Mihai-Andrei Aldea

Drumul spre Yozia

Partea II

Cei trei gi luptele Deralei

Edifia a II-a

Editura EvdokimosFunda,tia Profesor George Manu

2017

Cuprins

PrecuvAntare........ ............5in care ne amintim cele intdmplate pe Drumul Trecdtorii qi in Pddurea ceaMare cu cei trei cdldtori

Caoitolul I................ ...............8in iare ura dacilor se aratd a h fdtd' margini. $i in care se aratd, in multefeluri, chipul hdd al trdddrii. Iar Targul vicinului incepe s5 igi dezv5luiefelul de a fi

Canitolul II...............;................. ............38in cire se vede mai bine Tdrgul Vicinului, in care unele ascunse lucrfisunt scoase la lumind gi primejdiile par aproape nevdzute

Canitolul III............. ............57io.ir" nu pare sd se trtdmple nimic, dar multe se pregdtesc Ai multe se

adund, prelatind viitorul

Caoitolul Iv............. ..........L03io .'-e fur umbre se strecoard pe zdpadd, iar lupii sunt cele mai bldndefiarc. Llmbre pe zdPadd

i.i'-e i" s5"e$te un ajutor neaqteptat Ei se trece printr-o bdtdlie uimitoare;

:fi*"f"T:iilf;,', trece printi-o intdmplare tngrozitoare; qi se pun la

Capitolul VI............. ..........203n"e'aii."Z O tntdlnire uimitoare, cu o neaEteptatd mdrturie din trecut. $i oieirliamir" 9i mai uimitoare, cu povegti, intr-ebad, Hmpeziri 9i temeri

caoitolul vIL.......... ...........249O .Iipf a" fericire. Cdldurd ir mijlocul gerului sau ]inutul Uriaqilor.

O noud infruntare

264

Precuvdntarein care ne amintim cele intamplate pe Drumul Trecdtorii qi

in Pddurea cea Mare cu cei trei cdldtori

nI*I oate vd amintiti, sau poate nu.Cei trei, Daru Mitu gi surdur, precaserd din $indritita,

sdtucul lor din CAmpineni, ca sd ajungd in legendira vozie.Acest tel al 1or a fost insd atat de bine ascunr, i*at qi cititorilornogtri abia acum l-am putut dezvdlui. Nu-l spuseserdnimdnui, dar nici noi nu putem incd spune multe despreaceasta. oricum, toate la vremea lor! Fapt este cd plecasera peDrumul Trecdtorii, cel care strdbdtea pddurea cla Mare, cutoate primejdiile qi ameninldrile ei, spre a ajunge in Deraia.Aceastd cdldtorie se fdcea totdeauni cu rrurlti greutate qiperipetii, cdci in Pddurea cea Mare trdiau tot felul Je neamurice-nu ingdduiau trecerea. De la daci la Ndluci, de Ia strigila bouri sau urqii negri, de la pitici gi vrdjitori la tot felul defi,are, duqmanii cdldtorilor erau nenumdrati.

La fiecare zi lumind de mers ,qo, L.u un fort sau unaddpost, pentru ca nimeni sd nu petreacd noaptea afard, cdciasta era moarte sigurdl.I $i in carlea I (cei trei qi pddureo cea Mare) mis-a parut interesant asta. Deqi nu poli:ace o har1f, a P6durii, cdci ea este intr-o continud schimbare, a. n..ur. ou[ ar]a o .i o.::iers se ivegte cdte un foft. Deci nu dup6,,x" km, ci dup[ o zi de mers. Bine,fJrmularea:u ar fi prea nea$teptat5, pentru cd p6n6 la inceti{enirea sistemului metric era mult mai'-:gestiv un sistem reprezenta{ional de masurare. ce vreau sd spun este cd mdsurarea era:cadratf, intr-un camp de semniflcalii rapofiat 1a activitaule ,ilri.. rl" J-*r*ituri de::; o fugi de cal gamd). Deci structura,,o zi lumin[ de mers pe.los,,ca uru.a r, *. ,nur.':-<imnatate,

