Cornel George Popa

CelSlalt

Cornel George Popa

E vorba, bineinfeles, de o noui fotografie cu destin.O fotografie care te-a obligat sX te gdnde;ti la ea. O foto-grafie care a acfionat asupra creierului t5u pe nesimfite,ca mucegaiul: azi o celuld, mdine alta, poimdine alta.

Povestea ei incepe abia de la momentul acela incolo.Fotografiile cu destin sunt acele fotografii care

construiesc pove;ti in iurul lor. Fotografiile cu destinalimenteazl pove;ti. Fotografiile cu destin genereazdpovesti. Ca ;i fotografiile, povegtile imi plac foartemult. Am citit, la viafa mea, tone. Am auzit, am intdlnitpove;ti. MI topesc dupd pove;ti.

Aceasti carte este povestea unei femei care s-a indrS-gostit de o fotografie.

Pe femeie o cheamX Amalia. Pe blrbatul din fotogra-fie il cheaml Gelu.

Amalia;i Gelu sunt sof si sofie.

20

UNU

Amalia s-a intors de la serviciu acasl amefitd. Pe

drum i s-a intdmplat ceva extraordinar.Auzise despre acest lucru, dar nu credea cX poate avea

loc atdt de firesc, de simplu ;i de lini;tit: un bdrbat s-a

apropiat de ea pe strad5 ;i a inceput sd-i spuni porclrii.Prima oard nici nu a infeles bine despre ce e vorba.

Era un individ bine imbrlcat, aproape elegant, purta

ochelari ;i avea o servieti de piele, scumpS, in mAna

dreapt5. Foarte degaf at, cu un zdmbet prietenos pe buze,

mergea al5turi de ea privind-o drept in ochi ;i gura luiemitea mizerii. Pdreau, privili de la o oarecare distanld,

doi colegi, doi prieteni sau poate o pereche, so! ;i solie,

care se indreaptX spre cas5. Aerul lui degaiat, finutasportiv5, hainele de calitate bun5, zdmbetul deschis ;ivorba ioasl arXtau cX bdrbatut nu-i un borfa; de rdnd, unmaniac sau un disperat la prima lui abordare. BXrbatul

avea o stipdnire de sine nemaipomenitf,. Nu se grdbea,

nu-;i schimonosea f.ala, nu fScea gestud extreme, nuera panicat sau pripit. Mergea alSturi de ea privind-ocalm ;i-i spunea porcirii. Avea o voce plScutX, aproape

Cornel Ceorge Popa

linistitoare. Cuvintele erau rostite egal, intr-o insiruirebldndX si economicoasS, de om care-;i retine energia.Fafa bine ras5, alb-roz5, strilucea de curlfenie ;i sin5-tate. Ochii vioi, clprui-deschis, se migcau hipnotic, greica ni;te bile de metal. Dinfii albi, umezili de salivS, ap5-reau din cdnd ?n cdnd de sub cortina binevoitoare a bu-zelor cdrnoase. Ochelarii cu rame subfiri, negre, dldeauo distinctie specialX chipului. Pirea a fi un om instXrit;i puternic, obi;nuit sd dea ordine ;i sX fie ascultat, fdr5a ridica glasul. Tonul vocii, melodios, dar aspru, bineconturat, avea o claritate de gheaf5 moale.

Amalia era pur;i simplu ;ocat5. Mergea alXturi deblrbatul acela necunoscut ca in trans5. Extraordinaraintdmplare ii blocase reactiile.

De ru;ine, aproape nu mai vedea nimic in fa!5.C5lca automat, pundnd mecanic piciorul ios, unul duplaltul, fiindu-i prea groazd pentru a putea mlcar sX se

opreascd ;i sd 1ipe, ori s5-l batjocoreasci pe omul acela.Modul de abordare si grosoldnia suavi a bdrbatului, por-cXriile spuse zdmbitor si incet, astfel incAt sX fie auzitenumai de ea, faptul cX nu se grlbea ii retezaserl reacfiilefiresti.

