dl»

numărul membrilor, adunarea generai! se fine după dou! ore 1n acea'sl zi cu orice, număr de membrii prezenţi. Nu pot lua parte la adunării* generale şi extraordinare ale asociaţiilor juds« ţene decât membrii fn curent cu pliţ le obligatorii cure Asociaţie Iar la adunările generate ale Asociaţiei generale, decât secţiile !n curent cu plata cotei cuvenite,

Art. 33. — (modificat). Demiterea conducătorilor se ftce In adunare generală extraordinari, mume convocat! de cenzori, sau de */• din numărul membrilor Asociaţiei, la curent cu pli-tlle datorite către Asociaţie, cu dou! leni Înainte, cu ordinea de ci precisă şl ce dovadă de primirea convocării de c i r e C2i pu­lin V« din membrii Asociaţiei, la curent cu plăţile. '

Cei vizaţi prin convocare vor fl înştiinţaţi prin scrisoare recomandată cuprinzând ordinea de xi.

Hotărârile se Iau cu 2/3 din numărul membrilor prezenţi daca la adunare s'au prezentat şi au luat perle Ia vot. cel puţin 2/3 din numărul membrilor tn drept,

Art. 34 — (modificat). Nu sunt valabile hotărârile aduni* rilor generale convocate neregulat. Contestaţiile se pot face da cel fn drept saa de 1/10 din numlrui membrilor prezenţi la *• dunare şi numai In ziua adunării şi se judec! de Comitetul Central pentru asociaţiile judeţene şi regionale iar pentru Aso­ciaţia generală de o nouă adunare generali, convocată tn regulă de preşedintele Comitetului Centrai.

Când acesta eu face convocarea tn termen de două luni dela primirea contestaţiei, ea se face ds coralsiunea cenzorilor.

Art. 35. — (modificat). Când numărul membrilor, care des-complectează comitetul prin demitere eau alte cauze, trece de numărul supleanţilor comisiunea cenzorilor inlocueşte comitetul cu o delegaţie permanentă provizorie, compusă din trei membri al Asociaţiei la curent cu plata cotizaţiei, care tşi atege un pre­şedinte şl tot comislunea cenzorilor convoacă o nou! aducere generală, p întru alegerea întregului comitet şl coroisiunii cen« zorilor.

Convocarea se face tn termen de trei luni dela descora-pkc'are.

Art. 36. — (modificat). Votarea' fa adunările generale se face personal, pria ridicarea mânii, sau prin vot secret când se

AM C U L S C O A L E » 59

c s r r d<« ! Q / ; 0 0 d'5 rsamaru! mormVüi r p e z e ţi V v ^ ' s i da p r.Oi!".fi s e f.<c® numai prin vot st eret eu­

e r e Jor p b le ín díJ A a rea m«. b t r fn c o m i u t ş s c o m H u n e a cenzor i lor s e

f--cf odată pentru :oţ", cu speci f icarea r e s p e c t i v i ş ae d* c lar i -si - ş' cei c r l â u thtrumf mai muhe voturi , î • ordinea descrea-c â n d ă

> l e ţ e r a Comita tului Centra i s e va í»veá Io v ' dere şi rep.-er-r t rea prov --c i 'or ? r port cu n u f ă r u l membr i lor a so­c i - p - 1 M ' ' r u c r ocupa funcţiuni în cor. ro ui aau «droima tr ti ş o a ţă sau pub icâ nu pot fi a l e ş i în comitetul s a a cerni­şi u (im ce- zor i lor A >ci ţ ' i o r j ' i d ţ e n e , r e g i o n a l e şi g-neta a. Ei 'ş< p i e r ! ace-i-.iâ c \i» e p a iot timpul funcţ ionări i în o ni o! sa'i -s in is'r ţ d c s i« fo-.t num ţi ulterior a!eg*ri i . Rude le pâ â la v t re i lea gr d şi soţii nu pot fac parte din comitet ast t c o s un<-a ce íorifö'r.

