Ce Este Toleranţa

8
Ce este TOLERANŢA? Toleranţa ca formă de acceptare a celuilalt şi, în subsidiar, dreptul la diferenţă, reprezintă o constantă în istoria omului ca fiinţă socială. Evident, toleranţa a îmbrăcat diferite forme în funcţie de contextul cultural, social sau politic despre care vorbim. Dacă în antichitate avea un caracter discreţionar (sclavul sau populaţiile cucerite fiind la discreţia celor care le stăpâneau), după evenimentul Cristos, toleranţa derivă din iubirea datorată celuilalt. Epoca modernă cunoaşte o toleranţa paternalistă, ce stă sub semnul privilegiului acordat de stăpân supuşilor. În contemporaneitate, toleranţa, pentru a se realiza complet, presupune un context de reciprocitate (”suntem toleranţi doar cu cei care sunt toleranţi cu noi”). Deosebindu-se de orice viziune reducţionistă, Biserica reciteşte toleranţa în cheie antropologică, astfel, ea pleacă de la o ontologie a persoanei care permite fondarea toleranţei ca exigenţă morală inerentă subiectului uman şi legată de primatul raporturilor de proximitate. Se evită, astfel, reducerea toleranţei la

description

despre toleranta

Transcript of Ce Este Toleranţa

Ce este TOLERANA?Tolerana ca form de acceptare a celuilalt i, n subsidiar, dreptul la diferen, reprezint o constant n istoria omului ca fiin social. Evident, tolerana a mbrcat diferite forme n funcie de contextul cultural, social sau politic despre care vorbim. Dac n antichitate avea un caracter discreionar (sclavul sau populaiile cucerite fiind la discreia celor care le stpneau), dup evenimentul Cristos, tolerana deriv din iubirea datorat celuilalt. Epoca modern cunoate o tolerana paternalist, ce st sub semnul privilegiului acordat de stpn supuilor. n contemporaneitate, tolerana, pentru a se realiza complet, presupune un context de reciprocitate (suntem tolerani doar cu cei care sunt tolerani cu noi).Deosebindu-se de orice viziune reducionist, Biserica recitete tolerana n cheie antropologic, astfel, ea pleac de la o ontologie a persoanei care permite fondarea toleranei ca exigen moral inerent subiectului uman i legat de primatul raporturilor de proximitate. Se evit, astfel, reducerea toleranei la o reprezentare a raportului interuman sub forma unui raport de schimb de lucruri separate de persoan. n perspectiva personalist, subiectul este conceput ca centru al valorii i al demnitii care nu se nate ca produs al unei recunoateri reciproce ca urmare a unor ipotetice contracte sociale. ntr-un cuvnt, tolerana uman i gsete justificarea i fundamentul n contextul unei acceptri radicale i continuate din partea lui Dumnezeu fa de creaturile sale.Tolerana se poate defini ca un comportament sau o stare interioar prin care se admite ca alii s profeseze diferite principii religioase, etice, politice. n sens restrns, ea nu este o virtute pentru c are ca obiect un ru care este tolerat din nevoi motivate i fondate diferit care nu conduc niciodat la o autentic i deplin afirmare a ceea ce este tolerat. n ciuda unei definiii a toleranei n mod esenial negative, acesteia i se recunoate o funcie pozitiv: tolerana permite, n fapt, existena unei pluraliti de poziii i deci de opinii n toate sectoarele unde ea este exercitat. De aceea, contribuie la cutarea adevrului, la care se raporteaz n mod dialectic.Dup ce am delimitat arealul toleranei ca loc de ntlnire pacific a diferenelor ntruct se fondeaz pe respectul datorat demnitii persoanei, discuia noastr se va focaliza asupra conflictului dintre perspectiva personalist a Doctrinei Sociale a Bisericii i revoluia liberal, conflict ce a condus la un raport adecvat ntre teoria politic i antropologie, chiar dac uneori