Cele 6 mituri despre creativitate În zilele noastre a fi creativ este o misiune destul de grea și în același timp este o necesitate a acestui mileniu, după cum recunoștea și Bill Gates. De câte ori poate ne-am pus întrebarea cum să găsim o idee creativă care să ne scoată din impas ?  Ce fel de mediu înconjurător ar fi necesar pentru a ne veni ideile creative ? Cum pot liderii să susțină procesul creativ și să stimuleze creativitatea la locul de muncă ? Cum putem trece peste anumite bariere de gândire ?

CELE 6 MITURI DESPRE CREATIVITATE 

Teresa Amabile, director la Harvard Business School, și-a dedicat întreaga sa viață cercetărilor în domeniul creativității și este una dintre cele mai cunoscute persoane din întreaga lume care s-a ocupat de inovație în domeniul afacerilor.

Acum 8 ani, ea a realizat un studiu în domeniul creativităţii, astfel:

a lucrat atât cu studenţi cât și cu manageri din companii foarte diferite, și a colectat aproape 12.000 emailuri , cu descrierea amănunţită a zilei de lucru, de la persoane care erau implicate în proiecte creative în domeniul producţiei bunurilor de consum, high tech și din industria chimică. Ea nu a povestit participanţilor că obiectul său de studiu este creativitatea. Ea a pus doar întrebări, într-un email pe care-l trimitea zilnic, despre munca pe care o desfăşurau cei supuşi cercetării, precum și despre mediul înconjurător în care activau. Teresa Amabile a codat emailurile primite înregistrând momentele în care oamenii se luptau din greu cu o problemă sau când le venea o idee nouă.

Ea continuă aceste studii, împreună cu echipa sa și în ziua de astăzi și a observat că există 6 mituri despre creativitate care sunt descrise mai jos:

1. Ideile creative vin de la oamenii creativi

 Când a întrebat directorii de companii unde au nevoie cel mai mult de idei creative, ei au răspuns aproape întotdeauna la fel -  în compartimentul de dezvoltare produse noi, în cel de marketing și în cel de publicitate. Iar când i-a întrebat unde anume nu-și doresc să aibă oameni creativi, ei răspundeau invariabil în departamentul de contabilitate, și apoi râdeau datorita conotaţiei negative pe  care o are creativitatea în domeniul contabilităţii.

Dar percepţia comună a tuturor managerilor era că unii oameni sunt creativi iar alţii nu. Iar acest lucru nu este adevărat. Ca și lider, nu vrei să ai creativitate doar într-un singur domeniu. Vrei ca fiecare persoană din organizaţia ta să producă idei noi și utile, inclusiv în domeniul financiar. Dacî privim în trecut, există inovaţii și în domeniul financiar care sunt extrem de profunde și în întregime etice, precum contabilitatea bazată pe costuri.

De fapt, aproape toate cercetările în acest domeniu arată că orice persoană cu o inteligență normală este capabilă să îndeplinească și anumite sarcini care cer creativitate.

Creativitatea însă depinde de un anumit număr de lucruri: experienţa, incluzând cunoştinţe și îndemânări tehnice, talent, abilitatea de a gândi într-un mod diferit

decât cel uzual, capacitatea de a elimina ideile fără valoare.

Motivaţia intrinsecă – oamenii care sunt motivaţi de ceea ce fac lucrează adesea creativ – este foarte importantă.

 De peste 5 ani, organizaţiile acordă o atenţie tot mai mare creativităţii și inovaţiei iar angajaţii urmează în permanență cursuri pentru descătuşarea potentialului lor creativ.

Dar o mare parte din oameni nu sunt în stare să-și dezvolte acest potenţial creativ, deoarece ei lucrează într-un mediu care împiedică apariţia motivaţiei intrinseci.Prin urmare, multe companii mai au un drum lung de parcurs pana sa elimine barierele din calea creativităţii.

2. Banii sunt un motivator al creativităţii

Experimentele realizate de cercetători în domeniul creativităţii au arătat ca banii nu înseamnă totul.

