Cele Mai Frumoase Scrisori de Amor
8
Cele mai frumoase scrisori de amor Vorbele frumoase aşezate inspirat pe hârtie aveau o semnificaţie de nepreţuit pentru îndrăgostiţii aflaţi la distanţă de sute de kilometri unul de celălalt. Marile personalităţi ale României precum Eminescu, Eliade, Cioran sau Calistrat Hogaş, îşi alintau iubitele cu declaraţii de dragoste. Erau mesaje unice ce conţineau jocuri amoroase, adevăruri dure sau accente de gelozie. Cioran către Friedgard: „Niciodată nu am vărsat atâtea lacrimi, fără cea mai mică posibilitate de a râde“ Probabil, cea mai celebră corespondenţă de iubire păstrată până în zilele noastre şi analizată la sânge de experţi este cea dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle. Generaţii de istorici literari au răscolit de-a lungul anilor prin zeci de arhive oficiale sau personale pentru a se asigura că nu scapă nimic din epistolele trimise de către cei doi amorezi. Una dintre cele mai complete lucrări pe această temă este „Frumoasa mea Doamnă/ Eminul meu iubit”, realizată de Christina Zarifopol-Illiaş. 100 de documente noi găsite într-o arhivă personală au contribuit la realizarea unui portret proaspăt al relaţiei dintre poetul nepereche şi celebra sa muză. Micile jocuri amoroase, adevăruri dure, gelozie sau dragostea, încrederea, oboseala sau blazarea sunt liniile generale în cadrul cărora se desfăşoară corespondenţa celor doi: „Ieri am primit ultima ta scrisoare şi alaltăieri penultima. Iartă-mi gelozia şi explic-o prin depărtarea în care suntem unul de altul şi prin dispoziţia posomorâtă în care am rămas fără tine. De aceea, mi se şi urăşte o casă de unde plec dimineaţa şi nu vin decât spre seară pe la 6,7 obosit şi fără dispoziţie de lucru sau de citiri ”, îi scrie Eminescu Veronicăi într-o scrisoare datată 12 februarie1882. „Afară plouă, eu stau perdută pe gânduri, ura şi indiferenţa oamenilor, lipsa şi depărtarea ta, iubirea mea nespunsă (sic), toate aceste îşi împart rând pe rând fiinţa mea, şi în mijlocul unui vârtej în care mă pierd mă întreb tainic şi acum te întreb pe tine oare această tristă stare de lucruri se va schimba vreodată? Şi te întreb acum pe tine mai serios decât nicicând - tu care spuindu-mi că mă iubeşti m-ai făcut să sufăr amar o iarnă întreagă, încât sufletul mi-i bolnav - te întreb şi te rog să-mi răspunzi face-mă-vei fericită, adecă să ne înţelegem, eu înţeleg fericirea în aceea să fiu lângă tine, să fiu în fine a ta” , îi scrie Veronica într-o epistolă din 27 Martie 1880, scrisă la Iaşi şi trimisă la Bucureşti. Aveau amândoi 22 de ani când s-au cunoscut, la Viena, în 1872. El era student la Filosofie, iar ea căuta leac pentru o boală de piele. O legătură de dragoste le era interzisă. Ea era soţia rectorului
description
Biografii
Transcript of Cele Mai Frumoase Scrisori de Amor
Cele mai frumoase scrisori de amor
Cele mai frumoase scrisori de amor Vorbele frumoase aezate inspirat pe hrtie aveau o semnificaie de nepreuit pentru ndrgostiii aflai la distan de sute de kilometri unul de cellalt. Marile personaliti ale Romniei precum Eminescu, Eliade, Cioran sau Calistrat Hoga, i alintau iubitele cu declaraii de dragoste. Erau mesaje unice ce conineaujocuriamoroase, adevruri dure sau accente de gelozie.Cioran ctre Friedgard: Niciodat nu am vrsat attea lacrimi, fr cea mai mic posibilitate de a rde
Probabil, cea mai celebr coresponden de iubire pstrat pn n zilele noastre i analizat la snge de experi este cea dintre Mihai Eminescu i Veronica Micle.Generaii de istorici literari au rscolit de-a lungul anilor prin zeci de arhive oficiale sau personale pentru a se asigura c nu scap nimic din epistolele trimise de ctre cei doi amorezi. Una dintre cele mai complete lucrri pe aceast tem este Frumoasa mea Doamn/ Eminul meu iubit, realizat de Christina Zarifopol-Illia. 100 de documente noi gsite ntr-o arhiv personal au contribuit la realizarea unui portret proaspt al relaiei dintre poetul nepereche i celebra sa muz.
