Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative

Studii Diplomatice

Lucru individual:

Diplomația culturală a Uniunii Europene

Prioritățile regionale. Colaborarea multilaterală. Dialogul culturilor.

Efectuat de: Ceban VictoriaVerificat de: Rotaru Veronica, lector universitar

Chișinău 2013

Cuprins:

Introducere

1. Prioritățile regionale ale diplomației culturale a UE

2. Colaborarea multilaterală în domeniul culturii promovată de UE

3. Dialogul culturilor în UE

Concluzii

Bibliografie

2

Introducere

Obiectivul culturii nu mai este doar de a crea artă și literatură. „Diplomația culturală“

este din ce în ce mai folosită pentru promovarea valorilor democratice liberale și dezvoltarea

„democrației și participării“.

Cultura și activitățile culturale sunt folosite pentru dezvoltarea participării la procesul de

democratizare, pentru promovarea educației, a drepturilor omului și a libertății de exprimare. Avem

schimburi între studenți, profesori, ziariști, artiști și parteneriate cu țările terțe.

Acest raport face sugestii despre cum pot fi folosite aceste politici mai coerent și cum putem

dezvolta o coordonare strategică între programe. Cultura trebuie să fie integrată în fiecare program:

pentru că acest lucru este deja stipulat în Tratatul de la Lisabona și convenția UNESCO.

Oamenii interacționează din ce în ce mai mult pe internet. Noile mijloace de comunicare în

masă pot ajuta la promovarea valorilor precum libertatea de exprimare, accesul la informații și

democrația participativă. Acum este posibil să depășești cenzura și tabuurile și este foarte important

să angajezi oamenii în democrație și drepturile omului prin aceste mijloace.

Blogerii sunt de fapt ziariștii de azi, dar uneori oamenii sunt închiși pentru ce scriu pe blog

sau pentru felul în care folosesc noile mijloace de comunicare în masă. Aceasta este realitatea în

lumea nouă - o realitate care nu a fost încă transpusă în politici, iar acum a venit momentul să o

facem. Este foarte important ca Europa să susțină un internet liber și deschis. Este important pentru

libertatea de exprimare și democrația participativă.

Wikileaks este un simptom al felului în care internetul și tehnologia pot schimba democrația.

Ce ar trebui să facem este să regândim diplomația, democrația și guvernanța și să vedem cum putem

face aceste lucruri mai deschise. Serviciile ca Wikileaks au fost dezvoltate din cauza lipsei de

încredere în guverne.Standardul trebuie să fie guvernul deschis. Secretele trebuie să fie excepții.

Sper ca acest moment să fie folosit pentru a crea mai multă deschidere. Sper că încrederea poate fi

reconstruită eficient între guverne, politicieni și cetățeni.

Sunt multe state membre, sunt culturi diferite, această diversitate face Europa să fie atât

de atractivă. Nu există scopul de a amesteca culturile, acest lucru ar ucide puterea Europei.

Diversitatea este o imagine în sine. „Marca Europa“ vrea să schimbe percepția de la diferențele între

statele membre la „Europa în lume“. Este important de a gândi poziția sa în economia globală, de

3

altfel se pierd oportunități și riscă să devenă mai puțin pertinentă pe scena lumii, chiar dacă are cel

mai atractiv peisaj cultural.

1. Prioritățile regionale ale diplomației culturale a UE

Diplomația per se trimite dintotdeauna la registrul reprezentãrii unei anumite culturi și

civilizații, respectiv la registrul imaginarului(dat sau construit), ea fiind reprezentarea simbolicã a

unui stat în spațiul public internațional.1 Cultura și reprezentãrile culturale joacã un rol important în

configurarea postmodernã a sistemului internațional și a noilor poli de influențã, amplificatã fiind

de generalizarea comunicãrii și a accesului la informații, care nu mai sunt mediate de guvernele

naționale2. În acest context, strategiile de diplomație publicã/culturalã prin care actorii

internaționali se adreseazã direct cetãțenilor statelor terțe beneficiazã de o atenție sporitã3.

