DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC nr. 94 anul 2 vineri, 8 decembrie 2006 0,50 RON

PPUUNNCCTTUULL PPEE EEUURROOPPAA

pag. 7

pag. 6

pag. 8

Euro

Ileana Ilie

Iulia Nagy

Decebal N. Tod@ri]@

Adriana Vin]ean

Energie

Evolu]ii la burs@

pag. 2Lucian Bela}cu

Tendin]ele ^n consum

Eseu

Ecouri la Ziua Na]ional@

În c@utareaexporta-torilor de alt@dat@

Imaginea s@pt@m$nii

Paradoxal, o certitudine pe care o tr@iesc din plin românii acum, la gra-ni]a dintre ani, poate genera o suit@ de ambiguit@]i, de îndoieli, angoase}i frustr@ri. Certitudinea este c@ am p@}it, în fine, pe terenul }i în CasaEuropei. Toate celelalte se nasc de fapt din aceasta, ca într-un joc ame-]itor de-a alba-neagra: ne va fi mai bine sau mai r@u în perioada post-aderare, unde vom câ}tiga }i unde vom pierde, avem sau nu }anse s@ne valorific@m atu-urile }i s@ ne minimiz@m sl@biciunile, vom deveni maiputernici sau mai vulnerabili, ne vom adapta supu}i }i încovoia]i, saune vom afirma principiile }i personalitatea, atâtea câte le mai avem }irecunoa}tem? Sunt, toate acestea, întreb@ri delicate, dificile pentru ori-cine încearc@ s@ deslu}easc@, responsabil, rolul, rostul }i locul României înmarele concert european. Pân@ în acest moment crucial }tim prea binec@ al]ii ne pârau }i ne zugr@veau, în lips@, la mai-marii Europei. Acum, avenit vremea s@ ne croim pe cont propriu }i drumuri, }i imagini, fiindc@st@m la mas@ cu cei ce cl@desc destinul Europei, suntem r@spunz@toride tot ce ni se întâmpl@. Iat@ de ce ni se pare fireasc@ dorin]a de a vreas@ }tim, în fond, ce ne va aduce mâine, pe mas@ }i în cas@, Europa.Iar dac@, reali}ti r@mânând, admitem c@ ne vom confrunta }i cu bune}i cu rele, s@ putem m@car s@ ne facem binele mai bun }i r@ul mai su-portabil. A}adar, s@ schi]@m câteva scenarii posibile pentru România demâine, cu toate ale ei bune }i rele.

Prima surpriz@ pl@cut@: o dat@ cu schimbarea statutului nostru continen-tal, vom deveni, brusc, dintr-un soi de neica-nimeni, o veritabil@ for]@ înforurile de decizie europene. Într-adev@r, cartea de vizit@ a României, pecare mul]i nu o b@gau în seam@ pân@ de curând, ne d@ dreptul la 35de locuri în Parlamentul European. 35 de fotolii de eurodeputa]i, dintr-un total de 732, cât num@r@, la Strasbourg, UE27, înseamn@ cinci pro-cente apreciabile, care ne plaseaz@ pe locul al }aptelea din punct devedere al for]ei parlamentare. Mai multe mandate decât noi vor aveadoar Germania (99), Fran]a, Italia, Marea Britanie (câte 78), Spania }iPolonia (câte 54). Gândi]i-v@ doar c@ ]@ri cu un statut privilegiat înComunitatea European@, precum Olanda, Belgia, Suedia, Danemarca,Austria, Finlanda, Portugalia, ca s@ nu mai vorbim de grupul stateloradmise în 2004, sunt cu mult mai slab reprezentate decât România, înParlamentul European! Dup@ ce românii î}i vor alege, în cursul anuluiviitor, prin vot direct }i universal, cei 35 de eurodeputa]i care s@-i repre-zinte în PE, echipa noastr@ de la Strasbourg, a }aptea ca m@rime, vaînsemna pote]ial o for]@ de care va trebui s@ se ]in@ seama.

«România a atins maximul din cât putea atinge în stare de mediocritate»,a declarat pre}edintele Tr@ian B@sescu. Oricât de multe reac]ii adverse arstârni aceast@ exprimare, sunt perfect de acord cu domnia sa. {i v-a} rugas@ nu m@ acuza]i de parti-pris-uri. Octavian Paler aducea în discu]ieurm@torul fapt: ne unesc doar convergen]a egoismelor (a invidiilor, aintereselor) }i antipatiile (Antena 3). I-am votat pe unii, pentru c@-i detestampe ceilal]i. Elitele trebuie atrase în jocul politic, pentru ca ]ara s@ aib@ }ansade a dep@}i momentul actual. Datoria intelectualului este de a interveniatunci când i se simte lipsa, atunci când diferen]a dintre ceea ce trebuies@ se fac@ }i ceea ce se face în realitate este într-un dezechilibru pronun]at.Am spus-o în num@rul trecut }i o repet: lipsa de calitate din politicaromâneasc@ necesit@ o suplimentare de valori, un plus concret de valoare.Am fost tra}i în jos, pân@ acum, de cantitatea de decizii proaste, incorectesau luate la voia întâmpl@rii, iar clasa conduc@toare s-a dovedit doar plin@de sl@biciuni. Nu mai este permis, suntem în aten]ia lumii. Extremele României de ast@zi: o ]ar@ cu o inteligen]@ bine reprezentat@ laSilicon Valley, dar care are o familie din trei cu datorii la între]inere(conform Realitatea TV). De aceea, sentimentul na]ional este mai profundîn afara grani]elor. Am ascultat-o pe Anca Thomas, eroina din Ciuleandra,de 20 de ani plecat@ din ]ar@, m@ritat@ cu un politician francez de dreapta}i stabilit@ la Paris.

(Dan-AAlexandru PPopescu)

"Progresul uman estera]iunea de a fi aumanit@]ii"

R. Huyghe

c my b

c my b

Emil DDAAVVIIDD

România – la startulRomânia – la startulcompeti]iei europenecompeti]iei europene

Dan SUCIU

De ceva vreme, nu am mai auzit de mult organiza]iile de ex-portatori, sau chiar oameni de afaceri care au mizat peexport, protestând împotriva neinterven]iei B@ncii Na]ionale pepia]a monetar@ pentru oprirea aprecierii leului. Anii trecu]i,orice apreciere a monedei na]ionale era criticat@ vehement,BNR era ar@tat@ cu degetul c@ e p@rta}@ la un dezastruna]ional. {i, conform acestor precedente, dup@ o devalorizare,în 11 luni, de 17 la sut@ în defavoarea dolarului }i una de 6la sut@ în cazul euro, în raport cu leul, exportatorii zgomo-to}i ar fi trebuit s@ reac]ioneze. Sigur, nu i-ar fi luat preamult@ lume în serios, de vreme ce exporturile cresc lun@de lun@, cu o ambi]ie greu de st@vilit. E drept c@ }i im-porturile cresc, ba chiar cu o intensitate }i mai pronun]at@.Dar, importurile sunt achizi]ionate cu valut@ tot mai ieftin@,în timp ce produc]ia pentru export se face în lei scumpi.Salariile se pl@tesc în lei, facturile la energie care genereaz@principalele costuri se pl@tesc în lei }i, atunci, acestediferen]e ar trebui s@ conteze. {i, totu}i, e lini}te, nimeni nuprotesteaz@, leul se înt@re}te }i exportatorii sufer@ în t@cere.

Una din explica]iile acestei lini}ti este faptul c@ expor-tatorii zgomoto}i de ieri au cam disp@rut. Exporta-torii de azi au alte planuri }i alte structuri. Cei deieri câ}tigau din diferen]a de curs. Acesta era, defapt câ}tigul lor real. Devalorizarea leului le d@deaun avantaj, le aducea un profit, atâta vreme cât einegociau contracte în euro sau dolari care cre}teaupe zi ce trece. Nu trebuia s@ fi prea creativ ca pro-dus }i nici ca manager. În fond, devalorizarea leuluimergea mult mai rapid decât cre}terea economic@,ceea ce a dus la mult@ lini}te printre amatorii de ase-menea exporturi. Majoritatea dintre ei produceau înlohn }i, odat@ ce cursul leului cre}tea, profiturile seadunau. Exist@ o conjunctur@ economic@ a c@rei ex-ploatare era, desigur, binevenit@. Cine a }tiut s@ pro-fite de leul care se devaloriza de la o lun@ la alta }icare ajungea pân@ la 43 000 pentru un euro, a do-vedit c@ are sim]ul afacerilor. Dar, cei care nu auîn]eles c@ banii pe care i-au f@cut atunci, cu oarecenoroc }i oportunism, trebuie investi]i, au dat dovad@de lips@ de bun sim]. Pentru c@ a profita de o con-junctur@ economic@, nefast@ pentru cea mai mareparte a popula]iei, }i, apoi, a protesta pentru c@aceast@ conjunctura nu s-a p@strat, înseamn@ nunumai lips@ de orizont, ci }i de realism. De aceea,mul]i din industria lohn-ului au trebuit s@-}i închid@afacerile, pe m@sur@ ce cursul de schimb }i-a in-versat tendin]a, iar leul a început s@ se înt@reasc@fa]@ de dolar }i euro. Cei care au }tiu c@ baniiob]inu]i u}or din diferen]ele de curs trebuie investi]i,pentru a ob]ine valoare ad@ugat@ în produsele lor,au r@mas azi pe picioare. De aceea, nu asist@m azila proteste.

continuare ^n pagina 7

drd. Lia Alexandra BALTADOR

Parcul industrial Siemens din Karlsruhe - Germania

continuare ^n pagina 5

continuare ^n pagina 3

pag. 8

Cele bune s@ se-adune,cele rele s@ se spele!

Banii europeni,banii no}tri

Odat@ cu apropierea datei la care România va deveni stat membru alUniunii Europene, se observ@ o atitudine tot mai evident@ de scepti-cism cu privire la acest obiectiv. Poate c@, atâta timp cât era doar undeziderat îndep@rtat, oamenii nu }i-au f@cut prea multe gânduri cu privirela implica]iile sale: “Om tr@i }i om vedea noi!” Speran]a c@, odat@ cene intergr@m, lucrurile vor merge mai bine, de la sine, explic@, poate,de ce sondajele din trecut indicau un euroentuziasm foarte ridicat înrândul românilor. Acum, când integrarea ne bate la u}@, apar }i semnede întrebare. “Noi cu ce ne alegem?”Cadrul financiar multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2007-2013, reflectat în Acordul Interinstitu]ional, a fost acceptat formal la17 mai 2006. Acordul a fost ob]inut în cadrul unor discu]ii desf@}uratesub forma a}a-numitului format trialog: Consiliul Uniunii Europene (subpresedin]ia austriac@) - Comisia European@ }i Parlamentul European.Acest cadru financiar a luat în calcul }i extinderea cu doi noi membri,România }i Bulgaria, a Uniunii. Priorit@]ile avute în vedere la elaborareaacestui cadru financiar au vizat:

Încadrarea pie]ei unice în obiectivul general al cre}terii durabile,prin mobilizarea politiciilor economice, sociale }i de mediu.

pag. 3

continuare ^n pagina 6

San Francisco:„Francezii din

Pacific”

Istorie economic@

Dan POPESCU

- febra aurului în California -

Cornelia IORD~NESCU

FLEXICURITATEAO nou@ tendin]@ ^n pia]a muncii

din Uniunea European@

pag. 4-5

A}a cum s-a desprins }i în cadrul pri-mei conferin]e de retail organizat@ în]ara noastr@, în toamna acestui an, Ro-mânia, în urm@torii ani, va fi ]inta in-vestitorilor în marea distribu]ie, res-pectiv tot cea ce înseamn@ hiperma-gazine, mari magazine specializate,centre comerciale. Într-o oarecare m@sur@, unii consu-matori români au început s@ se obi}-nuiasc@ cu conceptul de marc@ pro-prie a unui lan] de magazine (vezimarca Aro, promovat@ de Metro,marca Tip promovat@ de Real etc.).Plecând de la aceste considerente,mai degrab@ de ordin inedit pentruconsumatorul autohton, am conside-rat oportun@ o incursiune cu privire laun fenomen cu care ne întâlnim des}i pe care nu-l percepem în toat@profunzimea sa.De mult@ vreme, produc@torii încearc@s@ se impun@ pe pia]@, asigurând con-sumatorilor, prin intermediul m@rcilorlor, siguran]a, urm@rirea calit@]ii }ichiar o imagine pentru produsele lor.Distribuitorii reprezint@ reflectareademersurilor produc@torilor în ceea ceprive}te m@rcile. De ace}tia depinde,