Consiliile Regionale şt Generale, *. t, 3 7 - C s lifie r g i o n s l e şi o ! genera l în a f a r l dg

atfibi ţ un i i - e - <m t â ú mai m raniţe !>< adunări genera le , mai co t ' i ienc ş o rg^nu suprem de .:oűduc re al * soc ia ţ i i i c r rea» p^ct i >i\ In ace<i> â c . - ' i ' a ' e aprobă intrare î s a soc i a t a g e n e r a l i a asoclaţit inr d idac t ' c e -probă s ta tu te le s> regulamente le a s o c i a -ţitioi judeţene şi r g tonale , pu tă rd da del g»ţ ie pentru a c e a s t a c o t tetüli ' i c>ntr«l sub sezerva r p i f c ă f i i S u p r a v e g h e i z ă ec i l -vi < eorniieuit i i e in t raf In c e e e c e p r i ve ş t e î p î i c a r e a statute' 'o şi adminis t rarea fondurilor,

P t ru ch attuni u rgen te , e l p o ş t e fi c o n v o c a t o r i când de pr ş e d " t t - - s Comi-etu 'u i centre! . In aces t e ş^dir-ţe rsu s e pot d iscut ch iu i c re pn de Htrlbuţiunile Adu ari lor G e n e r a l e . Ho t- â s e s u cu m \ ritste de, votur i a membr i lo r pre 2 nţi.

Comitetele Judeţene, Regionale şi CeniraL *<;•. 3 8 . — C o litotele judeţene, r e g i o n a l e ş ' ce l een t ra í

c duc ; s . - c a ţ > R S Î P - r t i v * . conform s ta tu te lor şi hotărâri "er U D nări or g»M ,T FF»> şi c - n s i M I o r genera le întrunite în şedinţe o i>s ui; . E e ű ţ ţ s c c m t e t e l e ds apă ra re , comis i i l e de studii ste E o o f d • «*s •• conform statutelor în total sau In parte p. n RU rét ad istreţK mu a'tă v ină d o v e d i t ! c a păgubitoars

6 0 AMICUL ŞCOALEI

asociaţiei sau corpului învăţătoresc in genere. Ele ES întrunesc orîdecâîe ori sunt convocate de Preşedintele lor. de cenzori sau da trei membrii, pentru judeţ şi regiune şi 6 pentru Asociaţia Generală iar obligatoriu cele judeţene şi regionale trimestrial, cel central semestrial. Membrii din Comitet, cari l.'psese nemo tivat la 3 şedinţe, se consideră demisionaţi.

Şedinţele comitetului sa ţin eu majoritatea membrilor ce Se eompun. Hotărârile se Iau cu majoritatea celor prezenţi.

Ia caz de paritate, votul preşedintelui decide. Suat prezidate de preşedinte, Iar în lipsă de viee pre­

şedinte. Când se simte nevoie, pot fi chemaţi la şedinţele comite­

tului central şi preşedinţii asociaţi/lor judeţene şl regionale.

Delegaţiile permatunte. Art. 39, — Dalegaţiile permanente lucrează în numele co­

mitete or ş! sub rezerva ratificări! acestora. Ele ţin şedinţe cel puţ n odată pe lună.

Comisia cenzorilor. Art 40 . — (modificat). Cenzorii controlează şi verifică

operat unite da casă cel puţin de două ori pe an. Verifică ges­tiunea comitetelor ia finele anulai şl fac rt poarte către adună­rile generale ordinare. Convoacă la nevoie adunările generale ex­traordinare. Ei pot lua parte cu vot consultativ Ia şedinţele co­mitetelor. Lucrări e lor sunt valabile când sunt semnate de ma-jo itate lor. Când incetează din orice cauză de a mai fi cenzori activi, sunt inlocuiţi în ordinea voturilor obţinute de către su­pleanţi.

CAPITOLUL VI.

Bilanţul — Bugetul, Art. 41 . — (modificat). Casierii împreună cu comitetele res*

pectlve inchîie la sfârşitul anului bilanţul, care trebuie să cu­prindă tot activul şi pssivul Asociaţiei şi 1 prezintă adunării ge­nerale.

Bilanţul trebuie publicat în publicaţiile asociaţiilor, cel pă­ţi n înainte cu o lună de adunarea generală ordinară, sau se tri­mite în copie membriior cate constituiesc adunările generale, odată cu convocarea acestora,

AMICUL ŞCOALEI 61

Din venitul curat, 10% se treca la fondul de rezervă, iar restul se importe după necesităţi Fondul de rezervă se depune spre fructificare, Ia o instituţie de Stat, la băncile invăţătoreşti sau poate fi investit în imobile şi efecte de Stat.