Micile jocuri amoroase, adevruri dure, gelozie sau dragostea, ncrederea, oboseala sau blazarea sunt liniile generale n cadrul crora se desfoar corespondena celor doi:
Ieri am primit ultima ta scrisoare i alaltieri penultima. Iart-mi gelozia i explic-o prin deprtarea n care suntem unul de altul i prin dispoziia posomort n care am rmas fr tine. De aceea, mi se i urte o cas de unde plec dimineaa i nu vin dect spre sear pe la 6,7 obosit i fr dispoziie de lucru sau de citiri, i scrie Eminescu Veronici ntr-o scrisoare datat 12 februarie1882.Afar plou, eu stau perdut pe gnduri, ura i indiferena oamenilor, lipsa i deprtarea ta, iubirea mea nespuns (sic), toate aceste i mpart rnd pe rnd fiina mea, i n mijlocul unui vrtej n care m pierd m ntreb tainic i acum te ntreb pe tine oare aceast trist stare de lucruri se va schimba vreodat? i te ntreb acum pe tine mai serios dect nicicnd - tu care spuindu-mi c m iubeti m-ai fcut s sufr amar o iarn ntreag, nct sufletul mi-i bolnav - te ntreb i te rog s-mi rspunzi face-m-vei fericit, adec s ne nelegem, eu neleg fericirea n aceea s fiu lng tine, s fiu n fine a ta, i scrie Veronica ntr-o epistol din 27 Martie 1880, scris la Iai i trimis la Bucureti.
Aveau amndoi 22 de ani cnd s-au cunoscut, la Viena, n 1872. El era student la Filosofie, iar ea cuta leac pentru o boal de piele. O legtur de dragoste le era interzis. Ea era soia rectorului Universitii din Iai, tefan Micle, cu care avea doi copii, dar alturi de care nu era fericit.
Dorinele nemplinite ale lui Mihai Eminescu Cnd a vizitat Constana, n iunie 1883, Luceafrul poeziei romneti a fost marcat definitiv. De aici, de la mare i-a promis ceva iubitei sale i tot marea l-a inspirat s-i scrie testamentul artistic.Era iunie 1882, cnd Hotel D`Angleterre din Constana, pe locul cruia se afl astzi Hotelul Intim, primea vizita unui turist-nepereche: Mihai Eminescu. Poetul venise la mare pentru 10 zile pentru a face bi i a-i trata afeciunile la picioare. Eminescu a ocupat o camer la mansard, situat pe col, de la ferestrele creia marea i se nfia n toat splendoarea. Melancolia poetului a fost alimentat de vederea mrii, iar dorul de fiina iubit l-a fcut s scrie Veronici Micle o scrisoare la trei zile. Cltorul Mihai Eminescu i scria Veronici Micle din mansarda unui hotel de pe malul mrii, Hotel DAngleterre:
Constana este un mic orel, dar ndestul de frumos. Viaa e cam scump aici. Casele au oarecare elegan, cci cldirile sunt din piatr ptrat. O teras pe rmul nalt d o frumoas privelite pe ntinderea mrii. (...) ed ntr-o mansard i privirea mi-e deschis din dou pri asupra mrii, pe care a vrea s plutesc cu tine. Te srut dulce, draga mea Veronica, i rmn al tu. La anul s tii c venim amndoi aici, scria Luceafrul la 16 iunie 1882.