în mare m@sur@, succesul unor noim@rci. Trebuie subliniat }i faptul c@comercian]ii }i-au dezvoltat, la rândullor, propriile m@rci, pentru diversetipuri de produse, }i c@ m@rcile dedistribu]ie constituie, ast@zi, pe anu-mite pie]e, o concuren]@ puternic@pentru m@rcile produc@torilor.Vânzarea de produse sub marc@ pro-prie nu este o noutate pentru co-mer], de vreme ce, în sec. al XIX-lea, înaintea p@trunderii m@rcilorindustriale, singura garan]ie de caredispunea clientul se sprijinea pe în-crederea pe care o acorda produselornecunoscute vândute de comerciant.M@rcile de distribuitori, respectivm@rcile proprii sunt, ast@zi, larg di-fuzate demarile firme de comer] -hipermagazine, supermagazine, mag-azine populare }i mari magazine.Speciali}tii de notorietate le propundin ce în ce mai mult }i mai diver-sificat, în categoria produselor de

sport, bricolaj, electro-casnice sau deîmbr@c@minte. Acestea au devenitunul din mijloacele cele mai utilizatepentru a ac]iona pe filiera economic@,reprezentând un simbol al unei dis-tribu]ii puternice }i organizate, par-tener }i, în acela}i timp, concurent alindustriei.Dac@ ne raport@m la Europa, dezvol-tarea formulelor de distribu]ie moder-n@ }i cre}terea num@rului de firmecomerciale, mai ales începând cu anii60, stau la baza unei evolu]ii semni-ficative a raporturilor dintre produc]ie}i comer]. Odat@ cu modernizarea sec-torului, concuren]a dintre distribuitoris-a schimbat, }i autonomia lor - înleg@tur@ cu modalit@]ile de decizie }ide gestiune - s-a afirmat considerabil,în raport cu fabrican]ii.Concuren]a vertical@ s-a intensificatîn toate ]@rile europene, în cursulultimilor cincisprezece ani, }i ea seexprim@ din ce în ce mai mult prinînsu}irea de func]ii care, alt@dat@,erau îndeplinite de produc]ie.Drept urmare a acestor fenomene,noile tendin]e strategice ale dis-tribuitorilor în raport cu furnizorii lorprivesc mai ales aspectele urm@toare:dezvoltarea m@rcilor de distribuitori;integrarea produc]iei; integrarea lo-gisticii; g@sirea unei mai mari puteride negociere în raporturile cu pro-duc@torii m@rcilor industriale; reali-zarea de cooper@ri mai numeroasecu fabrican]ii.Când o firm@ decide s@-}i creeze omarc@ de distribu]ie, ea face o ale-gere strategic@ extrem de important@,care comport@ mai multe analize }idecizii care privesc: tipologia m@rciide distribu]ie, definit@ pe baza leg@-turii cu firma care o comercializeaz@;

principalele obiective strategice pecare firmele le pot atinge, lansând }idezvoltând m@rci de distribuitori;structura pie]elor }i difuzarea m@rci-lor de distribu]ie; formula de dis-tribu]ie care trebuie s@ comercializezeaceste m@rci }i pozi]ionarea lor con-curen]ial@ (calitate, pre]) în categorie,în raport cu, de exemplu, m@rcilelider; structura firmei; gradul dep@trundere al m@rcilor de distribu]ieîn diferitele categorii de produse;costurile }i pre]urile m@rcilor de dis-tribu]ie; func]iile m@rcii, comporta-mentul de cump@rare }i motiva]iileconsumatorilor; alegerea furnizorilor}i caracteristicile raporturilor indus-trie-distribu]ie; strategiile produc@tori-lor în fa]a m@rcilor de distribu]ie }irela]iile lor contractuale cu distribui-torul; problemele de concuren]@ }iperspectivele de dezvoltare ale m@r-cilor de distribu]ie. Produsele }i m@rcile puse în vânzare

de c@tre un magazin particip@ larealizarea imaginii sale. Asortimentuleste elaborat în a}a fel încât s@ li-miteze compara]iile cu concuren]ii,aducând un maxim de satisfac]ieclientelei vizate.Nivelul de pre]uri trebuie s@ fie sufi-cient de amplu pentru a r@spundea}tept@rilor clien]ilor care au, fiecare,venituri diferite. Pre]urile sc@zute aleproduselor aflate la ofert@ vor servidrept suport în ceea ce prive}tepolitica de comunicare a distri-buitorului. Profiturile mici realizate laaceste produse sunt bine compen-sate prin vânz@rile realizate cu alteproduse, clientul profitând, în prin-cipiu, de venirea sa la magazin pen-tru a face }i alte cump@r@turi. În sensinvers, anumite m@rci sunt comer-cializate la pre]uri ridicate }i confer@profituri în consecin]@. Pozi]ia lor înliniar trebuie studiat@ cu grij@, în a}afel încât s@ determine cump@rarealor. În cadrul acestei palete, distri-buitorul are tot interesul s@ prevad@intermediari în ceea ce prive}te pre-]urile }i m@rcile. M@rcile vizate tre-buie s@ fie alese cu grij@. Distribui-torul încearc@ s@ g@seasc@ un echili-bru între m@rcile autohtone impor-tante, m@rcile regionale, respectiv m@r-cile proprii ale magazinului, respectivm@rcile cu pre]ul cel mai mic.Analizând mai multe studii referitoarela rolul m@rcilor în procesul de cum-p@rare, se pot identifica anumi]i fac-tori care-l influen]eaz@ pe consuma-tor s@ fie sau nu interesat de marc@:implicarea clientului în achizi]ia pro-dusului (din ra]iuni subiective sauobiective, precum interesul ar@tat fa]@de produs, valoare, intensitatea pl@-cerii); sentimentul pe care îl are con-sumatorul în conexiune cu complexi-tatea alegerii (în raport cu p@rerilelegate de existen]a diferen]elor întrearticolele oferite sau referitor la pro-pria sa competen]@); concentrarea pie-]ei (cu cât pia]a este perceput@ cafiind mai dispersat@, cu atât cerereade informa]ii despre produse estemai mare). Marca are mai multe accep]iuni pen-tru consumator. Gradul s@u de impor-tan]@ variaz@ în func]ie de natura pro-duselor, de profilul consumatorilor,de ocaziile de cump@rare. Distribuito-rul trebuie s@ ]in@ cont de acestediferite elemente pentru a utiliza m@r-cile în asortimentul s@u.Dac@ ne raport@m la func]iile m@rci-lor pentru consumator, acestea se re-fer@ la: func]ia de securitate, cea decomoditate }i cea de diferen]iere. Re-feritor la func]ia de securitate, se poateaprecia c@ o marc@ cunoscut@ este,în general, garan]ia unei cump@r@turi

bune. Clientul poate s@-}i fac@ o ideeexact@ despre calitatea produsului }ia serviciului care urmeaz@ cump@-r@rii. Func]ia de comoditate se refer@la clientul care ezit@ sau nu are timp}i care are tendin]a s@ opteze pentruo marc@ cunoscut@ care-i u}ureaz@luarea deciziei. În ceea ce prive}tefunc]ia de diferen]iere, anumite m@r-ci, mai ales cele care se încadreaz@în categoria de lux, permit cump@r@-torului s@-}i afirme statutul social. Con-sumatorul accept@, în principiu, s@pl@teasc@ mai scump o marc@ pe careo apreciaz@ pentru calit@]ile sale dis-tinctive.În acest context, este oportun s@ nereferim }i la diferitele tipuri de pie]eîn sfera c@rora se manifest@ ace}ticonsumatori. Este vorba de pie]ele cupreferin]e absolute, cele cu preferin]@relativ@, respectiv cele f@r@ preferin]@.Pie]ele cu preferin]e absolute gru-peaz@ produsele pentru care marcaeste un criteriu esen]ial în actul decump@rare. Consumatorul nu ezit@ s@-}ischimbe locul de aprovizionare, dac@nu g@se}te ceea ce caut@. Marca esteesen]ial@ pentru a-i garanta acestuiao cump@r@tur@ satisf@c@toare. O ase-menea atitudine este curent@ pentrucump@rarea de produse cu grad deimplicare puternic (segmentul pro-duselor de cur@]at-sp@lat, a schimbu-rilor pentru copii). Pe pie]ele cu pre-ferin]e relative, clientul este oricândîn m@sur@ s@ renun]e la marca saobi}nuit@. Alegerea acestuia se ba-zeaz@, în general, pe u}urin]a de accesla produs, impresia de a face o afa-cere bun@, notorietatea m@rcii care îieste propus@. Pe acest tip de pia]@,ac]iunea distribuitorului joac@ un rolmare în decizia de cump@rare. Ele-mente precum un merchandising coe-rent, un vânz@tor eficace, o comuni-care abil@ pot s@ declan}eze vânzareaprodusului (de ex. cump@r@turi de

electro-casnice de dimensiuni mari).Pe pie]ele f@r@ preferin]e, marca estetotalmente transparent@, clientul cump@-rând produsul pe care-l remarc@ înprima faz@. Astfel de comportamentese observ@ în raioanele de igien@,}erve]ele, hârtie, baterii etc. În aces-te condi]ii, distribuitorul trebuie s@acorde o amplasare privilegiat@, încadrul liniarului, pentru m@rcile pecare dore}te s@ le eviden]ieze.În ceea ce prive}te tipologia con-sumatorilor în func]ie de marc@,putem vorbi de: cei pe care-i intere-seaz@ notorietatea - aproximativ 20&dintre cump@r@tori - }i care cump@r@în principal m@rci importante ale fa-brican]ilor. Marca propus@ de distri-buitori le pare pu]in demn@ de încre-dere, doar dac@ este vorba de marcapropriului lor punct de vânzare }idac@ aceasta a ie}it deja în eviden]@în ceea ce prive}te raportul calitate-pre]; a doua categorie sunt reali}tii -aproximativ 15& dintre cump@r@tori– care opteaz@ pentru produse careconstituie alegerea cea mai ra]ional@}i cea mai economic@, ]inând cont decriteriile de alegere pe care }i le-audefinit la început; a treia categorie esteun mix al primelor dou@ - aproxima-tiv 55& dintre cump@r@tori -, dup@natura sau circumstan]ele de cump@-rare, cump@r@tura implicând sau nu,importan]a timpului }i bugetului dis-ponibile. Ace}tia pot s@ opteze saunu pentru o marc@ cu renume; a patracategorie este aceea a celor care urm@-resc promo]iile - aproximativ 10& dintrecump@r@tori - }i care sunt în c@utareade afaceri bune. Pu]in fideli unei m@rci,ei profit@ de ofertele speciale, cape-tele de gondol@ }i pre]uri de pro-mo]ie. Marii consumatori de astfel depre]uri nu stau, totu}i, pe gânduri, atun-ci când doresc s@ cumpere o marc@de prestigiu, dar cu rezerva ca ea s@fie la promo]ie.

