CAZUL KRONOSPANTotul dintr-o singura privire

Material realizat de:Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu

Centrul Independent pentru Protectia Mediului - SebesAsociatia Brasovul Verde

Proiect finantat de *:Fundatia pentru Parteneriat

Trust for Civil Society in Central & Eastern EuropeFundatia Staples Trust

Acest material prezinta cele mai importante probleme in Cazul Kronospan. Prin eforturile comune aleCentrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM), Centrului Independent pentruProtectia Mediului din Sebes si Asociatiei Brasovul fara Poluare a luat forma campania de rezistenta impotrivapoluarii si ilegalitatilor comise de compania Kronospan

CIDRM este o organizatie neguvernamentala infiintata in anul 2006 in Cluj Napoca. Scopul asociatieieste de a implementa programe si proiecte care sa contribuie la apararea dreptului constitutional la un mediucurat si echilibrat, la dezvoltarea sectorului neguvernamental din Romania si la imbunatatirea procesului deluare a deciziei din administratia publica in privinta problemelor de mediu.

Asociatiile Centrul Independent pentru Protectia Mediului din Sebes si Brasovul Verde sunt asociatiineguvernamentale, infiintate de grupuri de localnici din orasele Sebes, respectiv Brasov. Reunirea localnicilor inaceasta forma a avut loc ca reactie a poluarii generate de firma Kronospan si ilegalitatilor savarsite de aceasta.Interesul pentru protectia mediului ale celor doua asociatii se reflecta pe termen lung.

CUPRINS:

CAZUL KRONOSPAN Introducere Kronospan..........................................................pag. 2 Documentare pe teren ..........................................................pag. 3 Efecte asupra sanatatii .........................................................pag. 4 Efecte asupra mediului .........................................................pag. 4 Incalcari ale legislatiei .................................................... pag. 5 – 6

FORMALDEHIDA Efectele si riscuri .............................................................pag. 7 - 8

SOCIETATEA CIVILA Cronologie campanie .....................................................pag. 9 - 10 Mobilizare ............................................................................pag. 12

RESURSE ..............................................................................pag. 13

1

STAPLESTRUST

www.brasovulverde.ro

www.centruldemediu.ro

www.sebesfarapoluare.ro

VIZITATI:

2

Kronospan este cel mai mare producator de placi PAL din Sud-Estul Europei si o filiala a multi-nationalei Kronospan. Aceasta companie opereaza in Romania in orasele Sebes, Brasov si Constanta. Activitatea Kronospan in Sebes si Brasov se desfasoara cu incalcarea grava a legislatiei privind autorizarea de mediu si a lucrarilor de constructii, generand deja un impact semnificativ asupra sanatatii populatiei si asupra mediului.

Autoritatile competente au sanctionat in repetate randuri ilegalitatile comise de Kronospan insa compania prefera sa plateasca amenzi de cele mai multe ori simbolice, sa evite consecintele juridice, continuand sa polueze mediul si sa afecteze sanatatea oamenilor.

Ca orice mare poluator, Kronospan practica politici de 'green wash', incheind parteneriate cu diverse ONG-uri dispuse la compromisuri. Un exemplu in acest sens este organizatia WWF, despre care Kronospan afirma pe pagina proprie web ca au incheiat un parteneriat, deoarece prin activitatile economice pe care le desfasoara vine in intampinarea programului WWF de reducere a programului de taieri ilegale a padurilor!

Cine este Kronospan?

CAZUL KRONOSPAN

Instalatia Kronospan Sebes:

Profilul instalatiei: producerea rasinilor ureoformaldehidice (prafuri in compozitia carora intra mai

multe substante printre care si formaldehida, din care se fac cleiurile folosite fabricarea placilor, mai

precis la intarirea fibrei lemnoase); producerea placilor stratificate din lemn MDF si placi aglomerate

PAL.

● Suprafata instalatiei: 493000 mp = 49.3 ha

● Capacitati de productie:

- formaldehida: 35000 t/an;

- rasini ureo-formaldehidice lichide 100000 t/an

- rasini ureo-formaldehidice pulberi 10000 t/an

- placi aglomerate din aschii de lemn: 840000 mc/an

- placi din fibra de lemn de medie densitate MDF 348000 mc/an

Dintre cele 3 locatii unde opereaza Kronospan in Romania (Sebes, Brasov, Constanta), Sebes este locatia unde se afla in prezent platforma industriala de productie. In cele ce urmeaza ne vom referi cu precadere asupra problemelor generate de Instalatia operationala a Kronospan Sebes, precum si ilegalitatilor savarsite in orasul Brasov in incercarea de extindere a platformei industriale.

Accesati galeria fotoonline aici.

Fotografii realizate indata:9 noiembrie2008

Platforma industriala Kronospan Sebes

La intrarea pe platforma industriala Kronospan Sebes se poate observa un panou de afisare a nivelului emisiilor de formaldehida, indicand de fapt valoarea maxima admisa a COT (Carbon Organic Total)...

3

„Platforma industriala KronospanSebes este situata in afara ariei urbane” declara Kronospan.

Intrarea in orasul Sebes. Practicplatforma industriala se afla in interiorul ariei urbane.

Zona Locuita: Localnicii duc la pascut animale in jurul platformei

industriale Kronospan Sebes.

Documentare pe teren

Kronospan in zona locuita

Imagini platforma industriala Kronospan Sebes

Efecte asupra mediului

4

Activitatea Kronospan Sebes genereaza emisii de gaze si pulberi cu impact negativ asupra mediului. Datorita pozitionarii platformei industriale Kronospan Sebes – in interiorul zonei urbane a Sebes-ului si in vecinatatea mai multor terenuri agricole, impactul negativ al emisiilor se reflecta asupra terenurilor agricole, a biodiversitatii, la nivelul solului si subsolului precum si asupra sanatatii locuitorilor orasului Sebes. Pe langa aceste aspecte grave, Kronospan a fost depistat in repetate randuri ca depasind limitele admise pentru emisiile de gaze si pulberi specifice activitatii sale.

In adresa nr. 854/26.11.2007 a Garzii de Mediu Alba se precizeaza ca „Debitul de gaze evacuate de la uscatorul PAL este de 670.00 Nmc/h, iar de la uscatorul MDF este 300.000 Nmc/h, in total 970.000 Nmc/h.”

In „Raportul Comisiei de monitorizare speciala a impactului surselor de poluare ale SC KRONOSPAN SEBES SA asupra mediului” din subordinea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, raport inregistrat la Primaria Sebes cu nr. 20.363/24.07.2007, se precizeaza la pagina 10 faptul ca „Valorile concentratiilor de pulberi in suspensie ,fractiunea Pm10, depasesc de pana la 3 ori valoarea limita admisa prin OM 592/2002 (50 mg/mc)”. Coreland aceste informatii, rezulta ca zilnic sunt emise 36.000.000 mc. de gaze toxice, deci intr-un an se acumuleaza in aerul atmosferic 436.000.000 mc. de gaze toxice, realizand o poluare cumulativa deosebit de grava de-a lungul anilor. Astfel, in ultimii 5 ani la Sebes s-au acumulat mai mult de 2180.000.000 mc de gaze toxice.