Filosoful Emil Cioran ndrgostit la 70 de aniFilozoful nscut la Rinari, lng Sibiu, i stabilit apoi defintiv la Paris, cunoate, la 70 de ani, o tnr care avea jumtate din vrsta lui, de care se ndrgostete iremediabil. n februarie 1981, Friedgard Thoma, pe atunci n vrst de 35 de ani, mam a unui copil i doctorand n filosofie, i scrie pentru prima dat lui Emil Cioran, atras fiind de scrierile lui.
n general, toate frazele lui aveau prospeimea sntoas a acelor lucruri care trec drept viciate sau cinice, n realitate ns sunt eliberate de tabu-uri, printr-o manevr elegant. () M-am hotrt curnd s-i trimit la editur o scrisoare acestui Cioran, despre a crui via nu aveam habar, avea s scrie, mai trziu, Friedgard Thoma.
La momentul respectiv, Cioran tria de decenii bune cu Simone Boue, semi-nsurat cum avea s-i scrie lui Friedgard, mai trziu, ntr-o scrisoare. ntre cei doi s-a nscut o profund legtur intelectual, materializat printr-o coresponden purtat ntre anii 1981 i 1991. Cioran s-a aruncat cu toat fiina sa n iluzia acestei legturi, cu femeia superb, pe care a numit-o, ntr-una dintre scrisori, blestemul su indispensabil.
De cnd am fost izgonit din Paradis, m-am gndit n fiecare secund la dumneavoastr i nu m pot gndi la nimic altceva. A vrea acum s zbor n Patagonia departe, departe de Dumneavoastr, la polul opus. Cu o or n urm am gsit cuvntul pe care l-am cutat zadarnic ieri sau azi: Leprosul, asta nseamn s nu mai fiu cu dumneavoastr, s nu v mai aud suspinele...,fragmente din scrisorile lui Cioran ctre Friedgard Thoma. V mai amintii de plimbarea att de apropiat pe marginea lacului? Din cauza frigului, azi-diminea nu era aproape nimeni acolo. Doar eu cu lacrimile mele. Niciodat n via nu am vrsat att de multe, fr cea mai mic posibilitate de a rde. Nu neleg ce caut pe lumea asta n care fericirea m face i mai nefericit dect nefericirea. Pentru mine ai devenit att de important nct m ntreb cum va sfri ntlnirea noastr. A vrea s evadez cu dumneavoastr ntr-o insul prsit i s plng toat ziua. Acest loc mi-a devenit brusc drag pentru c l cunoatei i l ndrgii, fragmente din scrisorile lui Cioran ctre Friedgard Thoma.
Calistrat Hoga i rsfa amanta cu scrisori de dragosteCalistrat Hoga s-a nscut ntr-o familie de preoi, cu opt copii. La rndul su a avut opt copii i mereu a afiat o imagine serioas, de familist. Cu toate acestea, Hoga se iubea n secret cu o tnr plecat la Bucureti. Corespondena dintre cei doi a fost scoas la iveal de ultimul copil al scriitorului, Sidonia Hoga. Scrisorile sunt din anii 1900 i sunt adresate domnioarei P.V. Din scrisori reiese c amanta lui Hoga era cu muli ani mai tnr dect el, brbatul adresndu-i-se cu Draga tatii, Puioru tatei, Mititica tatei.