Teresa Amabile i-a întrebat pe cei supuşi studiului cum îi motivează banii să vină cu soluţii noi, iar ei au răspuns că acestă întrebare este irelevantă, ceea ce înseamnă că ei nu se aşteaptă să fie plătiţi în fiecare zi în funcţie de ideile noi pe care le folosesc. În același timp, angajaţii care se intreabă mereu ce bonusuri vor primi pentru munca pe care o realizează, sunt cei mai puţin creativi oameni.

Bonusurile acordate și plata angajaţilor foarte strict pe performanța pe care o obţin poate deveni problematică când oamenii cred că fiecare mişcare pe care o fac le poate afecta remuneraţia.

În aceste situaţii, oamenii riscă să aibă o tendinţă de a fugi de eşec, pur și simplu. Bineînţeles că oamenii au nevoie să simtă că sunt compensaţi corect. Dar cercetările efectuate arată că oamenii pun o valoare mai mare pe mediul de lucru în care creativitatea este ajutată să se dezvolte, să fie valorizată și recunoscută.

Angajaţii vor să aibă oportunitatea de a se angaja profund în munca lor și să facă reale progrese.

Deci este foarte important pentru lideri să pună la un loc oamenii împreuna cu proiectele lor, nu numai pe baza experienţei pe care o au aceştia ci și  tinând cont de motivaţia pe care o au.

Oamenii sunt mult mai creativi când le pasă de munca pe care o fac și când își focusează toate abilitățile pe care le au pentru aceasta.

Dacă provocarile la care sunt supuşi sunt prea înalte față de nivelul abilitaţilor pe care le au, ei devin frustraţi.

Dacă provocările la care sunt supuşi sunt prea scăzute față de nivelul abilitaţilor pe care le au, ei devin plictisiţi.

Liderii trebuie să ştie să balanseze aceste lucruri cu atenţie pentru a obţine

rezultatul dorit.

3. Presiunea timpului dezvolta creativitatea

În studiul pe care l-a făcut, Teresa Amabile a observat că oamenii gândeau adesea că ei pot deveni mult mai creativi dacă lucrează sub o severă presiune a timpului.

Dar din studiul cercetătoarei a reieşit exact opusul -  oamenii care erau cel mai puţin creativi erau tot timpul în lupta cu timpul.

De asemenea,  atunci când oamenii lucrează sub presiunea timpului, le scade creativitatea nu numai în ziua respectivă, ci chiar și în următoarele două zile..

Presiunea timpului distruge creativitatea deoarece oamenii nu se pot angaja în mod profund în problemele pe care le au de rezolvat.

Creativitatea solicită o perioadă de incubaţie -  oamenii au nevoie de timp pentru a intra în probleme și pentru a lăsa ca ideile creative să iasă la suprafaţă.

De fapt, nu contează atât de mult dead-line-ul stabilit pentru rezolvarea problemei  ci faptul că angajaţii își distrag atenţia de la ceea ce au de făcut cu lucruri mai puţin importante sau deloc importante iar distragerea atenţiei este cea care fură timpul necesar distrugerii barierelor de gândire uzuale și dezvoltării ideilor creative.

Oamenii nu pot fi creativi când se află în bătaia puștii, ci numai când sunt focusaţi pe munca lor.

Angajaţii trebuie să evite activităţile care îi distrag de la scopul lor și să se focuseze pe ce este important de rezolvat.

În prea multe organizaţii oamenii nu înţeleg motivul grabei, a faptului că cineva undeva are nevoie ca acel lucru să fie rezolvat astăzi.

4. îngrijorarea sparge tiparele de gândire

Există această idee potrivit căreia frica și tristeţea dau pinteni, într-un fel, creativităţii.

Există o literatura psihologică în care se explică faptul că incidența unei depresii puternice este mai mare la scriitorii creativi și artişti – depresia geniilor care sunt incredibil de originale în ceea ce gândesc. Dar Teresa nu a observat acest lucru la populaţia pe care a studiat-o.

Ea a codat cele 12.000 de emailuri în funcţie de nivelul de frică, anxietate, tristeţe, mânie, fericire și dragoste, pe care oamenii au experimentat-o în ziua respectivă.

Si a găsit că procesul creativ este asociat pozitiv cu bucuria și dragostea iar negativ este asociat cu mânia, frica și anxietatea.