Odata cu gazele se elimina si praf de lemn foarte fin, cu diametrul sub 10 microni, cunoscutul poluant cancerigen PM10, in cantitate de minim 1000 – pana la 5 400 kg intr-o singura zi (cantitate maxima depistata cand concentratia a depasit valoarea admisa de 3 ori). O valoare de 1.800 kg pe zi este in limitele legale. La Sebes, in ultimii 5 ani, s-au acumulat in medie 1.600.000 kg de praf de lemn cancerigen PM10

In procesul de fabricatie a placilor MDF se utilizeaza rasini ureoformaldehidice, care au in compozitie formaldehida, o substanta clasificata ca fiind cancerigena de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii. Cele 8 bucati rezervoare de 15.000 litri fiecare in care este depozitata formaldehida, 2 bucati rezervoare de metanol (alcool metilic) de 10.000 litri fiecare, cele de anhidrida maleica, de melamina (amida acidului cianuric), de motorina, de benzina si de alte substante chimice foarte periculoase si care deservesc Fabrica de formaldehida cancerigena, ne indreptatesc sa afirmam ca Kronospan Sebes reprezinta un risc grav pentru mediu si sanatatea umana.

In ”Raportul Comisiei de monitorizare speciala a impactului surselor de poluare ale SC KRONOSPAN SEBES SA asupra mediului pentru perioada 12-26.06.2007” se precizeaza ca ”Probleme cu emisiile fugitive de formaldehida si pulberi ar fi in cazul celor

doua hale in care se gasesc presele de formare si uscare covor, emisii ce ajung in atmosfera prin aerisirile reglabile din acoperis”.

”In perioada 22-24.06.2007 s-au efectuat masuratori de formaldehida in locatia din punctul b. In aceasta perioada s-au inregistrat depasiri ale CMA la 30 min”.”Rezultatele masuratorilor de formaldehida efectuate la instalatia de productie rasini pulbere variaza intre 19-40mg/Nmc, depasind valoarea limita impusa de 20 mg/Nmc prin autorizatia de mediu.” Tot in acest raport se precizeaza ca “…la Fabrica Chimica in ultimii 5 ani nu s-au realizat investitii in domeniul protectiei mediului.”

“Concentratiile de COT la instalatia de producere a formaldehidei sunt de aproximativ 3 ori mai mari decat valoarea limita impusa prin autorizatia de mediu (4 mg/mc).” “…valorile obtinute in urma analizei probelor momentane de formaldehida au indicat depasiri in doua din cele trei locatii: Statia meteo si curtea Fabricii de inghetata Alpin, a CMA la 30 min”.In toamna anului 2006 Kronospan a depozitat la groapa de gunoi a orasului Sebes adezivi continand rasini ureo-formaldehidice solide, desi acestea sub substante extrem de periculoase pentru mediu si sanatatea oamenilor si trebuie astfel plasate in depozite de deseuri special amenajate. Fapta Kronospan a fost depistata si sanctionata de Garda de Mediu Alba. Mai mult decat atat, canalizarea platformei industriale Kronospan este racordata la statia municipala de epurare a apelor din Sebes, statie care de fapt nu este functionala. Astfel toate substantele toxice de pe platforma industriala sunt duse prin apele pluviale direct in raul Sebes, care apoi se varsa in raul Mures, afectand in mod ireversibil calitatea acestor rauri – importante surse de apa potabila si pentru irigatii in regiune.

Rezultatele studiului medical efectuat de dr. Razvan Curca asupra asupra a 34 de angajati ai Companiei Kronospan ”nu sunt deloc linistitoare si demonstreaza ca multi dintre muncitorii expusi la formaldehida sunt departe de a fi sanatosi”. Medicul a declarat ca “doua treimi (21 de angajati) prezinta semnele clinice si radiologice ale unei sinuzite cornice, ca efect al inhalarii formaldehidei. Pe de alta parte, aceasta inflamatie cronica, depistata la majoritatea muncitorilor examinati, este terenul pe care pot sa apara in timp cancere ORL”. In cazul a trei muncitori, situatia poate fi, chiar mult mai grava: “doi dintre muncitorii consultati prezinta simptome de cancer bronhopulmonar, iar al treilea este suspect de o afectiune maligna a sangelui”.

“Aceste concluzii sunt foarte alarmante deoarece exista un procent de peste 60% dintre muncitorii care au iritatie cronica in urma expunerii la formaldehida.”

Efecte asupra sanatatii

Emisii formaldehida

CAZUL KRONOSPANIncalcari ale legislatiei

5

In anul 1998 SC MDF FRATI SA Sebes a preluat SC MDF SEBES SA care opera pe platforma industriala de la Sebes activitatea de productie placi din fibre de lemn si rasini. MDF FRATI SEBES a obtinut un acord de mediu – nr 447/14.12.1998 – prin care i s-au impus o serie de masuri si investitii pentru protectia mediului, dar care nu au fost niciodata realizate de companie (acopeririea cu membrane de polietilena a cuvelor de retentie la rezervoarele de metanol si formaldehida, pardoseala de protectie peliculara pentru rezervorul de acid formic, protectie speciala cu rasini epoxidice a rezervorului de NaOH, precum si de a achizitiona aparatura pentru controlul concentratiei emisiilor evacuate la puncte fixe si a emisiilor la exteriorul obiectivului).

In anul 2000 SC MDF FRATINI SA infiinteaza pe acelasi amplasament societatea SC SEPAL SRL Sebes pentru producere de placi din aschii de lemn. Aceasta va obtine acordul de mediu 78/21.04.2000 care mentine prevederile acordului 447/14.12.1998. In ciuda faptului ca prevederile acordurilor de mediu se incalcasera prin neaducerea la indeplinire a masurilor si a investitiilor pentru protectia mediului, cele doua companii vor obtine:

SC MDF SEBES FRATI SA autorizatia de mediu 29/08.01.2001 valabila pana la 08.01.2003 pentru activitatile de producere rasini ureoformaldehidice, fabricare placi aglomerate din lemn PAL, fabricare placi din lemn de densitate medie MDF si ulterior autorizatia de mediu 478/14.04.2003 valabila pana la 14.04.2008 SC MDF SEPAL SA autorizatia de mediu 545/04.11.2002 valabila pana la 04.11.2003 pentru activitatea de fabricare produse stratificate din lemn si ulterior autorizatia de mediu nr. 198/22.03.2004, valabila pana la 22.03.2009

In anul 2004 toate activele celor doua firme vor fi preluate de catre SC Kronospan Sebes SA, fara a se proceda la efectuarea bilantului de mediu menit sa stabileasca obligatiile de mediu care ii revin noului proprietar si fara a se obtine avizul de mediu. Mai mult decat atat, autorizatiile de mediu 478/14.04.2003 si 198/22.03.2004 nu s-au transferat noului proprietar SC Kronospan Sebes SA.