COMER[ VINERI 8 DECEMBRIE 20062

drd. Lucian BELA{CU

TENDIN[E NOI ÎN CONSUMUL ROMÂNILOR

RRRRoooommmmâââânnnniiii aaaa –––– llll aaaa ssss ttttaaaarrrr ttttuuuullll ccccoooommmmppppeeeetttt iiii ]]]] iiiieeee iiii eeeeuuuurrrrooooppppeeeennnneeee

urmare ddin ppagina 11Cu o condi]ie, fire}te: s@ gândeasc@ }i s@ac]ioneze ca o echip@ unit@ }i nu ca ni}tevedete pline de ifose, dedate la „pokerul”politic sau la somnolen]a cu care teîmbie ni}te scaune confortabile, dup@modelul Parlamentului dâmbovi]ean.De re]inut în acela}i timp c@, dup@ ade-rare, românii vor putea fi ale}i în func]iidin administra]ia local@ a oric@rui statmembru al U.E. în care vor locui, dup@cum }i cet@]enii unui stat U.E., reziden]i înRomânia, vor avea acces neîngr@dit laorice func]ii publice locale din România.Este o }ans@ real@, pe care românii ceimai întreprinz@tori }i mai bine preg@ti]io atac@ deja cu dezinvoltur@ }i f@r@ in-hibi]ii, cea mai bun@ dovad@ constituind-o faptul c@, recent, peste 9000 decona]ionali s-au b@tut aprig pe 200 delocuri disponibile (deocamdat@!) în insti-tu]iile Uniunii Europene. Desigur, sacri-ficiile sunt mari }i preten]iile a}ijderea,dar miza este extrem de atractiv@: salariilunare care pleac@ de la 2500 euro }ipot ajunge pân@ la 14000 euro, posi-bilitatea de a face o carier@ de succes,într-un sistem standardizat, bazat peevalu@ri anuale prin punctaje, acumul@riprofesionale recunoscute pe plan in-terna]ional.

Potrivit unor prognoze ale Institutuluipentru Studii Economice Comparate dela Viena, principalele puncte forte alenoilor veni]i în Comunitatea European@vor fi dezvoltarea accelerat@ a activit@]ilorde comer], o cre}tere economic@ sus-]inut@ }i majorarea investi]iilor str@ine,în mare parte rezultate datorit@ infuzieide fonduri U.E.S@ le lu@m pe rând ...Departe de a fi o gratuit@ pledoarie prodomo, atractivitatea pie]ei române}ti pen-tru investitorii str@ini este o realitate con-

semnat@ ca atare în toate statisticile }ievalu@rile interna]ionale.România a atras, anul trecut, 235 de mariproiecte de investi]ii, cu o valoare în cre}-tere cu 40 la sut@ fa]@ de 2004, fiindastfel lider regional la atragerea de inves-ti]ii greenfield }i devansând ]@ri precumCehia, Polonia, Ungaria }i Bulgaria. Cla-sarea ]@rii noastre pe locul 24 în topul mon-dial al statelor cu cele mai mari perfor-man]e în atragerea investi]iilor str@inereprezint@ probabil cel mai notabil „re-cord” al unei economii în tranzi]ie. Sun-tem a doua pia]@ de consum din EuropaCentral@ }i de Est, cu o economie în con-tinu@ cre}tere }i cu o tendin]@ accentu-at@ de înt@rire a puterii de cump@rare.Într-o asemenea conjunctur@, fire}te c@factorii de risc în domeniul investi]iilorscad spectaculos, iar România devine ooportunitate pentru companiile multina-]ionale, inclusiv pentru extinderea ma-rilor retaileri în c@utare de noi pie]e dedesfacere. O vedem în Sibiu, dar sun-tem în acela}i timp martori ai unei veri-tabile explozii la scar@ na]ional@ a hiper-marketurilor interna]ionale, care au aduspe pia]a româneasc@ un volum }i odiversitate de m@rfuri de neimaginat pân@acum câ]iva ani. {i nu numai atât! Caefect social, s-a produs o ofert@ de maripropor]ii de noi locuri de munc@, în spe-cial pentru tineri. „[ara lui Mall” – cuminspirat }i poate pu]in ironic o numeaun gazetar, se deschide f@r@ opreli}tistilului occidental consumatorist, cu toateconsecin]ele bune sau mai pu]in buneale acestuia. Pân@ una-alta, s@ consem-n@m c@ num@rul de angaj@ri masive înretail, achizi]ii sau vânz@ri s-a dublat în2006, fa]@ de anul trecut, exclusiv peseama extinderii lan]urilor de hipermar-keturi din România. Numai re]eaua REAL,ca s@ ne referim la cel mai nou „oas-pete” al Sibiului, }i-a anun]at inten]ia dea angaja, pân@ la finele anului, înc@ 2000de persoane!Desigur, dincolo de implica]iile socialepozitive ale acestui fenomen, nu putemface abstrac]ie de consecin]ele nefavora-bile în plan macroeconomic. Este aproa-pe o certitudine – }i experien]a t@rilorrecent integrate o confirm@ – c@, în pri-mul an dup@ aderare, se va produce oaccelerare a importurilor din U.E. Dac@aceasta nu este dublat@ de o cre}terecorespunz@toare a exporturilor, fie ea}i pe rela]ia „extra U.E.”, a}a cum s-aîntâmplat, de pild@, în cazul Ungariei,Estoniei }i Poloniei, sunt de prev@zut

dezechilibre accentuate în contul curental balan]ei de pl@]i }i în serviciul dato-riei externe, care }i pân@ acum erausever afectate. R@mâne, a}adar, o tem@de reflec]ie }i un examen major de com-peten]@ a guvernan]ilor }i finan]i}tilorno}tri, g@sirea solu]iei optime în core-larea unor indicatori sintetici care, pân@la urm@, vor influen]a ritmul }i armoniaintegr@rii europene.

În fine, vom aborda capitolul care cusiguran]@ îi intereseaz@ în cel mai înaltgrad pe români: perspectiva cre}teriiveniturilor salariale c@tre media euro-pean@. Oricât de mult am dori, în acestdomeniu, optimismul este o stare despirit exclus@, pentru c@ decalajele sunt}i vor r@mâne, un timp nedefinit, insur-montabile. De la ce plec@m în anul admi-terii noastre în Comunitatea European@?De la constatarea descurajant@ c@ salari-ile din România reprezint@ abia o treimedin media salariilor în statele U.E. în for-mula de 15 membri, adic@ înainte de2004, }i 70 la sut@ din media realizat@

de cele zece state care au aderat în urm@cu doi ani.Ce ni se promite, pe termen scurt?Estim@rile guvernamentale sunt lipsite deorice echivoc: un câ}tig mediu brut lunarde 1130 RON (323 euro) în 2006, de1270 RON (363 euro) în 2007 }i de1400 RON (400 euro) în anul 2008. Dindatele furnizate de Comisia Na]ional@ dePrognoz@, rezult@ o concluzie incredibil@:românii vor atinge câ}tigul salarial realdin 1990, abia c@tre mijlocul primului ande integrare european@ (2007)! Cu altecuvinte, vreme de aproape dou@ deceniiam b@tut pasul pe loc, zicând c@ m@r}@-luim spre mirajul bun@st@rii. Dup@ ce ne-am învârtit 20 de ani în jurul cozii decare atârnau vreo 300 de euro, cine armai putea defini orizontul de timp în carevom atinge eventual câ}tigul salarialactual al francezului (2440 euro) sau algermanului (3452 euro)?Desigur, calcule }i proiec]ii se pot faceîn tot felul. Se constat@, de pild@, c@,strict statistic, un salariat român prime}teîn prezent echivalentul a 60,8 la sut@ dinPIB-ul pe cap de locuitor, mai mult decâtbulgarii, grecii sau cehii, bun@oar@, dar

mult mai pu]in decât francezii }i ger-manii, care au câ}tiguri anuale reprezen-tând între 133 }i 195 la sut@ din PIB-ulpe cap de locuitor. Concluzia se des-prinde de la sine: salariile mari sunt unlux pe care nu }i-l pot permite decâtstatele cu o economie puternic@, orga-nizare }i logistic@ irepro}abile, cu para-metri înal]i de productivitate, competitivi-tate }i rentabilitate. Pân@ a ajunge la privi-legiul de a acorda salariatului român unvenit superior produsului intern brut pecap de locuitor, va trebui s@ g@sim c@ilede a spori avu]ia na]ional@ prin mijloaceintensive, prin energie creatoare }i per-formant@. Ceea ce presupune, în opiniaunor observatori, înc@ multe decenii dea}tept@ri }i c@ut@ri.Sigur, speran]a trebuie s@ moar@ ultima.Suntem la începutul unui drum anevoios,dar ne-am reg@sit cel pu]in într-o marefamilie de la care avem ce înv@]a, amales irevocabil o cale cât de cât b@t@torit@de al]ii }i avem ni}te ]inte concrete. Nue totul, dar oricum e mai mult decâtnimicnicia în care ne-am compl@cut. E,pân@ la urm@, na}terea unor noi speran]e}i ambi]ii na]ionale.

În 22 noiembrie 2006, Comisia Europea-n@ a lansat, sub titlul MODERNIZAREALEGISLA[IEI MUNCII PENTRU A FACEFA[~ PROVOC~RILOR SECOLULUI XXI,o larg@ consultare a opiniei publice euro-pene în ceea ce prive}te m@surile carear trebui luate pentru a asigura o pia]@a muncii în acela}i timp mai flexibil@pentru angajatori }i mai sigur@, maisecurizant@ pentru lucr@tori. Consultareaare la baz@ o CARTE VERDE, accesibil@integral la adresa http://ec.europa.eu/employment_social/labour_law/docs/2006/green_paper_en.pdf }i se va desf@}uraîn perioada 22 noiembrie 2006 – 31martie 2007. Consultarea se bazeaz@ peun chestionar ce cuprinde 14 întreb@rireferitoare la probleme acute, cum ar fitimpul de lucru, agen]iile pentru munc@temporar@, flexibilitate }i incluziunesocial@, etc. În urma centraliz@rii datelorob]inute de la partenerii sociali, comisia

va încerca s@ ofere r@spunsuri potrivitepentru probleme ce au creat }i creeaz@discu]ii }i controverse în diferite ]@ri aleUniunii Europene.Cele mai importante provoc@ri pe caresecolul XXI le aduce în pia]a muncii suntprovocate în mare parte de dezvoltareatehnologic@ foarte rapid@ }i de globa-lizare. Acestea au f@cut ca rela]iiletradi]ionale de munc@ dintre angajator }iangajat, bazate pe contracte de munc@pentru timp integral de lucru, valabile peperioad@ nedeterminat@, s@ nu mai fieunica form@ de angajare. Deja, mai multde 25& din for]a de munc@ din StateleMembre nu mai lucreaz@ pe baza unuiastfel de contract, ci pe baza unor anga-jamente mult mai flexibile, cum ar fi con-tractele pentru timp par]ial de munc@,contractele pe perioad@ determinat@, con-tractele cu „timp zero de munc@”, con-tractele „la chemare” (on-demand), con-tractele prin intermediul agen]iilor pen-tru munc@ temporar@ sau cele ale liber

profesioni}tilor. Aceste forme flexibile deangajare au fost create de cerin]ele totmai flexibile ale întreprinderilor }i deviteza foarte mare de schimbare atehnologiei }i a pie]elor, ce devin pe zice trece tot mai globale. Ele au permisangajatorilor s@ se men]in@ competitivi,evitând costurile clasice destul de sub-stan]iale presupuse de concedierea anga-ja]ilor cu norm@ întreag@ }i contract peperioad@ nedeterminat@ (în UniuneaEuropean@ angajatorii acord@ pl@]i com-pensatorii la concediere sau pl@tesc oparte din costurile de recalificare). Îns@efectul acestei flexibilit@]i pare a nu fipozitiv din punct de vedere social. Astfel,lucr@torii angaja]i pe baza unor astfel deangajamente flexibile, numi]i outsiders,lucreaz@ de multe ori în condi]ii precare,securitatea muncii }i securitatea social@în cazul lor las@ mult de dorit. În multecazuri, ei ob]in salarii insuficiente pen-tru un trai decent }i tind s@ fie margin-aliza]i din punct de vedere social.

