7/17/2019 Ce este Liberalismul

http://slidepdf.com/reader/full/ce-este-liberalismul 1/5

Ce este liberalismul?3

de Redactia  20

de Domenico Losurdo

O serie de întrebări incomode

Răspunsurile obi nuite la întrebarea pe care am formulat-o nu lasă dubii: liberalismulș

este tradi ia de gândire care pune în centrul preocupărilor sale libertatea individului,ț

care este în schimb ignorată sau maltratată de filosofiile organice de diverse orientări. Ei bine, dacă a a stau lucrurile, cum să-l clasificăm pe ohn C. Calhoun? !cest eminent omș

de stat, vicepre edinte al "tatelor #nite la $umătatea secolului al %&%-lea, dedică un imnș

pasionat libertă ii individului, pe care el, revendicându-se i de la 'oc(e, o apără energicț ș

de orice samavolnicie i de orice interferen ă necuvenită a puterii statale. i nu e totul.ș ț Ș

'aolaltă cu )guvernul absolut* i cu )concentrarea puterii*, el nu încetea+ă să critice i săș ș

condamne fanatismul i spiritul de )cruciadă*, cărora le opune )compromisul* caș

principiu de inspira ie al )guvernelor constitu ionale* autentice. Cu tot atâta elocven ăț ț ț

Calhoun apără drepturile minorită ilor: nu-i vorba doar de a garanta, prin intermediulț

sufragiului, alternan a diverselor partide la guvernare: o putere ecesiv de etinsă eț

oricum inacceptabilă, chiar dacă e limitată în timp i temperată de promisiunea sau deș

perspectiva de inversare periodică a rolurilor în raportul dintre guvernan i i guverna i.ț ș ț

ără îndoială, s-ar părea că avem aici toate caracteristicile gândirii liberale cele maimature i mai seducătoare atâta doar că, pe de altă parte, dispre uind $umătă ile deș ț ț

măsură i timiditatea sau la itatea acelora care se mul umesc să o accepte ca pe un )rău*ș ș țnecesar, Calhoun proclamă în schimb că sclavia este )un bine po+itiv* la care civili+a iaț

nu poate renun a sub nici o formă. /ntr-adevăr, el denun ă în mod repetat intoleran a iț ț ț ș

spiritul de cruciadă, dar nu pentru a pune în discu ie aservirea negrilor sau vânătoareaț

inumană a sclavilor fugitivi, ci întotdeauna doar pentru a înfiera aboli ioni tii, ace tiț ș ș

)orbi fanatici*, care consideră a fi )sarcina lor cea mai sacră aceea de a recurge la oriceefort pentru a distruge* sclavia, formă de proprietate legitimă i garantată deș

Constitu ie. 0rintre minorită ile apărate cu atâta vigoare i atâta în elepciune $uridică nuț ț ș ț

se numără desigur i negrii. 1impotrivă, în acest ca+, toleran a i spiritul compromisuluiș ț ș

par să se răstoarne în contrariul lor: dacă fanatismul ar reu i cu adevărat să ducă la bunș

sfâr it proiectul nebunesc de abolire a sclaviei, asta ar însemna )etirparea unei rase sauș

a celeilalte*. i, date fiind raporturile de for ă concrete eistente în "tatele #nite, nu eraȘ ț

greu de ghicit care din cele două rase urma să piară: negrii puteau să supravie uiascăț

doar cu condi ia să fie sclavi.ț

i atunci: Calhoun e liberal sau nu? 'ord !cton, figură de prim plan a liberalismuluiȘ

celei de-a doua $umătă i a secolului al %&%-lea, consilier i prieten al lui 2illiam E.ț ș

3ladstone, unul din marii protagoni ti ai !ngliei secolului al %&%-lea, nu are nici oș

 îndoială în această privin ă. Ei bine, în ochii lui !cton, Calhoun este un campion alț

cau+ei luptei împotriva absolutismului de orice fel, inclusiv a )absolutismuluidemocratic*: argumentele utili+ate de el sunt )adevărata perfec iune a adevăruluiț

7/17/2019 Ce este Liberalismul

http://slidepdf.com/reader/full/ce-este-liberalismul 2/5

politic* pe scurt, avem de-a face cu unul din marii autori i marile spirite ale tradi iei iș ț ș

panteonului liberale.