In anul 2007 S.C.KRONOSPAN SEBES S.A obtine autorizatia integrata de mediu SB 67/2007 valabila pana la data de 09.01.2017 pentru activitatea de producere de substante chimice organice de baza: formaldehida si rasini ureoformaldehidice lichide si pulberi. In cuprinsul autorizatiei integrate de mediu atacate se arata ca in documentatia care a stat la baza emiterii sale s-a aflat si autorizatia 478 din 14.04.2003 emisa de Inspectoratul de Protectie a Mediului Alba pe seama S.C.MDF SEBES FRATI S.A. Ori in anul 2004 autorizatia de mediu nr. 478

Ori in anul 2004 autorizatia de mediu nr. 478 din 14.04.2004 nu s-au transferat noului proprietar S.C. KRONOSPAN SEBES S.A. Autorizatia SB 67/2007 incalca OUG 152/2005 ce transpune directiva IPPC prin faptul ca nu contine cerinte de monitorizare corespunzatoare. Cu toate acestea, platforma industriala este amplasata la 150 m de cartierul de locuit/rezidential Kogalniceanu. De asemenea, actul nu contine conditii cu privire la capacitatea si perioada de depozitare a deseurilor periculoase. Platforma industriala a Kronospan este situata in chiar zona rezidentiala a orasului Sebes, neexistand o zona tampon care sa protejeze populatia de emisiile generate pe platforma. Prin aceasta se incalca normele legale in vigoare - Ordinul nr. 536/1997 - privind igiena si mediul de viata al populatiei. Kronospan nu detine o asigurare pt raspunderea de mediu, nefiind astfel confrom cu Directiva Europeana 2004/35/CE privind raspunderea de mediu.

1. In cursul anului 2007, Kronochem a ridicat pe platforma industriala de la Sebes o instalatie de producere a formaldehidelor cu o capacitate dubla decat cea actuala (60000 tone/an), fara acord de mediu si fara autorizatie de construire, asadar cu incalcarea grava a OUG 195/2005 privind protectia mediului si a Legii 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii. Garda de Mediu Alba a dispus amendarea companiei si demolarea instalatiei, ceea ce inca nu s-a intamplat. Mai mult decat atat, pe parcursul litigiului cu Garda de Mediu Alba, Kronochem a demarat la ARPM Sibiu procedura de autorizare in vederea obtinerii avizului de mediu pentru Plan Urbanistic de Detaliu care creaza cadrul pentru construire instalatie pentru producerea formaldehidei. Pe baza documentatiei ce contine PUD avizat ar urma sa se emita autorizatia de construire pentru instalatia deja existenta. In conformitate cu prevederile HG 1076/2004 privind evaluarea impactului asupra mediului pentru planuri si programe si cu prevederile Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, ARPM Sibiu nu ar fi trebuit sa demareze o procedura SEA pentru PUD aferent unei constructii existente, ci sa respinga din start cererea de aviz de mediu. Obiectivul principal al evaluarii de mediu nu poate fi atins intr-un caz in care planul supus aprobarii a fost deja implementat prin ridicarea constructiei aferente, care face imposibila analizarea starii mediului si evolutiei sale in absenta planului. In aprilie 2009 ARPM Sibiu a luat decizia de emitere a avizului de mediu pentru documentatia de urbanism mai sus

SEBES

6

mentionata PUD, incalcand astfel grav legislatia privind evaluarea strategica de mediu, precum si privind urbanismul si amenajarea teritoriului.

2. In data de 19.02.2008, ora.05, la actuala fabrica de producere de formaldehide s-a produs o defectiune tehnica care a condus la deversarea accidentala a cea. 800kg formaldehida. Emisiile de formaldehida care au avut loc s-au dispersat in zona si au condus la inregistrarea unor depasiri ale limitelor legale de emisii conform probelor recoltate in zona SC Alpin SA: depasirea de 2 ori a valorilor limita admise cf. Stas 12574/87. Kronochem nu a anuntat autoritatile de mediu cu privire la producerea acestui incident, incalcand obligatiiile ce ii revin cf Autorizatiei integrate de mediu nr.Sb 67/09.01.2007. Garda de Mediu Alba a sanctionat contraventional Kronochem Sebes cu o amenda de 80.000 lei pentru neanuntarea autoritatilor de mediu cu privire la incindent.

3. In perioada 18.05-03.06.2008 Kronospan Sebes a depasit in 13 ocazii limitele legale de emisii de formaldehida. Valoarea maxima masurata in aceasta perioada a fost de 0,053 mg/Nmc, pe cand valoarea concentrantiei maxime admise conform prevederilor STAS 12574/1987 pentru zone protejate este de 0,012 mg//Nmc. Ca atare Garda de Mediu Alba a sanctionat in iunie 2008 Kronospan Sebes cu o amenda contraventionala de 100000 lei.

Potrivit unei informari a Garzii Nationale de Mediu, deseurile periculoase rezultate din fabricarea rasinilor ureoforaldehidice sunt depozitate intr-o hala, sustinandu-se de catre reprezentantii firmei ca aceste deseuri ar fi reintroduse in procesul de productie. Acestia nu au putut insa demontra cu acte cele afirmate verbal, echipa de control verfificand cele sustinute si anume reintroducerea in procesul de productie a acestor deseuri periculoase. In urma acestor verficari a retelelor de fabricare a produsului finit s-a constatat lipsa din compozitie a deseurilor de rasini ureoformaldehidice.

Exista asadar suspiciunea ca aceste deseuri solide, care pe parcursul anilor s-au ridicat la sute de tone, ar fi putut fi arse in centrala termica MDF amestecate cu alte deseuri si rebuturi de placi. Incinerarea acestor deseuri sub temperatura de 600 grade celsius degaja acidul cianic, substanta extrem de periculoasa pentru sanatatea umana. De asemenea, evacuarea, cu stiinta, in apa, atmosfera sau pe sol a unor deseuri si substante periculoase este prevazuta si sanctionata ca infractiune prin dispozitiile Articolului 98 alin 2, pct. 1 al OUG 195/2005 privind protectia mediului. In urma cercetarilor penale efectuate in cauza, Parchetul de pe langa Judecatoria Sebes a dispus in data de 15.01.2008 inceperea urmaririi penale privind comiterea acestei infractiuni.

Pentru activitatea sa industrială din orasul Sebes, compania Kronospan se află în numeroase proceduri de autorizare de mediu la APM Alba, al cărei Director Executiv a fost pana de curand Domnul Todea Vasile. Acesta este totodată acţionar unic la S.C.Luxor L.T.D.SRL, al cărei obiect de activitate este, printre altele, amenajarea si întretinerea de spatii verzi. Încă din anul 2005, între SC Luxor LTD SRL si Kronospan exista un contract de prestare servicii de către SC Luxor LTD SRL în beneficiul Kronospan a unor activităti de întretinere de zone verzi în orasul Sebes. Potrivit Art.79, lit a) si c) al Legii 161/2003, funcţionarul public se află în conflict de interese dacă se află în situaţia de a lua decizii, sau a participa la luarea deciziilor cu privire la persoane juridice, cu care are relaţii cu caracter patrimonial. In iunie 2008 Comisia de disciplină de la nivelul ANPM a dispus demiterea Domnului Vasile Todea din functia de Director al APM Alba. Acesta a atacat în instantă actul ANPM. Curtea de Apel Alba Iulia a respins actiunea Domnului Vasile Todea prin sentinta definitiva din 3.03.2009. In motivarea sentintei sale Curtea de Apel Alba a retinut ca, “in calitate de director executiv la Agentia pentru Protectia Mediului Alba Iulia, Domnul Vasile Todea era chemat sa ia decizii in legatura cu SC Kronospan Sebes SA, societate notorie cu discutabile

Foto: platforma industrialaKronospan Sebes

Deseuri toxice

Conflicte de interese

7

probleme de mediu si cu care societatea SC Luxor LTD, al carui actionar unic era Domnul Vasile Todea, iar administrator era sotia sa, avea relatii comerciale cu caracter patrimonial, astfel incat s-a creat un evident conflict de interese”.

