CELE 613 MITZVOT ALE TOREI

http://www.jen.ro/etica_files_0.html

http://613porunci.blogspot.ro/

Limbajul tulburator al Partzufim si Sfirot

Posted on 3 February, 2010 at 12:01

Atunci cand explic Zohar-ul, adesea desenez formule si grafice, dar poate ca unii vor dori explicatii mai degraba senzoriale. Insa privind aceste grafice, ele reprezinta pentru mine sentimente, cum ar fi Bina, Malchut, Iesod sau Iosif in mijloc, Iacob sau Tiferet, Abraham, Isac si asa mai departe. Acestea sunt forte incredibil de puternice – o lume intreaga, cu o multime de detalii! Pur si simplu, inca nu o intelegi.

E ca un muzician care se uita la cateva linii si cercuri desenate pe o bucata de hartie si asculta muzica, sau un doctor care se uita la o radiografie si e oripilat de imaginea rea pe care o vede. Dar noi nu reactionam in niciun fel la aceleasi imagini, pentru ca noi nu stim cum sa interpretam acest limbaj. Insa treptat, pe masura ce studiem, ne apropiem de simtirea Lumii Spirituale.

Baal HaSulam a adaugat o explicatie la textul original al Zohar-ului, folosind limbajul Kabalei. El il explica in termeni de Partzufim si Sfirot – si treptat, vom incepe sa simtim ca asta spune aceleasi lucruri ca si textul original al Zohar-ului. Vom incepe sa intelegem aceasta limba, caci vom deveni “specialisti” in ea, la fel ca muzicienii sau doctorii care inteleg limba lor. Limba Kabalei ne va permite sa avem o senzatie clara, iar apoi, ceea ce citim va face o impresie asupra noastra.

De exemplu, sa luam fraza, “Si Iosif trecu prin toata tara Egiptului”. Stiti cat de multe sentimente sunt continute in aceasta fraza? Ar trebui sa va dea lacrimile! Trebuie sa invatam sa simtim cum dorinta de a darui se prabuseste in dorinta de a primi atunci cand se acordeaza la ea, cum functioneaza ele impreuna si asa mai departe. In cele din urma, fiecare cuvant al Zohar-ului va rezona cu noi si va provoca mari transformari in interior.

Trebuie doar sa ne asteptam ca acest lucru sa se intample in interiorul nostru.

Urcand pe scara Gandurilor Creatorului

Posted on 8 July, 2010 at 20:36

Intreaga coborare si dispersie a Luminii de Sus in jos este destinata revelarii intentiilor, care sunt capetele (Roshim) actiunilor spirituale (Partzufim). Aceste capete ale Partzufim sunt gandurile Creatorului. In esenta, elereprezinta verigile lantului, care se intinde din Lumea Infinitului, in jos, in aceasta lume.

Urmand aceste actiuni – dupa ce Lumina coboara de Sus – capetele Partzufim raman impreuna cu Reshimot (inregistrari informationale). Aici este locul in care putem folosi independent aceste actiuni, pentru a le conecta la capetele Partzufim spirituale, pentru a le folosi in ascensiunea noastra.

Conform traditiei, Tora contine 613 Mitzvot (porunci). Multi oameni cred in mod gresit ca aceste porunci nu se ocupa decat de ritualuri. Pe langa ritualuri, poruncile se aplica in domenii precum etica personala, comportamentul social, etica universala si justitia sociala. Evreii care cred ca nu sunt absolut deloc practicanti ar trebui sa recunoasca faptul ca, daca nu intretin relatii sexuale cu mama, tatal, sau fratii si surorile lor, ei respecta deja trei dintre Mitzvot.

Dupa traditia iudaica, evreii au primit de la Dumnezeu Tora, acum aproximativ 3200 de ani. Multe dintre Mitzvot, inclusiv faimoasele Zece Porunci, au avut o influenta enorma asupra dezvoltarii societatii occidentale, atat direct cat si indirect. Numeroase valori ce se regasesc astazi in civilizatia occidentala si care sunt de obicei considerate ca fiind de la sine intelese, cum ar fi 'sa nu ucizi', nu erau valori universale atunci cand au aparut in lume Tora si cele 613 Mitzvot, acum mai mult de trei mii doua sute de ani.

Multe, insa nu toate conceptele etice ale iudaismului, provin direct din versiunea scrisa a Torei si din cele 613 porunci ale sale. Unele dintre legile morale sunt notate in Talmud si in alte surse iudaice mai tarzii, considerate post-biblice. Aceste etici si legi 'post-biblice' sunt de obicei legate si bazate pe versete si porunci din Tora si adesea elaboreaza si clarifica Tora.

Mitzvot sunt adesea clasificate in doua categorii. Prima categorie implica relatii interpersonale si etice si se numeste bein adam la-khavero, intre om si tovarasul lui. A doua categorie, care include ritualul, este cunoscuta ca bein adam la-makom, intre o persoana si Dumnezeu. Totusi, multe dintre Mitzvot nu pot fi

incluse cu usurinta intr-una din cele doua categorii si se potrivesc in amandoua. De exemplu, legile care cer sa se tina kosher (legile alimentare) sunt adesea considerate ritualistice, dar au si importante elemente etice. Pentru ca un animal sa fie kosher trebuie sa fie ucis dintr-o singura lovitura cu un cutit special extraordinar de ascutit, ca sa fie omorat intr-un mod cat mai putin dureros cu putinta. Animalele care sunt ranite si sufera in mod inutil, ca de exemplu animalele vanate, nu sunt considerate kosher si nu pot fi mancate.