Chiar dacă într-un limba$ mai pu in emfatic, tot în mod afirmativ răspund la întrebareaț

pe care am formulat-o to i cei care în +ilele noastre îl celebrea+ă pe Calhoun ca pe )unțindividualist hotărât*, ca un campion al )apărării drepturilor minorită ii de abu+urileț

unei ma$orită i predispuse la încălcarea legii*, sau ca un teoretician al sim ului măsuriiț ț

i al auto-limitării care ar trebui să caracteri+e+e ma$oritatea. 'ipsită de orice îndoială seș

dovede te a fi o editură americană, anga$ată în republicarea în cheie neoliberală aș

)Clasicilor 'ibertă ii*, printre care e desigur pre+ent i eminentul om de stat i ideolog alț ș ș

"udului sclavagist.

/ntrebarea pe care am formulat-o nu apare doar din reconstruc ia istoriei "tatelor #nite.ț

Cercetători destul de prestigio i ai revolu iei france+e, de orientare clar liberală, nu e+ităș ț

să definească drept )liberale* acele personalită i i acele cercuri care ar avea meritul de aț ș

se fi opus la deriva iacobină dar care, pe de altă parte, s-au anga$at cu fermitate înapărarea sclaviei coloniale. E vorba de 0ierre-4ictor 5alouet i de membrii Clubuluiș

5assiac: cu to ii sunt )proprietare de planta ii i de sclavi*. "e poate, prin urmare, să fiiț ț ș

liberal i sclavagist în acela i timp? 6u de această opinie este ohn ". 5ill, dacă e săș ș

 $udecăm după polemica pe care a purtat-o împotriva liberalilor engle+i )autoproclama i*ț

7printre care poate că se numără !cton i 3ladstone8 care, în cursul ră+boiului deș

"ecesiune, s-au aliniat în masă i )în mod înver unat în favoarea statelor din sud* sau celș ș

pu in au avut o atitudine rece sau ostilă fa ă de #niunea lui 'incoln.ț ț

6e aflăm în fa a unei dileme. 1acă la întrebarea formulată mai sus 7Calhoun e liberal sauț

nu?8 răspundem în mod afirmativ, nu mai putem men ine în picioare configura iaț ț

tradi ională 7 i edificatoare8 a liberalismului ca gândire i voin ă de libertate. 1acă, înț ș ș ț

schimb, răspundem în mod negativ, ne tre+im în fa a unei noi dificultă i i unei noiț ț ș

 întrebări, nu mai pu in stân$enitoare decât prima: de ce ar trebui să continuăm a-iț

atribui demnitatea de părinte al liberalismului lui ohn 'oc(e? 1a, Calhoun vorbe teș

despre sclavia negrilor ca despre un )bine po+itiv*, dar, fără să recurgă la un limba$ atâtde frapant, i filosoful engle+ 9 de la care, de altfel, autorul american se revendică în modș

eplicit 9 consideră sclavia din colonii ceva evident i pa nic i contribuie în modș ș șpersonal la formali+area $uridică a acestei institu ii în Carolina. El a participat laț

redactarea normei constitu ionale în ba+a căreia )orice om liber din Carolina trebuie săț

aibă putere absolută i autoritate asupra sclavilor săi negrii, oricare ar fi opinia i religiaș ș

lor*. 'oc(e este )ultimul mare filosof care încearcă să $ustifice sclavia absolută iș

perpetuă*. !ceasta nu-l împiedică însă să înfiere+e în termeni înflăcăra i )sclavia*ț

politică pe care monarhia absolută ar vrea s-o impună 7 Două tratate despre guvernare,de-aici înainte , &, ;8 în mod similar, la Calhoun teoreti+area sclaviei negre ca )binepo+itiv* merge mână-n mână cu punerea în gardă împotriva unei concentrări de puterecare riscă să-i transforme pe )guverna i* în )sclavi ai guvernan ilor*. 1esigur, omul deț ț

stat american e proprietar de sclavi, dar i filosoful engle+ are investi ii serioase înș ț