Comitetele alcătuiesc bugetele pentru anul viitor şi le su­pun adunărilor generale spre aprobare.

Anul social se încheie pentru Asociaţia generală Ia 30 Iunie îar pentru regională şl judeţeană la 31 Decembrie.

Până la votarea bugetului nou se aplică bugetul anului precedent.

CAPITOLUL VII. Dispoziţii tranzitorii şi Jinale.

Art. 42. — Situaţiile juridice şi orice alte avantaja legale obţinute de Asociaţia Generali se resfrâng de drept şi asupra Asociaţiei judeţene şi regionale, pe lângă este obţinute de acestea parţial

Art. 43. — Nici o asociaţie judeţt&ni sau regională nu se poate retrage din Asociaţia Generală. Comitetele cari vor contra, veni acestor dispoziţii, vor fi disolvate de Comitetul Central ş înlocuite prin o comisie interimară cu un număr de 3 membrii pentru Asociaţiile judeţene şi 5 membrii pentru cele regionale. Acestea vor convoca in termen de trei luni dela numirea lor adunări generale extraordinara pentru alegerea comitetelor res­pective. Convocarea o poate face şi comitetul Centrai,

Aoeleaşi sancţiuni se aplicaşi comitetelor judeţene şi regio­nale «ari iucreaiă în contra unităţii şi solidarităţii Asociaţiei Generale.

Au însă dreptul de apel ia Adunarea Generală erdinari a Asociaţiei Generala şi contestaţia va figura neapărat tn ordinea de zi a adunirii.

Art. 44 . — O asociaţie judeţeană nu se poate di sol va, dacă sunt măcar 2 5 membrii cari vor s'o continuie. Ceilalţi se pot retrage fără nici un drept asapra fondurilor asociaţie)

O asociaţie regională sa socoteşte dizolvată când 3 /4 din judeţele care o compun se ratrag în urma hotărârii unei adunări genersle, ţinută eu 2/3 din numărul membrilor in curent cu p'.ata cotizaţiei, hotărârea fiind luaţi cu 2 /3 din numărul mem­brilor celor prezenţi. Asociaţia Ganerelă nu ae poate diso!va decât conform legilor de Stat. /^í^^

f i * , *§m <ű

62 AMICUL S C O A L E !

- Art 45, — în caz da â'moham arhiva si averea A--o-:« P!oî jssîteţena si regionala tre'c în păstrarea Asociaţiei gensr^'s. fş r « r h v i şi avarea Asociaţiei generale trace în păstrare» A u ­diţiei judeţene hotărâtă de Consilia! generai.

La r e c o H í t i u i r s , fiecare asociaţie reintră \n posesia »jî Ir Í ori averii aflată In păstrare.

Ii t :t timpul dikovărit, Asociaţia päsiräioar-j r,u po>< *. «heîtai decât din uzufruct pentra intreţis^raa instituţii/or c$h*i dizo;va/e, ţnând contabilitate separaţi .

Ar*. 46 . — Modificarea siatuteîcr nu se poate face decât in Adunarea Genarală ordinară mu. extraordinară cu 2 /3 J l i numărul membrilor cari au drept să constituie adunarea g ne rală.

Convocarea in acest chz trebuie făcută ca doauă tani înainte, direct şi prin presă.

Art. 47. — Comitetele judeţene, regionale şl cel centrai, af ate în funcţiune Ia votarea acestor statute, vor continua a funcţiona astfel:

Comitatele judeţene vor convoca adunarea generală, con­form statutelor, spre a alege noul comitet şi comisiunea cenzo­rilor ce! mul târziu pâni ia 1 Mai 1930.

Cel mult pâoi Ia 31 iuaie Coiiiiieieis judeţene din nou alese, vor trimite comitetului regional şi Central numeie şi adresa membrilor din comitetul judeţean, din comisia comorilor, aia delegaţiilor în consiliul regional şi ta consiliul generai şi ale membrilor asociaţiei.

Comitetele asociaţilor regionale fuzionate din Asociaţia Generală la votarea acestor statute, vor Îngriji de reorganizarea Asociaţiilor judeţene cele compun şi vor convoca adunarea ge­nerală regională, pentru alegerea noului comitet regional şi s comisiei cenzurilor cel mal târziu până Ia 31 August, comuni­când Comitetului Central numeie şi adresa celor aleşi.