Diferen]ele dinte ei }i insiders – cumsunt numi]i lucr@torii cu contract demunc@ pe perioad@ nedeterminat@ }inorm@ întreag@, devine tot mai mare,fiind tot mai mult perceput@ ca fiind oadev@rat@ „ruptur@ social@”.De aceea, comisia, în numele UniuniiEuropene, este în situa]ia de a g@si oformul@ de echilibru între flexibilitateanecesar@ angajatorilor pentru a r@mânecompetitivi }i asigurarea securit@]ii so-ciale }i incluziunii angaja]ilor, necesar@pentru îndeplinirea dezideratelor de coezi-une }i solidaritate social@. Oficialii euro-peni au lansat deja un nou concept, caresintetizeaz@ aceast@ problem@, respectivflexicuritatea (flexicurity), ob]inut princombinarea cuvintelor flexibilitate }i secu-ritate, care reprezint@ cele dou@ cerin]eaparent contradictorii cu care se con-frunt@ pia]a muncii din Uniunea Euro-pean@ }i nu numai.La lansarea consult@rii publice, domnulVladimir SPIDLA, comisarul european

pentru Munc@, Afaceri Sociale }i Egalitatede }ans@ a afirmat c@ „Aceste aranja-mente mai flexibile sunt vitale pentru acotrabalansa efectele globaliz@rii }iîmb@trânirii popula]iei în pie]ele noastreale for]ei de munc@. În acela}i timp, esteesen]ial ca lucr@torii s@ nu piard@ înacest proces }i cererile lor pentru o maimare securitate s@ fie auzite. De aceeavrem o dezbatere deschis@ asupra mo-dului în care legisla]ia muncii poate fiadaptat@ atât la nivelul Uniunii Europene,cât }i la nivel na]ional, pentru a reflec-ta noua realitate în ceea ce prive}temunca în Europa”.Dezbaterea este de maxim@ importan]@,cele dou@ cerin]e, respectiv flexibilitateapie]ei }i securitatea angaja]ilor, fiind greude reconciliat. Înclinarea balan]ei spreuna sau alta dintre alternative va aveaefecte importante pe termen lung în ceeace prive}te ritmurile de dezvoltare }iechilibrele/dezechilibrele pia]ei muncii dinUniunea European@.

VINERI 8 DECEMBRIE 2006 3UNIUNEA EEUROPEAN~

drd. Cornelia IORD~NESCU

Emil DDAAVVIIDD

FLEXICURITATEA – O NOU~ TENDIN[~ ÎN PIA[A MUNCII DIN UNIUNEA EUROPEAN~

Cele bune s@ se-adune, cele rele s@ se spele!

„Omul tr@ie}te, adesea, cu el însu}i,}i are nevoie de virtute. Când tr@-

ie}te cu al]ii, are nevoie de onoare”Chaammfort

...Aurul, ca simbol }i expresie ale bo-g@]iei, a atras mereu oamenii, mai alesaventurieri, curajo}i, îndr@zne]i. Ace}tias-au precipitat acolo unde credeau,unde aflau c@ aurul poate fi dobân-dit. Conchistadorii }i cei de dup@ eireprezint@ numai un exemplu în acestsens. Atunci când, în America, vestitulEldorado debuta atât de faimos, c@u-t@tori de aur de pretutindeni au c@zutîn capcana acestei himere, în speran-]a – deloc de}art@ pentru c$]iva – a uneiîmbog@]iri spectaculoase }i rapide...Dup@ „primul val de c@ut@tori”, mairepede decât cei care îl exploatau, îl„scoteau”, s-au îmbog@]it îns@ cei ceasigurau utilit@]ile necesare, astfel: pa-tronii de locande, negustorii de b@u-tur@ sau al câtorva pachete de ]ig@ri,patronii instala]iilor de cur@]are a mâ-lului sau nisipului aurifer etc. Sunt epi-soadele unui scenariu care s-a repe-tat cu fidelitate în Alaska, sau în Cali-fornia, de exemplu, la San-Francisco }iîmprejurimile sale, atunci când „a explo-

dat” vestea: în „Frisco” este aur mult,exist@ mari posibilit@]i de îmbog@]ire....Mult tam-tam s-a f@cut, în acestsens, în Fran]a, oameni curajo}i deaici având deja constituite tradi]ii din-tre cele mai însemnate în colonizareaprimar@ a unor vaste teritorii aleStatelor Unite de ast@zi: Missouri, St.Louis etc. Astfel c@ francezii, aflândde viitorul paradis de la San-Fran-cisco, s-au îndreptat cu hot@râre }iplini de speran]e spre golful de pe ma-lul Pacificului. Minele din nordul Cali-forniei regrupau o mare majoritate dec@ut@tori de aur americani, îns@ sprecele din sud, inclusiv San-Francisco,s-au îndreptat mai mult mexicani,sud-americani, chinezi }i europeni....Primii c@ut@tori de aur francezi auajuns în golful San-Francisco, în 14septembrie 1849, la bordul navei„Meuse”. {tiau c@ vor ancora în Cali-fornia, într-un port important }i c@, lamic@ distan]@, vor g@si praf aurifer,pepite }i chiar „blocuri” de aur, pe care„le puteai lua cu lopata”. „În San-Fran-cisco, nu este nici un metru de terencare s@ nu aibe aur”, scria ziarul „LaPresse”. „Vor trebui secole, pentru aepuiza aceste z@c@minte”, ar@ta }i „LeConstitutionnel”. La Paris, se lansaseîn în@l]imile cerului chiar un balon pe

care scria „California”. O campanie bineorchestrat@. Or, cum puteai refuza no-rocul, averea, via]a îmbel}ugat@ la în-demâna ta, când în Fran]a, dup@ e}e-cul revolu]iei din 1848, se spulbera-ser@ cele mai multe din speran]elecelor s@raci? Chiar Marx scria c@ „vi-surile de a se îmbog@]i prin aur auînlocuit visurile socialiste ale prole-tariatului parizian”... Buluc, în Califor-nia. Peisajul de aici era, îns@, în reali-tate, eminamente descurajant, mizer,f@r@ nici o leg@tur@ cu ceea ce se spu-sese. Golful era plin de recife pericu-loase, de stânci care puteau despicanavele, erau aici sute }i sute de co-r@bii ce p@reau abandonate, în putre-zire. Iar acolo, în ora}, unde a}tep-tai un mic confort, dup@ suferin]elec@l@toriei, erau doar mici cabane delemn, corturi, un haos de construc]ii,cele mai multe pr@p@dite, ce p@reau c@se lupt@ unele cu altele. To]i c@l@toriiau în]eles repede: era cel mai r@u,mult mai r@u comparativ cu ceea cel@saser@ acas@. Paradisul promis aveatot ceea ce trebuia, pentru a se v@diun veritabil infern......Nu era nici un chei de acostare, cubagajele în spate c@l@torii au s@rit depe vapor direct spre potecile ce mer-geau spre în@l]imi, spre locurile, spreminele unde se spunea c@ este aur.Nu erau aproape deloc locuin]e. Noiisosi]i erau înghesui]i câte 20 }i chiarmai mult, în camere micu]e }i f@r@un cât de cât confort. În cazul celmai bun, deoarece destul de mul]i aunimerit în bar@ci acoperite cu crengi.{i unele hangare au fost transformateîn mizere dormitoare. Chiar vaselee}uate, unde a fost posibil, au deve-nit astfel de hoteluri... Cel mai ade-sea, se dormea pe podea. Un loc pe omas@, pentru 6 ore, se pl@tea 10 do-lari, sum@ prohibitiv@. Peste tot, }obo-lani, înfometa]i, lacomi, agresivi. Un fri-zer a f@cut chiar o mic@ avere, adu-când din Los Angeles sute de pisici, pecare le vindea cu 100 de dolari buca-ta. Purecii, p@duchii, ]ân]arii, insecteleau devenit co}maruri permanente pen-tru cei care s-au încumetat s@ ajung@la San-Francisco. Hrana lipsea iar le-gumele erau atât de rare încât erau

expuse bucat@ cu bucat@, în vitrinele }igalantarele locandelor. Adev@ra]i mun]ide gunoaie, de murd@rii se în}irau înfa]a caselor, pe str@zile de p@mânt. Înastfel de condi]ii, iarna lui 1849-1850,cu ploi insistente, a devenit o verita-bil@ oroare. Str@zile s-au transformatîn adev@rate fluvii de noroi, pe carele traversai cu ajutorul unor scânduricu riscul, îns@, de a te îneca. Se îne-cau mul]i oameni, cai, catâri, alte ani-male. În noroi z@ceau }i produsele decare aveai nevoie: saci cu cafea, cuf@in@, cu tutun, chiar }i un pian... Cutoate acestea, afluxul de c@ut@tori deaur era parc@ neîntrerupt, 16 mii de oa-meni, cu prec@dere din Fran]a, au ajunsaici în 1849, dup@ o c@l@torie de 6 lunice ocolise Capul Horn, varianta ceamai scurt@. Aproape al]i 50 de mii autraversat America de la est la vest.Pasiunile }i speran]ele diluaser@ ra-]iunile... Atrase de vorbele speculan-]ilor, soseau neîncetat vase, cor@bii,înc@rcate cu produse deloc de prim@necesitate. Nu se g@seau cartofi, îns@tutunul era în stoc pentru cel pu]ino jum@tate de secol. Se aduser@ ma-}ini de extras aurul, stricate, inutiliza-bile. „Sosiser@” la San-Francisco 5 miide p@l@rii de dam@, în vreme ce în ora}se aflau numai 5 femei. Nu existaudepozite, totul era în aer liber, supusintemperiilor, furtului. Se vindea, de re-gul@, la licita]ie. Erau îns@ localuri de joc}i cazinouri ce r@s@reau ca ciuperciledup@ ploaie. C@ut@torii de aur ce avu-seser@ pu]in noroc }i aveau pepite,le pierdeau rapid sub gesturile laco-me ale crupierilor }i se reg@seau, dup@câteva ore, cer}etori...Aur era, se extr@gea cu greu, dar banii,de regul@, mergeau în alte direc]ii. Uncorespondent al ziarului New-York Eve-ning Post, trimis aici în noiembrie 1849,scria: „Oamenii din San-Francisco suntnebuni de legat! De nenum@rate ori, amfost prins de mân@ de unul din ace}ti<<milionari>> nebuni. M-am b@gat înnoroi }i murd@rie pân@ mai sus debrâu, mergând de la o pr@p@dit@ decaban@ de lemn la alta, pe care ei lenumesc case, hotel, banc@ sau ma-gazin, potrivit a ceea ce ei aveau încap, }i mi-au spus cu o încredere cear fi f@cut onoare unui alienat, c@ ei,patronii acestor institu]ii, au un venitde dou@-trei sute de mii de dolari pe an”.Ceea ce p@rea real, dac@ vom avea în