Necunoscutul nu era din ora;, in mod cert. Probabilvenise intr-o delegafie, ficea o vizitd, cuiva sau cilStorea.Ma;ina poate cI fusese parcati in fala hotelului si urmasI plece in c6teva minute. Curajul lui, u;urinfa formu-lirii, propozifiile ingriiite, finuta elegantl il incadrau incategoria intelectualilor cu educafie.

Era pentru prima oarf, cdnd Amalia pipea ata ceva.Figura ei lini;titi, cu bdrbia mici gi umerii obrajilorproeminenfi, nu provoca. Ochii largi ;i curafi, de-un

22

Celdlalt

maroniu-inchis, sprdncenele subfiri, abia vizibile, gura

cu buze palide, niciodatl rujate, fineau la distanlibdrbafii.

Pe stradX sunt oameni Pulini.BXrbatul merge alSturi de Amalia;i continud sX vor-

beascS. Din cdnd in cdnd se opre;te, zdmbind plXcut,

gi-i cerceteazd amuzat chipul de-a dreptul impietrit. Se

simte in largul lui, situalia ii place. Se pare cX e un pro-

fesionist, a mai practicat acest gen de agresare verbal5

de o mullime de ori ;i e preg5tit pentru orice situaliecrare ar putea accelera sau decalibra situafia. Servieta dinmAna dreaptl se leagdn5 u;or. Pantofii scumpi, din piele

fin5, negri, cu vdrful ascufit, abia ating plmdntul. Are unrAnjet drlcesc pe buze, care se transform5 rapid intr-ogrimasX binevoitoare, ca la apdsarea unui comutator.Alunecarea celor doud planuri este uimitoare.

Ah, ce bun5 egti, zice b5rbatul, cred cX ai intre pi-cioare o pizdX mdtdsoasd ;i umedX, numai buni sd o

fuli pe indelete, incet, cu m5surd, astfel incdt plScerea

sI urce in valuri inalte ca un zid bine clXdit. Curul ili e

rotund, v5d eu, ili intrd bine in palme gi.l poli mdngdia

fird, grabd, o minge de piele fin[ dedesubtul clreia se

tleschide prlpastia pizdei imbl5nit5, p5,zittr de clitoris.Nu-i aga cI ai vrea sX mi-o iei in'gur5, si te joci pufincu scula mea in erecfie grea de sdnge intdrdtat 9i spermiproasplti, caldI, care sI fi se prelingi pe fafl in ddrefierbinfi? Oare ginga;ele tale p8rghii vaginale nu au

inceput sX gliseze in sus ;i in ios, despdrfind pliurile ter-minale ale buzelor atdt incdt acolo sX intre ceva lung ;igros, ca o suli!5 de carne ce stripunge un'scut de catifea?

Cornel Ceorge Popa

]i-e fricl de necunoscut? Ti-e fricX sX accepfi fiindcX pen-tru prima oar5 te-ai regula in vlzul lumii, pe banca vechea or5;elului tiu medieval?

Amalia gribe;te pasul.De oroare ;i jeni refuzd s5-l priveasci pe ornul care

gdngure;te, Idng5 ea, melodios, porclrii. Din stomacsimte cum urcX, spre gdt, un val de greafS. Strada ii fugedin fafa ochilor, parcl se inclinX;i se curbeazd. Caprinceaf5, orbe;te, aproape instinctual, se indreaptd cltrepiaf5. Acolo sunt mulfi oameni, bdrbafi ;i femei, vastriga dupX ajutor ;i va cere protecfie. Picioarele pX;escrepede, pieptul urcX;i coboar5, inima bate nlvalnic.