Pe baza obiectivelor strategice enunţate în agenda europeană pentru cultură şi pornind de la

realizările Planului de lucru în domeniul culturii 2008-2010, actualul plan de lucru prevede şase

priorităţi pentru domeniul cultural, în cadrul cărora vor fi desfăşurate activităţi specifice.

Prioritatea A: Diversitatea culturală, dialogul intercultural şi cultura accesibilă şi

favorabilă incluziunii.

Un grup de lucru compus din experţi din ţările UE va identifica politicile şi manualele de bune

practici destinate instituţiilor artistice şi culturale publice pentru a sprijini:

accesul şi participarea la cultură în special în rândul grupurilor defavorizate;

diversitatea culturală şi dialogul intercultural, subliniind aspectul intercultural al patrimoniului şi

încurajând educaţia în domeniul artelor şi al culturii şi dezvoltarea competenţelor interculturale.

Grupul de lucru va întocmi, de asemenea, un manual de bune practici destinat autorităţilor culturale

şi educative naţionale şi europene, cu privire la dezvoltarea competenţei-cheie „sensibilitate şi

expresie culturale”.

Comisia va sprijini oraşele favorabile incluziunii culturale, identificând bunele practici, precum şi

multilingvismul, studiind rolul subtitrării în învăţarea limbilor străine.

1 S. Modreanu. Curs Diplomaþie Culturalã, capitolul „Noþiuni introductive“, p. 1.2 Road Fisher. Beyond Cultural Diplomacy International cultural co-operation policies: whose agenda isit anyway? — An Introduction to the issues, http://www.circle-network.org/activity/cracow1999/beyond.htm3 Kevin Mulchany, „Cultural Diplomacy in the Post-Cold War World“,Journal of Arts Management , Lawand Society“, March, 1999

4

Prioritatea B: Industriile culturale şi creative

Un grup de lucru va concepe un ghid de politici şi manuale de bune practici privind:

utilizarea mecanismelor de sprijin ale UE pentru promovarea rolului culturii în dezvoltarea locală şi

regională;

strategii pentru sprijinirea exportului şi a internaţionalizării industriilor culturale şi creative;

mecanismele financiare disponibile întreprinderilor mici şi mijlocii din domeniu.

Comisia va evalua rezultatele şi va propune acţiuni ulterioare Cărţii verzi privind potenţialul

industriilor culturale şi creative,4 creând totodată „Alianţa europeană a industriilor creative”. De

asemenea, Comisia va promova dezvoltarea turismului cultural şi a gestionării durabile a acestuia

pentru dezvoltarea socială şi economică a Europei.

Prioritatea C: Competenţe şi mobilitate

Pentru a identifica barierele din calea programelor de sprijinire a mobilităţii, un grup de lucru va

analiza şi va evalua aceste programe şi va urmări definirea de bune practici pentru depăşirea

barierelor respective. De asemenea, grupul de lucru va identifica tipurile de parteneriate de succes

ca bază pentru un ghid de politici pentru promovarea acestor parteneriate. În plus, grupul de lucru

va realiza un manual de bune practici pentru toate etapele rezidenţelor pentru artişti.

Comisia va examina posibilitatea creării unor consilii sectoriale privind cultura la nivelul UE,

pentru a sprijini identificarea şi dezvoltarea competenţelor necesare în sector. Pentru a promova

educaţia în domeniul mass-media, Comisia va efectua un studiu de evaluare a nivelurilor în ţările

UE. De asemenea, Comisia va face propuneri cu privire la conţinutul şi standardele pentru serviciile

de informare şi consiliere. Mai mult, Comisia va concepe un manual de bune practici destinat

autorităţilor naţionale, cu privire la practicile administrative legate de mobilitatea artiştilor.

Prioritatea D: Patrimoniul cultural, inclusiv mobilitatea colecţiilor

Pentru a simplifica procesele legate de mobilitatea colecţiilor, un grup de lucru va identifica bunele

practici în vederea creării unui set de instrumente.