Comitetul central va îngriji de reorganizarea asociaţiilor judeţen* şi regionale pe baza noului Statut, luând ir nevoie in ţiativa de a le reorganiza prin delegaţi, când comitetele res­pecţi ^e nu şi fac datoria.

Primul comitet Centrai al Asociaţiei Generale se alege pe trei ani de către adunarea generală care a votat aceste Statuts.

Toate comitetele se aleg pe timp de trei ani.

AMICUL ŞC0ALE1 63

Art 48 — Pentru realizarea scopurilor comune, Asocia-

^Hie judeţene, regionale, ţi eea Osnerati pot conlucra saa se pot i-de-a cu alte organizaţiunl didactice saa de salariaţi publici, cu respectarea principiilor fundamentale ale acestei statut.

Asociaţia Generală poate conlucra şi se poate federa şi cu organizaţiile didactice de interes general, cultural şl profe­sional.

Art. 49. — Asociaţia tnvlţltorllor Bănăţeni, având calitate de persoană juridici şi morali se înglobează tn cadrele Asocia-ţie-. Generale a învăţătorilor din România, plstrându si Intaetl fiinţa. şj organizaţiunea ei actuali, garantându-i-se respectarea tuturor drepturilor ei, rămânând singură şi definitivă proprietari -a averilor ei actaa'e şl a celor pe care le va mai clştîga fn viitor şi urmând să se conducă şi mai departe dupl Statutele şi regulamentele el actuale.

In caz de modificare a Statutelor de azi, se va cere şi avizul Consiliului Genere! al Asociaţiei Generale a învăţătorilor din România, care /a îngriji ca eventualele modificlrl si nu fie tn dauna bunulei mers şi al intereselor generale ale Asocia» ţiel Generale şi a intregei invăţătorimi."

Pentre conformitate ce originalul.

Preşedinte: A. IL1EŞ1U.

Banca Populară „Solidaritatea* a Corpului Didactic Primar din judeţul Cluj

No. 5 - 1 9 3 5

Către On. Membrii, Vă facem cunoscut că în ziua de 17 Februarie a. c.

a decedat membrul Petru Cordoş din comuna Drag. Cotizaţia de 5 0 lei — ajutor de în mormântare — se va încasa cu prilejul achitării salarelor de pe luna Februarie a. c.

Cluj, 15 Martie 1 9 3 5

Preşedinte, M. Sasa Casier, Tr. Zmveliu

64 AMICUL ŞCOALEI

Anunţ. Dl. Nicolae D. Marin înv. Ţagu-CIuj, anunţă — pe această cale — pe On. editori, că are în manuscris

următoarele lucrări: 1. Invăţătoril-eroi. (1916—1918). circa 600—700

pagini. 2. Bune ieri, bune fi azi (articole) circa 100

pagini. 3. Marea noastră, (antologie-proză şi versuri)

circa 250 pagini. 4. Din gura poporului, (folklór) circa 150 pagini. 5. Taagedii dăscăleşti, circa 8 0 pag.

On. editori ce ar dori să editeze in cont propriu aceste lucrări — toate sau în parte — se vor adresa susnumitului învăţător. Acest anunţ se adresează şi On. librari.

AMICUL ŞCOALEI apare de două ori pe lună; afară de lunile de vacanţă.

Abonamentul:

1 2 0 lei pe un an pentru învăţători şi

1 5 0 „ ptr. comitetele şcolare şi par­ticulari.

Primim bucuros colabora­rea oricărui învăţător, care are un gând curat de îm­părtăşit şi o vorbă aiminte pentru colegii săi. Rugăm ca articolele să fie cât mai scurte; scrise concis, citeţ şi pe o singura pagină. — Fiecare autor va răspunde însă personal de scrisul său

Redacţia şi Admin.: Revizoraiul şcolar, CIu

C U P R I N S U L :

Laurenţiu Danciu: Strâjeri şi Străjere. Ion Moldoveanu: Cultură şi sănătate. V. F . Călugăru: Tot în chestiunea recompenselor. Nicolae D. Marin : O propunere. Partea oficială : Revizoratul şcolar. — Asociaţia

învăţătorilor. — Banca Populară „Solidaritatea".

Pagina „asociaţiei învăţătorilor".

-o —

S La Librăria Anca Cluj j5 cereţi din Teatrele Poporale şt Monoloage

cele mai noui apărute.