Vitrinele magazinelor intind miinile sX o prind5,sX o finl pe loc, dar ea nu se lasi, e mai sprintenX decdtvitrinele sticloase, indirdtul clrora, placide, stau ma-nechine de plastic, incremenite in gesturi de plastic.Lumina zilei, intre zidurile inalte, cade piezis, ca o se-

cure tandrS. Aerul e vAscos si putrezit. Mirosuri vineteurcd din plmdnt. Undeva sclipe;te o ram5 de aur sau e

doar luciul unei oglinzi. in cadrul ei pitrunde o siluet5fragilS care face sI tremure suprafafa apei argintate.Culorile se adun5 greu intr-o singurd past5. Se-aud su-nete calde. Misclrile siluetei caligrafiazd un cuvAnt.Cuvdntul arde.

Femeia std pe pat gi priveste tavanul.Deasupra este o dungl subfire, intersectatl de c5-

tre o alta, in unghi ascutit. Nu le-a mai vizut niciodatlpdn5 acum. Ochii intdlnesc in mersul lor candelabrul.Are cinci brafe, terminate la caplt cu becuri lunguiefe.Culoarea candelabrului este maroniu-inchis. De capltul

24

Celdlolt

unui bra! atdrndun fir albicios din afa plianjenului care

;i-a pdrlsit plasa. Firul tremur5.in camerd e curent. O u;5 sau un Seam nu sunt bine

inchise. Femeia rXsufli cu prudenfd. Parcd n-are puterea

de a se mi;ca, Rdmdne pe spate, cu privirea in tavan.Firul de p5ianjen tremuri din ce in ce mai tare. De un-cleva vine un curent. Cine a intrat ultima in cas5? Ea. SInu fi tras u;a? U;ile se inchid intotdeauna. Altfel intrlhofii sau nechemafii. O u;5 te apdr5. Stai in spatele ei ;inimeni nu te spioneazd. O u;X e un lucru bun. De ce sInu tragl u;a dupd ea?

Femeia se ridic5 sX verifice. Nu, u;a e inchis5. Doar

ci nu pusese yala. O neglijen!5 oarecare. $i ce dac5 nu a

tras yala? Sau a tras-o? Nu-;i aduce aminte.Femeia prive;te curtea. E goal5. Cine sX fie in curte?

l;emeia inchide u;a, apoi risuce;te mdnerul yalei. De

undeva continul sd vini curent. Firul de p5ianien, pe

care abia acum l-a observat prima oar5, se rdsuce;tegralios in aer, incercdnd parcd sX scape din strdnsoare.

Vrea sX-;i ia zborul gi nu poate. E totu;i un geam deschis

in cas5. Femeia se uit5 cu atenlie la toate ferestrele, flristr giseascd nimic. Poate a;a fac firele de p5ianjen. Suntatdt de subfiri incAt tremurd din nimic.

Amalia i;i aduce aminte de penibilul episod petrecut

ast5zi dupd-amiazX, cu bdrbatul acela iegos care-i spunea

incet porcdrii la ureche: cdte mizerii slli;luiesc in sufle-

tul oamenilor, cdt[ putreziciune gi ruini! SX violezi oI'cmeie pe strad5, zdmbltor, de fafd cu to!i, fdtd ca nimenisd te poati acuza de ceva. Nu ai atins-o, nu ai lovit-o, nuai incercat sX pui mAna pe ea, totu;i violezi o femeie. Dincuvinte picurate otrXvit, cu sensuri murdare, din priviri

Cornel George Popa

fals civilizate si povestiri despre diverse gesturi intimecare in cel mai tdu caz se fac, nu se spun.

Nu credea cI i se va intdmpla a;a ceva tocmai ei. Cel-a fXcut s-o aleagd dintre oamenii care mergeau linigtifipe strad5? Ce curaj de nebun, de maniac, de incurabilpervers! Sigur nu era din ora;, altfel n-ar fi indrlznit.

in ora; o cunoa;te toatl lumea. Ea ;i Gelu sunt opereche frumoasd, spun oamenii. Dau bine tmpreun5.