4 Cartea verde privind potenţialul industriilor culturale şi creative. http://europa.eu/legislation_summaries/culture/cu0006_ro.htm (vizitat 21.12.2013)

5

Comisia va întreprinde, împreună cu ţările UE, acţiuni ulterioare privind digitalizarea patrimoniului

cultural. Printre acestea se numără acţiuni privind patrimoniul cinematografic şi Europeana. Mai

mult, Comisia şi ţările UE vor pune în practică decizia cu privire la Marca patrimoniului european,

pregătind formularul de candidatură şi orientările vizând procedurile de selecţie şi monitorizare.

În sfârşit, Comisia va dezvolta un set de instrumente privind combaterea traficului de bunuri

culturale şi va analiza sistemele de stabilire a valorii lucrărilor de artă.

Prioritatea E: Cultura şi relaţiile externe

Ţările UE şi Comisia vor dezvolta o abordare strategică a culturii în relaţiile lor externe. Ele vor

îmbunătăţi, de asemenea, cooperarea în acest domeniu, în special printr-un instrument comun pe

care Comisia îl va pune la dispoziţie pentru schimbul de informaţii. Mai mult, ele vor continua să

promoveze ratificarea Convenţiei UNESCO privind protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor

culturale de către ţările partenere, precum şi să implementeze ele însele această convenţie,

incluzând obiectivele convenţiei în politicile naţionale şi europene vizate. După caz, Comisia va

convoca, de asemenea, grupuri de experţi pentru a sprijini dezvoltarea relaţiilor culturale cu ţările

din afara UE.

Prioritatea F: Statistici culturale

Comisia va întreprinde, împreună cu ţările UE, acţiuni pentru îmbunătăţirea metodologiilor şi a

informaţiilor legate de statisticile culturale, inclusiv:

dezvoltarea unui cadru metodologic;

publicarea unei noi ediţii a „cărţii de buzunar” a Eurostat.

În plus, Comisia va convoca un grup de experţi în vederea creării unui set de instrumente pentru

eşantionarea datelor privind mobilitatea artiştilor şi a profesioniştilor din domeniul culturii, pentru a

perfecţiona statisticile din acest domeniu.5

2. Colaborarea multilaterală în domeniul culturii promovată de UE

5 Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2011-2014.

http://europa.eu/legislation_summaries/culture/cu0007_ro.htm (vizitat 21.12.2013)

6

Există două tipuri de cooperare transfrontalieră: între statele membre ale Uniunii Europene şi

între statele membre şi statele nemembre. În primul caz, cooperarea transfrontalieră contribuie la

reducerea discrepanţelor şi dezechilibrelor economice şi sociale la nivelul UE şi la construirea unei

dezvoltări omogene în interiorul UE. În cea dea doua situaţie, scopul cooperării transfrontaliere este

acela de a dezvolta relaţii de bună vecinătate cu statele aflate la graniţele UE, precum şi sprijinirea

dezvoltării economico-sociale şi promovarea valorilor europene în statele partenere, în contextul

extinderii UE. În cadrul IEVP, Republica Moldova este eligibilă pentru participarea în următoarele

programe de cooperare transfrontalieră și transnațională.

Pe parcursul ultimilor 5 ani, colaborarea culturală internaţională a fost pusă în sarcina Direcţiei

Relaţii Externe şi Integrare Europeana a Ministerului Culturii, care şi-a axat activitatea pe trei

direcţii principale: colaborarea bilaterală, colaborarea multilaterală şi promovarea imaginii ţării.

Dupa reorganizarea Ministerului Culturii, în noiembrie 2009, şi conform structurii preliminare,

aceste sarcini vor reveni Secţiei Integrare Europeana, Relaţii şi Proiecte Internationale. Moldova a

ratificat importante tratate şi convenţii culturale internaţionale. Republica a aderat la UNESCO în

1993 şi a devenit semnatara Convenţiei Culturale Europene în 1994. Ea este în acelaşi timp membru

deplin al Agence de la Francophonie.