La inceputul anului 2008 S.C. KRONOSPAN ROMaNIA S.R.L. a inceput construirea unei fabrici de productie placi PAL in orasul Brasov. Aceste lucrari sunt efectuate in baza unei autorizatii de construire – Autorizatia nr.265/26.03.2002 – care si-a pierdut valabilitatea in principal datorita faptului ca acordul de mediu nr.120/18.03.2002, care a stat la baza emiterii autorizatiei, a expirat. In ianuarie 2008 APM Brasov a solicitat Kronospan ca, in vederea obtinerii unui acord de mediu pentru proiectul mai sus mentionat, sa intocmeasca o documentatie Plan Urbanistic Zonal. Fara sa intocmeasca un PUZ si sa obtina un acord de mediu, in februarie 2008 Kronospan a inceput lucrarile de construire. Primaria Brasov a sanctionat S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L., prin procesul-verbal nr.4578/12.05.2008, pentru nerespectarea autorizatiei de construire 265/26.03.2002, dispunand „sistarea lucrarilor si incadrarea acestora in prevederile autorizatiei de construire”. De asemenea a formulat o plangere penala impotriva reprezentantilor SC Kronospan Romania pentru savarsirea infractiunii de continuare a lucrarilor de constructii dupa dispunerea opririi lor prevazuta de art. 24 lit b din legea 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii – Dosar penal 362250/15.07.2008 al Politiei Brasov.

Garda de Mediu Brasov a constatat ca Acordul de mediu nr.120/18.03.2002 si-a pierdut valabilitatea si a sanctionat contraventional compania cu amenda si sistarea lucrarilor de construire, conform art.96 al.2 pct.1 din OUG nr.195/2005.

In cursul anului 2008 si pe parcursul litigiului cu Garda Nationala de Mediu, Comisariatul Judetean Brasov privind anularea procesului verbal de sanctionare 006387/24 iunie 2008, SC Kronospan Romania SRL a depus o a doua solicitare la APM Brasov pentru emiterea unui acord de mediu pentru proiectul lucrarilor de construire a fabricii sale de pe amplasamentul din Str. Strunga Mieilor Nr.1, Brasov. In data de 22.12.2008 APM Brasov a luat decizia de respingere a acestei solicitari de emitere a acordului de mediu.In martie 2009, modificand titlul proiectului sau, denumit acum 'Modificare solutii constructive si modernizare tehnologie la fabrica de produse lemnoase', SC Kronospan Romania a depus o a treia solicitare de acord de mediu pentru fabrica sa de prelucrare masa lemnoasa de pe amplasamentul din Str. Strunga Mieilor Nr.1, Brasov. In ciuda faptului ca se incalca grav legislatia privind evaluarea impactului asupra mediului precum si cea privind amenajarea teritoriului si urbanismul, APM Brasov a dispus continuarea procedurii cu organizarea unei dezbateri publice privind raportul la

studiul de impact asupra mediului. Dezbaterea va avea loc in data de 10 iunie 2009.

In mai 2009 sentinta civila nr. 1393 pronuntata in sedinta publica din 12.02.2009 de catre Judecatoria Brasov in dosarul 9798/197/2008 prin care s-a dispus respingerea plangerii formulate de SC Kronospan Romania SRL impotriva procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei 006387 din 24.06.2008 a ramas irevocabila in urma incheierii Tribunalului Brasov din dosarul 9798/197/2008 prin care ia act de renuntarea la judecata formulata de SC. Kronospan Romania SRL. Cu toate acestea lucrarile de construire a fabricii a caror incetare s-a dispus de catre Garda de Mediu continua. SC Kronospan Romania SRL se poate face astfel vinovata de comiterea infractiunii prevazute la Art. 98 (4) al OUG 195/2005 privind protectia mediului de continuare a activitatii dupa dispunerea incetarii acesteia.

BRASOV

FORMALDEHIDA

Efecte si riscuri

Impactul advers generat de expunerea la formaldehida folosita in procesarea lemnului este bine documentat. Ca urmare recent mai multe tari, regiuni (nota 1, 2) si institutii (nota 1, 2) au scazut nivelurile admisibile. Expunerea care genereaza acest impact are loc la patru niveluri: al muncitorilor care lucreaza la producerea derivatelor din lemn, al comunitatilor din apropierea fabricilor respective, al caselor ce contin produse obtinute din derivate de lemn (mobila, parchet etc.) si al descompunerii finale. Procesarea lemnului care implica folosirea formaldehidei prezinta unele riscuri directe si indirecte pentru sanatatea umana.

Formaldehida este produsa in principal prin oxidarea metanolului. Este toxica si este folosita in rasini ca adeziv pentru derivatele din lemn. Rasinile adeziv sunt rasinile ureo-formaldehidice (UF), melamino-formaldehidice (MF), melamino-ureo-formaldehidice (MUF), rasini fenol-formaldehidice (PF) si izocianatii. UF se folosesc in principal pentru produsele de interior iar PF pentru cele de exterior. Emisiile de UF se simt dupa mirosul dulce din majoritatea bucatariilor noi si al dulapurilor de baie. Daca adezivii UF sunt cu siguranta mai ieftini decat cei PF, pe de alta parte ei elibereaza mai multa formaldehida — compus volatil reclasificat in 2004 din a fi “probabil cauzator de cancer” in “cunoscut ca fiind cauzator de cancer” de Agentia Internationala pentru Cercetare a Cancerului ce apartine Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

Printre celelalte efecte asupra sanatatii cauzate de formaldehida se numara: probleme respiratorii;iritatii ale ochilor, nasului, gatului; reactii alergice, depresii. Prin teste de laborator formaldehida s-a dovedit a cauza efecte toxice la nivel genetic intr-o varietate de culturi de celule si probe in vitro, inclusiv incrucisari nepotrivite, ale moleculelor structurale, schimburi intre cromatidele surori, mutatii genetice, aberatii cromozomiale.

La o concentratie de peste 0.1 ppm in aer, formaldehida poate irita ochii si membranele mucoase, rezultand in lacrimari ale ochilor. Daca este inhalata in aceasta concentratie, formaldehida poate cauza dureri de cap, senzatii de arsuri in gat, respiratie ingreunata, precum si declansarea sau agravarea simptomelor astmului. De asemenea, este unul dintre cei mai cunoscuti factori alergenici.

8

Poate cauza sensibilizari sau schimbari de tip alergic in modul de functionare al plamanilor. Acestea se manifesta printr-o scadare a capacitatii plamanului si prin atacuri recurente de astm chiar si la concentratii mai mici. Aceste efecte se pot observa la persoane cu sau fara astm supuse testului expunerii la o concentratie de peste 2ppm. Efectul alergic al formaldehidei poate fi agravat de prezenta unor particule sau a prafului (de exemplu a prafului de lemn), care atrag reactii bronhiale chiar si la concentratii de sub 2ppm. Concentratii in valoare de sau mai mari de 20ppm pot cauza edem pulmonar grav sau chiar moartea.