Femeia zdmbe;te, ldsAndu-se purtatl de gdndul cald,apoi se incruntd. Putea sX fie v5zutd de cineva. Poateau vdzut to!i. Ce-i va spune lui Gelu? CX a acostat-o unnecunoscut? fi de ce nu ai fugit? va intreba el. De ce nuai strigat sI te ajute cineva? Suntem un orag mic, darrespectabil. Lucrurile astea trebuie pedepsite cu asprime.

Amalia tace. Rlspunde-mi! cere Gelu. Amalia stX cuochii in pimdnt. R5spunde-mi, te rog! cere Gelu. Femeiae cople;it5. Ce s5-i spun5? CX a potopit-o ru;inea? Cdvocea individului parc5 hipnotiza? Parci turna plumbin gdnduri?

Gelu se plimbi dintr-o parte in cealaltl a camerei.Nervozitatea i-a zburlit p5rul bogat, dat pe spate ;i

tuns mic la ceafd, dar Amalia nu-l vede. Se gdnde;te ce

s5.i spuni astfel incdt sd se potoleasc5. DacI i-ar spuneadevdrul, Gelu ar fi supirat ;i pe bunX dreptate. Cui nu is-ar urca sdngele la cap sI vadl cE nevastX-sa a fost acos-tatl pe stradl de un str5in pervers gi ea nu a reacfionat?

Amalia hotdr$te sX ascundi nefericita intdmplare.Cdnd Gelu va sosi acas5, va trebui sX nu rimdnd

nicio urml pe fafa ei din intAmplarea aceea. $i dacl aobservat-o cineva, ii va spune cX a fost un delegat de la

26

Celdlalt

Bucuregti. L-avdzut in urml cu doui-trei zile ;i cAnda ie;it s-a intdlnit cu el pe scXri si au fdcut cdliva pa;iimpreund.

Amalia se crispeaze. Cat o fi durat, oare, supliciul?l)e unde a mers?

O lumin5 ii aprinde mintea: piala. Da, a fost in pia15.

Acolo sau inainte de ea tipul a disp5rut. Poate a stat inspatele ei, dar nu a mai vorbit. De auzit, nu l-a mai auzit.in pial5 sau aproape de piafd. in piaf5 sau aproape de

piald? Ce e cu pAcla asta ldptoasX din creierul ei? Nu e instare sI se concentreze cdtu;i de pufin?

Pervers ticllos!Amalia nu injuri niciodatS, dar acum aproape cI ar

lace-o.Are loc un lucru ciudat: nu-;i mai aminte;te.Doar nu a le;inat, fereascX Dumnezeu?Femeia i;i cerceteazX hainele ingtozitd, dar se lini;te;te.Nu, dupl cum arati, se pare cI nu a le;inat. Dar o

:rrnelealX, totu;i, a avut. S-a intors ;i acasd ame!it5. Ornole;eal5 greoaie inc5 ii line capul. O presiune teribil5in tdmple. Un gol in piept. SX fi leginat dupl aceea? S-a

trczit stdnd pe pat, cu ochii in tavan. Nu a tras yala.l;cmeia rlmdne cu mdna la gurd gAndindu-se. Deasupra

ci se leagind un fir sublire din plasa unui p5ianjen.

Amalia s-a hot5rdt: nu-i va mlrturisi nimic lui Gelu.li r:ea mai buni decizie pe care o poate lua. Decdt sX se

lrnlrascl sau sX-l vadd sup5rat...Se apropie de fereastri gi prive;te curtea, dorind

parc5 sb giseasc5 acolo un semnf odcare, fie el ;i inchi-puit, cI hotdrdrea ei este bun5.

Cornel Ceorge Popa

Vede un gard de lemn. Mai mulfi copaci. O cdrare ci-mentatl de la poartl ;i pdnl la intrare. Un leagin verde.Dincolo de gard, strada. Pe strad5, rar, o ma;in5, doud.Dincolo de stradi, alte case. in spatele lor nu se vede,insd ;tie cI sunt alte strXzi ;i alte ora;e. Ora;ul. Ora;ulrotund ca o varzd. PArdul. Podurile. Munfii, de fur im-prejur. Gara, ldngl barier5. Pasarela de fier care sc6rfAie

;i tremurl continuu. Bar5cile vechii colonii miniere. B5-

trAna cale feratd. Trenul care inainteazl spre S. Cele doulvagonase. Deasupra... Deasupra, numai cerul. Cerul gol.

