Caz Zonele de Pescuit

1
Curtea Internaţională de Justiţie Cazul privind zonele de pescuit anglo-islandeze (1974) În 1972, printr-un act normativ intern, Islanda a reglementat o zonă exclusivă de pescuit pentru navele sub pavilionul său, pe o distanţă de 50 de mile de la liniile de bază ale ţărmului. În urma aplicării acestui act, navelor de pescuit britanice li s-a interzis activitatea în această zonă. Marea Britanie a introdus o acţiune în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie prin care solicita declararea faptului că actul Islandei reprezintă o încălcare a dreptului internaţional. În argumentaţia sa, Marea Britanie arată că, printr-un Acord bilateral, încheiat prin schimb de note, în 1961, cele două state au convenit o zonă de pescuit exclusivă de 12 mile marine să fie acordată Islandei, navele engleze având dreptul de a pescui la o distanţă superioară de ţărm. Acordul prevedea că orice modificare a zonei de pescuit se va face cu acordul părţilor, în urma unor negocieri. Totodată, Marea Britanie a arătat că navele engleze au pescuit de secole în acea zonă. În replică, Islanda a evidenţiat că activitatea navelor britanice, datorită volumului acesteia, este de natură să pericliteze existenţa resurselor piscicole din zonă. Totodată, Islanda a arătat că economia sa naţională se bazează în proporţie de peste 85% pe activitatea de pescuit, şi, în acest context, continuarea pescuitului de către navele britanice ar putea aduce Islanda într-o situaţie catastrofală, motiv pentru care nu ar fi echitabil să se menţină reglementarea Acordului din 1961, care acorda doar 12 mile marine ca zonă de pescuit. Ce va decide Curtea? Rezolvare: Curtea considera ca Islanada a incalcat tratatul. De asemenea echitatea nu poate fi aplicata de Curte decat daca partile la diferend ii solicita acest lucru( art38 alin2-rezolvarea diferendelor). Curtea a indemnat partile sa renegocieze acel tratat tinand cont de drepturile UK de a pescui acolo conform tratatului si de cealalta parte de dreptul preferential al Islandei de a putea pescui in apele sale de coasta. Esenta din speta este chestiunea referiotare la echitate.

description

caz

Transcript of Caz Zonele de Pescuit

Page 1: Caz Zonele de Pescuit

Curtea Internaţională de JustiţieCazul privind zonele de pescuit anglo-islandeze

(1974)

În 1972, printr-un act normativ intern, Islanda a reglementat o zonăexclusivă de pescuit pentru navele sub pavilionul său, pe o distanţă de 50 de milede la liniile de bază ale ţărmului. În urma aplicării acestui act, navelor de pescuitbritanice li s-a interzis activitatea în această zonă.

Marea Britanie a introdus o acţiune în faţa Curţii Internaţionale de Justiţieprin care solicita declararea faptului că actul Islandei reprezintă o încălcare adreptului internaţional.

În argumentaţia sa, Marea Britanie arată că, printr-un Acord bilateral,încheiat prin schimb de note, în 1961, cele două state au convenit o zonă de pescuitexclusivă de 12 mile marine să fie acordată Islandei, navele engleze având dreptulde a pescui la o distanţă superioară de ţărm. Acordul prevedea că orice modificarea zonei de pescuit se va face cu acordul părţilor, în urma unor negocieri.

Totodată, Marea Britanie a arătat că navele engleze au pescuit de secole înacea zonă.

În replică, Islanda a evidenţiat că activitatea navelor britanice, datorităvolumului acesteia, este de natură să pericliteze existenţa resurselor piscicole dinzonă. Totodată, Islanda a arătat că economia sa naţională se bazează în proporţie depeste 85% pe activitatea de pescuit, şi, în acest context, continuarea pescuitului decătre navele britanice ar putea aduce Islanda într-o situaţie catastrofală, motivpentru care nu ar fi echitabil să se menţină reglementarea Acordului din 1961, careacorda doar 12 mile marine ca zonă de pescuit.

Ce va decide Curtea?

Rezolvare: Curtea considera ca Islanada a incalcat tratatul. De asemenea echitatea nu poate fi aplicata de Curte decat daca partile la diferend ii solicita acest lucru( art38 alin2-rezolvarea diferendelor). Curtea a indemnat partile sa renegocieze acel tratat tinand cont de drepturile UK de a pescui acolo conform tratatului si de cealalta parte de dreptul preferential al Islandei de a putea pescui in apele sale de coasta. Esenta din speta este chestiunea referiotare la echitate.