Priorităţile de bază în domeniu, în ultimii ani, au vizat următoarele activităţi:

• implicarea activă a Moldovei în proiectele iniţiate de Consiliul Europei, Uniunea Europeană şi

UNESCO;

• promovarea imaginii culturale a ţării prin participarea grupurilor artistice la evenimentele culturale

din străinătate;

• promovarea turismului cultural naţional la nivel internaţional.

Principalele instrumente de cooperare internaţională sunt acordurile bilaterale şi multilaterale şi

programele de colaborare culturală cu diverse ţări. Cu unele ţări, Ministerul Culturii activează în

baza unor protocoale detaliate (de exemplu, Protocolul anual de cooperare cu Ministerul Culturii şi

Afacerilor Religioase din România).

Până în prezent Republica Moldova a semnat acorduri şi programe de acţiuni culturale cu

peste 35 de ţări. Cele mai implicate în acest proces instituţii sunt Ministerul Afacerilor Externe,

Ministerul Culturii şi Ministerul Educaţiei. Ministerul Afacerilor Externe coordonează şi negociază

toate acordurile de cooperare culturală internaţională şi are un rol de primă importanţă în afacerile

culturale internaţionale cu o largă rezonanţă politică. Ministerul Culturii este de regulă autorul

7

schiţei de proiect pentru acordurile inter-ministeriale şi programele de colaborare internaţională, şi

este responsabil pentru administrarea lor. În ultimii ani, Moldova a participat în proiecte iniţiate de

unele organizaţii internaţionale cum ar fi Consiliul Europei, Iniţiativa Central Europeană, Uniunea

Europeană (la nivel de propuneri şi participare în proiectele RAPHAEL şi PHARE ca ţară terţă),

UNESCO. Moldova a fost unul din cei mai activi participanţi la proiectul Consiliului Europei

MOSAIC, în cadrul căruia factori de decizie în politica culturală şi administratori au participat la

multiple seminare privind finanţarea şi sponsorizarea culturii, crearea Republica Moldova

condiţiilor de lucru pentru artişti, diversitatea culturală. În rezultatul acestor activităţi, a fost

elaborat Raportul Naţional privind politica culturală a Republicii Moldova. La Chişinău au fost

organizate Dezbaterile Naţionale asupra acestui document, cu participarea Comitetului pentru

cultură al Consiliului Europei. În acelaşi timp, Ministerul Culturii susţine o activitate fructuoasă cu

Programele şi organizaţiile internaţionale care activează pe teritoriul Moldovei: PNUD, TACIS,

Uniunea Latină, Alianţa Franceză. Republica Moldova a ratificat toate convenţiile UNESCO

privind cultura. Pentru implementarea şi monitorizarea Convenţiei UNESCO pentru protecţia şi

promovarea Diversităţii Expresiei Culturale sunt responsabile Comisia Naţională pentru UNESCO,

Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei şi Departamentul Relaţii Inter-etnice şi alte câteva dintre

cele mai importante centre şi asociaţii pentru Drepturile Omului şi pentru problemele minorităţilor.6

3. Dialogul culturilor în UE

Sectorul cultural joacă un rol esenţial în ceea ce priveşte numeroasele sale implicaţii sociale,

economice şi politice. Din acest motiv, cultura ocupă un loc fundamental în procesul de integrare

europeană.

În temeiul acestor consideraţii şi în urma rezultatelor unei consultări online a părţilor implicate în

sectorul cultural, Comisia propune o nouă agendă europeană pentru cultură, focalizată pe un număr

restrâns de obiective. Pentru atingerea acestor obiective, Comisia sugerează, de asemenea,

instituirea unor noi mecanisme de cooperare cu şi între statele Uniunii Europene (UE), celelalte

niveluri de guvernanţă şi societatea civilă.