Agentia pentru Protectia Mediului din Statele Unite permite maxim 0.016ppm de formaldehida in aer in cladirile noi. In Germania emisiile de formaldehida la locul de munca nu trebuie sa depaseasca 0.6 mg/m3 si produsul final pe baza de formaldehida nu trebuie sa depaseasca 10mg/100g produs, conform reglementarilor Comisiei Europene. Dupa asamblarea placilor, concentratia de formaldehida nu trebuie sa depaseasca 0.1ppm in ambientul camerei. Agentia americana pentru Substante Toxice si Registrul Bolilor a stabilit niveluri minime de risc privind expunerea la formaldehida sub care o persoana este considerata in afara oricarui pericol de a se imbolnavi. Nivelul minim de risc este 0.04ppm pentru expunere continua intre o zi si 14 zile, 0.03ppm pentru expunere continua de pana la un an si 0.008ppm pentru expunere ce depaseste un an.

Expunerea la formaldehida poate creste riscul de imbolnavire de scleroza laterala amiotrofica cunoscuta si sub numele de Boala lui Lou Gehrig, afirma mai multi cercetatori americani printre care si Marc Weisskopf, cercetator la Institutul de Sanatate Publica Harward care si-a prezentat descoperirile la Academia Americana de Neurologie din Chicago in aprilie 2007. Daca pentru multe substante chimice, inclusiv pentru pesticide si ierbicide nu s-a descoperit nici o legatura cu tipul de scleroza amintit, aceste cercetari au evidentiat faptul ca oamenii expusi regulat la formaldehida sunt cu 34% mai predispusi sa se imbolnaveasca de acest tip de scleroza. Cercetarea s-a facut pe mai mult de 1100 de persoane in cadrul unui studiu privind prevenirea cancerului. Participantii la studiu au fost intrebati despre expunerea lor la formaldehida si la alte substante chimice incepand cu 1982, urmarita apoi pe 15 ani. Scleroza laterala amiotrofica se caracterizeaza printr-o pierdere progresiva a anumitor celule nervoase ale creierului si maduvei spinarii denumite neuroni motori.

sanatate

Neuronii motori comanda muschii voluntari, muschi care fac posibila miscarea. ALS este o boala progresiva, invalidanta, fatala. In Statele Unite aproximativ 5600 de oameni sunt diagnosticati anual cu ALS, potrivit Asociatiei ALS.Formaldehida reactioneaza violent (explodeaza, se aprinde, etc.) cu oxidantii puternici (exemple: peroxid de hidrogen, permanganat de postasiu), precum si cu acrilonitrilul, soda caustica, carbonatul de magneziu, oxizii de nitrogen si cu acidul peroxiformic. Formaldehida este de asemenea incompatibila cu acizii puternici, aminele, amoniacul, anilina, disulfidele, gelatina, iodul, magnezitul, fenolul, tanantii, cuprul, fierul si sarurile de argint. Otelul obisnuit poate fi atacat de solutiile de formaldehida. (44) Formaldehida si solutiile pe baza acesteia trebuie folosite cat mai mult posibil in circuit inchis pentru a se evita contactul cu pielea sau inhalarea.

Riscuri asociate:

Pentru a proteja derivatele din lemn de degradarea biologica (de exemplu de cea produsa de mucegai), in rasini se adauga uneori insecticide si/sau fungicide)sau se aplica separat derivatelor din lemn. Alte chimicale menite sa modifice anumite proprietati care se folosesc sunt ceara sau ignifugele (Yalinkilic et al., 1998). Anumite procese chimice cum ar fi acetificarea se mai folosesc in anumite situatii pentru a creste proprietatea fibrelor din produsele compozite din lemn de a respinge apa. (Eaton si Hale, 1993).Aceasta creste expunerea la riscul de imbolnavire incepand cu productia si pana la descompunere.

Produsele compozite din lemn sunt deseori reciclate ca hrana de animale. Daca producatorul de hrana de animale nu separa produsele compozite din lemn care contin formaldehida de cele care nu contin formaldehida, atunci substantele chimice vor ajunge in hrana animalelor si in cele din urma in cea a oamenilor.

Inhalarea prafului de lemn mai ales a celui PM10 poate cauza iritatii, astm, reactii alergice si cancer nazofaringian celor care lucreaza in procesarea lemnului. Praful produs de anumite fibre folosite in procesarea placilor are efecte specifice asupra sanatatii cauzand boli profesionale ce pot conduce la incapacitate permanenta de munca si chiar moarte.

Adezivii pe baza de formaldehide pot mari expunerea la vaporii de formaldehida . Uscarea si presarea lemnului la temperaturi ridicate duce la eliberarea de compusi volatili de lemn. Adezivul metilen-difenil diizocianat (MDI) este adeseori folosit in fabricarea produselor compozite din lemn. Aceasta substanta poate provoca probleme respiratorii grave daca este inhalata si impune masuri de precautie specifice care trebuiesc precizate de producatorii sai.

9

Formaldeh ida in cazul s in istrat i lo ruragan ulu i Katr in a - SUA

Foto: Rulotele construite cu materiale produse cu folosirea formaldehidei pentru victimele uraganului Katrina - SUA

La cateva zile dupa ce a avut loc dezastrul cauzat de Uraganul Katrina in august, 2005 oficialii americani de la Agentia Federala pentru Managementul situatiilor de Urgenta a comandat rolote si case mobile pentru un numar de peste 300 000 de sinistrati, in valoare de aproape 2,7 miliarde $.

Respectivele rulote au fost produse intr-un timp record. Pentru construirea acestora s-au folosit derivate din lemn produse cu un continut extrem de ridicat de formaldehida. Autoritatile neglijente intr-o prima faza nu au insistat asupra aspectelor de siguranta.

La cateva luni dupa ce aceste rulote au inceput a fi locuite, multi dintre rezidenti au inceput sa se planga de boli suspecte, acestia prezentand simptomele: probleme respiratorii, senzatii de arsura la ochi, nas si gat, varsaturi.

In urma plangerilor, autoritatile au comandat evaluari asupra sanatatii a lucuitorilor rulotelor produse cu formaldehida. Au fost inregistrate in total 17 000 de cazuri de imbolnaviri : probleme respiratorii, cancer si cateva zeci de cazuri de morti.

Rapoarte medicale au concluzionat oficial ca formaldehida a stat la baza cazurilor de imbolnavire cronica si moarte.

Ulterior, prin masurile luate deautoritati de reducere drastica

a utilizarii formaldehidei inmaterialele de constructie autoritatile americane au

declarat ca au prevenitimbolnavirea sau moartea a

peste 300 000 de oameni.

In cazul Kronospan mediul inconjurator este expus constant de emisiile de formaldehida produse la scara industriala. In plus asa cum rezulta si din controalele oficiale realizate de Garda Nationala de Mediu si de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, acestea depasesc cu mult limitele permise, propagandu-se necontrolat si afectand profund mediul inconjurator.

Formaldehida este transportata in aer, apa, sol. Aproximativ 99% din formaldehida emisa ajunge in aer iar restul in apa – sol. In timp ce in aer formaldehida se volatilizeaza relativ usor, in apa se poate descompune intr-o perioada de aproximativ 20 de zile. Se considera ca datorita solubilitatii ridicate in apa, este putin probabil ca formaldehida sa se volatilizeze la fierbere. Acest aspect este foarte ingrijorator in cazul apei potabile contaminate cu formaldehida.

