Centru de Arta Nonvizuala
-
Upload
cristi-niculici -
Category
Documents
-
view
236 -
download
1
description
Transcript of Centru de Arta Nonvizuala
CANVCANVCANVCANVCENTRU DE ARTĂ NON-VIZUALĂ
Niculici CristianŞtefan GhenciulescuBasarab Cheşca
student:îndrumător:structură:
abstract 2
cuprins
Introducere Loc Analiză Obiectul de arhitectură
3
ciudat personal colorat
ironic dificil memorial simbolic
aglomeratagresiv contrastant
oraşuloraşuloraşuloraşul4
Tectonics After Virtuality
“Speed is the triumph of effect over cause, the triumph of instantaneity over time as depth, the triumph of the surface and pure objectality over the profundity of desire. Speed creates a space of initiation, which may be lethal; its only rule is to leave no trace behind.”5 Jean Baudrillard, America.
Autostrăzile ne transportă rapid însă corpul nu experimentează mişcarea în timp ce văzul ne este asaltat de panouri uriaşe cu informaţii pentru că este singurul simţ capabil să ţină pasul cu aspectul instantaneu şi simultan al percepţiei moderne.
Architecture in Search of Sensory Balance
50%20123 miliarde 67%2030
4.7 miliarde
Locuitori în mediul urban
+1,7miliarde locuitoriîn mediul urban în următorii 18 ani
mai multe oraşe, mai multe cartiere, mai multă densitate, mai mult design urban
cantitate,viteză şi ocularcentrism
5
* date obobţinute de la “direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului” - 30.09.2011
1proprietari de câine-ghid
2.5%2.846lucrează
7%6.623locuiesc în
bucureşti
51%57.131deficienţă gravă
95%adulţi 108.960
=0.5% sau 1/200112.243nevăzători
21.431.298locuitori
comunitateadeficienţilor de vedere
6
* cum este simţit bucureştiul
interviuricu un formator şi un academic
7
România bucureşti sectoare cartiere
Vatra Luminoasă
locloclocloc8
oborun punct de întâlnire
9
+
spaţiu public
evoluţieşi ruptură
10
ZONA DE ACTIVITĂŢI MIXTE - ACTIVITĂŢI COMERCIALE, PROFESIONALE, RECREERE, MICĂ PRODUCŢIE, LOCUIRE COLECTIVĂZONA LOCUINŢELOR MICI ŞI INDIVIDUALE CONSTITUITE PE BAZA UNEI PARCELĂRI P - P+2ZONA FUNCŢIUNILOR PUBLICE MUNICIPALE ŞI SUPRAMUNICIPALE DISPERSATE / ZONA FUNCŢIUNILOR PUBLICE LA NIVEL DE CARTIER ŞI REZIDENŢIALZONA LOCUINŢELOR COLECTIVE MEDII (P+3,4) ŞI ÎNALTE (PESTE P+4)
ZONA PARCURILOR ŞI A SCUARURILOR PUBLICEZONA PARCURILOR ŞI A SCUARURILOR PUBLICE
ZONA CU FUNCŢIUNI INDUSTRIALE PREDOMINANTE
M2 - subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+14 niveluri cu accente înalte;L1a - locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în afara perimetrelor de protecţie;CB1 - subzona serviciilor publice dispersate în afara zonelor protejate;
încadrareîn p.u.g.
11
Zona studiată cuprinde o parte din intervenţia de sistematizare de pe Calea Moşilor cât şi zona de ţesut vechi din spatele acesteia pentru a plasa mai bine în context poziţionarea sitului.
analizăanalizăanalizăanaliză12
stimulare a apariţiei spaţiilor publice
spaţiu public în regim privat,
(este o parte a programului numit “Transfer of Development Rights”)
spaţii publiceşi parcuri
13
DOCUMENTAŢIE FOTOexterior
1
3
2
str. VASELOR (3)str. TITU MAIORESCU (1)
UZINA DE OŢET (2) CURTEA UZINEI
14
AERIANĂ
DOCUMENTAŢIE FOTOinterior
GROAPA CU COPACI (3)
UZINA DE OŢET (4)
3600 (5)
4 3 2 1
15
3
4
5
O particularitate a sitului este o groapă de ~1000mp şi 5m adâncime, săpată în urmă cu 20 de ani. Copacii care au crescut în ea au acum coronamentul la nivelul asfaltului.
FOND CONSTRUIT
16
FOND CONSTRUIT
LOTURI
PIETONAL
CIRCULAŢIE PRINCIPALĂ
CIRCULAŢII SECUNDARE
PARCĂRI
DUBLU SENSDUBLU SENS
SENS UNIC
LIMITĂ SIT
Zona este bogat vascularizată în profunzime. Predomina străzile de două benzi cu dublu-sens şi este foartă important accesul sitului la două astfel de străzi, un clar avantaj de accesibilitate şi cu potenţial de traversare pietonală alternativă.