Obiectivele noii agende europene pentru cultură se definesc în jurul a trei priorităţi:

6 Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 13th edition", 2012 MD-11. http://www.culturalpolicies.net/down/moldova_ol_112011.pdf (vizitat 21.12.2013)

8

Diversitate culturală şi dialog intercultural

Trebuie promovate deschiderea şi schimburile între diferite culturi. În acest context, noua agendă

pentru cultură are ca obiectiv să încurajeze:

mobilitatea artiştilor şi a lucrătorilor din sectorul cultural, precum şi mobilitatea tuturor formelor de

expresie artistică;

consolidarea competenţelor interculturale şi a dialogului intercultural prin dezvoltarea capacităţilor

care se numără printre competenţele-cheie pentru educarea şi formarea de-a lungul vieţii, cum ar fi

conştiinţa şi expresia culturală şi comunicarea în limbi străine.

Stimularea creativităţii în cadrul Strategiei de la Lisabona pentru creştere economică şi

ocuparea forței de muncă

Industriile culturale contribuie la dinamismul economiei europene şi la competitivitatea UE. Drept

exemplu, în sectorul cultural lucrează aproape cinci milioane de persoane în UE. În acest sens,

Comisia propune următoarele obiective:

promovarea creativităţii în educaţie şi integrarea acestei dimensiuni în măsurile de educaţie şi

formare de-a lungul vieţii;

consolidarea capacităţilor organizaţionale din sectorul cultural, punându-se accentul pe spiritul

antreprenorial şi pe formarea sectorului cultural cu privire la competenţele manageriale (surse de

finanţare inovatoare, dimensiunea europeană a activităţilor comerciale etc.);

dezvoltarea de parteneriate eficiente între sectorul cultural şi alte sectoare (TIC, cercetare, turism,

parteneriate sociale etc.), în vederea consolidării impactului investiţiilor în cultură.

Cultura ca element vital în cadrul relaţiilor internaţionale

În conformitate cu Convenţia UNESCO privind protejarea şi promovarea diversităţii expresiilor

culturale, ratificată de UE şi de majoritatea ţărilor, noua agendă pentru cultură propune consolidarea

cooperării dimensiunii culturale ca element vital al relaţiilor externe ale UE. Această prioritate este

însoţită de mai multe măsuri, care vizează:

dezvoltarea în continuare a dialogului politic în domeniul cultural şi promovarea schimburilor

culturale dintre UE şi ţările terţe;

9

promovarea accesului la pieţele mondiale pentru bunuri şi servicii culturale din ţările în curs de

dezvoltare, prin acorduri care să asigure un tratament preferenţial sau prin măsuri de asistenţă

comercială;

folosirea relaţiilor externe în vederea acordării de sprijin financiar şi tehnic (conservarea

patrimoniului cultural, susţinerea acţiunilor culturale în lume);

luarea în considerare a culturilor locale în toate proiectele finanţate de UE;

intensificarea participării UE la lucrările organizaţiilor internaţionale din domeniul culturii şi la

proiectul Organizaţiei Naţiunilor Unite „Alianţa civilizaţiilor”.

Metode de lucru

Comisia caută să stabilească un dialog structurat cu sectorul cultural, pentru realizarea acestor

obiective, începând de la artişti şi creatori până la industriile culturale. În acest scop, Comisia

recomandă:

identificarea tuturor actorilor din sectorul cultural;

înfiinţarea unui „Forum cultural” care să reunească toate aceste părţi interesate;

reprezentativitatea la nivel european a opiniei părţilor interesate din acest sector;

dezvoltarea dialogului social pentru partenerii sociali din sectorul cultural;

dimensiunea culturală în dezbaterile publice la nivel european, îndeosebi prin apelarea la

reprezentaţiile permanente ale Comisiei.

Această nouă strategie pentru cultură şi toate măsurile propuse se bazează pe o cooperare mai

strânsă între UE şi statele sale, prin mecanismul metodei deschise de coordonare (MDC). Aceasta

are, de asemenea, ca obiectiv dezvoltarea unui dialog structurat cu sectorul cultural. Noua agendă

europeană pentru cultură este completată de alte acţiuni legate de sectorul cultural.

Concluzii

Sectorul cultural a făcut deja obiectul mai multor acţiuni la nivel european pentru promovarea

culturii, de pildă programele „Cultura”, „Europa pentru cetăţeni” şiMEDIA. Raportul Comisiei

către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul

Regiunilor privind punerea în aplicare a agendei europene pentru cultură [COM(2010) 390 final.