Tot datorita nivelului mare de solubilitate in apa, formaldehida se transfera din aer in nori de precipitatii dand nastere acidului formic – component al ploilor acide. Indirect, formaldehida ajunge in solul terenurile agricole, apele de suprafata si apele subterane. Eliberata in apele de suprafata, formaldehida se absoarbe in sedimente in cantitati mici. Formaldehida are un nivel de toxicitate cronica pentru mediul acvatic (pesti, alge, bacterii). Pasarile si animalele terestre expuse la formaldehida pot contracta boli similare cu cele ale oamenilor. Conform studiilor, formaldehida a generat boli cronice – cancer, scaderea fertilitatii, schimbari de comportament si mortalitate prematura.

Nu exista suficiente date pentru a prezice impactul pe termen lung asupra plantelor.

In sol se considera ca formaldehida este mobila, nu se absoarbe in particulele din sol, si poate ajunge in apa subterana prin scurgeri. Nu exista suficiente date stiintifice care sa expuna efectele formaldehidei din sol si apele subterane.

Desi prezenta formaldehidei ca atare in mediu, nu este de durata, in cazul emisiilor constante si de nivel industrial ne confruntam cu o prezenta permanenta in mediu a acesteia si fireste, cu toate efectele secundare pe care le genereaza.

10

mediu

Foto: platforma industrialaKronospan Sebes

CRONOLOGIE CAMPANIE

Demersuri juridice ale societatii civile

In octombrie 2007 Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM) a solicitat ARPM Sibiu revocarea autorizatiei integrate de mediu nr SB 67/09.01.2007 ca fiind emisa cu incalcarea OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii precum si a OUG 195/2005. In raspunsul sau ARPM Sibiu arata numai ca plangerea prealabila este tardiva fata de momentul emiterii autorizatiei si ca aceasta s-a eliberat cu respectarea normelor legale in vigoare.

In septembrie 2007 membrii ai Grupului de Initiativa 'Sebes fara Poluare' (grup care ulterior a devenit Asociatia Centrul Independent pentru Protectia Mediului)au formulat o plangere penala impotriva reprezentantilor Kronospan Sebes pentru fapta prevazuta de Legea 50/1991 de continuare a lucrarilor de constructii dupa ce s-a dispus oprirea lor de catre autoritatea competenta, si pentru ca angajati din cadrul Kronospan au degajat substante chimice, cu buna stiinta in atmosfera, si care au pus in pericol sanatatea populatiei - Dosar 1123/P/2007 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sebes, in care s-a dispus inceperea urmaririi penale.

In martie 2008 CIDRM in nume propriu si in calitate de mandatar al mai multor cetateni din orasul Sebes a intervenit in interesul autoritatii de mediu in actiunea Kronospan Sebes impotriva ARPM Sibiu si APM Alba pentru obligarea ARPM la emiterea unei decizii cu privire la incadrarea uscatorului de aschii de lemn de 75 MW pentru fabrica sa de lemn PAL si obligarea APM la emiterea autorizatiei de mediu necesare functionarii instalatiei – Dosar nr. 4249/107/2007 al Tribunalului Alba. In septembrie 2008 Kronospan a renuntat la actiunea in instanta.

In mai 2008 Grupul de Initiativa Sebes fara Poluare a solicitat autoritatilor responsabile pentru emiterea autorizatiei integrate de mediu pentru platforma Kronospan Sebes reducerea concentratiei admise pentru poluantul cancerigen 'Pulberi in suspensie PM10' la de 50 mg/Nmc la 20 mg/Nmc, solicitare intemeiata pe prevederile Ordinului 592/25 iunie 2002. In raspunsul sau ARPM Sibiu arata ca in stabilirea valorilor limita va tine cont de aceasta solicitare, de cele mai bune tehnici disponibile, de caracteristicile tehnice ale instalatiei, amplasarea geografica si de conditiile locale de mediu.

In mai 2008 CIDRM a sesizat Garda de Mediu Brasov privind faptul ca SC Kronospan Brasov desfasoara lucrari de constructii in baza unui acord de mediu care si-a pierdut valabilitatea, solicitand sa sanctioneze compania si sa dispuna oprirea lucrarilor. In raspunsul

11

sau Garda de Mediu arata ca intr-adevar acordul de mediu nu mai este valabil si ca a sanctionat Kronospan cu amenda si oprirea lucrarilor.

In mai 2008 membrii ai Grupului de initiativa Sebes fara Poluare au sesizat Agentia Nationala pentru Protectia Mediului in privinta faptului ca intre Directorul APM Alba, D-nul Vasile Todea si Kronospan Sebes exista relatii comerciale, aducatoare de profit, ceea ce potrivit Legii 161/2003 privind unele masuri pentru prevenirea si sanctionarea coruptie poate constitui un conflict de interese. Mai precis petitia arata ca D-nul Todea Vasile este actionar unic la S.C.Luxor L.T.D.SRL, companie care desfasoara contracte comerciale, aducatoare de profit cu firma S.C.KRONOSPAN S.A. Pe de alta parte S.C.KRONOSPAN se afla in proceduri de autorizare in fata APM Alba, deciziile apartinandu-i domnului director Todea Vasile. In urma acestei sesizari, Comisia de disciplina de la nivelul ANPM a dispus demiterea Domnului Vasile Todea din functia de Director al APM Alba.

In iulie 2008 CIDRM a sesizat Consiliul Local Brasov, Inspectoratul de Stat in Constructii Brasov si Politia Brasov privind faptul ca SC Kronospan Brasov desfasoara lucrari de constructii in baza unei autorizatii care si-a pierdut valabilitatea, solicitand sa sanctioneze compania, sa dispuna oprirea lucrarilor si desfiintarea celor deja executate conform prevederilor Legii 50/1991. In raspunsul sau Primaria arata ca a sanctionat compania dispunand „sistarea lucrarilor si incadrarea acestora in prevederile autorizatiei de construire”. Prin aceasta ”solutie”, Primaria ignora lipsa de valabilitate a autorizatiei de construire si nu impune desfiintarea lucrarilor efectuate fara autorizatie.

In iulie 2008 Grupul de Initiativa Sebes fara Poluare a solicitat ANPM reincadrarea formaldehidei in grupa corespunzatoare de cancerigenitate in concordanta cu studiile Organizatiei Mondiale pentru Sanatate. Solicitarea s-a bazat pe faptul ca formaldehida este incadrata potrivit legislatiei romane (HG 490/2002 privind aprobarea normelor metodologice de aplicarea a OUG 200/2000 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor chimice periculoase) numai in grupa III de cancerigenitate (grupa continand substante in privinta carora exista evidente limitate ale efectului cancerigen), pe cand OMS o califica drept substanta in privinta carora exista suficiente studii si indicii ca produce cancer. Raspunsul ANPM arata ca pentru o asemenea modificare legislativa ar fi necesara modificarea

directivei europene relevante, care apoi sa fie transpusa in legislatia interna a tarilor membre.