aga se realiza masurarea, dar fapful cd este utilizata in raport cu acea padure1:r:a intr-o continui schimbare pentru mine pune in evidenli aora,riurrl p.ie o parre- ::-irepatrundere, chiar confundare aratione loci curatione temporis 1po1i sa iei toata:, :riura asta a lor fie ca o cal6torie prin anumite locuri, fie ca o caldtorie i.in ti.p o. .ir.':i:i:r'are) - mai multe lucruri par s6 indice treaba asta, dar nu md ou-i..r".ru.t .r-,:'.:-:e sd mai reflectez asupra 10r - pe de arta parte, forturile qi adaposturile po,^n ,arr,.-r : rrnigd de sc6pare, ca un ajutor extem pentru cd ele nu sunt acolo in continuu, ele apar:' -. :inp bine delimitat. [nota $.M.]

Cei trei porniserd qi ei pe acest drum' Se pregdtiserdmult, nu plecaserd ca niqte copii fdrd minte, cu toate cd

abia iegiserh din vArsta copildriei. Dar intAmpinaserd marigreutdli. intAi, pdrea cd Pddurea cea Mare ii cunoaqte, deqi numai fuseserd niciodath in ea. Bourii veniserd sd ii vadd, ceea ce

aruncase asupra lor bdnuielile intregului for! iar apoi gi strigilefdcuserd acelaqi lucru. Ba chiar acestea din urmd, in ciuda firiilor dugmdnoase gi a fricii de lumind, luptaserd pentru ei, inumbra Pddurii, impotriva Ndlucilor ce se iviserd pe DrumulTrecatorii. Ce-i mai ciudat este cd gi Ndlucile pdreau sa-i gtie

gi ii urmdreau cu inddrjire. Apoi, iar neaqteptat, drumul li se

abdtuse in chip minunat cdtre un schit singutatic, din inima

Pddurii celei Mari, de unde nimeni nu se mai intorcea." de'

obicei! Ei insd reveniserd, pentru ca,langfl Turnul Urgilor, s6

dea o ingrozitoare bdtalie cu Ndlucile. Luptd foarte grea, dincare iegiierd victorioqi, insd cu totul istovili. Dar victorioqi!

impotriva Ndlucilor! intre timp - era sd uitdm ceva de mare

insemndtate! - cdpdtaserd gi fluierele celor noud blesteme, care

pdreau s5lflmureascd, prin valoarea 1or, urmflrirea Ndlucilor.

bur r,, gi faptul cd Pddurea ii cunogtea dinainte! Din fericire,

intAlniserd pe Prinful Roland, cdpetenia piticilor verzi 9i

stSpdnul rrqilor negri. Acesta ii ajutase qi sd ajungS la o 9coald

dacica de 1upt5, iar apoi sd nu fie ucigi chiar de invdldtoriiqi colegii toi- pentru daci, acesta era un fel de examen de

absolvire, dar era pe viald qi pe moarte!

Pe scurt, cei trei frecuserd prin multe, multe aventuri

pAnS cAnd, in ptind iarna - degi plecasera vata - ajunseserd

ia Fortul BraAlor. $i Trecdtoarea cea Mare a 6ost, atunci,

inchisd de zdpadd. As izbutit insd a ocoli prin Poienile de

Sus, tdrAm de basm, aProape cu totul necunoscut, pAnd inCetatea Arnotei, in Derala mult visata. De acolo, trecAnd

prin Tdrgul Vicinului cu o trebuqoard mai mdruntd, aveau

,a p1"." irai departe. $tiau acum ch trebuie sd, d:ucd, fluierelein iinutul Negurilor, unde cu ciocrinul zimbrilor puteau sd le

6

distrugd, inldturdnd pentru totdeauna umbra lor demonicd.Doar c6., aga cum le dezv5luise prietenilor sdi Dary la intrareain Derala, fluierele nu erau cele adevdrate. Aga incAt pdreacd toate osteneiile qi luptele lor fuseserd f6rd ros! fuseserd opierdere de vreme. Sau nu?