7/17/2019 Ce este Liberalismul

http://slidepdf.com/reader/full/ce-este-liberalismul 3/5

comer ul cu negri. <a mai mult, po+i ia celui din urmă re+ultă a fi încă i maiț ț ș

compromi ătoare: de bine de rău, în "udul sclavagist, al cărui interpret e cel dintâi, nuț

mai era loc pentru deportarea negrilor din !frica în cursul unei călătorii oribile, care-icondamna pe mul i dintre ei la moarte înainte chiar de a debarca în !merica.ț

"au vrem să punem accent pe distan a temporală pentru a distinge po+i ia celor doiț țautori pu i aici fa ă în fa ă, i să-l ecludem din tradi ia liberală doar pe Calhoun, careș ț ț ș ț

continuă să $ustifice sau să celebre+e institu ia sclaviei încă în plin secol %&%? 'a oț

asemenea discriminare în modul de tratare ar fi reac ionat cu indignare omul de stat dinț

"ud, care, în legătură cu filosoful liberal engle+, ar fi reluat probabil, cu un limba$ abiaschimbat, te+a pe care el a formulat-o în legătură cu 3eorge 2ashington: )Era unul de-aino tri, proprietar de sclavi i de planta ii*.ș ș ț

Contemporan cu Calhoun este rancis 'ieber, unul din intelectualii cei mai eminen i aiț

timpului său. "alutat adesea ca un fel de 5ontes=uieu redivivus, aflat în raporturiepistolare i de apreciere cu oc=ueville, el este fără îndoială un critic, chiar dacă destulș

de precaut, al institu iei sclaviei: î i dore te ca ea să dispară prin transformarea eiț ș ș

graduală într-un fel de servitute sau semi-servitute, i prin ini iativa autonomă a statelorș ț

sclavagiste, al căror drept la autoguvernare oricum nu poate fi pus în discu ie. 1in acestț

motiv 'ieber este admirat i în "ud, cu atât mai mult cu cât el însu i, chiar dacă într-oș ș

măsură destul de modestă, posedă i uneori închiria+ă sclavi i sclave. !tunci când unaș ș

din acestea moare, din cau+a unei sarcini misterioase i a unui succesiv avort, el notea+ăș

 în $urnal dureroasa pierdere pecuniară astfel suferită: )> mie de dolari în cap 9 muncadură a unui an întreg*. "e impun noi i dificile economii pentru a înlocui sclavaș

decedată: da, pentru că 'ieber, spre deosebire de Calhoun, nu e proprietar de planta ie iț șnu trăie te din rentă e un profesor universitar care recurge la sclavi în principal ca laș

ni te servitori domestici. !cest aspect ne autori+ea+ă oare să-l înscriem pe primul, maiș

degrabă decât pe al doilea, în sfera tradi iei liberale? /n orice ca+, distan a temporală nuț ț

 $oacă aici vreun rol."ă luăm acum un contemporan al lui 'oc(e. !ndre letcher este un )campion allibertă ii* i, în acela i timp, un )campion al sclaviei*. 0e plan politic el se declară a fiț ș ș

)un republican din principiu*, iar la nivel cultural e )un profet sco ian al iluminismului*ț

fuge i el în >landa pe valul conspira iei anti-iacobine i anti-absolutiste, eact ca 'oc(e,ș ț ș

cu care se află de altfel în raporturi epistolare. aima lui letcher traversea+ă până iș

 !tlanticul: efferson îl define te drept )patriot*, căruia îi revine meritul de a fi eprimatș