Deodatd sunl telefonul.Amalia coboarX, sare in vagon, ajunge repede-re-

pede in gar5, traverseazd pasarela ;ubred5, trece pe ldnglstatuie, p5;e;te pdrdul, fiindc5 n-are timp de poduri, e

prea gribit5, intrX prin zidurile caselor, calcl in picioarema;inile, dd la o parte biserica, deschide poarta gi esteiar5;i unde era: in cas5, la geam, privind curtea.

Telefonul sunX.E un obiect masiv, de ebonitd grea, negru, cu margi-

nile ridicate, oarecum gratioase.Nu multl lume in orat are telefon, de aceea toli

cunoscufii se miri cdnd il v5d.Unii sund diverse rude din provincie, alfii doar il ad-

mir5, fXrI a avea curajul sI punS mdna pe eI, iar Amaliae mdndrS, ba chiar flatat5.

Telefonul inseamnl un anume statut social, Ia felcum sunt masina ori casa.

Gelu a promis c5-l va obline ;i s-a finut de cuvdnt.De altfel, el sund cel mai des, imediat ce iese din

turX, de la vreo cabinX publicX, si-o intreabd ce are lamasa de searX.

28i'.:.,_

Celdlolt

Acum, trebuie sd fie tot el.Amalia se intoarce, face trei pa;i, pune m6na pe re-

ceptor, il ridicX, i;i dI pdrul spre um5r, a;azd receptorulla ureche, deschide gara, zdmbe;te, apoi spune: da.

insl la telefon nu e Gelu.La telefon e cineva care-i anunfX moartea lui Gelu.

Sunt secunde care transformi in zero tot ce-a fostinaintea lor. Secunde care decapiteazl timpul aidomarrnei lame de foc. intre inapoi ;i inainte se cascl o prdpas-

lic vie, amefitoare, cu franjuri de amintiri calcinate. Tu te;rl'li pe un mal, iar lumea a rimas pe celSlalt. Nicio punterru existS. Golul de aer bolborose;te cuvinte neinfelese,ctrvinte uitate, dintr-o limbd moart5. Fiecare pas f5cutslrrc marginea pripastiei firAmileazd,bucdyi din viafa ta.( )riunde pui piciorul este o balt5 de sdnge. Perelii goluluilrrg in direclii opuse. Ai vrea sd te arunci, sI dispari, sd nurrrai fii, dar mi;clrile i1i sunt incetinite de o voin!5 strS-

lrri. Malurile zadarnice valseazd grotesc, uneori apropi-irrtlu-se, alteori depXrtdndu-se, numai falia rimAne acolo,,rlt'nt5, alunecoasl gi atrdgdtoare. GAndurile se preling

1rt'bolov5ni;ul ei de nisip etern;i dup5 mii de kilometristr;lbitufi cu sudoare si trud5 nu ating capXtul. Capltulr,;t i chiar tu. DupX mii de kilometri strlbituli cu sudoare

;i trud5, gdndurile revin la gleznele tale, vl5guite de efort,rrrt'i incet spre iniml ;i se recuib5resc in cteier, continu-;rrrtl sI se mitte grafios, ca ni;te rdme fosforescente.

intreaga ta via!5 de pdnd atunci se desfX;oar5 ina-lrrlca ochilor cu o vitezd. dement5, a;chii de speran!5 ;irlrrrere sar polizate in culori nep5mdntene, carnea sleitd,r rnuschilor te chinuie si te doare.