Cercetările au demonstrat că oamenii sunt cei mai fericiţi când găsesc o idee

creativă și găsesc o idee care să spargă tiparele când au fost fericiţi cu o zi înainte. Astfel se creează un cerc al creativităţii și fericirii.

Când oamenii sunt atraşi de munca pe care o fac există o şansă mult mai mare că vor face o asociere cognitivă care a doua zi va da naştere unei idei creative. O zi plină de fericire va conduce la o a  doua zi plină de creativitate.

5. Competiţia bate colaborarea

Exista o credinţa destul de extinsă, în special în domeniul financiar si industria high-tech, că o competiție internă între angajaţi va forţa inovaţia.

În studiile sale, Teresa a descoperit că procesul creativ primeşte o lovitură puternica când persoanele dintr-un grup de lucru intră în competitivitate în loc să colaboreze.

Cele mai creative echipe sunt cele între care existî încredere pentru a impîrtași și dezbate ideile.

Dar când oamenii luptă pentru recunoaştere, ei se opresc din împărtășirea ideilor lor. Și acest lucru este distructiv deoarece nimeni într-o organizaţie nu are toate informaţiile cerute pentru a pune toate piesele puzzle-ului împreună.

6. O organizaţie restructurată este o organizaţie creativă

Poate în domeniul departamentului de relatii publice, o firmă care își reduce personalul forţează dezvoltarea creativităţii.

Din păcate, cercetătoarea a observat foarte multe exemple de acest fel. Din punctul său de vedere,  restructurările sunt foarte dificile pentru angajaţi și distrug creativitatea. Astfel, ea a studiat o divizie a unei companii de electronice formată din 6000 de angajaţi. În urma procesului de restructurare a 25 % din angajaţi, ceilalţi au agonizat o perioadă de 18 luni. Fiecare dintre stimulatorii creativităţii scăzuseră semnificativ. Anticiparea restructurării a fost și mai grava decât restructurarea în sine. Frica oamenilor de a nu fi concediaţi îi dezangaja de la munca lor. Problema cea mai mare a fost că la 5 luni după restructurare, creativitatea era distrusă, în proporţie de 100%.Comunicarea și colaborarea au scăzut, de asemenea, semnificativ, și odată cu ele, spiritul de libertate și autonomie.

Liderii trebuie ca după restructurări să stabilizeze imediat mediul de lucru, altfel, izvorul ideilor creative va dispărea.

S-ar putea crede că ceea ce s-a scris până acum demonstrează că Teresa luptă pentru un stil de management uşor. Dar nu este adevărat.

Ea pune accentul pe un stil de management isteţ. Cei 30 de ani petrecuţi în domeniul cercetării, cele 12.000 de jurnale de activități pe care le-a obţinut, susțin ideea că dacă oamenii fac ceea ce le place atunci ei se angajează profund în ceea ce fac iar când munca lor este valorizată și recunoscută, creativitatea prinde aripi.

Chiar și în vremuri grele.

Revolutia creatocratica “Nici viitorul nu mai e ceea ce a fost” spunea prietenul meu cu mintea  creativă, deschisă spre paradox, contemplând cu simpatie o bunicuţă de 76 de ani care tocmai cetuia de zor pe skype cu nepoţeii din Canada.  Transformările din mediul nostru de viaţă se produc cu o viteză uluitoare, parctic singurul lucru stabil în viaţa noastră este schimbarea.  O schimbare continuă ce se accelearează pe zi ce trrece.  Doar cei care se pot adapta acestor schimbări, cei creativi se pot menţine pe val, ceilalţi vor fi inevitabil marginalizaţi, vor ajunge să privească  de la periferie nedumeriţi şi cu oarecare nostalgie acest spectacol nebun al vieţii, în care ei nu-şi mai găsesc locul. 

Revoluţia creatocratică Singurul lucru stabil în viaţa noastră este schimbarea. 