7

Capitolul Iin care ura dacilor se aratd afifdrd margini'

$i in care se aratd, in multe feluri, chipul na{ { trdddrii'

iar Targul Vicinului incepe sd i'i dezv6luie felul de a fi

h"rutu era, desigur, frumoasd'Vremea deja bdtea spre iarnd, iar ldrarui.se grdbeau

sd pregdteascd totul pentru frigul ce se apropia iute' Pentru

cei'treI insd, pdrea iA venise din nou toamna' cd vremea

este uimitor de caldd - abiaieqiserd din gerul Nemirei qi al

r"""1ifot inal1i ai Pddurii celei Mari' Aqa cum auziserd qi

i^ p6""rtiri1e din CAmpineni, coline line se vdlureau intre

-rirri de ape domoale iu' 'up"'i,

acoperite de o-fesdtur[ de

paJ"rf gi paquni. Fiecare sat se vedea intdi prin fAnefe pline'.api1" au ?a" sau cu turme de vite. Viile, c6te puturd vedea,

adicd nu prea multe, erau toate culese 9i ingdlbenite' sau

deja pustiiie. vantul b6tea ba c6ldu!, ba rece, schimbandu-se

odati crt ziua.Purta cu el frunze mari qi mici, in vdrtejuri care

seridicauuneoripestepdduriqialunecauprintrecirezisii rrrrr". Animalele, d",ig", atraserd privirile celor trei' care le

.ar,arira cu bdgare de JeamS' Cele mai multe erau frumoase'

Cu toate cd era mai rece ca dincolo de munfi' Derala avea

*rir""flibivoli,dupdcAtevdzurd.ceitrei'Zdritd'givacisau.upr", doar oi nuvdLr;r:d" Poate cd iernau mai la cAmpie' mai

i"i "i" frigul muntilor' Dar, pAnd ca iarna sd vind in putere'

toamna incd stdpAnea peste plaiuri' $i cAte frumuseli avea!

,1-i ,L taiu rdsuflarea cand vedeai verdele inchis albtazilor -LiJrJili qiutrzi roqii - amestecat cu frunzele galbene' roqii

rr" p"t"f1l ale copalilor! Flori tdrzii' de toamnS' incd se mai

t,"r; pe ici p".oid, ca niqte minuni alefirii, parca infruntand

;;*ierea iernii oi faqlduin{ ca totuoi va veni qi primdvara'

Dan simleu uf#"f pdmAntul' $i pdmAntul' qi ierburile'

gi copacii... toate se schimbaserd. De fapt, qtia, se schimbaseel. Parcd ii atinsese sufleful Pddurea. $i acum era acasdin orice pddure. Toate li vorbeau. $i nu doar pddurile. $iierburile cAmpiei, tufele de la marginea drumului sau ardurilor, holdele... simfea dintr-o datd cum erau, ce eraascuns in ele, cAt de insetate sau pline de apd erau, cdt dehrdnitor sau sdrdcdcios era pdmantul din care cregteau...nenumdrate lucruri. Parcd i s-ar fi deschis ochii, parcd ar ficdpdtat urechi. Mai simtise ceva asemdndtor intr-o dimineatdintunecatd, cdnd soarele apdruse deodatd, dar cu o luminablandd. Atunci privirea descoperise gindrilila sa iubitd cape o lume noud, parcd ar fi vdzut fiecare scdndurd gi fiecarecasd pentru prima oard. Durase doar cAteva clipe. ,,poezli,, iispusese Mitu, cAnd incercase sd ii spund ce simte. $i lui Mituii pldcuse acea dimineafd minunatd, dar nu simtise nimicmai mult. Nici acum nu simfea ceva mai mult. Era plictisitde frumusefea drumului. Coline gi campii, cranguri^,livezi,paduri gi pdguni, pline de lumind gi culoare, pentru el nuinsemnau mai nimic. vdzuse de-astea gi in Cdmpineni! Dannu-i mai spuse nimic.