vedere c@ Parker Hotel se închiria cuo sut@ zece mii de dolari pe an, un althotel, Eldorado, cu o sut@ dou@zecide mii, o simpl@ pr@v@lie din placaj cutrei mii de dolari pe lun@ în avans.C@m@tarii d@deau bani cu 5& dobând@pe s@pt@mân@. Dulgherii cump@rau pa-chetele de cuie, dup@ greutatea lor înaur. Se pl@teau destul de bine }i „mi-nerii”: dou@zeci de dolari pe zi pen-tru un vagonetar....Era ca un veritabil vulcan în erup]ie.Iar, în craterul s@u, ceva care se n@}teamonstruos }i fascinant: o lume teri-bil@. O lume în care francezii vor jucaun rol capital, chiar dac@ acest rol esteast@zi relativ uitat. Cei aminti]i, care audebarcat de pe „Meuse”, nu erau decâtavangarda. Iat@ }i alte detalii: oame-nii cei mai mul]i, practic din întrea-ga Fran]@, se concentrau spre Brest,Le Havre, Bordeaux, Marsilia, unde sef@ceau îmbarc@rile. 20 de mii de fran-cezi, în doar 18 luni, din care 5 mii auales s@ r@mân@ la San-Francisco. Dar40 de mii, în 4 ani. Cea mai puterni-c@ comunitate str@in@, americanii dejaîncepuser@ s@ se îngrijoreze. De ce aceast@fervoare? E}ecul lui 1848, visele spul-berate ale discipolilor lui Saint-Simone,Charles Fourier, Cabet, Considérant. {irepresiunea dur@ care a urmat din parteaautorit@]ilor franceze, ca }i cum ori-zontul se închidea unei societ@]i debile,o societate cutremurat@ în structurile salede c@tre succesiunea r@zboaielor }i a re-volu]iilor... 1848: practic, e}ecul revo-lu]iilor peste tot în Europa, odat@ cudescoperirea aurului în California dec@tre James Marshall, în 24 ianuarie 1848,la Coloma. S-a f@cut foarte pu]in apro-pierea între aceste dou@ momente. Înfapt, au fost „r@m@}i]ele” revolu]iilordin 1848 care au urmat visul auruluiîn California. În toat@ Fran]a, au fost con-stituite companii, unele doar comer-ciale, menite s@ recruteze c@ut@torii deaur }i s@-i duc@ în California, altele careîi }i preg@teau astfel, mai multe, îns@,pure escrocherii.Chiar guvernul francez, în august 1849,cau]ioneaz@ lansarea „Loteriei lingou-rilor de aur” al c@rui premiu anun]atera un lingou de un chintal. Beneficiile – se spunea – vor servi laasigurarea gratuit@ a unor oameni nevo-ia}i în California”. Sigur c@ premiul nu s-acâ}tigat niciodat@, dar banii s-au strâns

continuare ^̂n ppagina 55

ISTORIE EECONOMIC~ VINERI 8 DECEMBRIE 20064

c my b

c my b

c my b

c my b

DAN POPESCU

San Francisco: „Francezii din Pacific”- febra aurului în California -

“Nana” de Eduard Manet

San-Francisco - ^n 1850

“Transportul” francez spre colonii a ^nceput ^nc@ din secolul XVII. Deporta]i^mbarca]i la Le Havre, pe o nav@ care ^i va duce la New-Orleans

urmare ddin ppagina 44destui }i numai o parte din ace}tia auservit scopului anun]at. Era vorba, înfapt, }i de încercarea unor autorit@]i dea se debarasa de „g@rzile na]ionale”de care se serviser@ pentru a reprimarevolu]ia din iunie 1848, forma]iunireceptate acum ca o mas@ pericu-loas@ ce pute redirec]iona oricând ar-mele. „S@ sc@p@m cât mai repede deei”. Patru mii dintre ace}tia, recruta]imai ales din periferiile ora}elor, auplecat ca atare spre San-Francisco.Mai erau cohorte de nobili ruina]i,martori dezorienta]i ai unor bulvers@ripe care nu le în]elegeau, rebeli de caretoat@ lumea vroia s@ se debaraseze,„m@ritându-i” în America în familii res-pectabile, oameni care se b@gaser@în Fran]a în afaceri necurate }i vroiaus@ li se piard@ urma... Dar erau }i uniitineri curajo}i, dornici de aventur@ }ide îmbog@]ire, hot@râ]i s@ testeze pro-pria lor }ans@ în California....To]i ace}tia au f@cut, într-un timpscurt, din San-Francisco, un ora} ori-ginal, pe m@sur@ ce se dep@}eau câtde cât etape primare de urbanism }ilogistic@, acesta fiind numit, pe rând,„Liverpool”, New-York-ul din Pacific”,în sfâr}it „Parisul din Pacific”, numecare i-a r@mas mult@ vreme. Odat@dep@}it }ocul sosirii, nu pu]ini dintrecei aminti]i nici nu mai urm@reau aurul,ci au ales aici meserii în care au f@cutcarier@, dobândind pozi]ii de mono-pol: comercian]i de vin, chelneri decafenea, servitori }i lachei de calitate,muzicieni, crupieri, coafeuri, sp@l@tori

de tot felul, cioplitori, etc. Cu to]i d@-deau, în felul lor, via]@ acestei cloaceurbane care devenise San-Francisco,unde ocupa]iile se întret@iau }i toat@lumea era realmente terorizat@ de ideeade a ob]ine un profit cât de mic”. „Unagent de schimb vindea c@rbuni }isurâdea unui notar care vindea f@in@,mai departe un medic vindea ]ig@ri iarun fost sub-prefect ceruia portocale...”scria un oarecare Jules de France, în„Public Standard”, în ianuarie 1851.}i continua: „Dac@ vreodat@ }i unde-va egalitatea a existat, cu siguran]@c@ acest lucru s-a întâmplat la San-Francisco, unde o putem afla acumîn întreaga ei accep]ie”. Un melanj defoste }i actuale pozi]ii sociale diferite,care nu era în nici un fel disputat.Un fost bancher ex-milionar solicitaun loc de crupier într-o cas@ de jo-curi a unui fost servitor al s@u, iar zia-ristul amintit, Jules de France scoteaaproape zilnic, contra cost, la plim-bare, copii în landouri care se mur-d@reau imediat. Cocktail-Babilon......În primele luni ale anului 1850, î}ivor deschide sucursale la San-Fran-cisco b@ncile Rothschild, Cazard, De-lessert, desigur, în c@su]e de lemn pecare, ulterior, au început s@ le ame-najeze. Au început s@ prospere între-prinderile de importuri, printre careGardet, Belloc, Bertrand, Pioche, Bayer-gue et Co., ultima firm@ afirmându-seapoi ca ini]iatoarea primei linii de caleferat@ la San-Francisco. Apar, cu înce-tul, }i restaurante mai fine, pentru gus-turi mai alese, valorificând }i pe aceste

meleaguri rafinata buc@t@rie francez@.{i nu duceau deloc lips@ de clien]i, înciuda unor pre]uri ridicate: nu erau pu]inicei care aveau nostalgia locurilor natale,a Fran]ei. Încep s@ se impun@ serios jo-curile de noroc, iar din Hexagon, }i cuprec@dere din Paris, sunt „importate”„actri]e” str@lucite, „o armat@ de îngeridezam@gi]i, care vroiau s@ se purifice într-un golf al aurului”. De fapt, femei u}oarecare, oricum, lipseau în aceast@ adun@-tur@ demografic@ eterogen@, dar cu pre-c@dere masculin@. Vin, de altfel, }i verita-bile trupe de teatru, ceea ce f@cea, într-unfinal, ca aproape nimeni dintre imigran]is@ nu aib@ nevoie s@ înve]e engleza, to]iace}ti mul]i francezi fiind numi]i, de relativpu]inii nefrancezi, }i „keizkidiz”, respectiv„ce spune...” }i este u}or de în]eles de ce.Era, dar, normal ca, odat@ devenit câtde cât stabil, ̂n acest conglomerat s@ selanseze }i o mi}care de respingerepentru al]i noi veni]i. O tax@ lunar@ de20 de dolari, pe fiecare miner str@innou sosit, este votat@, apoi, cu obiec-tivul declarat de a retrimite acas@ peindezirabili... Tot acest tumult se lini}-te}te spre 1856, unii francezi plecândacas@, iar al]ii r@mânând la Frisco, asi-mila]i ei, acum. Influen]a francez@, îns@,va r@mâne, conferind mai accentuat opartid@ de energie }i rafinament aces-tui, ast@zi, un mare }i atât de frumosora} american.

Michel le Bris, „La Fièvre de l’or”(Decouverte-Gallimard), idem „San

Francisco: terrifiant “Paris duPacifique”, (Histoire, mai, 1999) etc.

VINERI 8 DECEMBRIE 2006 5

c my b

c my b

c my b

c my b

NA[IONAL IISTORIE EECONOMIC~

M@ bucur când aud povestindu-se desprecompatrio]i de succes, cu intrare în totfelul de cercuri exclusiviste (Pro TV).Pe lâng@ exodul spaniol, comunitatearomânilor «descurc@re]i» din Italia a f@-cut obiectul interesului mediatic (Ante-na 1). Pia]a Anagnina, o autogar@ de laperiferia Romei, acolo unde se vars@autocarele noastre cu muncitori (dar nunumai, ho]i, borfa}i, aventurieri, pierde-var@, casc@-gura }i linge-blide, poate}i câ]iva turi}ti): ui]i c@ e}ti în Occi-dent, la sute de kilometri dep@rtarede plaiurile mioritice, fauna cânt@ ma-nele }i petrece în noroi, dansând fre-netic, iar localnicii, pe margine, fac po-ze ca la Zoo! Am v@zut tabloul gro-tesc al unei Românii deja în Europa(Pro TV). Dac@ nu vezi, nu crezi; dac@tot nu crezi, bea o halb@, serve}te unmic… În timp ce p@rin]ii joac@ pe rit-muri nebune}ti, înregistr@m statisticorfanii, copiii l@sa]i la vatr@, abando-na]i în grija rudelor sau a prietenilor,pierzându-}i definitiv sensibilitatea }ieduca]ia. Înc@ o genera]ie distrus@, ra-tat@. Câte astfel de e}ecuri existen-]iale, familiale, na]ionale mai trebuies@ suferim ?

S-a spus c@ am s@rb@torit ultimul 1Decembrie cu un singur imn. Nu-l }timbine nici pe acesta, dar ne-am apucats@ ne de}tept@m cu bucurie pe mu-zic@ clasic@. Vom înlocui, oare, Cân-tarea României cu Od@ Europei? Ar fio gre}eal@ major@ de atitudine. S@ fim

receptivi }i deschi}i fa]@ de universuldin jurul nostru, dar s@ ne cultiv@mpropriile tradi]ii. Orice popor demn,cu minte, se celebreaz@ mai întâi pesine. Treze}te-te odat@ Gheorghe, tre-ze}te-te odat@, Ioane! Rar mai aparetricolorul pe la geamuri de bloc, iar pestr@zi, dac@ nu s-ar da amenzi, ar uitacomplet oamenii }i patronii de maga-zine de expunerea moral-obligatorie adrapelului. La Sibiu (fost }i din ce înce mai actual Hermannstadt), ne preo-cup@ mai mult decora]iunile de Cr@-ciun, lumini]ele care s@ ne feerizezerevelionul integr@rii }i s@rb@toarea in-teretnic@ a culturii. Sunt preten]ii preamari, pentru o zi istoric@, pentru unweekend na]ional? Pe cuvântul meu,într-o dup@-amiaz@ obi}nuit@, în Ca-nada vezi mai multe steaguri decât înRomânia, de ziua ei na]ional@. Toate]@rile au simboluri sacre, care închidînl@untrul lor cele trei elemente defi-nitorii ale Statului: teritoriu, popula]ie}i limb@. Americanii, pe care îi ridi-c@m mereu în sl@vi, profit@ de oriceocazie pentru a-}i arbora public cu-lorile dragostei lor pentru patrie. Mul]isunt cei care blameaz@ politica actua-l@ }i anumite personalit@]i aflate întopurile puterii, dar nu o s@ întâlni]i penimeni care s@ vorbeasc@ de r@u Ame-rica. Britanicii p@streaz@ de veacuri res-pectul (de altfel, costisitor) cuvenit re-ginei }i institu]iei monarhice, de}i acestlucru u}ureaz@ anual bugetul cu peste15 milioane de euro, iar francezii suntîn fruntea marilor patrio]i ai Europei,atunci când vine vorba de a intonarefrenul Marseillezei.