Acest raport prezintă progresul realizat la nivel european şi naţional în direcţia celor trei obiective

stabilite de agenda europeană pentru cultură, precum şi primele experienţe de aplicare ale noilor

10

metode de lucru.  Promovarea diversităţii culturale şi a dialogului intercultural a implicat diverse

întrebări şi acţiuni, îndeosebi:

Anul european al dialogului intercultural, care a marcat lansarea unor noi politici şi structuri

naţionale şi un acord la nivelul UE;

comunicarea Comisiei privind multilingvismul, care vizează transformarea diversităţii lingvistice

într-un avantaj;

accesul la cultură prin digitalizare, odată cu lansarea Europeana şi propunerea unei mărci a

patrimoniului european.

Pentru promovarea culturii drept catalizator al creativităţii, au fost întreprinse mai multe iniţiative,

cum ar fi:

Anul european al creativităţii şi inovării (2009), prin care s-a analizat modul în care cultura poate

genera inovare economică şi socială;

studii privind impactul culturii asupra creativităţii, asupra antreprenoriatului în industria culturală şi

privind contribuţia culturii la dezvoltarea regională şi locală;

cartea verde (2010) privind mijloacele de eliberare a potenţialului industriilor culturale şi creative.

Promovarea culturii în relaţiile externe ale UE beneficiază de un nou avânt de la adoptarea acestei

agende. Aceasta cuprinde:

o nouă strategie Euromed în domeniul culturii, în curs de pregătire;

eforturi semnificative pentru reabilitarea patrimoniului cultural în ţările candidate la aderare,

îndeosebi prin facilitatea de ajutor acordat societăţii civile din cadrul Instrumentului de asistenţă

pentru preaderare (IAP);

un program cultural al parteneriatului estic, lansat în 2010;

un proces de consolidare a rolului culturii în politicile de dezvoltare, care a fost iniţiat în 2009;

programul MEDIA Mundus (2011-2013), care va urma acţiunii pregătitoare MEDIA International.

Primele experienţe indică faptul că, în general, MDC este un instrument eficient de

cooperare în domeniul culturii. Cu toate acestea, metoda nu a fost utilizată suficient de îndelungat

pentru a se putea trage concluzii definitive.

Pe viitor, cooperarea culturală va trebui consolidată, cu metode de lucru adaptate. Dialogul

structurat în domeniul culturii se petrece în jurul platformelor tematice care reunesc asociaţii

europene şi Forumul european pentru cultură. Platformele tematice sunt benefice îndeosebi pentru

11

intensificarea dialogului în cadrul sectorului. Cu toate acestea, trebuie depuse eforturi suplimentare

pentru a realiza, pe viitor, un dialog mai bine definit cu societatea civilă.

Bibliografie

1. S. Modreanu. Curs Diplomaþie Culturalã, capitolul „Noþiuni introductive“, p. 1.

2. Road Fisher. Beyond Cultural Diplomacy International cultural co-operation

policies: whose agenda isit anyway? — An Introduction to the issues,

http://www.circle-network.org/activity/cracow1999/beyond.htm

3. Kevin Mulchany, „Cultural Diplomacy in the Post-Cold War World“,Journal

of Arts Management , Lawand Society“, March, 1999

4. Cartea verde privind potenţialul industriilor culturale şi creative.

http://europa.eu/legislation_summaries/culture/cu0006_ro.htm (vizitat

21.12.2013)

5. Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2011-2014.

http://europa.eu/legislation_summaries/culture/cu0007_ro.htm (vizitat

21.12.2013)

6. Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends

in Europe, 13th edition", 2012 MD-11.

http://www.culturalpolicies.net/down/moldova_ol_112011.pdf (vizitat

21.12.2013)

7. Agenda europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare.

http://europa.eu/legislation_summaries/culture/l29019_ro.htm (vizitat

21.12.2013)

12

13