Dacă pe vremuri era suficient să înveţi bine o meserie, ca aceasta să-ţi asigure un trai decent pentru toată viaţa, astăzi oamenii îşi schimbă locul de muncă o dată la trei ani în medie.  Unii forţaţi de împrejurări, alţi în speranţă unui câştig mai bu, iar alţii pur şi simplu de dragul schimbării.  Nici un tânăr din ziua de azi nu mai visează să-şi petreceacă toată viaţa legat de un singur loc de muncă.   Vrem să învăţăm lucruri noi, vrem să experimentăm mereu altceva, vrem să trăim mai multe vieţi într-una singură... E bine?  E rău?  Cine poate să spună.  Cert este că dorinţa de schimbare este în atmosferă, este o caracteristică a epocii noastre.  Trebuie să o acceptăm ca atare, să ne adaptăm,  şi de ce nu, chiar să ne bucurăm de aceasta.  Chiar şi pentru simplul motiv că suntem obligaţi să rămânem mereu treji, mereu gata de acţiune, mereu deschişi către nou... 

Trebuie să ne reinventăm viaţa aproape fiecare zi.  Ceea ce a fost valabil ieri, astăzi nu mai funcţionează, ceea ce invăţăm azi nu ne mai serveşte la nimic mâine.  Problemele de azi nu se pot rezolva cu soluţiile de ieri.  Nu ne putem culca pe urechi, trebuie să învăţăm să redevenim creativi.              Şcoala tradiţională trebuie să se transforme dintr-un loc unde invăţam lucruri, într-un spaţiu unde învăţăm să învăţăm.  Să ne pregătim pentru “Lifelong Learning”.   Fiecare copil este un artist 

Un alt fenomen interesant, specific epocii noastre: dacă pe vremuri cei mai în vârstă obişnuiau să-şi împartăşească din cunoştiinţele şi experienţa lor de viaţă copiilor şi tinerilor, azi lucrurile stau exact invers.   Şi este firesc să fie aşa.  La ce î-ar ajuta de exemplu pe tinerii de azi cunoştinţele şi experienţele noastre acumulate pe vremea comunismului?  Noi adulţii trebuie să ne obişnuim să învăţăm de tineri, de la copii.  Ei sunt mai ancoraţi în realitatea cotidiană, şi mai mult decât atât, ei sunt încă liberi şi creativi, tocmai pentru că nu s-au încărcat cu o experienţă de viaţă care să-i rigidizeze.   

Picasso spunea că “fiecare copil este un artist, probema este cum să facem să rămână artist şi când creşte”.  Aceasta este o mare responsabilitate pe care  adulţii ar trebui să şi-o asume.  Şi apoi ce să facă cei care au crescut deja,

şi datorită educaţiei neadecvate şi-au pierdut capacitatea de a-şi folosi capacităţile creative înnăscute?  Ce vor face ei astăzi, când creativitatea a devenit un bun de mare preţ pe piaţa locurilor de muncă.  

Toate marile companii se luptă să angajeze cât mai multe persoane creative, care să poată să le asigure capacitatea de a se reînnoi şi a se menţine pe piaţă.  Oamenii nonconformişti, care sunt capabili să vadă lucurile altfel decât ceilalţi, sunt implicaţi din ce in ce mai mult în procesul de luare a deciziilor.  Din ce în ce mai mulţi manageri îşi dau seama că pentru a obţine perspectiva atât de necesară inovţiei,  trebuie să garanteze accesul celor care ies din tipare în procesul strategic de luare a deciziilor.   Steve Jobs de la compania Apple  spunea: “N-are nici un sens să angajezi oameni  talentaţi şi apoi să le spui ce să facă.  Noi angajăm oameni talentaţi care să ne spună ce să facem.”

 Viitorul aparţine oamenilor creativi

 Talentul înfloreşte acolo unde găseşte flexibilitate.  Liderii excepţionali se

bazează întotdeauna pe diferenţe.  Rolul liderului este să se îngrijească să asigure un teren fertil, pe care fiecare individ în parte îşi poate dezvolta forţele specifice, îşi poate manifesta din plin creativitatea.  “Companiile inovatoare apreciază varietatea vocilor” constată  cei doi autori noncormişti ale cărţilor de mare succes Funky Business şi  Karaoke Capitalism.        