Relaia dintre Calistrat Hoga i amant ncepuse nainte ca aceasta s plece n capital.Dup ce ai plecat tu am stat trei zile n pat; acum am ieit dar sunt o umbr i devin mai umbr din zi n zi.Constat c, departe de tine, viaa mi-e cu neputin, viaa mi se duce; numai tu mi-ai putea reda viaa care simt cum se scurge ca o ap din ntreaga mea fiin.Scriitorul avea sentimente foarte profunde pentru tnra de care s-a ndrgostit i suferea cumplit c aceasta nu i-a scris.Mie n-ai voit s-mi scrii; am simit n suflet o zguduire care semna a nceputul nebuniei; i c nu mi-am pierdut minile m mir i acum cnd i scriu...m aflu nc teafr, dar cu dezndejdea i cu amarul n suflet.Aceast poveste de dragoste interzis l-a adus pe scriitor ntr-o stare de disperare.Nu, nu, fr tine nu pot tri; f cum tii, mngie-m din deprtare, vino, rmi, arunc-te n brae, f tot ce vrai, ucide-m...n mna ta cea mic st cumpna ntregii mele viei; e a ta, f cu ea ce vrai, eu nu pot, nu am dreptul dect de a fi martir.Ghiocelulu negru al poetului Lucian BlagaMarea iubire a poetului ,,luminii'', Lucian Blaga, a fost Cornelia Brediceanu, fiica renumitului politician bnean Coriolan Brediceanu. O poveste de iubire profund, adevarat, unic petrecut i aici, n Vestul rii, n Banat. Marea iubire a poetului Lucian Blaga, a fost Cornelia Brediceanu, fiica renumitului politician lugojean Coriolan Brediceanu.Despre Coriolan Brediceanu se spunea:,,Nu-i romn ca bneanu/Bnean ca lugojanu/Lugojan ca Brediceanu''. Fiica acestuia, Conelia, a trit o frumoasa poveste de iubire cu poetul Lucian Blaga. Se cunosteau din vremea cnd erau colegi de clas la Liceul ,,Andrei aguna'', din Braov.Tnr slbu, linitit, cu ochi vii i inteligeni, avea s devin marea iubire a poetului, care,nu a strivit corola de minuni a lumii.Dar adevarata ntlnire s-a petrecut la Viena, unde Lucian Blaga era student, la Facultatea de Filosofie i Biologie, iar Cornelia era studenta la Facultatea de Medicin.
n sala de lectur a Bibliotecii Universitare din Viena, cei doi tineri s-au regsit. Poetul a zrit, n primele rnduri, o persoan care i-a prut cunoscut. O tnr, care asculta foarte atent, prelegerea unui profesor. O recunoate! Un val de bucurie i-a cuprins sufletul: era Cornelia ,ghiocelul negru, cum i spunea el n liceu. Aa a nceput adevrata poveste de iubire. Dup orele de studiu de la Universitate, luau ceaiul la Kunstelerkafe, iar dup concertele la care mergeau amndoi, plimbrile prin parcurile Vienei nsemnau clipe n care sufletele celor doi indrgostii, se ntlneau. Lucian Blaga scria:Ne comportam ca i cum ne-am fi cunoscut dintotdeauna. O priveam pierdut, povestete scriitoarea Luciana Ianculescu, care a dus o munc de documentare pentru a afla povestea de dragoste a lui Lucian Blaga.
Lucian Blaga, n 8 decembrie1918, i declara Corneliei:,,Dac tu eti a mea, dac tu i druieti eul tu-mie, atunci i eu o s-i druiesc ie i tuturor celorlali lucruri frumoase, unice n felul lorAltfel, crede-m, a nchide buzele i a tcea viaa ntreag, cci nu ar putea vorbi cineva, dac te-a piedut. A tcea retras n mine, i nimeni n-ar ti dup moartea mea, c am trit. Un singur izvor am pentru tot ceea ce fac: Tu!.
Regizorul Radu Stanca ctre soia sa: Eti, de acum nainte, nelesul meu cel mai intimRegizorul, dramaturgul, poetul i eseistul romn nscut la Sebe, care a trit la Cluj i Sibiu (unde teatru i poart numele) i scria soiei sale, actria Dorina Ghibu, scrisori de dragoste foarte emoionante att nainte de cstorie, ct i dup. Unele au fost publicate ntr-un numr al revistei clujene Apostrof.Radu Stanca (n. 5 martie 1920, Sebe - d. 26 decembrie 1962, Cluj) a fost un dramaturg, poet, eseist i regizor de teatru romn. Teatrul din Sibiu i poart numele. El este nepotul medicului Dominic Stanca, cel care a descoperit Bile Someeni din Cluj-Napoca, unde a creat o mic staiune balneo-climateric vizitat i de englezi n perioada interbelic.
n 1951 se cstorete cu Dorina Ghibu (i se spunea Doti), actri de la Teatrul Naional din Cluj, cu care poart o avid coreponden att nainte de cstorie, ct i dup, n perioadele cnd era la Sibiu sau Bucureti.