Drumul se dovedi mai lung decat crezuserd. Nu tinudoar cateva ore, cum zicea cdpitinul de ra Turnul MJrfii,nici o zi, cum spusese judele din Arnota, ci o zi gi jumdtate.Poposird peste noapte la marginea unei pdduri ce amestecafagi, stejari, brazi gi tufe de tisd. Era frumoasd, cdci frunzelese inroqiserd sau ingdlbeniserd, in vreme cebraziipdreau mair-erzi ca niciodatd iar intunecimea tisei intdrea celeialte culori.Apusul, amestecdnd nori de vis gi raze de soare, fu vestit deun cantec adanc de clopote, venit din depdrtdri. pdrea cdriecare sat are alt glas gi cd se intrec intre ele in sfinte cantdride seard. Era mai frumos decat in basmele addnc ascultate:n $indrilifa.$i, obiqnuili de acasd cu pddurea gi invdtati de"a daci sd nu aibd nevoie de nici un adapost, ceitrei aor*irachiar pe cojoacele lor. $i chiar dacd simgird in somn cdlcdtura

9

uqoara a cerbilor sau fuga iute a iepurilor, nici o ameninfare

m-itrezi.

!r([l Ooru dimineafd pe cale veni cu o burni!5 mdruntd,

ugoard, insd rece. TArgul Vicinului se vdzu dupd cAteva

ceasuri, cdldrat pe un deal mai inalt, cu ziduri ca de cetate.

in jur, amestecate cu mici livezi 9i petice de grddind se

,r"du6 case fdrdneqti obiqnuite, ca in CAmpineni',Poate cd

erau mai -rit" acoperiguri cu flgtd decdt la ei, unde cele cu

gindrild erau mai rdspandite. in afara de asta insd, aceleaqi

pridvoare, aceleaqi fereqti mici, cu beqici sau doar cu lemn,

aceleagi garduri, gtqduti,cdpile, grddini... Pe alocuri, printre

pdlcuri d" .opu.i, se invAluiau uqor fuioare de aburi, mai

ales inspre rape sau vdi. Ici gi colo se puteau zdri oameni,

fie tdind lemne, fie trebaluind la cele obignuite ale caselor. O

cdn$|urca incet spre targ, miculd ca o jucdrie de copii. Parea

cd totul este bine, liniqtit, a$a cum nu mai fusese de multd

vreme. Dupd tot chinul Pddurii celei Mari, prea cd vor aYea,

in sfArgi! pufind liniqte.Dar se vede cd cine o duce bine trebuie sd se

pregdteascd de r6u! Cu doar cdliva pagi inainle de intrarea

inflrgul Vicinului, Dancdzude pe cal!Cdzu, dar nu cum se

cade, Jum cade orice om care alunecd din qa. Cdzu ca un sac/

incdt era de mirare cd nu iqi facuse capul ,ob d"vreo piatrd. iIscdpase cdciula groasd primitd la daci, Pe care nu olepddase'

ca ieila11i, cand"tntalniie vreme ceva mai blAnd6. Mitu ar fir6s de o cdzdttrd. obiqnuitd, dar ciuddlenia migcdrii 9i apoi

nemiqcarea prietenului ii gtersefi. zdrnbetul de pe buze' sdri

lAng5 el: Dan ardea ca focul, buzele ii erau uscate ca de arqiyd"

ochri i se ardtau albi sub pleoapele intredeschise - pdrea s5 fie

doar la un Pas de moarte!

10