Oamenii lupt@ pentru idei }i pâine. Saus@ reformulez: marii oameni lupt@ pentruidei, oamenii lupt@ pentru pâine. Suntemfl@mânzi, }i de una, }i de cealalt@, cucondi]ia s@ le p@str@m împreun@.Ideile bune aduc pâine, iar «iarba readin holde piar@». Ambasadorii no}tricei mai eficien]i au fost, pân@ acum,sportul }i cultura. Din cei mai ospi-talieri locuitori ai planetei, cum neconsideram înainte de deschiderea

grani]elor, am ajuns pe locul 34 din35, în topul Reader’s Digest al celormai nepoliticoase popoare (Bucure}tise afl@, ce-i drept, înaintea Bombay-ului!!!). {i-ar putea pierde româniiglasul, în concertul european? Înideea c@ mai putem vorbi, cu vocear@gu}it@ de la p@h@relul de ]uic@ }icu gura plin@ de fasolea cu costi]@.Altfel, nu am nimic cu aceast@ tra-di]ie încânt@toare a buc@t@riei autoh-tone, sunt chiar mare fan (ocazional,bineîn]eles). Anul viitor, vom s@rb@-tori, al@turi de fra]ii, colegii }i parte-nerii no}tri europeni, 9 mai, Ziua Vic-toriei. Dar sper, cu speran]a celui cre-dincios, c@ vom lua în calcul, m@carla aceea}i dimensiune valoric@, dublasemnifica]ie a momentului: cea inte-rioar@, independen]a na]ional@ }i ceaexterioar@, emanciparea interna]ional@.

Ecouri la Ziua Na]ional@

Dan-Alexandru POPESCU

C@ut@tor de aur ^n California

urmare ddin ppagina 11Aceast@ prioritate vizeaz@ aspecte ceurm@resc competitivitatea, coeziunea }iconservarea }i managementul resurselornaturale.

No]iunea cet@]eniei Uniunii trebuie s@ob]in@ mai mult@ substan]@, prin reali-zarea unui spa]iu al libert@]ii, siguran]ei}i dreptului

Europa trebuie s@-}i asume coerentrolul unui actor global, fundamentat pe va-lorile sale fundamentale, pentru a-}i puteaonora responsabilitatea regional@, pen-tru a promova dezvoltarea durabil@ }ipentru a aduce o contribu]ie în vedereagarant@rii siguran]ei civile }i strategice.Finan]@rile de care România va puteabeneficia pot proveni din Fondul EEuro-ppeaan dde DDezvoltaare RRegionaal@ (FEDER),Fondul Social European (FSE) }i Fondulde CCoeziune, care din 2007 devin ocomponent@ a fondurilor structurale. Oalt@ noutate adus@ de acest cadru finan-ciar multianual este elaborarea unui nouinstrument juridic - Asocciaa]iaa EEuroppeaan@ppentru CCoopperaare TTeritoriaal@, aplicabilîn toate regiunile, care se afl@ în cel pu]indou@ state membre. Obiectivul acestuiinstrument const@ în înlesnirea cooper@riitransfrontaliere, transna]ionale }i/sau inter-regionale între autorit@]ile regionale }i locale.De remarcat }i ini]iativele comune: JASPERS(Joint Assistance to Support Project inthe European Regions), JEREMIE (JointEuropean Resources for Micro to Me-dium Enterprises) }i JESSICA (Joint Euro-pean Support for Sustainable Investmentîn City Areas).JASPERS este instrumentul de coeziune,prin care Comisia European@, BancaEuropean@ de Investi]ii (BEI) }i BancaEuropean@ pentru Reconstruc]ie }i Dezvol-

tare (BERD) pun la dispozi]ia autorit@]ilorna]ionale }i regionale expertizele lor finan-ciare }i tehnice privind conceperea }ipreg@tirea proiectelor mari, care suntcofinan]ate de FEDER sau din Fondul deCoeziune. Obiectivul declarat este folosi-rea efectiv@ }i mai eficient@ a mijloacelorde finan]are ale UE, precum }i mobili-zarea capitalului privat pentru investi]iiîn proiectele de anvergur@. Acest instru-ment este utilizabil în cazul unor proiectena]ionale }i regionale de transport, pri-oritar pe baza Parteneriatului PublicPrivat sau cu sprijin financiar al sectoru-lui privat; proiecte de mediu (ap@, cana-

lizare, de}euri); proiecte comunale }iregionale ale transportului public pe dis-tan]e scurte }i lungi; proiecte pentru pro-movarea energiei regenerabile }i a efi-cien]ei energetice. Acest instrument va dis-pune de circa 14 milioane de euro anual.JEREMIE este un instrument de coezi-une folosit facultativ în cadrul progra-melor FEDER, prin care Comisia Europea-n@, Fondul European de Investi]ii (FEI)}i alte organisme europene ofer@ între-prinderilor capital de risc, credite mici,garan]ii }i împrumuturi, urm@rind înlesni-rea accesului la capital pentru între-prinderi mici }i mijlocii }i ob]inerea efec-

tului de pârghie, respectiv suplimenta-rea banilor publici care s@ determineinstitu]iile financiare private s@-}i m@-reasc@ volumul alocat. JESSICA este un instrument de coezi-une facultativ, aplicabil în cadrul pro-gramelor fondului de structuri, la careComisia, Banca European@ de Investitii(BEI) }i Banca de Dezvoltare a ConsiliuluiEuropean pun la dispozi]ie ajutoare res-pectiv credite, cât }i expertize ale pro-gramelor de dezvoltare }i înnoire a ora-}elor respectiv a construc]iilor de locuin]e.Baza operativ@ a proiectelor JESSICA oreprezint@ dezvolt@rile si înnoirea ora}elor,ca }i component@ optional@ a pro-gramelor operative;Aceste priorit@]i declarate la nivelul co-

munitar indic@ faptul c@ dezvoltarea dura-bil@ trebuie s@ devin@ conceptul }i obiec-tivul dominant, explicit asumat, în activi-tatea }i organizarea societ@]ii europene.„Planul Na]ional de Dezvoltare 2007-2013” realizat de Guvernul României }iMinisterul Finan]elor se dore}te a fi „undocument de planificare sstrategic@ }}i ppro-gramare ffinanciar@ mmultianual@, ce ori-enteaz@ }i stimuleaz@ dezvoltarea eco-nomic@ }i social@ a ]@rii în concordan]@cu principiile Politicii dde CCoeziune aaUniunii EEuropene.” Priorit@]ile na]ionalestabilite în acest cadru sunt convergentecu cele comunitare. Acestea sunt: cre}-terea competitivit@]ii economice }i dez-voltarea economiei bazate pe cunoa}tere;dezvoltarea }i modernizarea infrastruc-turii de transport; protejarea }i îmbun@-t@]irea calit@]ii mediului; dezvoltarea re-surselor umane, cre}terea gradului deocupare }i combatere excluziunii sociale;dezvoltarea economiei rurale }i cre}tereaproductivit@]ii în sectorul agricol }i spri-jinirea dezvolt@rii echilibrate a tuturorregiunilor ]@rii. Cel pu]in formal, dezvoltarea Românieise înscrie pe aceea}i direc]ie cu cea acomunit@]ii. }i totu}i, de ce se amestec@Uniunea European@ în treburile noastre?Vom cotiza cu aproximativ un miliard deeuro anual la bugetul uniunii, dar ]@riinoastre îi pot reveni 31 de miliarde deeuro din banii comunitari, în urm@torii7 ani. În anumite condi]ii, impuse deUE. În cadrul politicii europene de coe-ziune sunt sprijinite tehnic }i prin sub-ven]ii, regiunile uniunii în care se înre-gistreaz@ decalaje ale dezvolt@rii. Sco-purile acestei politici sunt: coeziunea eco-nomic@, social@ }i politic@ a UE; redu-cerea decalajelor regionale; favorizareacre}terii economice }i a ratei de ocu-pare; crearea condi]iilor de competitivi-tate pe pia]a comun@; egalitatea întreb@rba]i }i femei, }i înl@turarea discri-min@rii; protec]ia }i îmbun@t@]irea calit@]iimediului.

Astfel, agen]ii economici din domeniulenergetic care vor s@ aib@ acces la fon-durile structurale vor avea la dispozi]ie,din 2007, aproximativ 600 milioane deeuro. Firmele vor putea s@ acceseze fon-

duri pentru ̂mbun@t@]irea eficien]ei ener-getice, valorificarea resurselor regenera-bile de energie }i reducerea impactuluinegativ asupra mediului. Cel mai prob-abil, Uniunea European@ va finan]a 50la sut@ din valoarea proiectului, aceast@parte de finan]are fiind nerambursabil@,urm$nd ca beneficiarul s@ contribuie cu50 la sut@. Pentru ̂mbun@t@]irea eficien]ei

energetice, Uniunea European@ (UE)aloc@, n perioada 2007-2013, suma de270 milioane de euro, pentru valorifi-carea resurselor energetice vor fi alocate120 milioane de euro, iar reducereaimpactului negativ asupra mediului vabeneficia de o contribu]ie european@ de210 milioane de euro. Proiectele carepot fi finan]ate urm@resc, ̂n special, pro-ducerea de energie din resurse regene-rabile, conservarea sau economisireaenergiei, precum }i reducerea polu@rii.Tipurile de proiecte finan]abile cuprindproiecte de investi]ii ̂ n retehnologizareacentralelor }i a grupurilor existente, ^nscopul cre}terii eficien]ei energetice }iproiecte pentru ^mbun@t@]irea eficienteienergetice prin investi]ii ^n instala]ii }iechipamente. Potrivit propunerii Ro-m$niei, alte proiecte care ar putea fi finan-]ate vizeaz@ investi]ii ^n extinderea }imodernizarea re]elelor de distribu]ie aenergiei, ^n scopul reducerii pierderilor,sau pentru interconectarea re]elelor deenergie electric@, de petrol, de gaze cure]elele europene. De asemenea, ar puteaprimi finan]are proiectele care au caobiect modernizarea unor capacit@]i deproduc]ie a energiei electrice }i termiceprin valorificarea resurselor eoliene,hidroenergetice, solare, a biomasei, geot-

ermale }i biocombustibili, dar }i reali-zarea de investi]ii ̂n instala]iile de desul-furare, arz@toare }i instala]ii mari deardere. Proiectele cu o valoare mai marede 50 de milioane de euro nu vor fi ges-tionate pe plan intern, ci ComisiaEuropeana se va ocupa special de apro-barea }i finan]area lor, daca proiectele

se calific@. Integrarea ̂n UE }i alinierea la standard-ele comunitare vor ^nsemna ^n contin-uare foarte multe investi]ii ^n sectorulenergetic, iar oportunit@]ile oferite deacest domeniu atrag pe pia]arom$neasc@ companii interna]ionale derenume.

ENERGIE FFONDURI EEUROPENE VINERI 8 DECEMBRIE 20066

PPeerrssppeecctt iivvee 22000077

Banii europeni, banii no}tri

Banca European@ de Investi]ii

Industria energetic@ are nevoie de bani greiSectorul energetic mondial necesit@investi]ii de 20 de mii de miliarde dedolari pentru a putea face fa]@ cereriidin anul 2030. O investi]ie de 4300 demiliarde e necesar@ pentru sporireacapacit@]ilor de exctrac]ie a petrolului}i 3900 de miliarde pentru sectorulgazelor naturale. Dup@ 2010, investi]iile^n acest sector vor fi cele care vordetermina men]inerea pre]ului mare alenergiei. Necesarul de investi]ii al Ro-m$niei ^n acest domeniu este deaproape 10 miliarde de euro. Cel pu]ina}a reiese din programul guvernamen-tal care traseaz@ principalele repere alepoliticii energetice a Rom$niei ̂n 2006-

2009. Cele mai mari sume vor fi inves-tite ̂n domeniul energiei electrice, urmatde cel al gazelor }i de cel petrolier.Mineritul va avea nevoie de 1 miliardde euro. Dezvoltarea ̂n domeniul gaze-lor naturale necesit@ 1,6 miliarde deeuro. Circa 270 milioane vor fi folositepentru lucr@ri de cercetare geologic@,500 de milioane pentru cre}terea capa-cit@]ii de ^nmagazinare subteran@, 535milioane pentru reabilitarea }i dezvol-tarea sistemului na]ional de transportgaze. Pentru domeniul petrolier, se esti-meaz@ un necesar de 1,35 miliarde deeuro. Cei mai mul]i bani, 3,6 miliarde deeuro, revin sectorului energiei electrice.