Asistăm azi la un fenomen interesant:  puterea decizională se transferă treptat de la stăpânul care conducea după reguli la cei care nu respactă regulile, precum şi la cei capabili să creeze noi reguli.  Viitorul aparţine fără îndoială oamenilor creativi.  Ne indreptăm vertiginos spre era Creatocraţiei.   Iar pentru a putea supravieţui şi a obţine succesul în această nouă eră, atât ca indivizi cât şi ca oameni de afaceri, trebuie să avem îndrăzneala de a fi diferiţi.  Numai imaginaţia şi autenticitatea ne poate plasa în fluxul evenimentelor.  Respectarea regulilor ne menţine la stadiul imitării.  “E mai bine să dai greş în originalitate decât să ai succes în imitaţie.”   Spunea Hermann Melville. 

Aşa că a venit vremea, ca în loc să ne jucăm de a adulţii, noi adulţii să începem să ne jucăm. Să ne jucăm pur şi simplu, de dragul jocului...

Intrebarea nu este „ce anume genereaza creativitatea?”. Intrebarea este de ce nu este fiecare creativ? Unde s-a pierdut acest potential uman? Cum a fost ciungit? Cred ca o intrebare buna ar fi de asemenera nu de ce oamenii creeaza, ci de ce oamenii nu mai creeaza sau inoveaza? Trebuie sa renuntam la a ne mai minuna ori de cate ori cineva creeaza de parca ar fi ceva anormal. ABRAHAM MASLOW 

Creativitatea este la fel de veche ca si omul. Intreaga sa istorie este bazata pe ceea ce acesta a creat. Cu toate acestea, in trecut, societatile umane au fost mai degraba conservatoare decat inovatoare. Si atunci de unde aceasta cerere de aptitudini creative? 

Schimbarea a intervenit atunci cand productia de idei si inovatii a creatorilor spontani a inceput sa fie insuficienta in raport cu nevoile economice ale societatii. Creativitatea incepe sa fie studiata pentru ca societatea sa dispuna de un numar suficient de indivizi flexibili si inovanti. 

S-a pus adesea intrebarea daca aptitudinea de a crea este specifica fiintei umane in general sau caracterizeaza numai anumiti indivizi. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca dispozitia de a crea exista in stare potentiala la toti indivizii, dar aceasta capacitate variaza de la o persoana la alta

sub influenta multor factori cum ar fi: inteligenta, educatia, mediul, curiozitatea, motivarea, nivelul cultural samd.   In ce priveste atitudinea omului de rand vis-a-vis de aceasta problema, parerile sunt impartite. Unii considera ca nu exista creativitate nativa, orice tip de creativitate putand fi invatat si exersat. Altii considera ca nu sunt suficient de buni si ca a fi creativ este o calitate destinata altor persoane.   De aceea este necesara eliberarea fata de stilul conventional de tratare a problemelor. Acest lucru iti va permite cuprinderea cat mai multor informatii variate privind o situatie concreta si deschiderea spre creativitate. Iata deci cateva idei neconventionale pentru sporirea creativitatii:  

1. Anihileaza-ti spiritul de turma! 2. Nu ignora ideile marunte cu efecte mari.3. Acorda-ti timp. Inspiratia vine singura …pana la urma.4. Daca ideile tale de afaceri, depind de altcineva decat de tine atunci probabil ca vor esua! 5. A fi descoperit de un “cautator de talente” si a da lovitura nu e un o idee de afaceri!6. Cu cat ai mai mult talent, cu atat ai nevoie de mai putine resurse.7. Faptul ca nu ai experienta intr-un anumit domeniu e vina ta si numai tu poti schimba

acest lucru.8. Nu renunta la jobul full-time, inca...9. Nu compara interiorul tau cu exteriorul altcuiva.10. Aprecierea poate fi cumparata, entuziasmul nu! 11. Nimanui nu-i pasa! Lucreaza pentru tine.12. Cel mai usor primesti aprobare atunci cand nu ai nevoie de ea.13. Respectul nu se cere. Respectul se castiga!14. Partea cea mai grea in a fi creativ este sa te obisnuiesti cu starea de creativitate.15. Fii cumpatat.   

  Creativitatea apare cand vrei sa tii cont de ea, dar si daca esti ajutat de un model.  Creativitatea nu trebuie sa fie grandioasa sau la scara mare. O actiune insignifianta pentru o persoana, poate insemna o victorie imensa pentru o alta. Daca vei incerca sa urmezi cel putin unul din punctele acestei liste, considera ca aceasta este o mica victorie pentru tine.