Din cele 613 Mitzvot ale Torei, cateva sute nu se mai respecta astazi. Multe dintre Mitzvot-urile rituale nu au fost aplicate decat in perioada in care a existat in Ierusalim Beis Hamikdash (Marele Templu Evreiesc). Din moment ce astazi nu exista un Beis Hamikdash la Ierusalim, Mitzvot-urile legate de acesta nu mai pot fi practicate. Chofetz Haim, un mare rabin Est European, care a trait intre 1838 si 1933, a calculat ca in zilele noastre mai sunt practicate mai putin de trei sute dintre Mitzvot.

613 PORUNCI

Cele 613 mitzvot sau porunci se afla in miezul Bibliei si in centrul mostenirii evreiesti. Bazandu-ne pe diverse surse din traditia evreiasca, vom enumera aceste legi, una cate una, vom discuta intelesul si relevanta lor, pentru a putea sa le intelegem cat mai bine posibil.

Totusi, toti comentatorii care discuta aceste probleme observa imediat ca nici unul dintre motivele oferite pentru vreuna dintre legi nu poate fi considerat cel suprem. In final, logica din spatele respectarii poruncilor nu sta in faptul ca intelegem legile, ci in faptul ca ni le-a dat Dumnezeu si se asteapta ca noi sa ii urmam instructiunile.

Astfel, desi putem considera ca un anume rationament in spatele unei legi nu se aplica si in cazul nostru, nu avem voie sa ne scutim de respectarea ei. Inainte de a purcede la expunerea acestor legi trebuie sa facem si noi uz de aceasta mentiune. Nici un motiv dat aici nu poate fi considerat suprem. Ele sunt menite sa ne ajute sa intelegem rolul pe care l-a intentionat Dumnezeu pentru poporul evreu in aceasta lume, precum si respectarea legii.

Lashon hara (Bârfa)

Din cele 613 Mitzvot din Tora, una, care este din nefericire foarte neglijata, este porunca ce interzice Lashon Hara (barfa/literal 'limba rea')

Interdictia impotriva Lashon Hara este exprimata clar.

"Sa nu umbli cu zazanii in poporul tau" (Leviticul 19:16).

Cuvintele au un potential atat de daunator incat un avertisment impotriva abuzului lor apare chiar in Cele Zece Porunci. A noua porunca spune:

"Sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau" (Exodul 20:13)

Conform iudaismului aceasta porunca inseamna ca este gresit sa vorbesti de rau o alta persoana, chiar daca ar fi adevarat, cu exceptia situatiilor cand este important pentru persoana cu care vorbesti sa auda informatia. Exemple de ocazii cand Lashon Hara este constructiva sunt atunci cand persoana cu care vorbesti urmeaza sa se casatoreasca sau sa aiba relatii de afaceri cu persoana despre care se vorbeste.

O bine cunoscuta poveste evreieasca vorbeste despre un evreu care umbla prin comunitate si il vorbea de rau pe rabinul acesteia. Dupa o perioada de timp, omul a regretat ca l-a vorbit de rau pe rabin si i s-a infatisat pentru a-si cere iertare. Omul s-a aratat foarte mahnit pentru ceea ce facuse si era dispus sa faca aproape orice pentru a primi iertarea rabinului. Rabinul i-a spus atunci ca primul pas in a indrepta ceea ce gresise era sa ia trei perne mari de puf, sa le desfaca si sa lase vantul sa ia penele. Omul a ascultat instructiunile rabinului si s-a intors la el sa-l instiinteze ca i-a indeplinit cererea. Atunci rabinul i-a spus: "Acum esti gata pentru al doilea pas pe calea corectarii a ceea ce ai facut. Du-te si aduna toate penele. Desi s-ar putea sa regreti sincer si sa vrei intr-adevar sa repari raul pe care l-ai facut, este la fel de imposibil sa-l repari cum este sa aduni toate penele."

Dupa cum arata si povestea, barfa cauzeaza daune ireversibile.

Cuvantul ebraic pentru barfitor corespunde cuvantului pentru vanzator ambulant. La fel cum un vanzator ambulant merge din casa-n casa cumparand de la unul si vanzand la altul, tot la fel face si cel care barfeste. Barfitorul are o mentalitate de vanzator ambulant. Cand dam cuiva informatii intime sau negative despre o a treia persoana, ne asteptam ca persoana cu care vorbim sa ne dea informatii intime sau negative despre persoana despre care se vorbeste sau despre altcineva. Se face schimb de informatii intime si negative.

De obicei, cand ne gandim la etica, gandim in termenii actiunilor oamenilor fata de ceilalti, si daca aceste actiuni sunt corecte sau nu. Totusi, etica iudaica se ocupa si de felul cum oamenii comunica unii cu altii.

Cuvintele pot avea efecte puternice. Daca sunt folosite pozitiv, pot alina, incuraja sau binecuvanta o persoana. Pe de alta parte, cand sunt folosite in mod negativ, ele ii pot distruge prieteniile, familia, reputatia sau mijloacele de subzistenta.

Data viitoare cand vorbiti pe altii de rau, luati in consideratie una dintre maximele lui Israel Salanter (1810-1883), marele moralist evreu si invatator rabinic. Rabinul Salanter spunea ca de obicei ne confundam prioritatile. El a zis: "In mod normal ne preocupam de bunastarea noastra materiala si de sufletul vecinului: sa ne preocupam mai bine de bunastarea materiala a vecinului si de propriile noastre suflete."