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

Rom$nia, la masa greilor din sectorul energeticDDee llaa 11 iiaannuuaarriiee 22000077,, RRoomm$$nniiaa dd@@ ddiinn bbuuzzuunnaarruull pprroopprriiuu,, ddaarr }}ii pprriimmee}}ttee bbaannii ppeennttrruu iinnvveessttii]]iiii ^̂nn sseeccttoorruull eenneerrggeettiicc,,ddoommeenniiuu ccaarree aa ddeevveenniitt oo pprriioorriittaattee vviizziibbiill@@ }}ii ddeesscchhiiss eexxpprriimmaatt@@ ppee ppiiaa]]aa eeuurrooppeeaann@@ }}ii mmoonnddiiaall@@.. AAllttffeell ssppuuss,, RRoomm$$nniiaaaarree ppeerrssppeeccttiivvaa ddee aa ssee aa}}eezzaa llaa mmaassaa ggrreeiilloorr ddiinn ddoommeenniiuu,, uunnddee ssee ^̂mmppaarrtt nnuu ddooaarr bbaanniiii,, ccii }}ii ddeecciizziiiillee.. PPeennttrruu aaaajjuunnggee aaccoolloo,, ^̂nnss@@,, RRoomm$$nniiaa aarree oobblliiggaa]]iiaa,, ^̂nn ppeerriiooaaddaa iimmeeddiiaatt uurrmm@@ttooaarree,, ss@@ ssee pprreeooccuuppee ddee eeffiicciieennttiizzaarreeaa sseeccttoorruulluuii..

Iulia NAGY

urmare ddin ppagina 11Exportatorii de azi fie sunt al]i oamenidecât cei de ieri, fie au }tiut s@ se fe-reasc@ de aceste evolu]ii monetare.Au investit în crearea de brand pro-priu sau de adaos de valoarea ad@u-gat@, au investit pentru a putea vinde}i pe pia]a româneasc@, ferindu-se astfelde capcanele unei singure pie]e, sau auînv@]at s@ foloseasc@ jocul instrumen-telor derivate astfel încât s@ se prote-jeze pe aceast@ cale de surprizelecursului. %n dou@ cuvinte: investi]ii }iutilizare de instrumente noi. Aceasta adaptare a dus la schimbareastructurii exporturilor. Pân@ anii tre-cu]i, textilele, articole de îmbr@c@min-te }i piel@rie - adic@ produsele lohn-ului - erau nu numai consistente, dar}i majoritare în structura exporturilor.Acum, ma}inile }i utilajele, dispoziti-vele electrice domin@ structura expor-turilor. La nou@ luni, “scorul” este, înprocente, de 20,2 la 16,4 pentru pro-dusele cu mai mult@ valoare ad@ugat@,în defavoarea tradi]ionalelor produseale lohn-ului. Aceast@ diferen]@ s-a creatla începutul anului, când evolu]iile eco-

nomice au fost clare }i tendin]ele de-finitivate atât cele de evolu]ie a cursu-lui cât }i cele de salarii. Dar, aceast@schimbare de calitate a structurii im-porturilor s-a f@cut pe seama impor-turilor. Nu e un paradox, ci o conse-cin]@ fireasc@ a cre}terii leului }i areac]iei ra]ionale de a profita din nou,ca importatori de aceast@ conjunctur@}i de achizi]iona acum ma}ini }i utilaje,dispozitive. Pentru c@ aceste produsesunt }i principalele produse de import.Cum în cazul lor nu poate fi vorbadespre lohn, care se vede atât înexport cât }i în import, r@mâne s@ fie,o mare parte dintre ele, rezultatele uneiprofunde retehnologiz@ri ale industriei.Dac@ corelam aceste importuri cu re-zultatele tot mai bune în productivitate,se pare ca într-adev@r vorbim de oretehnologizare serioas@, cu rezultateconsistente. Prima consecin]@ ar fic@ aceast@ cre}tere periculoas@ aimporturilor va trebui s@ se opreasc@cât de curând. Investi]iile sunt f@cute,deci urmeaz@ exporturile. Deficitul decont curent nu este, de aceea, decâtun pericol relativ }i nu neap@rat c@l-câiul lui Ahile al unei economii caremizeaz@ pe leul.

Pe pia]a bursier@ a derivatelor, debutulultimei luni din 2006 a fost unul bun,lichiditatea urcând la “cota” de 27.169contracte futures }i options din 3321tranzac]ii. Ca valoare, s-a consemnatechivalentul a peste 75 milioane de RONadic@ circa 21,9 milioane de euro. În}edin]a din 4 decembrie, ultima scaden]@din 2006 a acaparat aproximativ 49&din volumul contractual de]inând, toto-dat@, 43,91& din suma pozi]iilor futuresdeschise. Pe de alt@ parte, scaden]a mar-tie 2007 a atras 13.478 contracte,reprezentând 50,34& din rulaj. Dinacest@ distribuire, reiese c@ orizontulmartie 2007 se preg@te}te pentru a de-veni atrac]ia num@rul unu de pe pia]asibian@. Plasamenetele investi]ionale alejuc@torilor prezen]i în pia]@ s-au realizatpe fondul sc@derilor consistente, apreci-ate de investitorii pe pozi]ii de vânzare.Nici la începutul lunii decembrie nu s-au produs modific@ri semnificative alecentrului de interes al investi]iilor care ar@mas ancorat în sectorul financiar,DESIF 2, DESIF5 }i DETLV fiind pro-dusele derivate care aproape au “mo-nopolizat” investi]iile. A atras, totu}i,aten]ia sectorul chimic, prin intermediulcontractelor pe ac]iunile “AMO”, care aumarcat un volum consistent de 1676contracte din care 1615 pentru martieanul viitor. Derivatele AMO s-au plasatastfel pe locul trei în ierahia zilei, devan-s$nd de pu]in DETLV. DESIF 2 au fostcele mai tranzac]ionate cu 11.845 con-tracte din care 6316 încheiate pentruluna în curs, 5462 pentru martie }inumai 67 pentru iunie. DESIF 5 au ocu-pat locul secund, cu 10.324 contracte.Ca }i în cazul DESIF 2, scaden]a apropi-at@ atrage înc@ cele mai multe contracte,

în cazul de fa]@ 5849, dar se eviden]iez@}i primul termen al anului 2007, cu 4385contracte. Detronate de contractele DEAMOde pe pozi]ia a treia derivatele ce au caactive suport ac]iunile “B@ncii Transilvania”au atras 1582 contracte, plasându-setotu}i în apropierea acestora. În ceea cele prive}te, scaden]a martie 2007 de]inedeja ponderea cea mai mare cu 1489contracte. În pia]a op]iunilor, s-au remar-cat contractile de tip call îndreptate c@treDESIF 2 martie 2007, DESIF 5 decem-brie 2006 }i martie 2007 dar }i DETLVdecembrie curent. Cea mai consistent@tranzac]ie s-a desf@}urat pe activul su-port DESIF 2 martie 2007, pentru careîn schimbul unui pre] de exercitare de3,94 lei/ac]iune a fost pl@tit@ o prim@ de40 RON/contract.

Peste patru milioane decontracte în 2006

Lichiditatea s-a men]inut la un nivel bun}i în cea de-a doua sesiune de tran-zac]ionare din decembrie. Pe fondul uneievolu]ii care a adus în prim-plan atâtcre}teri pe cele mai lichide titluri dar }isc@deri, au fost încheiate 23.004 con-tracte futures }i options din 2923 tran-zac]ii. Ca valoare, suma aferent@ volumu-lui men]ionat s-a ridicat la aproape 70milioane de Ron. }edin]a de mar]i a ie}itîns@ în eviden]@ prin tranzac]ionarea con-tractului cu num@rul patru milioane în2006. La finalul zilei, totalul tranzac]ionatpe 2006 se ridica la 4.001.168. con-tracte. În pia]a op]iunilor a doua sesiunedin decembrie a prilejuit investi]ii atât înaria call, cât }i put, semn al diversit@]iia}tept@rilor investitorilor în ceea ceprive}te evolu]ia viitoare a pre]urilor. Prinurmare, în pia]a options call, s-au re-marcat contractele pe DESNP decembrie2006 pentru care a fost pl@tit@ o prim@de doar un ban pe ac]iune în schimbulunui pre] de exercitare de 0,6 lei/ac]iune. În pia]a options put, DESIF 2martie 2007, au fost activele suport careau generat interesul participan]ilor.Pentru aceste titluri s-a mizat pe un pre]de exercitare cifrat la 2,5 lei/ac]iune pen-tru care s-a pl@tit o prim@ de 3 bani

/ac]iune. În pia]a ac]iunilor „juc@torii”au continuat s@-}i distribuie cea maimare cot@ a interesului c@tre derivatelepe ac]iunile SIF 2 Moldova }i SIF 5Oltenia. Cu o pondere de circa 50,9&din rulajul zilei DESIF 2 s-au impus înierarhia lichidit@]ii. Din totalul bifat deacestea, 7032 contracte au revenit sca-den]ei din luna în curs, 4552 scaden]eimartie 2007, iar 21 scaden]ei iunie deanul viitor. Raportat la pre]uri, DESIF 2au crescut pentru toate datele la care aufost tranzac]ionate. Conform obi}nuin]ei,DESIF 5 au secondat liderul cu 8876contracte, 4683 pentru sfâr}itul anului4181 pentru martie 2007 }i 12 pentruiunie 2007. Derivatele pe ac]iunile „B@nciiTransilvania” au revenit pe pozi]ia a treia,cu echivalentul a 844.000 ac]iuni trans-ferate. Orizontul de plasament martie2007 a fost cel mai atractiv cu 652.000ac]iuni transferate. Derivatele pe ac]iu-nile AMO s-au men]inut, }i de aceast@dat@, printre cele mai lichide cu 633 con-tracte, majoritatea orientate c@tre mar-tie 2007. La mijlocul s@pt@mânii, pia]a la termens-a caracterizat printr-o lichiditate foartebun@, pe parcursul sesiunii de miercuriînregistrându-se în pia]a futures }i op-tions 3282 tranzac]ii ce au însumat27.245 contracte. Valoarea corespunz@toarevolumului de transfer precizat s-a ridi-

cat la 78,67 milioane de lei. În euro val-oarea a ajuns la peste 22,8 milioane. Cadirec]ie de evolu]ie a pie]ei s-a pututobserva continuarea cre}terii num@ruluipe pozi]ii deschise de participan]ii înpia]a derivatelor pe scaden]a martie2007, termen care s-a îmbog@]it cu 836noi deschideri. Totodat@, pe principaleleactive suport tranzac]ionate, volumul detransfer aferent celei de-a treia luni din2007 l-a dep@}it deja pe cel consemnatpentru luna în curs. Per total, termenul31 martie 2007 a atras 60& din volu-mul de transfer. ”Pe lâng@ faptul c@ in-vestitorii continu@ s@ acumuleze pozi]iipentru prima scaden]@ de anul viitor,am observat c@ }i num@rul contractelorîncheiate de ace}tia pentru data amintit@a intrat pe o putenic@ tendin]@ cres-c@toare, fapt care ar putea indica con-stituirea scaden]ei martie 2007 ca punctcentral de reper înainte de încheiereascaden]ei decembrie”, a declarat un bro-ker. Pe parcursul }edin]ei din 6 decem-brie, cota]iile derivatelor au evoluat înmajoritate pe cre}tere. În pia]a ac]iunilorziua de miercuri a confirmat faptul c@sectorul financiar este neclintit de peprimele locuri în ierarhia activelor suporttransferate. Din perspectiva lichidit@]iigenerate, se remarc@ un trio alc@tuit dinDESIF 2, DESIF 5 }i DESIF 3. Acesteaau acaparat împreun@ circa 90& din ru-

lajul zilei. Astfel, trei dintre reprezentan-tele societ@]ilor de investi]ii financiare auocupat podiumul zilei. Derivatele peac]iunile SIF 2 Moldova }i-au men]inutprima pozi]ie în clasamentul lichidit@]ii,ad@ugând zestrei acumulate înc@ 11.649contracte, 4515 pentru decembrie curent,7127 pentru martie viitor }i doar }aptepentru iunie 2007. Cre}teri s-au înregis-trat }i pe DESIF 5 derivate care au fostpreferate pentru 11.639 contracte }i auîncheiat }edin]a pe locul secund, la doar10 contracte de lider. Locul trei, ob]inutde DESIF 3 Transilvania, prin 1414 con-tracte, indic@ un decalaj puternic întreprimele dou@ clasate }i restul plutonu-lui. Pentru DESIF 3, scaden]a preferat@a fost tot martie 2007, cu o pondere65& din transferurile realizate pe aces-te active. Din nou, derivatele AMO auavut o evolu]ie bun@ soldat@ cu peste1000 de contracte încheiate dintre carecirca 91& pentru prim@vara anuluiurm@tor. În aria op]iunilor, din cele 393contracte încheiate din }apte tranzac]iis-au remarcat în special cele 350 decontracte de tip call pe DESIF 5 mar-tie 2007, la un pre] de exercitare de 3,7lei/ac]iune, cu prime cuprinse între 3 }i4 bani/ac]iune. În sesiunea de joi, pân@ la ora 12 seîncheiaser@ deja circa 14.300 contractecu o valoarea de peste 42 milioane Ron.