)principiile politice* proprii )fra+elor celor mai pure ale Constitu iei <ritanice*, aceleaț

care au încol it i prosperat ulterior în !merica liberă. >pinii destul de asemănătoare cuț ș

cele ale lui letcher e un contemporan i compatriot de-al său, ames <urgh, care seș

 bucură i el de aprecierea mediilor republicane @ la efferson i e citat po+itiv de homasș ș

0aine, în lucrarea cea mai celebră a revolu iei americane 7ț Common Sense8.i totu i, spre deosebire de ceilal i autori, caracteri+a i i ei prin intersec ia unică dintreȘ ș ț ț ș ț

dragostea de libertate i legitimarea sau revendicarea sclaviei, letcher i <urgh suntș ș

astă+i aproape uita i i nimeni nu pare să vrea să-i numere printre eponen ii tradi ieiț ș ț ț

liberale. aptul e că, atunci când sublinia+ă necesitatea sclaviei, ei se gândesc în primulrând nu la negrii din colonii, ci la )vagabon+i*, la cer etori, la plebea puturoasă iș ș

7/17/2019 Ce este Liberalismul

http://slidepdf.com/reader/full/ce-este-liberalismul 4/5

incorigibilă din metropolă. rebuie să-i considerăm iliberali din acest motiv? 1acă a a arș

sta lucrurile, ceea ce ar distinge liberalii de cei care nu sunt a a ceva ar fi nuș

condamnarea institu iei sclaviei, ci doar discriminarea negativă în dauna popoarelor deț

origine colonială.

 !nglia liberală ne pune în fa a unui ca+ încă i mai diferit. rancis Autcheson, un filosofț ș

moral de o anumită însemnătate 7e profesorul )de neuitat* al lui !dam "mith8, pe de oparte eprimă critici i re+erve fa ă de sclavia la care sunt supu i în mod nediferen iatș ț ș ț

negrii pe de altă parte, sublinia+ă că, mai ales atunci când avem de-a face cu )nivelelecele mai umile* ale societă ii, sclavia poate fi o )pedeapsă utilă*: ea trebuie să fieț

)pedeapsa normală pentru acei vagabon+i pierde-vară care, chiar i după ce au fostș

averti+a i pe bună dreptate i supu i la o servitute temporară, nu reu esc să se men inăț ș ș ș ț

pe ei în i i i pe familiile lor printr-o muncă utilă*. 6e aflăm aici în pre+en a unui autorș ș ș ț

care, de i demonstrea+ă re+erve fa ă de sclavia ereditară i rasială, revendică totu i unș ț ș ș

fel de sclavie penală pentru cei care, indiferent de culoarea pielii, ar urma să sedovedească vinova i de vagabonda$: e liberal Autcheson?ț

0lasat din punct de vedere temporal între 'oc(e i Calhoun, i privind tocmai cătreș ș

realitatea pe care cei doi au acceptat-o ca evidentă i pa nică, ba chiar au celebrat-o caș ș

un )bun po+itiv*, !dam "mith face un ra ionament i eprimă o preferin ă care merităț ș ț

să fie reproduse pe larg. "clavia poate să fie suprimată mai u or sub un )guvernș

despotic* decât sub un )guvern liber*, cu organismele sale repre+entative dar care sunt, însă, re+ervate eclusiv proprietarilor albi. /n asemenea situa ie, condi ia sclavilor negriț ț

e disperată: )iecare lege e făcută de stăpânii lor, care nu vor lăsa vreodată să treacă omăsură dăunătoare lor*. 0rin urmare: )'ibertatea omului liber este cau+a marii oprimăria sclavilor BD i dat fiind că repre+intă partea cea mai numeroasă din omenire, nici oȘ

persoană umană nu va dori libertatea într-o ară în care eistă această institu ie*. 0oateț ț

fi considerat liberal un autor care, cel pu in într-un ca+ concret, î i eprimă preferin aț ș ț

pentru o )guvernare despotică*? "au, într-o formulare diversă: e mai liberal "mith sau'oc(e i Calhoun, care, împreună cu sclavia, apără organismele repre+entative pe careș

primul le condamnă în calitate de stâlpi de sus inere, în contetul unei societă iț ț

sclavagiste, a unei institu ii infame i contrare oricărui sentiment de umanitate?ț ș