N100 500
17
CIRCULAŢII
LOCUIRE
COMERŢ / SERVICII
COMERŢ / SERVICII PARTER
INVĂŢĂMÂNT
ADMINISTRAŢIE
CULTE
SPAŢII VERZISPAŢII VERZI
TEREN VIRAN
CLĂDIRI PĂRĂSITE
LIMITĂ SIT
60%
4%
23%
2%
1%
2%
5%5%
2%
3%
Funcţiunea dominantă este cea de locuire, atât individuală cât şi colectivă, însumând 83% din fondul construit. Locuirea colectivă este asociată cu comerţul şi serviciile în parterele blocurilor înalte şi, în afara unui procent redus de funcţiuni de interes public, zona se manifestă ermetic faţă de polul urban constituit de piaţa Obor.
N100 500
18
FUNCŢIUNI
P / P+1
P+2 / P+3
P+4 / P+6
P+8 / P+10
LIMITĂ SIT
38%
17%
4%
41%
N100 500
19
REGIMUL DE ÎNĂLŢIME
SPAŢIU PUBLIC
SPAŢIU SEMI-PUBLIC
SPAŢIU PRIVAT
LIMITĂ SIT
44%
9%
47%
Procentul de spaţiu public este ridicat însă acesta este format în mare parte din carosabil şi trotuare care de cele mai multe ori sunt ocupate de maşini parcate. Ele devin simple culoare de trecere fară alternative sau buzunare urbane pe parcurs.
N100 500
20
SPAŢIU PUBLIC / SPAŢIU PRIVAT
LOTURI
CLĂDIRI
LIMITĂ SIT
66%
34%
Loturile perimetrale zonei studiate sunt insule de locuire colectivă, despărţite de insulele din profunzime prin accese secundare cu parcaje şi spaţii libere, abandonate, devenite ulterior interstiţiale. Lotizarea din profunzime a fost formată în timp, fapt care duce la prezenţa mai multor tipologii, detaliate la pagina 28.
N100 500
21
LOTIZARE
RIDICATĂ (BETON/METAL)
MEDIE (ZIDĂRIE)
LIMITĂ SIT
62%
38%
N100 500
22
DURABILITATEA CLĂDIRILOR
43%
21%
25%
11%
STARE BUNĂ
STARE MEDIE
STARE SATISFĂCĂTOARE
STARE PROASTĂ
LIMITĂ SIT
Există o discrepanţă evidentă între starea blocurilor înalte (~P+10) de locuire colectivă şi locuinţele individuale (P / P+3) din profunzimea zonei studiate. Astfel se remarcă o corelaţie între regimul de înălţime şi starea clădirilor, pe de o parte, iar pe de altă parte o corelaţie între proximitatea faţă de circulaţiile principale şi dezvolatarea economică şi nivelul de investiţii în fondul construit.
N100 500
23
STAREA CLĂDIRILOR
1900+
1938+
1979+
2000+
LIMITĂ SIT
31%
18%
43%
8%
Din punct de vedere urbanistic, se remarca amprenta urbanizarii intensive demarata la sfarsitul anilor 70., prin placarea bulevardelor cu blocuri inalte ce ascund la interior un tesut diferit, organic si mult mai vechi. astfel se remarca doua perioade majore de interventi - initial cea a locuintelor individuale, ulterior a locuintelor colective. Aparitia timida a constructiilor recente, cu înălţime medie, in interiorul tesutului, arată o tendinţă de armonizare a discrepanţelor dintre cele două tipologii.
N100 500
24
DATAREA INTERVENŢIILOR
1852 PLANUL BORROCZYN
1895 GR. CERKEZ
1899 INSTITUTUL GEOGRAFIC AL ARMATEI
1911 SERVICIUL GEOGRAFIC AL ARMATEI
25
EVOLUŢIA SITULUI
DOMENIU PUBLIC, PROPRIETATE PUBLICĂ
DOMENIU PRIVAT,PROPRIETATE PUBLICĂ A C.J.
DOMENIU PRIVAT,PROPRIETATE PRIVATĂ
44%
9%
47%
N100 500
26
REGIMUL JURIDIC
Densitatea ridicată se polarizează în jurul blocurilor cortină de pe Calea Moşilor şi Mihai Bravu care se intersectează în polul urban Obor iar ţesutul vechi este mult mai puţin dens, formând o scindare de vizibilitate în percepţia zonei. Vorbind de o lipsă de vizibilitate ne putem referi şi la câteva derivate ca accesibilitatea, oportunitatea pentru o investiţie în zonă sau dezirabillitatea ei.