In august 2008 in cadrul dezbaterii publice care a avut loc la Sebes pe tema avizului de mediu pentru PUD fabrica de formaldehide membrii ai Grupului de Initiativa Sebes fara Poluare si ai CIDRM au sustinut argumente juridice potrivit carora daca avizul de mediu ar fi emis pentru acest PUD, acesta ar fi ilegal. Argumentele au vizat in primul rand incalcarea HG 1076/2004 privind evaluarea de mediu pentru planuri si programme. La inceputul lunii septembrie 2008 ARPM Sibiu a solicitat Kronochem completarea documentatiei pentru obtinerea avizului de mediu pt PUD in sensul de a arata cum se vor respecta dispozitiile HG 1076/2004 privind evaluarea alternativei '0', etc.

In septembrie 2008 CIDRM a deschis o actiune in instanta impotriva Municipiului Brasov si a Consiliului Local Brasov – Dosar 6012/62/2008 aflat pe rolul Tribunalului Brasov - prin care solicita ca instanta sa oblige paratii la intocmirea procesul verbal de contraventie si sanctionarea Kronospan in sensul de a se dispune amendarea societatii pentru executarea de lucrari fara autorizatie de construire, oprirea lucrarilor de constructii executate si desfiintarea lucrarilor executate fara autorizatie. Cazul se afla inca pe rolul primei instante.

In octombrie 2008 CIDRM a intervenit in interesul autoritatii de mediu in actiunea Kronospan impotriva Garzii de Mediu Brasov pentru anularea procesului verbal de sanctionare prin care s-a constatat ca acordul de mediu al Kronospan pentru fabrica de productie de placi PAL a expirat si compania a fost sanctionata cu amenda si oprirea lucrarilor – Dosar civil nr.9798/197/2008 aflat pe rolul Judecatoriei Brasov. In data de 12.02.2009 prin sentinta civila 1393, Judecatoria Brasov a respins contestatia Kronospan impotriva procesului verbal de sanctionare si a admis cererea de interventie a CIDRM. Sentinta a ramas irevocabila in urma incheierii Tribunalului Brasov din 22.05.2009 din dosarul 9798/197/2008 prin care ia act

12

de renuntarea la judecata formulata de SC. Kronospan Romania SRL.

In octombrie 2008 CIDRM a intervenit in interesul autoritatii de mediu in actiunea Kronochem Sebes impotriva Garzii de Mediu Alba pentru anularea notei de constatare 77/18.09.2007 privind construirea de catre Kronochem a unei fabrici de productie de formaldehide de 60000 t/an fara un acord de mediu – Dosar 3876/107/2007 al Curtii de Apel Oradea. Curtea de Apel Oradea a respins in principiu cererea de interventie a CIDRM si a mai multor cetateni din orasul Sebes ca fiind lipsita de interes si a admis actiunea Kronochem, anuland nota de constatare 77/18.09.2007. CIDRM va formula o plangere la Comitetul pentru Respectarea Conventiei de la Aarhus privind accesul la informatie, participarea publica si accesul la justitie pe probleme de mediu.

In octombrie 2008 CIDRM a intervenit alaturi de mai multi locuitori ai orasului Sebes in interesul autoritatii de mediu in actiunea Kronochem Sebes impotriva Garzii de Mediu Alba pentru anularea notei de constatare 110/29.10.2007 privind construirea de catre Kronochem a unei fabrici de productie de formaldehide fara un acord de mediu – Dosar Nr. 4020/107/2007 al Curtii de Apel Oradea. Curtea de Apel Oradea a admis recursul Kronochem Sebes si a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Bihor. In aprilie 2009 Tribunalul Bihor a admis in mod definitiv actiunea Kronochem impotriva Garzii de Mediu si a anulat nota de constatare 110/29.10.2007

In ianuarie 2009 CIDRM alaturi de Grupul de Initiativa Sebes fara Poluare au sesizat ARPM Sibiu solicitand demararea unui proces de consultare cu publicul, care sa cuprinda intervale de timp

CIDRM se va implica in continuare in acest caz prin promovarea de actiuni in instanta, urmarind ca prin aceasta sa se asigure ca lucrarile se desfasoara cu respectarea deplina a normelor legale aplicabile si in respect deplin fata de drepturile constitutional garantate ale publicului la un mediu sanatos si la participare publica in luarea deciziilor.

corespunzatoare si rezonabile in care publicul sa aiba o oportunitate efectiva pentru studierea noii documentatii depuse de SC Kronochem Sebes la 15.12.2008 pentru obtinerea avizului de mediu pentru PUD fabrica de formaldehide, precum si o dezbatere publica privind raportul de mediu completat. Acest proces de consultare nu a fost demarat de ARPM Sibiu, incalcand astfel prevederile Conventiei de la Aarhus privind accesul la informatie, participare publica si accesul la justitie pe probleme de mediu.

In februarie 2009 CIDRM alaturi de Grupul de Initiativa Sebes fara Poluare au sesizat Garda de Mediu Alba solicitand acesteia sa constate contraventia continua savarsita de SC Kronochem Sebes prevazuta de Art. 27 (1) al H.G. 1213/2006 privind evaluarea de mediu prin realizarea noii fabrici de producere de formaldehida si sa impuna, prin actul administrativ proces-verbal de sanctionare pe seama companiei, demolarea constructiei ilegale si aducerea terenului la starea initiala. Solicitarea a avut la baza faptul ca instanta Curtea de Apel Oradea a anulat actele de sanctionare intocmite de Garda de Mediu Alba pe seama Kronochem Sebes (note de constatare) deoarece procedural au fost ilegale. In raspunsul sau la sesizarea petentilor, Garda de Mediu arata ca prin actele intocmite deja in cauza institutia a luat toate masurile legale. CIDRM va ataca la instanta competenta refuzul nejustificat al Garzii de Mediu Alba de a solutiona sesizarea petentilor.

In februarie 2009 Asociatia Centrul Independent pentru Protectia Mediului Sebes (CIPM Sebes - infiintata de fostul Grup de Initiativa Sebes fara Poluare) a intervenit in interesul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului in cazul deschis impotriva acestei autoritati de catre Domnul Vasile Todea pentru decizia de demitere a sa din functia de Director al APM Alba pentru situatia de conflict de interese mai sus descrisa. Prin sentinta sa definitiva din 3 martie 2009, Curtea de Apel Alba a respins actiunea in contencios a Domnului Vasile Todea si a admis cerere de interventie formulata in cauza.

In aprilie 2009 CIDRM si CIPM Sebes au sesizat Comisia Europeana, Comisariatul de Mediu, Departamentul de Infringement (plangerea are numarul de referinta ARES(2009)93058) privind incalcarile legislatiei comunitare in cazul Kronospan Sebes. Plangerea arata ca pana la momentul de fata in cazul Kronospan Sebes autoritatile romane competente nu s-au conformat legislatiei comunitare transpuse in legislatia romana in domeniul protectiei asezarilor umane de poluarea industriala, al autorizarii de mediu precum si al asigurarii financiare impotriva raspunderii de mediu si prin aceasta au demonstrat ca nu au nici capacitatea si nici vointa de a autoriza, controla, monitoriza si sanctiona platforma industriala a Kronospan in conformitate cu toate actele normative aplicabile.