Scrisorile sunt foarte frumoase, redau att sentimentele celor doi, ct i planurile lor de viitor au fost publicate ntr-un numr al revistei clujene Apostrof, ntr-un material amplu semnat de Ion Vrtic.Una dintre scrisori, pe care o redm fragmentar, a fost trimis de Radu Stanca pe 6 martie 1951, de la Sibiu, cu cteva zile nainte de cstorie, scrisoare care este o adevrat declaraie de dragoste i un jurmnt de iubire.
Doti, draga meaSunt tot numai ateptare, numai dor de tine. Un singur gnd, o singur rvn: aceea de a fi, din nou, aproape de tine, aproape de mbriarea ta, de apa vie a buzelor tale mereu dorindu-te, mereu setos de frumuseea ta fr asemnare.Iat! Peste cteva zile vei fi soia mea. La acest gnd, cele mai pure zone ale spiritului se deschid nainte-mi i stau ca n faa celui mai sublim act al desvririi. Un jurmnt sfnt mi se nate pe buze, acum n preajma marei mpliniri, i totul se leag de azi nainte, pentru mine, de acest jurmnt. Lui voi nchina ceea ce e mai bun n mine ndeplinirii lui cci jur s m nchin cu totul pentru fericirea ta; s-mi druiesc toate puterile inimii idealurilor tale; s sfinesc cu srguin altarul csniciei noatre cu harul celei mai dumnezeieti iubiri.O poveste de dragoste trecut prin climara cu cernealMarele ziarist Leon Kalustian i soia sa Dora Aronovic au trit o frumoas poveste de dragoste marcat de problemele create de regimul comunist.Cei doi s-au cstorit n 1934 i au rmas mpreun, pn la moartea Dorei, n 1983, nfruntnd vremurile, Leon Kalustian fiind nchis opt ani n pucriile comuniste.
Fr doar i poate, personaliti din trecutul Focaniului au trit frumoase poveti de iubire care au fcut nconjurul lumii. Din pcate, n fondul arhivistic al judeului nu s-au pstrat mrturie epistole din vremea cnd sentimentele erau exprimate profund.
Doar n colecia personal a lui Ioan Codreanu, nepotul publicistului Leon Kalustian i totodat legatarul su testamentar, s-a pstrat corespondena dintre cunoscutul ziarist i iubita sa soie, Dora.
Ioan Codreanu a decis s ncredineze spre publicare BiblioteciiDuiliu Zamfirescu, n premier absolut, 22 de scrisori ale lui Kalustian adresate Dorei Aronovici, scrise n anii 1932-1933 pe cnd nu erau cstorii.
Dora, marea sa dragosteDeocamdat, n nencrederea mea, tu, care tii c nu pot spune nici , cutremurat de banalitatea coninutului niciuneia din clasicile formule ale ndrgostiilor, primete mrturia dragostei ce i-o port, i se confeseaz Dorei ntr-o scrisoare din 1932.
i-am fgduit o parantez. O deschid. Dac-i mai reaminteti, tii desigur-fiindc de spus, am spus-o c nu am frecventat niciodat femeia cu plcerile tarifate. i nu tiu din care cine tie ce motive de tmp snobism, sau dintr-un sentiment de voit supraevaluare. Nu! Ci pornind de la un raionament rece, logic, lmuritor. Eu, prin destin, am fost druit zbuciumului ()
Experiena i d catehismul cunoaterii. i putina seleciei. A unei selecii la care poi rmne, pentru c ai pus n alegere ochiul cere-a vzut i care a tiut s vad, mintea care, rumegnd, a putut apecia. De aceea eu te-am voit aa cum i-am spus c te-am voit. i fiindc am epuizat subiectul parantezei, sunt obligat s-o nchid, simultan cu asigurarea dragostei mele ce i-o port absolut, i scrie Kalustian iubitei sale Dora.
Povestea interzis de dragoste a marelui filosof Mircea Eliaden timpul studiilor din India, marele filosof Mircea Eliade a trit o frumoas poveste de dragoste interzis alturi de indianca Maitreyi Devi. Forat s se ntoarc n Romnia, Mircea Eliade se hotrte s adune toate scrisorile i bileele de dragoste pentru a scrie cunoscutul roman Maitreyi, dedicat frumoasei indience.