N100 500
27
DENSITATE
TIPOLOGII de lotizareŞI OPţIUNI DE OCUPARE A SITULUI
28
DE COLŢ CU ALEI DE ACCES ADÂNCI PĂTRATE
FĂRĂ CALCAN INSTITUŢII / INDUSTRIE
analiza s.w.o.t. 29
CREŞTERE POT + CUT
FUNCŢIUNI COMERCIALE/PUBLICE
CREAREA UNOR BUZUNARE URBANE
N100 500
30
REGLEMENTĂRI INSULĂ
FOND CONSTRUIT EXISTENT
FOND CONSTRUIT PROPUS
APLICARE REGLEMENTĂRI
LIMITĂ SIT
ALINIERE EDIFICABIL
RETRAGERE ALINIAMENT
ACES AUTOACES AUTO
ACCES PUBLIC PIETONAL
SPAŢIU PUBLIC PIETONAL
TRAVERSARE PIETONALĂ
BUZUNAR URBAN
DIALOG CU LOTURILE ÎNVECINATE
CONSTRUCŢIE LA CALCAN
SPAŢIU PUBLIC INTERIORSPAŢIU PUBLIC INTERIOR
POTmax = 60%CUTmax = 1.8
31
REGLEMENTĂRI SIT
N
P+2
P+1
P+1
P+1
P+1
FOND CONSTRUIT
FOND CONSTRUIT DE VOLUM
ZONĂ NEREZOLVATĂ
ZONĂ SLAB PERCEPUTĂ
PRESIUNEA DEZVOLTĂRII
ZONĂ DE AMORTIZARE
Limitarea de percepţie a “zonelor din spatele blocurilor” nu poate rămâne un status quo în continuare. Funcţiunile aduse punctual în ultimii ani în aceste zone au generat activitate, care la rândul ei generează o presiune a dezvoltării şi o cerere de spaţiu public mai performant.
În acelaşi timp este important să se atenueze discrepanţele formale ale ţesutui vechi şi cel socialist şi să apară o zonă de amortizare care sa poată asigura o trecere lină între cele două.
N100 500
32
CONCLUZII
conceptconceptconceptconcept33
puncte cheie
34funcţiuni
Pentru accesibilitate şi simplitatea percepţiei spaţilor, corpurile clădirilor sunt legate de o circulaţie în ascendentă în rampă. Prin înclinaţia ei, aceasta are un efect de direcţionare în parcursul experimentat care se întipăreşte în memoria utilizatorilor; un parcurs ascendent înseamnă intrare şi o suită de spaţii şi funcţiuni în timp ce descendent înseamnă ieşire;
structurăfuncţională
Structura corpurilor urmăreşte un grid perfect ortogonal cu o tramă repetitivă de 8x8m în care se formează spaţiile. Această structură ortogonală este foarte uşor de memorat de către utilizatorii nevăzători şi este folosită în majoritatea programelor arhitecturale construite pentru aceştia. Circulaţia principală este încastrată în structura corpurilor şi închiderea ei este vitrată cu panouri din sticlă roşie.
35
1/500
parter
1. ACCES + EXPUNERE2. MAGAZINE3. SALĂ MULTIFUNCŢIONALĂ4. PAVILION SUNET5. ATELIER6. BIBLIOTECĂ7. 7. CAFENEA
3
4
5
6
7
72
1
36
1/500
etaj
1. SALĂ AUDIŢII2. FOYER3. TERASĂ VERDE4. ATELIER5. MEDIATECĂ6. CAFENEA7. BI7. BIROURI ADMINISTRAŢIE
3
3
4
5
6
7
1
2
37
1/500
SUBSOL
1. ATELIER SCENOGRAFIE2. SĂLI MUZICĂ3. GRĂDINĂ SENZORIALĂ4. ATELIER5. BIBLIOTECĂ6. CANTINĂ7. BU7. BUCĂTĂRIE
3
5
4
6
7
1
2
1
38
1/500
SECŢIUNI
1. CIRCULAŢIE2. INCHIDERE SUBSOL3. TREE WALK4. INTERIOR SUBSOL
CIRCULAŢIA DESFĂŞURATĂ
1
2
3
4
39
SUNET& INSTALAŢII
TOUCH THE SOUND
2. DAILY TEMPO & touch the sound
DDAILY TEMPO
1. sound travel
40
HAPTICViteza şi consumul sunt factori definitori al prezentului în care accentul preferat este în favoarea reprezentării vizuale, a ceea ce poate fi înteles prin percepţia vizuală. Într-un mediu urban şi social hiper-stimulat vizual, de multe ori ne este dificilă stabilirea unei conexiuni între corpul nostru multisenzorial şi înconjurătorul.
PrinPrin această lucrare doresc să subliniez importanţa integrării proiectări haptice în designul urban şi arhitectural, precum şi favorizarea integrării celorlalte simţuri în percepţia mediului care ne regularizează activitatea. O experimentare haptică a spaţiului deschide noi posibilităţi de înţelegere şi interacţiune cu mediul.
Cancer Counseling Center - EFFEKT Centru de artă non-vizuală
41