13

In mai 2009 - CIDRM si CIPM Sebes au inceput demersurile administrative pe langa ARPM Sibiu impotriva deciziei acestei autoritati de emitere a avizului mediului pentru PUD noua fabrica de formaldehida construite deja ilegal de catre SC Kronospan Sebes. Prin plangerea administrativa formulata, cele doua asociatii solicita revocarea in totalitate a deciziei de emitere a avizului mediului si implicit a avizului de mediu nr. SB 08/23.04.2009 ca fiind emise cu incalcarea grava a legislatiei privind amenajarea teritoriului si urbanismului precum si privind evaluarea strategica de mediu pentru planuri si programe.

In mai 2009 CIDRM a notificat Garda de Mediu Brasov sa ia toate masurile legale pentru executarea sanctiunilor contraventionale, atat principala cat si complementara, dispuse prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei 006387 din 24.06.2008 intocmit pe seama SC Kronospan Romania SRL care constituie, potrivit legii, titlu executoriu, fara nici o alta formalitate, prin ramanerea irevocabila a sentintei judecatoresti de respingere a plangerii Kronospan impotriva acestui act. In plus, CIDRM a solicitat Garzii de Mediu ca, in cazul in care in urma controlului efectuat se adevereste ca SC Kronospan Romania SRL continua lucrarile a caror suspendare s-a dispus, sa aduca de indata la cunostinta organului de urmarire penala a savarsirii de catre SC Kronospan Romania SRL a infractiunii de continuare a activitatii dupa dispunerea incetarii acesteia (prevazuta de Art. 98 (4) al OUG 195/2005).

In mai 2009 CIDRM si CIPM Sebes au adresat ARPM Sibiu o petitie continand un set de propuneri si cerinte privind autorizarea integrata de mediu pentru intreaga platforma industriala a Kronospan de la Sebes. Aceste cerinte se refera in principal la stricta respectare a normelor legale privind emisiile de poluanti in atmosfera precum si reamplasarea platformei industriale a Kronospan la o distanta de oras care sa asigure protectia populatiei impotriva poluarii industriale a Kronospan.

In iunie 2009 Asociatiile Brasovul Verde, CIPM Sebes si CIDRM contesta la APM Brasov noua procedura Kronospan Brasov de obtinere a unui acord de mediu pentru fabrica de producere de placi PAL deja construita ilegal. In contestatia depusa se arata cum se incalca flagrant dispozitiile legilor privind evaluarea impactului asupra mediului si a amenajarii teritoriului si urbanismului prin faptul ca APM Brasov a demarat aceasta procedura EIA desi constructia exista deja si pe rolul instantei competente exista un litigiu vizand demolarea sa. Asociatiile au solicitat APM Brasov sa inceteze de indata orice procedura de ‘intrare in legalitate’ a unei constructii ilegale. APM Brasov arata in raspunsul sau ca toata documentatia care sta la baza procedurii este legala si ca procedura in sine “este publica”.

MOBILIZARE

14

Informeaza-te !Parcurge site-urile web care informeaza regulat despre noutatile campaniei Sebes fara Poluare si referintele indicate in sectiunile acestora pentru a-ti face o parere informata. Citeste documentele si materialele disponibile si transmite-le la cati mai multi prieteni.

www.centruldemediu.ro

www.sebesfarapoluare.ro

www.brasovulverde.ro

. . .

Fii activist online Implica-te voluntar

Viziteaza frecvent rubricile ‘Implica-te / Activism’ pentru a lua parte la activitatile campaniei. Inscrie-te pe lista de informare a campaniei pentru a fi la curent cu noutatile! Ajuta-ne apoi prin distribuirea acestor informatii catre contactele tale sau prin a le posta pe blogul sau website-ul tau!

Impartaseste-ne orice idee pe care o ai despre ce actiuni ar trebui sa desfasuram pentru impiedicarea poluarii Sebesului si pentru incetarea ilegalitatilor comise de catre companie si de catre autoritatile implicate !

Avem intotdeuna nevoie de ajutor si implicarea ta ca voluntar in proiectele sau campaniile noastre iti va oferi oportunitati de instruire in multiple domenii cum ar fi comunicare cu presa, legislatie si proceduri administrative, lucru in teren, etc.

Este foarte simplu: trimite-ne un e-mail la office@sebesfarapoluare.ro cuprinzand o mica descriere a interesului tau pentru aceasta campanie si aproximativ cat timp esti dispus sa dedici muncii de voluntariat si vom fi incantati sa te primim in echipa noastra!

Ce poti face azi ?

Trimite o petitie Agentiei de Protectie a Mediului Brasov solicitandu-i sa nu emita un acord de mediu pentru construirea de catre SC Kronospan a unei fabrici de producere de placi PAL pe baza de formaldehide in orasul Brasov. Constructia fabricii a inceput in 2008 fara un acord de mediu si fara o autorizatie de construire. Model petitie

RESURSE

Autoritati relevante

GARDA NATIONALA DE MEDIU (functioneaza in subordinea Ministerului Mediului)

Comisariatul general:Adresa: Bd. Unirii, nr.78, bl.J2, Sector 3, BucurestiTel: 326.89.70; 326.89.82Fax: 326.89.71 Email: gardamediu@gnm.ro Web: www.gnm.ro

Comisariatul judetean Alba:Adresa: Str.Lalelelor nr.7A, Alba IuliaTel: 0258/816.834Fax: 0258/830.002Email: cjalba@gnm.ro

Comisariatul judetean Brasov:Adresa: Str.Politehnicii nr.3, Brasov Tel: 0268/417.028 Fax: 0268/418.047Email: cjbrasov@gnm.ro

AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI (functioneaza in subordinea Ministerului Mediului)Adresa: Splaiul Independentei, nr.294, Sector 6, BucurestiTelefon: 021-207.11.01; 021-207.11.02 Fax: 021-207.11.03 E-mail: office@anpm.roWeb: www.anpm.ro

Agentia Regionala pentru protectia mediului Sibiu(cuprinde in subordinea sa APM Alba si APM Brasov)Adresa: Str. Hipodromului Nr. 2A, 550360 SibiuTel: 0269 – 232806, 233094Fax: 0269–444145Email: office@arpm7c.roWeb: www.arpm7c.ro

15

Agentia (Judeteana) pentru Protectia Mediului AlbaAdresa: Str.Lalelelor nr.7B, cod 510217 , Alba-IuliaTel/Fax: 0258 813290E-mail: officeab@apm-alba.roWeb: www.apm-alba.ro

Agentia (Judeteana) pentru Protectia Mediului BrasovAdresa: Str.Politehnicii nr.3, BrasovTel: 0268 419013Web: www.apmbrasov.ro

MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE

Adresa: B-dul Libertatii nr. 12, Sector 5, BucurestiTelefon Centrala: 004 021 316 02 15Web: www.mmediu.ro Biroul de Relatii Publice:Telefon Interior: 2493Telefon: 004 021 316 38 74Fax: 004 021 316 38 74E-mail: srp@mmediu.ro

MINISTERUL SANATATII PUBLICE

Adresa: Intr. Cristian Popisteanu, nr. 1-3, sector 1, BucurestiCompartimentul Relatii cu publicul:Tel: 021 3072 524Fax: 021 3072 675e-mail: dirrp@ms.ro Web: www.ms.ro

* Acest material reprezinta exclusiv opinia si munca de documentare si investigare a autorilor, finantatorii neputand fi in nici un fel raspunzatori pentru felul in care se folosesc informatiile cuprinse in prezenta publicatie.

Ultima actualizare a acestui document: 8 iunie, 2009