BURS~ SSCHIMBURI EEXTERNEVINERI 8 DECEMBRIE 2006 7

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Scaden]a martie 2007 se impune, treptat,în preferin]ele investitorilor

ÎÎnn uulltt iimmaa lluunn@@ ddiinn aann,,

Bursa din Montreal

În c@utarea exportatorilor de alt@dat@Dan SUCIU

Prima grij@ a traduc@torului este s@ în-]eleag@ corect textul ce urmeaz@ a fitradus, nu doar a textului dificil de laprima vedere, ci a oric@rui text. Chiardac@ scopul final al unei traduceri buneeste realizarea unei opere de art@ celpu]in la fel de impresionante ca „arheti-pul”, procesul traducerii reclam@ mai întâio bun@ în]elegere a sensului. Traducerea în fapt const@ în a reda înlimba ]int@ cel mai apropiat echivalentfiresc al mesajului din limba surs@, maiales ca în]eles, apoi ca stil. Uneori nunumai încep@torii, ci chiar traduc@tori cuexperien]@, fac deduc]ii pripite, se încredprea mult în propriile lor cuno}tin]e delimb@ str@in@, în traduceri f@cute în altelimbi sau consult@ dic]ionare nepotrivitepentru natura textului tradus. Pentru sta-bilirea denota]iei, adic@ a sensului cuvin-telor, folosirea dic]ionarului sau, mai binezis, a dic]ionarelor este obligatorie. Dars@ nu uit@m c@ dic]ionarele sunt imper-fecte, mai ales dac@ le privim pe fun-dalul ve}nicei deveniri a limbii; ele suntca }i ceasul - cel mai prost }i, totu}i, emai bun decât nici unul. Dar au o me-morie mai bun@ ca a noastr@.Pentru traduc@torul din limba englez@în limba român@, sursa cea mai pre]ioas@de informa]ie este dic]ionarul englez-englez, adic@ un dic]ionar de tip mono-lingv; dic]ionarul bilingv, adic@ cel englezromân, îndepline}te rolul de „confirmare”.A}a g@sim cel mai apropiat echivalent înlimba proprie }i aceasta este o condi]iea traducerii reu}ite. De ce folosim dic-]ionarul bilingv? Pentru a ne confirmaalegerea unui cuvânt în propria limb@,pentru a-l folosi ca un instrument de pre-cizie – ne referim aici la traducerile despecialitate care cer, obligatoriu, folosireadic]ionarelor bilingve. Dic]ionarele mai actuale sunt versiuniîmbun@t@]ite ale celor de propor]ii medii,mult amplificate, cu un num@r crescutde cuvinte. Concep]iile aplicate se carac-terizeaz@ prin realism - pentru c@ sebazeaz@ pe contexte reale, interpretate

din punct de vedere gramatical, prin pris-ma realit@]ilor limbii, prin mobilitate,adaptând atât interpretarea gramatical@,cât }i pe cea semantic@, de la un con-text la altul. În al treilea rând, contextu-alizarea, pentru c@ totul este preluat curaportare la contexte. Dic]ionarele actuale au anumite parti-cularit@]i: ordine strict alfabetic@ a arti-colelor de dic]ionar, folosirea unui sis-tem economicos de punctua]ie, succintespecific@ri gramaticale. Ast@zi, dic]ionarelecuprind sinonimie mai larg@, precum }ineologisme intrate recent în limb@ }ifolosite frecvent. Exist@ dic]ionare care includ la anexeprezent@ri sintetice ale unit@]ilor de m@-sur@ folosite în sistemul anglo-saxon, cucare utilizatorii din spa]iul european nusunt atât de bine familiariza]i, apoi g@sim}i câte un interesant nomenclator alstatelor lumii, cu traducerea denumirilorrespective în limba român@, precum }ia codurilor monedelor na]ionale, conformISO 4217.Adresate mai mult speciali}tilor, dic]io-narele pe domenii de specialitate ofer@vocabular util }i cuprinz@tor, actualizatde}i complex. Ofer@ }i traducerea sauexplicarea acronimelor, care nu estedeloc u}oar@ pentru traduc@torii }i uti-lizatorii de o astfel de „literatur@”. Astfelde dic]ionare au ap@rut în toate domeni-ile }i continu@ s@ apar@, pentru c@ nu sepoate lucra f@r@ a fi bine informat, iarinforma]ia o g@sim într-un evantaineînchipuit de larg ast@zi. Dincolo de „c@r]ile dic]ionare”, ast@zicitim pe internet }i, deci, este foartecomod s@ acces@m un dic]ionar on linecare ne scute}te timpul foarte pre]ios,ce se pare c@ nu ne mai este suficient. Totu}i dic]ionarele înc@ nu pot fiinventare terminologice exhausive, oricâtde specializate au devenit de-a lungulanilor. Ele r@mân „rezervoare” termino-logice care pot fi abordate din multipleperspective de c@tre to]i cei interesa]i.

Moneda european@ va intra ^ncet, darsigur, ^n centrele comerciale din ]ar@.Dup@ aderarea la Uniunea European@,rom$nii ̂}i vor putea pl@ti cump@r@turile^n euro, direct la comercian]ii care vorface demersurile necesare pe l$ng@Banca Na]ional@. Modelul este deja apli-cat ̂n mai multe state din Uniune, chiardac@ mai au ani buni p$n@ c$nd mon-eda european@ va ^nlocui monedele lorna]ionale. Integrarea ̂n Uniunea European@ar trebui s@-i aduc@ Rom$niei acelea}idrepturi }i facilit@]i de care se bucur@ }icelelalte state. Unul dintre ele este }iposibilitatea, pentru cet@]enii str@ini }ichiar }i pentru cei rom$ni, de a pl@ti ̂ nmoneda european@ la magazin. Uit$ndu-ne la vecinii europeni, care s-au integrat^n urm@ cu doi ani, vedem c@ acestlucru se practic@ deja ^n c$teva state,precum Ungaria, Slovacia sau Cehia. Pentru mezinii Uniunii Europene, cumvor fi Rom$nia }i Bulgaria, lucrurile suntla ^nceput }i va mai dura o perioad@,p$n@ c$nd vom putea aplica toatem@surile care acum sunt func]ionale ^ncelelalte state europene. %n Slovacia, deexemplu, dac@ ai ajuns ^ntr-un super-

maket, nu ai la tine dec$t euro, dar nuai g@sit o cas@ de schimb, ̂]i po]i umplelini}tit co}ul. La c$teva dintre case veiputea folosi bancnotele europene }i veiprimi restul ^n moneda local@, coroaneslovace. %n Ungaria, lucrurile stau }i maibine: moneda european@ este acceptat@aproape peste tot. Aceste state nu autrecut ^nc@ la euro, p@str$ndu-}i mone-da na]ional@. Cum va fi in Rom$nia, dup@ integrare?Deocamdat@, nu exist@ reguli scrise cares@ prevad@ ^n mod expres dac@ se potaccepta, de c@tre comercian]ii, }i valutela plat@. Singurul lucru cert este c@ pl@]ilese fac ^n moneda na]ional@, leul. Amcerut l@muriri, la Banca Na]ional@ aRom$niei, despre posibilitatea ca, dup@integrare, ^n magazine s@ se accepte }imoneda european@. "BNR are un pro-gram prin care Rom$nia va trece la euro^n perioada 2012-2014. P$n@ atunci,moneda pentru plat@ este leul, iar pen-tru euro se aplic@ acelea}i reguli ca }ipentru orice valut@", explic@ AdrianVasilescu, consilierul guvernatoruluiB@ncii Na]ionale a Rom$niei. C$t despreplata ̂n euro, teoretic, nu exist@ restric]ii."%n Slovacia, se merge pe regimul

punctelor de schimb valutar. {i la noi,comercian]ii, al@turi de casele de schimbvalutar, pot deschide puncte de schimbvalutar, ̂n condi]iile specificate de lege",spune Adrian Vasilescu. Cu alte cuvinte, dac@ societatea co-mmercial@ consider@ c@ are un num@rmare de clien]i care solicit@ s@ pl@teasc@^n moneda european@ }i c@ acest lucru}i aduce profit poate deschide, ^mpre-un@ cu o cas@ de schimb valutar, punctede schimb valutar ̂n cadrul unit@]ii. Casade schimb este obligat@ s@ notifice BNRcu privire la deschiderea punctelor deschimb }i s@ ^ndeplineasc@ toate con-di]iile de siguran]@ prev@zute de lege. %nprezent, norma BNR privind casele deschimb valutar prevede ca acestea s@aib@ asigurat, pentru fiecare punct deschimb valutar ̂n parte, "aparat de mar-cat electronic fiscal sau calculator }i pro-grame care s@ asigure emiterea bonurilorfiscale (pentru schimb valutar), precum}i aparat de verificare a autenticit@}iibancnotelor". C$t despre micii comer-cian]i, ei privesc cu oarecare rezerv@posibilitatea de a-}i vinde m@rfurile con-tra euro. Pentru to]i, ce conteaz@, p$n@la urm@, este c$}tigul.

EURO EESEU VINERI 8 DECEMBRIE 20068

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2006

Ileana ILIE

Aderarea va aduce multe schimb@ri în Rom$nia. Una dintre ele ar putea fi plata cump@r@turilor în euro. De}i BNRa anun]at c@ vom trece la moneda unic@, abia dup@ 2012, comercian]ii ar putea primi euro imediat dup@ integrare.Men]inerea monedei na]ionale }i acceptarea, în paralel, a pl@]ii în euro se practic@ în ]@ri precum Slovacia, Cehiasau Ungaria. În ]ara noastr@, dac@ se va introduce un asemenea sistem, probabil c@ va fi cel mai repede adoptatde c@tre marile centre comerciale, micii comercian]i fiind mai reticen]i, în lipsa unui contact direct cu b@ncile.

Colegiul de redac]ie

Redactor }}ef ccoordonator:DAN PPOPESCUDAN PPOPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIELIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar ggeneral dde rredac]ie

editorGRUPUL DDE PPRES~ CCONTINENTCAMERA DDE CCOMER[, IINDUSTRIE {I AAGRICULTUR~ AA JJUDE[ULUI SSIBIUNOBLESSE SSRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

2007. FACEM CUMP~R~TURILE ÎN EURO

Podul pesteRin de laMaxau

Denota]ia }i dic]ionarul

dr. Adriana VIN[EAN