Mircea Eliade era un student desvrit, pasionat i apreciat, motiv pentru care profesorul Dasgupta i-a propus lui Eliade s se mute n casa sa. n noua locuin, studentul a dat nas n nas cu fiica de 16 ani a profesorului, pentru care nu a simit nicio atracie la nceput, dup cum recunoate chiar n romanul su.
Mi se prea urt cu ochii ei prea mari i prea negri, cu buzele crnoase i rsfrnte, cu snii puternici, de fecioar bengalez crescut prea plin, ca un fruct trecut n copt. Cnd i-am fost prezentat i i-a adus palmele la frunte, s m salute, i-am vzut deodat braul ntreg gol i m-a lovit culoarea pielii: mat, brun, de un brun nemaintlnit pn atunci, s-ar fi spus de lut i de cear, fragment din romanul Maitreyi.Cu toate acestea, Eliade a prins drag de frumoasa i misterioasa Maitreyi cu care a nceput s se iubeasc pe ascuns. Pentru a ine departe de ochii lumii aceast relaie, tnrul student a apelat la un iretlic inedit. Acesta a nvat-o limba francez pe fumoasa bengalez pentru a putea trimite scrisori de dragoste fr a ridica suspiciuni din partea familiei. La rndul ei, Maitreyi l-a nvat pe Eliade bengaleza.Maitreyi e nenchipuit de senzual, dei pur ca o sfnt. De fapt, acesta e miracolul femeii indiene: o fecioar care ajunge amanta perfect n cea dinti noapte. (Fragment din romanul Maitreyi)
Plecarea din Indian anul 1931, Eliade este nevoit s se ntoarc n Romnia pentru a ncepe stagiul militar. Nostalgia, toate momentele petrecute alturi de Maitreyi i sentimentul unei iubiri euate l-au determinat pe marele filosof s adune toate materialele pe care la avea, de la coresponden, jurnalul zilnic pe care l inea, scrisorile de dragoste i chiar o fotografie veche, pentru a da viaa celui mai important roman de dragoste din literatura romn.
n 1933, atunci cnd Eliade avea doar 26 de ani, apare romanul Maitreyi, care s-a bucurat de o apreciere din partea publicului i a criticilor vremii.
Romanul-rspunsCu toate acestea, n anul 1971, Maitreyi Devi se ntlnete cu sanscritologul romn Sergiu. Al. George, cel care i povestete pentru prima dat despre romanul care i poart numele. Aceast veste cutremurtoare o determin pe Maitreyi s scrie romanul-rspuns Dragostea nu moare, dup 42 de ani de la terminarea povetii de dragoste.
Cartea-rspuns a lui Maitreyi avea s apar n 1974 cu titlul n sanscrit Na Hanyate / Nu moare i a fost premiat de Academia de Litere din India. n 1976, a fost tradus din bengali n englez, demistificrile i completrile lui Maiytreyi avnd drum liber ctre cititorii din ntreaga lume.
Zac ntrebndu-m de ce a distrus el aceast iubire, un dar al lui Dumnezeu. i ce, dac el trebuia s plece? Dac am fi izbutit ca, n zece ani, s ne scriem cte o singur scrisoare, ar fi fost de ajuns. Cu aceast unic scrisoare, noi am fi trecut peste oceanele i continentele care ne despreau. Cele dou euri ale noastre ar fi redobndit desvrirea. Dar pot oare occidentalii s neleag toate astea? Pentru ei, desvrirea iubirii are loc n pat. Totui, el tia, cu siguran tia. M pot vedea din nou pe mine nsmi, n braele lui, n chenarul uii. El mi optete: Nu trupul tu, Amrita. Eu vreau s-i ating sufletul. (fragment din cartea Dragostea nu moare scris de Maitreyi Devi)
Grupaj realizat de corespondenii Adevrul: Cezar Pdurariu, Ramona Gin, tefan Both, Anca Sevestre, Florina Pop, tefan Borcea, Snziana Ionescui Bogdan Pvloi.