1e fapt, a a cum marele economist prevă+use, sclavia a fost abolită în "tatele #nite nuș

mul umită autoguvernării locale, ci în virtutea pumnului de fier al armatei #niunii i aț ș

dictaturii militare impusă de către ea pentru o anumită perioadă de timp. /n atare oca+ie,'incoln e acu+at de adversarii săi de despotism i iacobinism: el recurge la )guverneș

militare* i )tribunale militare* i interpretea+ă )cuvântul legeF* ca )voin ă aș ș ț

pre edintelui*, iarș  habeas corpus ca )puterea pre edintelui de a închide pe oricine peș

perioada care-i convine*. 0e lângă eponen ii Confedera iei secesioniste, cei careț ț

formulea+ă acest act de acu+a ie sunt aceia care aspiră la o pace de compromis, inclusivț

cu scopul de a reveni la normalitatea constitu ională. i din nou trebuie să ne punemț Ș

7/17/2019 Ce este Liberalismul

http://slidepdf.com/reader/full/ce-este-liberalismul 5/5

 întrebarea: e mai liberal 'incoln sau du manii săi din "ud, sau adversarii săi din 6ordș

care se pronun ă în favoarea compromisului?ț

'-am vă+ut pe 5ill luând po+i ie în favoarea #niunii i condamnând liberaliiț ș

)autoproclama i* care au acu+at vigoarea cu care ea a purtat ră+boiul împotriva "uduluiț

i cu care i-a neutrali+at pe cei care, chiar în 6ord, erau înclina i să tolere+e secesiuneaș țsclavagistă. Cu toate astea, vom vedea că, aplecându-se asupra coloniilor, liberalul engle+ $ustifică )despotismul* >ccidentului asupra )raselor* încă )minore*, care sunt obligate săpăstre+e o )obedien ă absolută* pentru a putea fi lansate pe calea progresului. E oț

formulare care nu i-ar fi displăcut lui Calhoun, care legitimea+ă sclavia făcând i elș

trimitere la înapoierea i la condi ia de minorat a popula iilor de origine africană: doarș ț ț

 în !merica, i doar gra ie îngri$irii paterne a stăpânilor albi, )rasa neagră* reu e te săș ț ș ș

progrese+e i să treacă de la precedenta )condi ie infimă, degradată i sălbatică* la nouaș ț ș

)condi ie relativ civili+ată*. 0entru 5ill, )orice mi$loc* e permis pentru cine î i asumăț ș

sarcina de a educa )triburile sălbatice* )sclavia* e adesea o cale obligatorie pentru a le

putea conduce la muncă i a le face astfel utile pentru civili+a ie i progres. 1ar asta e iș ț ș ș

opinia lui Calhoun, după care sclavia este un mi$loc inevitabil dacă vrem să urmărimobiectivul civili+ării negrilor. 1esigur, spre deosebire de sclavia eternă la care, conformteoreticianului i politicianului american, trebuie să fie supu i negri, dictaturaș ș

pedagogică despre care vorbe te 5ill este destinată să dispară într-un viitor destul deș

 îndepărtat i problematic cealaltă fa ă a medaliei e însă faptul că la această condi ie deș ț ț

nelibertate este acum eplicit supus nu un grup etnic particular 7micul fragment de !frica mutat în inima "tatelor #nite8, ci ansamblul popoarelor anga$ate treptat deepansiunea colonială a >ccidentului i constrânsă să sufere )despotismul* politic iș ș

forme de muncă servilă sau semi-servilă. ! cere )obedien a absolută*, pe o perioadățnedeterminată de timp, din partea ma$orită ii umanită ii e oare compatibil cuț ț

profesiunea de credin ă liberală sau e sinonim cu liberalismul )autoproclamat*?ț

7 fragment din volumul Contraistoria liberalismului, în curs de apari ie la edituraț  act8 

Traducere din limba italiană de Alex Cistelecan