Cornel Ceorge Popa

Ebonita receptorului frige. Pielea transpiratl a dege-

telor frlmdnt5 mdnerul lucios. in timpanul urechii intrlsunete rostite intr-o limbl omeneascX. Sunetele forleazdsensibilitatea infelegerii cu duritate. Cle;ti;ori de ofeldur taie felii din aerul pl5mdnilor. Sdngele i;i opre;tecurgerea prin vene. Atenfia s-a cuibirit in corp ;i toarceaidoma unei pisici sXtule. imprejurul Amaliei se lese ocortinl grea, de catifea usturXtoare. Ochiurile plasei suntmici ;i dese. Fiecare nod este un ghem de nervi risucilicare fip5. Tunetul crette ;i se amplificX in5untrul plasei,umezindu-i conturul neted. Nimic nu rlzbate in afard.Totul, absolut totul, se petrece inXuntru.

Femeia a;azd receptorul in furci.

Vestea, in loc s[ o zguduie, a inghe]at-o. S-a uitatla telefon ca la un obiect strXin. intregul corp, timp de

cdteva minute, s-a infi;urat intr-o tdcere groas5.

Moartea existd, dar ea, in general, ii love;te pe allii.Pldnsul nu vine imediat.

El se incarcd, maiintdi, de amintiri;i imagini. Fluidulgdndurilor porne;te la vale, purtand in apele lui senzaliipe care le credeai uitate. Trunchiuri innegrite ale unor in-tdmplSri petrecute demult, stdrvuri descompuse plutindhaotic deasupra durerii, frdnturi de conversafie ;i maiales scene vii se amestecd intr-o pastd grea, turbulentS, de

neoprit. Fluviul gdndurilor i;i l5legte continuu marginile.Vegetafia de pe maluri, ofiliti, dispare sub apa fierbinte.

Amalia se prelinge pe un scaun.Faptul cX ;tirea i-a fost datl de o persoan5 aproape

necunoscut5, pe un ton oficial, o ingroze;te mai mult

Celdlolt

decdt vestea insd;i. Cum de nu a ;tiut, cum de nu a bX-

nuit nimic inainte? Oragul e mic. O astfel de nenorocirezguduie din temelii orice comunitate. Au vuit magini ale

SalvXrii ;i ale Pompierilor, s-a produs panicf, ;i zgomot, a

fost o explozie teribili, la urma urmei.Ce fdcea ea in timpul acesta?

Amalia se gdnde;te gi urechile i se inro;esc de oroare.in timpul acesta, ea asculta, pe stradd, cuvintele porcoase

ale unui necunoscut. Asculta supusS, mergdnd al[turi, ca

tloi colegi. De ce nu a fipat, de ce nu a protestat, de ce

nu l-a pdlmuit pe necunoscut? Trebuia sX-l scuipe, s5-l

tlcnunfe, sd cheme lumea in ajutor. Vocea melodioasla necunoscutului, firescul dezarmant ;i aerul de stdpdn

au impiedicat-o. focul intdmplXrii i-a blocat inifiativa.(ilasul veninos de moale a scurtcircuitat reacfiile firegti.l)e aceea nu a vXzut ;i nu a auzit nimic in lur. Nimic inafard de porclriile necunoscutului.

Iar dupl aia a le;inat, probabil, fiindci a ajuns acas5,

ftrr5 s5;tie cum.CAteva ore bune lipsesc din viala ei.

$i tocmai in aceste ore a avut loc accidentul.VinovSlia o strope;te ca o ap5. Se simte descalificatl

tlin punct de vedere uman. Gelu era mort, probabil, sau

lgoniza, gi in timpul acesta ea accepta si fie violatl pe

stradS. Unghiile i se infig in carne ;i apasl cu ur5. Du-rcrea ;i sentimentul vinovXliei o sec5tuiesc de puteri.lrcmeia deschide gura ;i respirl adAnc, tentafia le;inuluie puternic5. O atrage sI le;ine, din nou, sd cadd intr-unsomn purificator ;i aspru care sI spele, mXcar pentru

lrtrfin timp, ru;inea. Groaza. Scdrba de ea insi;i. Gustulircru al neputinfei.