impracticabil.Revoluia francez a condus la apariia unui model al statului liberal caracterizat de extinderea spaiilor de libertate garantate indivizilor, ncepnd cu libertatea de gndire, de expresie, de cult, de reuniune etc., n coresponden cu o politic neintervenionist relativ la spaiile garantate de catalogul libertilor. n aceast situaie, statul i asum un rol de arbitru i garant al coexistenei diferitelor liberti, rol exercitat de pe o poziie de neutralitate i imparialitate. Este ideea statului laic care, prin definiie, nu poate i nici nu trebuie s privilegieze o ideologie, nici un crez religios sau etic tocmai cu scopul de a putea garanta toate acestea, punndu-le pe un plan de egalitate. Statul se golete astfel de orice instan veritativ i se ncarc cu instane pragmatice de justiie i dezvoltare echilibrat a societii n ansamblul su [1]. Din ceea ce am spus, nu trebuie totui s se cread c nu exist limite la tolerana i la libertatea de opinie. De fapt, cum se poate citi nDeclaraia drepturilor omului i a ceteanului(1789), nimeni nu trebuie s fie deranjat pentru opiniile sale, chiar i religioase, atta timp ct manifestarea acestora nu tulbur ordinea public stabilit de lege.n lumea modern, tolerana este mai necesar ca oricnd. Noi trim ntr-o vreme marcat de mondializarea economiei i de accelerarea mobilitii, comunicaiei, integrrii i interdependenei, migraiilor i deplasrilor de mare amploare ale populaiilor, urbanizrii i mutaiilor n sfera formelor de organizare social. Din moment ce nu exist n lume o situaie care s nu se caracterizeze prin diversitate, creterea intoleranei i confruntrilor constituie o ameninare potential pentru orice regiune. i nu este vorba aici de o ameninare ce s-ar limita la o anumit ara, ci de o ameninare universal.Toleranaeste necesar att ntre indivizi ct i n cadrul familiei i comunitii. Promovarea toleranei i modelarea atitudinilor fa de diferite opinii, n sensul unei deschideri reciproce i al solidaritii, ar trebui s aib loc n coli i universiti, prin intermediul educaiei, acas i la locul de munc. Mijloacele de informare n mas ar trebui s fie n msur s joace un rol constructiv, favoriznd dialogul i dezbaterile libere i deschise, propagnd valorile toleranei i evideniind pericolul indiferenei fa de expansiunea ideologiilor i al grupurilor intolerante. O atenie deosebit ar trebui acordatgrupurilor vulnerabile, dezavantajate din punct de vedere economic sau social, astfel nct s le fie asigurate protecia legii i msurile sociale, mai ales n materie de locuin, munc i sntate, ct i a promovrii i integrrii lor profesionale i sociale.Tolerana poate fi neleas n diferite moduri: Poate fi adoptat n mod provizoriu sub forma unei concesii, ca manevr tactic. Poate reprezenta o acceptare sau o permisiune, ca form a unui dezinteres. Adevrata toleran, n spirit umanist, nseamn ns mai mult dect o simpl "suportare" n sensul originar, ea presupune respectul opiniei contrare ieste strns legat de libertatea persoanei.Prin toleran se respect deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri de gndire i puncte de vedere, alte stiluri i moduri de via.Astfel,garantarea necesitii spiritului de toleran depete cu mult domeniul ngust al politicii. Tolerana mai poate nseamn a "permite" ceva ceea ce ar putea fi suprimat. Acest punct de vedere este adoptat de specialitii n diferite tehnici persuasive i n rzboaie informaionale.Opus toleranei este intolerana, care poate merge pn la fanatism."Exist un singur lucru care nu poate fi tolerat i anume intolerana".

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE DREPT TIINE SOCIALEROMNII N ISTORIA EUROPEIMASTER ANUL II

Ce este TOLERANA?

NACU DANIELA